Jocuri
de cuvinte - pește
Geografie
lingvistică
Peștele
Motto:
„Noi trăim în istorie ca peştii în apă.” (Jean-Paul Sartre)
Dacă
am scris despre apă,
despre mare
și despre râuri
și fluvii, este musai să scriu și despre pește. În
copilăria mea am mâncat de multe ori pește, peștele fiind
mâncarea cea
mai ieftină, când acum peștele e mai scump decât carnea
de porc,
de pasăre
sau de vită.
„
„Ulița
gâștei” unde am mâncat prima dată pește
Cum
toți știți, peștii fac parte dintr-o clasă de animale vertebrate
acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi
și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în
înotătoare și cu respirație branhială. DEX '09 (2009) dă
etimologia: „lat. piscis”.
Dezvoltând,
am moștenit cuvântul din cuvântul latin piscem, aparent un amestec
al formelor singular și plural, în cele din urmă din cuvântul
proto-indo-european *peysk-. Cuvântul românesc pește este cognat
sau înrudit cu italienescul pesce, spaniolescul pez, portughezele
peje și peixe etc.
Mihai
Vinereanu scrie despre pește: «pește (ar. peaște, pescu, mgl.
pești, istr. pest) – vertebrat cu temperatura corpului variabilă,
care trăiește în apă și respiră prin branhii. Lat. piscis, /em
„peste” (Pușcariu, 1300; Candrea/Densusianu, 1367; REW, 6532;
Cioranescu, 6305). Ar. peș cu (ca și alb. peshk) nu poate proveni
din lat. piscem și indică, în același timp, o formă mai veche
stră-rom. *pescu ori *peșcu, din care derivă și pescar, a pescui
(v. pescar). Prin urmare, este puțin probabil ca rom. pește să
provină din lat. piscis, avându-și originea în rad. PIE *peisk/,
pisk/ „pește” (IEW, 796); cf. got. fisks, v.g.s., v.sax. fisk
„pește”, v.ir. iasc „pește” etc. Forma actuală pește este
refăcută după pl. pești. Origine traco-dacă. Der peștișor,
peștoi, peștoaică, a pescui.» [Mihai Vinereanu, Etymological
Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii
române, Journal of
Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
Pește
În
câteva limbi cuvintele corespondente sunt:
֎
aalisagaq în groenlandeză;
֎
ahi în oirata;
֎
āpsəʒ - аҧсыӡ în abhază;
֎
arrain în bască;
֎
ʿaśa - ዓሣ
în
amharică, ʿasa - ዓሳ
în
tigrină;
֎
aslem în kabilă, aslm - ⴰⵙⵍⵎ
în
central atlas tamazight;
֎
atsadi - ᎠᏣᏗ în cherokee;
֎
azụ în igbo;
֎
balïq - балыҡ în bașchiră, baliq în uzbecă, balık
- балык în cazahă, iakută, kârgâză, nogai și tătară,
balık - بالق
în
turcă otomană, balık în găgăuză și în turcă, balıq -
балыкъ în karaceaevo-balkară și în kumukă, balıq în
azeră și în tătară crimeeană, baluġ - балугъ în lak
(Daghestan), lezgină și tabasaran, balyk - балык în altaică,
dolgană, kârgâză, tuvenă, cazahă și tofalară, balyk în
turcmenă, bëliq - بېلىق
în
uigură, bjalihŭ - бялихъ în dargină;
֎
bdzež`ej - бдзэжьей în kabardino-cercheză;
֎
be în balineză;
֎
besure - бесуре în genuh (Daghestan), besuro - бесуро
în tsez (dido);
֎
bplaa - ปลา
în
thai;
֎
cá, ngư - 魚
în
vietnameză;
֎
çabaq - чабакъ în karaceaevo-balkară;
֎
čäli - чаьли în udi;
֎
č̣ara - чӏара în cecenă, č̣arĕ - ჭარე̆,
č̣ār - ჭა̄რ în bats;
֎
čavahŭ – чавахъ în lak (Daghestan);
֎
ččuga - ччугӀа în godoberi;
֎
ččuʻa - ччугӏа în avară;
֎
cep - チェㇷ゚
în
ainu;
֎
cēpa - చేప,
matsyamu - మత్స్యము
în
telugu, čeri - чери în komi;
֎
chajwa în araucană, challwa în aimară și în quechua;
֎
čiwáhtš în arikara;
֎
ćoryg - чорыг în udmurtă;
֎
čqʼära - чкъаьра în ingușetă;
֎
čxomi - ჩხომი în mingreliană;
֎
dag - דָּג
în
ebraică;
֎
eeast, yeeast în manx;
֎
e̩ja în joruba;
֎
ek în marșalleză;
֎
eng'eni în luhya;
֎
eungkôt în acehneză;
֎
fask în frizonă septentrională, fejś în vilamoviană,
Fesch în germană Plautdietsch și în luxemburgheză, Fesk în
frizonă de nord și în germană Helgoland, Fiisch în bavareză,
Fish în germană (din medievalul germanic visch, din vechile
germanice fisk, fisc, din proto-vest-germanicul *fisk), hunsrik și
saxonă de sus, Fisch, Fösch, Visk în germană de jos, fish - פֿיש
în
idiș, fish în engleză (din medievalul englez fisch, din vechiul
englez fisch, „pește”, din proto-yest-germanicul *fisk, din
proto-germanicul *fiskaz, „pește”, din proto-indo-europeanul
*peysk-, „pește”, compoarați cu irlandezul iasc, latinescul
piscis) și în scots, fishe în novială, fisho în ido, fisi în
sranan, fisk în daneză, frizonă occidentală, norvegiană și
suedeză, Fisk în frizonă saterlandeză, fiška - фишка, fiska
- фиска, fiska, fisk în russenorsk, fisks - 𐍆𐌹𐍃𐌺𐍃
în gotică, fiskur în feroeză și în islandeză, fiŝo în
esperanto, Fusch (Vorderpfälzisch), Fisch (Westpfälzisch) în
franconiană de Rin;
Fish
֎
fit în volapük;
֎
gāḍ - گاڈ
în
kașmiră;
֎
gale în awtuw;
֎
giigoonh, ᑮᑰᓒ în ojibwe;
֎
guolle în sami lule, guolli în sami de nord;
֎
guya în gamilaraay;
֎
hae în araona;
֎
hal în maghiară (din proto-uralicul *kala, înrudit cu
khanty de nord hŭł - хўԓ, mansi de nord hūl - хӯл, erzya și
moksha kal -кал, finlandezul și estonul kala etc.);
֎
hariham în songhaï koyraboro senni;
֎
hime în aawak;
֎
hî/hû/gû - 魚
/
鱼
în
chineză hokkien;
֎
hoga în assiniboine, hoğáŋ în lakota;
֎
holto - холто în nanai (pește gătit);
֎
huhú în omaha-ponca;
֎
ḥūt - حوت
(colectiv),
ḥūta - حوتة
(singular)
în arabă marocană, hūt - حوت
(colectiv),
hūtāy - حوتاي
(singular)
în arabă chadiană, ħuta în malteză;
֎
i'a în samoană, hawaiiană și tahitiană;
֎
iasc în irlandeză, iasg în galică scoțiană (din vechiul
irlandez íasc, din proto-celticul *ɸeiskos, din
proto-indo-europeanul *peysk-; ccuvintele britonice, galezul
pysgodyn, bretonul pesk sunt împrumuturi din latină);
֎
ichthís - ιχθύς în greacă, ikhthús - ἰχθύς în
greacă antică;
֎
idje în dogon;
֎
ika în fidjiană, futuaniană, maori, rapanui și velșă.
ikan în iban, indoneziană, malai, malai Brunei și tetum;
֎
ˈinai în babară de nord;
֎
ip în arara-karo;
֎
iqaluk - ᐃᖃᓗᒃ în inuktitut;
֎
isda în cebuană, hanunoo, hiligaynon, iraya, tagalogă și
waray, isda' în aklanon;
֎
isra în asi;
֎
iwak, ulam în javaneză;
֎
iyu - 魚
în
okinawană;
֎
ˈjaŋ în damară de est;
֎
jaus în daur;
֎
jën în wolof;
֎
jɛgɛ în bambara;
֎
ǰiɣasu - ᠵᠢᠭᠠᠰᠤ
în
mongolă;
֎
juk - ձուկ în armeană;
֎
jukn - ձուկն în grabar;
֎
jukoʔ în madureză;
֎
jyu4-2 - 魚
/
鱼
în
cantoneză;
֎
ka - က
în
mon;
֎
kab - کب
în
paștună;
֎
kabay în kotava;
֎
kæsag - кæсаг, kæsalgæ - кæсалгæ, kæf - кæф
în osetă;
֎
kal - кал în erza și în moksha, kol - кол în mari de
est și în mari de mijloc, kolɨ - колы în nganasan;
֎
kala în kareliană, estonă, finlandeză, ingriană,
livoniană, ludiană, veps, voro și votică (din proto-finnicul
*kala, din proto-uralicul *kala, „pește”), kue´ll în sami
kolta și în sami skolt, kull` - кӯлль în sami kildină, kyeli
în sami de inari;
֎
kaluun în somaleză;
֎
kare - карэ în enètse de pădure;
֎
kay în maya yucatèque;
֎
kīfi în hausa;
֎
kìgònz în algonquin;
֎
kinosew - ᑭᓄᓭᐤ, names - ᓇᒣᔅ, imjiujniuni în
cree;
֎
kullum în afară;
֎
kytyiq în ofayé;
֎
laok în ngaju, lauk în malai Brunei și în sundaneză;
֎
liingu în fula, linngii în fulfulde;
֎
łıwe în flanc-de-chien;
֎
łóg în apașă de vest, łoogg în holikachuk, łóóʼ în
navajo;
֎
łue în esclavă de sud (dialect kátłʼodehche);
֎
łuk în gwich’in;
֎
łuu în chineză han;
֎
ɬaɬo în alabama;
֎
ma' īto în rapanui;
֎
maccha în pali, macchī - ਮੱਛੀ
în
punjabi, mach - মাছ
în
bengaleză, māchā - माछा
în
nepaleză, machhī - مڇي
în
sindhi, macḥī - ਮੱਛੀ
în
pandsabi, machlī - मछली,
matsya - मत्स्य,
māhī - माही
în
hindusă, māchlī - માછલી
în
gudjaráti, machlī – مچھلی
în
urdu, maćho în țigănească, macso - мачё, мачо în
țigănească rusă, māhī - ماهی
în
persană fari, māhī - مَاهِی
în
persană dari, mahi - ماهی
în
turcă otomană, māhī - ماہی
în
urdu, máhí - ماہی,
máhíg - ماہیگ
în
baluchi;
֎
makoro în awabakal;
֎
māḷuvā - මාළුවා
în
singaleză;
֎
mas - މަސް
în
divehi (maldivă), mas - মাছ
în
assameză, māsā - मासा
în
marathi, mase în zazaki, maso în țigănească, masi, masî -
ماسی,
masî în kurdă, masî - ماسی
în
sorani, masya - 𐬨𐬀𐬯𐬫𐬀
în
avestană, matšo în țigănească finlandeză, matsya – متسیہ
în
urdu, matsyaḥ - मत्स्यः
în
sanscrită;
֎
mâhi - ماهي
în
paștună, mâhi - ماهی
în
persană iraniană, mohī - моҳӣ în tadjică;
֎
mbisi în lingala;
֎
mfi, nfi în shingazidja;
֎
mibn – മീന്,
matsyaṃ - മത്സ്യം
în
malaialam;
michin
în aztecă, nahuatl și nahuatl clasic;
֎
min - மீன்
în
tamilă, mīnu - ಮೀನು
în
kannada, minu în arikapú;
֎
môtsjô - ମତ୍ସ୍ଯ
în
orija;
֎
mulgogi - 물고기,
saengseon - 생선
în
coreană;
֎
ña - ཉ་
în
tibetană, ṅa – ङ,
ña - ञ
în
newar;
֎
namaas în mohicană, namak în achuar, namas în abenaki,
names în atikamekw, namesh în montagnais;
֎
ǹg - 魚
/
鱼
în
chineză hakka, ngṳ̀ - 魚
/
鱼
în
chineză min de est;
֎
nga: - ငါး
în
birmaneză;
֎
ni în naxi;
֎
nimaha - ᠨᡳᠮᠠᡥᠠ
în
manciuriană
֎
nowo în atsina, nowoˀ în arapaho;
֎
ntses în hmong blanc;
֎
nūnā - נוּנָא
în
aramaică ebraică babiloniană, nūnā - ܢܘܢܐ
în
siriacă clasică, nūnā’ - נונא
în
aramaică iudaică, nūnā’ - ܢܘܢܐ
în
aramaică siriacă;
֎
nyie4 - 魚
/
鱼
în
chineză gan;
֎
okto - окто, holto - холто în oroch;
֎
ollo - олло în evenki, olo - оло în negidal și în
udihe, olrȧ - олра̇ în
even;
֎
pā - ປາ
în
laoțiană, ṗaa - ᦔᦱ
în
lü, păa - ပႃ
în
shan;
֎
palıq - палық în shor, palıx - палых în hakasă,
palyh - палых în hakasă, palyk - палық în shor;
֎
pasc în dalmată, peiçon, poçon în tourangeau, peis în
occitană (provensală), peissoun, paîsson (Jersey), païssaon
(Guernsey) în normandă, peix în catalană, peix, pescau în
aragoneză, peixe în galiciană și în portugheză, pekkao,
bakalasao în palenquero, pekwi în comanșă, pès în lombardă,
pés în mirandeză, pes, peš în friuliană, pescado în portugheză
și în spaniolă, pescë în gallo-italică de Basilicate, pesce în
italiană și în napolitano-calabreză, pesch în retoromană,
pesch, pestg în romanșă, péscio în liguriană, pesciu în
corsicană, pescu, peashti în aromână, pése, pes în valenciană,
pése, pes, pese în venetă, peshk în albaneză, pesk în bretonă,
pesk, pysk în corni, pess în piemonteză, pêsson în
franco-provensală, pește în română, pexe în asturiană, pexhon
în valonă, pez în spaniolă, pichon în picardă, pis în
tok-pisină, pische în logudoreză, pische, pisci în sardă și în
siciliană, piscis în latină (din proto-italicul *piskis, din
proto-indo-europeanul *péysks, „pește”), pish în jargon
chinook, piská în papiamento, piso în istriotă, pocho, pohho,
pouhhon, pohhon, pouchon în lorrain, poisson în bourguignon și în
franceză (din medievalele și vechile franceze poisson, peisson, de
la o formă mai veche peis cu sufix -on, din latinescul piscem,
alternativ, dar mai puțin probabil, din latinescul vulgar *piscio,
pisciōnem), posc, pòsc, pe̤sciu
în gallo-italică de
Sicilia, pwason în creolă de Seychelle, franceză creolă de
Louisiana, guadelupeză creolă și haitiană creolă, pwasoon în
métchif, pysgodyn în galeză sau velșă;
֎
pida în araweté;
֎
pira în aché, avá-canoeiro guarani;
֎
psa în ubicuă;
֎
psar - псар în greacă de Mariupol
(Ucraina), psári - ψάρι în greacă (din grecescul bizantin
psári - ψάρι, din sensul koine „pește” al grecescului antic
opsárion - ὀψάριον, diminutiv al lui ópson - ὄψον,
„delicatețe”);
֎
pslaćʷa - пслачва în abază;
֎
psyz - псыз în abază;
֎
ptsežŭyj - пцэжъый în adige;
֎
pulă - пулă în ciuvașă;
֎
qaluk în inupiak;
֎
qax̂ în aleutină;
֎
qulih în atayal;
֎
qurxummii în oromo;
֎
raibo, roiboi, ryba în polabă, riba - риба în bulgară,
macedoneană, rusină panonică, sârbă, sârbo-croată și slovio,
riba în bosniacă, croată și slovenă, ryba - рыба în
belarusă, rusă și ucraineană, rŷ́ba - ры́ба în rusină
carpatină, ryba - ⱃⱏⰺⰱⰰ în glagolitică, ryba în cehă,
poloneză, sileziană, slovacă, sorabă de jos și sorabă de sus
(unele prin vechiul slavonic ryba - рꙑба, din proto-slavicul
*ryba);
֎
sakana - 魚
(さかな),
uo - 魚
(うお)
în japoneză;
֎
samak - سمك
(colectiv),
samaka - سمكة
(singular)
în arabă egipteană, samak - سَمَك
(colectiv),
samaka - سَمَكة
(singular)
în arabă hijazi, sámaka - سمكة,
sámak - سمك
în
arabă, simič, simač - سمچ
(colectiv),
smiča - سمچة
(singular)
în araba golfului;
֎
samaki în swahili;
֎
seda în maguindanao, seda' în iranun;
֎
sehlapi în sesotho;
֎
shima în asháninka, shimaki în apurinã;
֎
sira în ibanag;
֎
sogdata - согдата în nanai;
֎
suda în higaonon;
֎
susu în sangó;
֎
tambalá bakalasao în palenquero;
֎
tebt – ⲧⲉⲃⲧ, rami - ⲣⲁⲙⲓ în coptă;
֎
tevzi - თევზი în gruzină;
֎
tlhapi în tsvana;
֎
tɔ̀mèlà̰ în éwé;
֎
trəy - ត្រី
în
kmeră;
֎
trondro în malgașă;
֎
ț’o - чо în nivkh;
֎
viës în flamandă orientală, vis în afrikaans, flamandă
occidentală, neerlandeză (din medievalul olandez visch, din vechiul
olandez fisc, din proto-vest-germanicul *fisk, din proto-germanicul
*fiskaz, din proto-indo-europeanul *peysk-, „pește”) și
zeelandeză, vis, visk în saxonă de jos neerlandeză, vusj în
limburgheză;
Cuvântul
„pește” în câteva limbi
֎
xalja - халя în nenets (din proto-samoiedicul *kålä,
din proto-uralicul *kala, înrudit cu finlandezul kala și cu
maghiarul hal);
֎
xava – хӀава în lak (Daghestan);
֎
xítiixisi în pirahã;
֎
xul - хул în hanti și în mansi, xul’ - хул’ în
khanty;
֎
y1 - 魚
/
鱼
în
chineză jin, yú - 魚
/
鱼,
yúr - 魚兒
/
鱼儿
în
chineză mandarină, yú - 魚
în
chineză;
֎
yiram în alamblak;
֎
ynnėėn - ыннээн în ciukotcă, ynnyt - Ынныт în
ciuktche, ynnyyn - ынныын în coriacă;
֎
yür - йүр, yü - йү în chineză dungan;
֎
zagahan - загаһан în buriată;
֎
zagas - загас în mongolă, zahsn - заһсн în
kalmükă;
֎
zivs în latgaliană și în letonă, žovis în samogitiană,
žuvis în lituaniană;
֎
سِمَچ
în
arabă irakiană;
֎
ปา
în
isan.
Peștele
în apă și în lume
Motto:
„Tăcerea peştilor aminteşte de Potop.” (Stanislaw Jerzy Lec,
traducere în română de Nicolae Mareş)
Oameni
citiți și trecuți prin viață, umblați peste tot, știți toți
că peștii sunt animale care trăiesc în apă,
în lacuri, râuri
și fluvii, în mările
și oceanele lumii. Rezistă în mediul acvatic deoarece respiră
prin branhii. În majoritate, peștii au „sânge rece”.
Temperatura
corpului lor variază cu cea a apei din jur, deși unii înotători
mari activi, cum ar fi rechinul alb și tonul, pot menține o
temperatură centrală mai mare. Mulți pești pot comunica acustic
între ei.
Peștele
(substantiv colectiv) a reprezentat o resursă naturală importantă
pentru oameni încă din timpuri preistorice, în special ca hrană.
Pescarii de meserie îl pescuiesc în scopuri comerciale și pentru
consumul de subzistență, recoltând pește în pescuitul sălbatic.
Au
apărut „fermele de pește”, crescătorii de pește. Sunt pescari
care „cresc” peștele în iazuri sau în zone delimitate și
„îngrădite” din mări și oceane, chiar și pentru reproducere.
Și pentru „fructele de mare” se crează așa ceva.
Nu
putem uita de pescarii amatori, care, sanchi, dacă sunt filmați îi
capturează doar pentru recreere și imediat se fotografiază sau se
filmează cu ei și îi eliberează în apă. Eu am fost certat cu
pescuitul la undiță. Am mers totuși la pescuit cu amicul
Ioan-Gavril Ghitaș, care nu mânca pește, acum general la pensie,
retras la Aușeu după 4 ani la NATO, la Bruxelles, eu făcând doar
plajă cu doamnele Viorica și Stela și cu copiii Călin-Daniel și
Ioana.
Căsătorit
în Ineu cu Viorica, înainte am primit vizita viitoarei mame soacre
Silvia din Arad. Într-o cameră a apartamentului meu erau vreo trei
undițe ale unui coleg (maiorul Cârdan). Amatoare de pește, soacra
s-a bucurat, dar a fost dezamăgită când i-am spus că nu mă ocup
cu așa ceva.
Lăsăm
la o parte faptele că peștii au avut un rol în cultura umană de-a
lungul veacurilor, servind ca zeități, simboluri religioase și ca
subiecte de artă, cărți și filme. Noi nu facem o istorie a
dezvoltării peștilot și pescuitului. Găsiți destule informații
în mijloacele multimedia, cărți tipărite sau digitale,
enciclopedii tipărite sau digitale (vezi „fish”
în enciclopedia Britannica, „fish”
în enciclopedia wikipedia (vezi fish),
videoclipuri (vezi „fishing”),
filme etc.
Multe
specii de pești sunt capturate de oameni și consumate ca hrană în
aproape toate regiunile lumii. Carnea lor a fost o sursă alimentară
importantă de proteine și alți nutrienți în dieta umană.
În copilăria mea Râul Târgului, care trece prin Stâlpeni, avea
apa curată „ca lacrima”. Peștele era din abundență. Gurmand
la pește, îl prideam cu mâna „la răgălie”, inclusiv și
niște raci, îl predam mamei pentru prăjit. Racii erau fierți.
Oamenii
au
descris peste 32.000 de specii de pești [FishBase:
June
2012 update,
consultat
la
18 aprilie
2025],
constatând
că este
cel mai divers grup de vertebrate. În plus, există multe specii de
crustacee și
fructe d e mare.
Cu toate acestea, doar un număr mic de specii asigură
în mod obișnuit consumul
de
către
oameni, reținând
și expresia „peștele cel mare înghite pe cel mic”.
Oricum,
în lume se obțin anual aproximativ 200 de milioane de tone de pește
și fructe de mare în fiecare an. Acestea provin dintr-o combinație
de captură de pește sălbatic și din piscicultură. De fapt,
creșterea rapidă a pisciculturii, de fapt a acvaculturii în
ultimele decenii, înseamnă, de exemplu, că acum se produc mai
multe fructe de mare din fermele piscicole decât se obțin din
pescuit.
Faceți
o scurtă socoteală. Flota română de pescuit oceanic producea în
1989 cam
500 de tone de pește zilnic. Înmulțiți nu cu toate zilele unui
an, ci doar cu 350
de zile și veți obține un rezultat pe măsură: 175.000
tone de pește oceanic anual. Of!
Am
avut o flotă de pescuit oceanic
Motto:
„Un peşte, înotând în propriile lacrimi.”
(aforism
de Valeriu Butulescu, din Stepa memoriei)
România
s-a dezvoltat enorm între 1945 și 1989, oricât al lătra contra
acum
TVR și detractorii. „Nicio
masă fără peşte!" era reclama omniprezentă, pe
stadionul Rapid, în
afară,
văzută de pe podul Giulești și
din toate trenurile care ajungeau sau plecau din București,
dar
prezentă
și
în programele televiziunii române. Peştele, congelat sau
conservat, era singurul aliment pe care îl găseai în toate
alimentarele.
Asta
pentru că România avea, încă din anii '60, o
flotă de pescuit oceanic. Exista
Întreprinderea
de Pescuit Oceanic, cu sediul la Tulcea, cu
aproape
6.000 de
salariați,
înfiinţată în 1964. Avea
64 de nave în
1989
și se subordona Centralei
de Pescuit din Ministerul Agriculturii. Flota
de pescuit
oceanic
a României era
între primele cinci flote de pescuit oceanic din lume.
Întreprinderea avea în proprietate în
1989
şi baza navală Midia, care era, încă, în construcţie.
Între
cele 64 de nave erau 49
de pescadoare (un
pecador cotat atunci la 15 milioane dolari SUA),
12 nave frigorifice de stocare
şi transport (o
navă 14 milioane dolari)
şi trei tancuri cu
combustibil,
toate
navigând
pe toate oceanele planetei. Navele fuseseră construite, la comanda
statului român,
în Japonia, Germania, Polonia şi Rusia. O parte dintre ele au fost
făcute în
țară,
în şantierele navale de la Constanţa, Gtalați,
Tulcea sau Mangalia.
Navele
aduceau zilnic
500 de tone de pește oceanic, stavrid, macrou, sardină, cod și
heriing. Navele
erau adevărate uzine plutitoare, cu
depozite
frigorifice, instalaţii de brichetat, instalaţii de produs făină
de peşte şi instalaţii de produs
ulei
de peşte.
O
navă frigorifică
aducea în ţară 700 de vagoane de peşte, congelat, brichetat,
colectat
de la pescadoare. A
venit îngrămădeala din decembrie, revoluție după unii, lovitură
de stat după procuratura
militară,
amestec de evenimente după mulți. Pescuitul
oceanic a mers bine până
în 1991, când degringolada economică s-a accentuat.
Vasele
flotei
nu au mai fost aprovizionate cu alimente, plase de pescuit sau piese
de schimb. Marinarii
şi familiie
lor
au avut
de
suferit.
Navele
au început să revină acasă, cu scopul de a fi conservate și
„privatizate”.
Au început a fi devalizate,
devastate, vândute la fier vechi.
Câteva
nave
au fost închiriate către diferite companii. Se
tot căutau investitori străini
de noul proprietar, FPS, Fondul
Proprietății de Stat.
A
fost singura soluţie găsită pentru ca întreprinderea, devenită,
între timp, Compania Română de Pescuit Oceanic, să
supravieţuiască. Asta până la găsirea unor investitori externi.
O
firmă din Anglia a
închiriat opt nave, s-au
acumulat nişte datorii uriașe,
prin 1998,
o
bancă
(Raiffeisen
Bank)
din Londra, care acordase un împrumut, în totalitate de
8,5 milioane de dolari, a scos toate navele la pachet la vânzare, că
se garantase cu ele,
le-a vândut şi de atunci a
început calvarul.
Prăduială!
Un
raport final din
2013 de
lichidare a întregii companii arăta
pierderea flotei de pescuit oceanic, întrucât creditele nu au mai
putut fi rambursate. O ultimă încercare de găsire a unui nou
partener extern s-a soldat cu un alt eşec. Investitorii greci Iannis
Diamakos şi Theodoros Ladas, reprezentanţi ai societăţii Harmony
Shipping International, şi-au anunţat în 1996 intenţia de a
cumpăra 51% din Compania Română de Pescuit Oceanic. Ar fi depus şi
garanţii.
Pescadorul
Parângul, prima navă de pescuit oceanic
Grecii
au
depus un cec
în
drahme,
echivalent a un
milion de dolari, luat de bun, deşi era emis pe data de 31 aprilie,
dar
n-a
observat nimeni la vremea respectivă țeapa,
că
aprilie are 30 de zile dintotdeauna! La
schimb cu
țeapa,
grecii au primit mai multe nave pe care au promis că le duc în
străinătate, la retehnologizare, dar,
de fapt, voiau să ducă navele la tăiat. Au apucat să scoată
câteva nave pentru inspecţia comunităţii europene, care să fie
făcută în Pireu!
În
realitate, au scos navele la remorcă din România, dar
după
ce au trecut Bosforul le-au deturnat, le-au dus la Aliaga la tăiat.
Pe fir au intrat procurorii de la Parchetul Curţii de Apel
Constanţa. Cei doi greci şi directorul român al societăţii, Ion
Crişan, au fost reţinuţi şi condamnaţi, ulterior, la închisoare,
între 13 si 15 ani, pentru delapidare. Eliberat, între timp, fostul
director, gagiul
Ion Crişan, se consideră ţapul ispăşitor.
Penalul
Ion
arăta
că cele
patru nave s-au vândut de către greci, cu aprobarea directă a FPS
Bucureşti. Deci ei au aprobat să vândă nu 4, ci 10 nave. Zicea
gagiul
că nu
a avut nicio legătură cu vânzarea navelor şi cu eventuala
ridicare a banilor în mod ilicit.
Navele
rămase, deşi unele erau încă funcţionale, au fost vândute la
preţ de fier vechi, la fel ca şi celelalte active ale companiei. De
exemplu, nava
Ialomiţa, care
nouă costa vreo 14 milioane de dolari SUA
care, cu
patru sisteme
auxiliare noi, era
pregătită
de a pleca în producţie, s-a vândut nici
măcar
cu valoarea unui sistem
auxiliar,
120.000, ci
cu doar
90.000 dolari
SUA...
Așadar,
o navă care
era
în şantierul Midia complet echipată, ce putea să plece, oricând
la pescuit, fu
vândută ca fier vechi.
Toate s-au vândut la fier vechi. Așadar,
o
navă vândută cu
câteva zeci de mii de dolari, un sediu cu şapte etaje vândut cu
o sută şi ceva de mii de dolari. Judecăți,
condamnări, iertări, tot ce a urmat, dar flota de pescuit oceanic,
chiar pe vremea unui președinte marinar, Petrov, turnător de
marinari, a dispărut în neant...
Consumul
de pește
Motto:
„Vârşa pentru peşti există datorită peştilor. Odată ce ai
prins peştele, vârşa poate fi uitată.”
(de
Chuang Tzu)
Repetăm
că multe specii de pești sunt capturate de oameni și consumate ca
hrană în aproape toate regiunile lumii. Carnea lor a fost și este
o sursă alimentară importantă de proteine și de alți
nutrienți.
De
la niciun antreu al unei mese cu ocazia unui eveniment, nuntă,
botez, aniversare etc., nu lipsesc icrele. Știți
toți că icrele (la singular, rar utilizat, icră) este numele
generic dat ovulelor de pești sau de raci. Forma, culoarea și
mărimea icrelor diferă de la o specie la alta.
Așadar,
icre derivă de la singularul icră, cuvânt moștenit din vechiul
slavonic bisericesc ikra – икра, derivat din proto-slavicul
*jьkrā, aista din proto-indo-europeanul *ikʷ(e)r-, „ou de
pește”. Comparați cu rusescul ikrá - икра́, sârbo-croatul
ikra etc.
Icre
de somon (sus) și icre de sturion (caviar, jos)
Icrele
prelevate de la sturioni se numesc icre
negre
sau
caviar.
Icrelor
prelevate de la somon li
se spune icre
de Manciuria
sau
caviar roșu. Icrele prelevate de la chefal se numesc butargă.
De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă,
câte una sau mai multe împreună.
Unii
români consumă icre de știucă,
dar majoritatea românilor consumă icre de crap
sau de la alți pești.
Icrele
celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată,
de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, cele de știucă
etc., au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în
stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special –
icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Dar
atenție, unele
specii de pești, ca anghila sau mreana, au
icre otrăvitoare pentru
organismul
uman.
Sandviciuri
cu icre roșii
Găsiți
rețete de pregătire a icrelor în toate cărțile cu rețete
culinare tipărite, dar și în marea bibliotecă și enciclopedie
internet. Cu
un simplu clic urmăriți: pregătirea
icrelor de pește; icre
de știucă, icre
de crap
etc.
Icrele se pot și conserva
(prepararea
icrelor
proaspete cu sare, pentru conservat)
și
la folosire se pot desăra (desărarea
icrelor).
Poftă bună!
Unii
poate au citit sau
vreți să citiți ce am scris eu,
„Jocuri
de cuvinte – ciorbă”!
Mie îmi place și ciorba de pește, pregătită excelent de Viorica,
deși nu e amatoare de pește. Ciorba de pește
(sau borșul
de pește) este una din cele mai tipice ciorbe românești.
Ingredientele, în special în ceea ce privește peștele și
verdețurile, diferă de la o regiune la alta. Înăcrirea se bazează
la această supă în mod normal pe borș, dar pot
fi folosite
și oțetul,
zeama
de lămâie sau zeama
de varză. Originar se folosește numai pește de apă dulce.
Este
nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș,
1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm (biban, caras, cegă,
crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău,
știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat,
verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei,
sare, piper negru și, opțional, ardei iute.
Ceapa,
zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt
se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul prepreparat și
se toarnă apoi în apa clocotindă, respectiv în bulionul de pește.
Ciorba se acrește și sărează după gust imediat și se adaugă
roșiile tăiate bucățele. Abia
acum se adaugă peștele (ca să nu se sfărâme). Ciorba se fierbe
pe foc foarte mic și doar
scurt timp. Se ia de pe foc și se asezonează cu verdețuri și
piper. Se servește nedreasă, caldă sau rece, de obicei cu
mămăligă.
Ciorba
și peștele se pot servi și separat. Poftă
bună!
Marile
biblioteci și baze de date din
internet cuprind destule rețete care pot fi aplicate cu curaj pentru
o ciorbă de pește gustoasă: Bors
de peste cu orez
– Gina Bradea; ciorbă
de pește dobrogeană;
borș
pescăresc; supă
de pește grecească cu suc de lămâie
- Psarosoupa; La
soupe de poisson
(ciorbă
de pește);
La
soupe de
poisson Food`Cuisine; Soupe
de poisson;
Soupe de poisson de Marsilia – Bouillabaisse
etc.
Ciorbă
de pește-alb
Să
nu spuneți că nu preferați o saramură de pește, la care
Viorica a devenit expertă, mai
ales de Florii, cu
toate că nu preferă să
mănânce pește. Saramura este un fel de mâncare cu specific
românesc, bazat în general pe diferite feluri de pește, mai ales
în Dobrogea, dar și pe
carne
uscată sau afumată în Moldova sau Ardeal sau
pe pui de găină în Oltenia.
Saramura
de
pește, în Dobrogea de
exemplu,
se prepară din trei feluri de pește pentru a se obține un gust
aparte,
gust
completat și de mirodeniile adăugate, de la piper boabe sau
măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat), până
la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet,
regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger,
somn).
Se
frig cu
grijă
peștii
pe o tablă sau
plită
încinsă, presărată în prealabil cu sare
mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se
frige pe ambele părți. Dacă
se desprinde ușor, atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe apa
până clocotește. Într-un vas se pun usturoi
zdrobit, ardei iute, cimbru, salvie după preferințe (adaptare după
bucătăria mediteraneană) și sare.
Saramură
cu chefal
Peste
toate acestea se pune
peștele fript care a fost păstrat într-un vas închis. Peste toate
cele
din vas, ingrediente și pește,
se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă încă
zece minute să se liniștească și să se completeze aromele, după
care preparatul se poate servi, neapărat cu
mămăligă și ardei iute.
Politică
cu delicatese:
„- Ciucă, fă-te că lucrezi!”
Bibliotecile
și bazele de date din internet vă pot ajuta și aici: saramură
de pește – Gina Bradea; saramură
de pește pentru o cină perfectă; saramură
de macrou;
saramură
de crap
cu mămăliguță - Gina Bradea etc. Ca
să nu se supere oltenii, dăm și rețeta
Jamilei pentru
saramură
de pui,
încercată propagandistic și de fostul pârât politician Ciucă,
făcând
politică
cu delicatese la Dinescu.
Pescar
experimentat
Cum
apele,
inclusiv râurile de munte sunt poluate, peștele de munte, de exemplu păstrăvul, e
greu de găsit. Oamenii întreprinzători și vrednici au creat
păstrăvării, iar pe lângă acestea și pensiuni (vezi
Păstrăvăria
Zavoi, Argeș,
din comuna Valea Danului, la circa 1,5 km de Curtea de Argeș,
aproape de Transfăgărășan; Păstrăvăria
Nămăiești
Valea Mare Pravăț
Câmpulung
etc.).
Puteți pregăti
păstrăvul
găsit și în comerț,
la grătar, tot cu Gina Bradea! E
bun și prăjit.
Ambele cu mujdei! Poftă
bună! Revenim la lingvistică...
Peștele
în expresii (pamflet)
Motto:
„Peștele de la cap se-mpute, dar se curăță de la coadă.”
(proverb românesc)
Ne-am
lămurit cu animalul acvatic cu „sânge rece” pește, așa
zicându-i-se prescurtat și cărnii de pește sau mâncării de
pește. Dar oamenii numesc pește și protectorul sau amantul unei
prostituate, bărbatul întreținut de o femeie, proxenet sau codoș
(un calc după franțuzescul poisson).
Românii
zic pește și unui mușchi de la șira spinării, vizibil clar de
cei care au participat la tăierea porcului
de Crăciun de către un măcelar priceput. Unii numesc pește partea
musculoasă a brațului sau a gambei.
Există
și un semn în formă de pește, care reprezintă simbolul lui
Iisus. Provine din compunerea literelor inițiale ale cuvântului
ihtis („pește”) din expresia Iisus Hristos Teou Iios Sotir
(„Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”). Când mergem
la pescuit zicem că mergem „la pește”!
Cuvântul
întră și în cuvinte compuse ce determină, popular, regional,
diferite tipuri de pești (pește alb; pește de mare; pește ac;
pește auriu, pește curcubeu sau pește soare; biban american; pește
bălan sau crap caras; câine de mare, pește-ciocan, o specie de
rechin din mările calde; pește cu spadă etc.). De untură de pește
știu de copil, că se dădea unor copii slăbuți la corp, nu la
carte, grăsime de pește, foarte bogată în vitamina D, folosită
în combaterea rahitismului.
Oanmenii au creat și expresii, precum „desinit in piscem mulier
formosa superne” (latină, „termină cu o femeie frumoasă în coadă
de pește”). Creatorul Horațiu compară opera de artă lipsită de
coerență stilistică sau de idei cu o astfel de reprezentare
plastică.
„A
da (mâncare) la pește” însemnă a vomita. Despre bărbați, „a
da la pește” înseamnă și a acosta o femeie. Nuți nu trebuia
acostată, că ea venea singură la ora 1 dimineața la palat să
discute afaceri respre flotă sau despre privatizarea SMURD și a
serviciului de salvare cu marinarul Petrov.
Probabil
„erau cu borșul la foc și cu peștele în iaz”, făcându-și
planuri cu privire la chestii de urgență cu salvările înainte de
a le poseda, că se lăudau că rezolvă problema înainte de
izbândă. Cum se purtau cei doi cu familiile lor „era tot o
mâncare de pește”, adică gândeau același lucru, le era totuna.
Știm
că uneori, fără băutura aia scoțiană cu patru cuburi de gheață
explicată și demonstrată la Dan Diaconescu
în direct și la ore de vârf, Petrov „se simțea ca peștele pe
uscat”, adică se simțea rău, nu se simțea în largul său. Vă
dați seama ce făcea pe vapor, când a pus un marinar să-l care în
spate între două punți depărtate vertical.
De
multe ori o acțiune a politicienilor sau a curții constituționale
„se termină în coadă de pește”, având un sfârșit
neconvingător pentru populație, neclar, terminate sub așteptările
pe care le justifică începutul. Exemple sunt legea pensiilor,
ordonanța trenulețul, legea pensiilor militare, invalidsarea
alegerilor prezidențiale, decizia CSAT de a lua un împrumut extern
pentru apărare, fără votul parlamentului sau fără referendum.
Ocolul
Pământului în două mandate
De
multe ori scriitorul științifico-fantastic Jules Werner „tăcea
ca un pește”, nu comunica, se fotografia la masa tăcerii, dar se
documenta pe banii noștri, cu călătorii cu avionul particular
plătit de noi cu aprobarea lui Ciolacu, cel care, fiu de pilot
militar, mai bine „tăcea ca un pește” când i-a gratulat pe
militari. Poate ar fi trebuit „să tacă ca peștele” și Ciucă
al lor, deja plecat, urmat de Ciolacu...
Mai bine tăcea ca peștele, ușchitul ăsta!
De
multe ori „ați trăit ca
peștele în apă”, adică ați trăit bine, v-ați simțit bine,
v-ați simțit la largul vostru, până ce v-a dezamăgit guvernul
Ciolacu cu ordonanța de urgență trenulețul, „v-ați zbătut ca
peștele pe uscat”, ați făcut eforturi disperate și uneori
zadarnice.
Unii
„ați vânat pește în apă tulbure”, ați obținut avantaje
personale datorită unei situații incerte. Asta în timp ce alții
„au vândut peștele din baltă”, au promis un lucru pe care nu-l
aveau, au făcut planuri în legătură cu un lucru care încă nu le
aparține. Precum Crin președinte!
Să
nu-mi spuneți că mai ales azi, cu mame la 12-13 ani, unor Eve „nu
le place peștele”, „să umble în blugi”, „să umble la
șliț”, ahtiate după sex, nimfomane, care se bat între ele, se
filmează, ba postează și în Internet! Eu, locotenent, mă feream
și de liceence! Preferam profesoare!
Dar
asta era „altă mâncare de pește”, cu totul altceva; fără
nicio legătură cu cazul în speță, că mi-a căzut în brațe o
profesoară de sport, cu ochii verzi, pe nume Viorica! Sau invers!
Până
atunci mă bazasem pe faptul că „are
balta pește”,
formulă
de consolare a unui veșnic
îndrăgostit, care
știa ce este „sexul frumos/ un pisc de munte scorburos,/ pe care-l
urci de sus în jos/ când faci pe alpinistul caraghios.”, așa cum
m-a învățat Minulescu. Dar „asta-i
altă mâncare de pește”,
de care nu prefer să răspund...
Știu
că Ciolacu ar fi indexat pensiile „când
o prinde mâța pește”,
adică
niciodată, așa
cum ne obișnuise pe militari Olguța Vasilescu, cea care se
înghesuie în poză cu Crin Antonescu, șomer 10 ani, cu trai „ca
peștele în apă” pe banii muierii, cu răspunsuri la orice „cât
ai zice pește”,
adică
foarte repede, într-o
clipă, imediat,
cum
a aprobat mnealui, ca sinistru al tineretului, înstrăinarea unor
zeci de hectare
din
marile parcuri ale capitalei.
Avurăm
un post, savurarăm „dezlegare
la pește”
de
câteva ori. Poate am păcătuit și i-am zis vreunuia fără voia
noastră „față
de pește congelat”,
unei persoane
palide,
dar ne cerem scuze și mergem mai departe. Că doar n-om fi „nepotu’
lui pește”,
peiorativ
rudă a unei persoane sus-puse, când
suntem doar fii de țărani,
apelativ cu care ne mai
gratulează
unii...
Să
nu uităm, totuși, că suntem în România, unde există și
concubinul
Nicușor Dan, și
compania Nordis, că „peștele
de la cap se împute”,
că doamna
corupție
începe de la cei mari, de la cei de sus, transportați
pe banii țării cu avioane particulare sau cu avioane poarticulare
plătite de Nordis, pentru Grindeanu
sau
Ciolacu, aista
cu
copil medic rezident mutat de la Târgu Mureș la București...
Crap
Pesediștii,
peneliștii
și udemeriștii proclamă în cor că „piscem
natare doces”,
că fiind experți în toate „învață
peștele să înoate”, dicton
care se adresează acelora care se cred mai specialiști decât
specialiștii într-o anumită activitate, adică, acelora care, cum
îndeobște se spune, vor să vândă
castraveți la grădinar.
Cum
ne-am cam lămurit cu peștele de pe la noi, trecem la britanici,
unde există
fish
în
engleză, dar și
pesk și
pysk
în
corni,
pysgodyn în
galeză,
iasg În
galică
scoțiană,
iasc în
irlandeză,
eeast
și
yeeast în
manx,
fish
în
scots,
ika și
pysgodyn în
velșă
etc.
Puteți
citi în wikipedia prin clic pe: „fish”
(pește, a pescui); „fish
(mâncare)”;
„fishing”
(pescuit).
Fishing
with nets (pescuit cu plase)
Fish
înseamnă: animalul acvatic pește; (în zoologie) o
grupare parafiletică de grupuri taxonomice; (în Newfoundland) cod;
un
joc de cărți; (argou) o victimă sigură a unei escrocherii;
(argou) un jucător slab la poker; (în navigație, îmi
trimite amiralul Bil, acum
prin Hawaiil)
o contravântuire longitudinală improvizată, suprapusă, inițial
în formă aproximativă de pește, folosită pentru a repara sau
extinde temporar un catarg al unei nave; (în navigație, de
la Bill)
unealtă
folosită pentru pescuitul la ancoră; (argou
militar, de
la Bill)
torpilă; (în cartomație) a treizeci și patra carte Lenormand;
(argou pozitiv sau negativ) o femeie; (argou de pușcărie) deținut
nou vulnerabil; (în Jamaica, ofensator, peiorativ) un homosexual de
sex masculin, un bărbat gay; (argou LGBTQ, uneori problematic) o
tipă queen (regină)
sau o femeie transgender care arată ca o femeie cisgender etc.
Uf!
Amiralul Bill, iubitor de pește, este în trecere prin Hawaii (doctor în informatică la MIT, nu renunță la cartea poștală!)
Notăm
că to fish înseamnă a pescui, fisherman pescar, Iar fishing
pescuit! Din fish au mai derivat: african fish eagle (vultur pescar
african); all is fish that comes to the net (tot ce cade în plasă e
pește); a woman needs a man like a fish needs a bicycle (o femeia
re nevoie de un bărbat ca peștele de o bicicletă); big fish in a
little pond (pește mare într-un iaz mic); catfish (pisică de
mare); dried-fish woman (femeie cu pește uscat); drink like a fish
(bea ca un pește); dumb as a fish (prost ca un pește); fishboat
(barcă de pescuit); fish-eating (peștișor); fish farm (fermă
piscicolă); fishmarket (piață de pește); fish soup (ciorbă de
pește); give a man a fish and you feed him for a day, teach a man to
fish and you feed him for a lifetime (dă-i unui om un pește și îl
hrănești pentru o zi, învață-l să pescuiască și îl hrănești
pentru o viață întreagă, Anne
Isabella Thackeray Ritchie's,
1837–1919);
the cat would eat fish but would not wet her feet (pisica mănâncă
pește, dar nu-și udă picioarele); there's plenty more fish in the
sea (sunt mult mai mulți pești în mare, vezi are balta pește)
etc.
Fish
market Bournemouth (piața
de pește, vizitată în 1990)
Trecem
Canalul Mânecii, plin cu pește, la francezi, unde peștelui i se
zice poisson. Cei de pe acolo și alții mai folosesc pesk în
bretonă, pesciu în corsicană, peissoun, paîsson (Jersey),
païssaon (Guernsey) în normandă, peis în occitană, pichon în
picardă, pocho, pohho, pouhhon, pohhon, pouchon în lorrain, pess
în piemonteză, pwason în creolă de Seychell, peis în
provensală, peiçon, poçon în tourangeau, pwason în franceză
creolă de Louisiana, pexhon în valonă, pêsson în
franco-provensală etc.
Vă
puteți documenta privind
poisson cu un simplu clic pe acest cuvânt: „poisson”,
în Trésor
de la langue française
informatisé
[Tezaurul
digitalizat al limbii franceze],
2012;
„poisson”
în Dictionnaire
français en ligne Larousse;
„poisson”
în Dico
en ligne Le
Robert.
Succes!
Armoiries
avec un poisson (stemă cu un oește)
Prin
poisson francezii denumesc: animalul cu sânge rece pește; (desuet)
orice animal acvatic; (în yoga) poziția de yoga în care corpul se
sprijină pe fese și pe creștetul capului, cu trunchiul ridicat;
fraieritul de 1 aprilie; bărbatul proxenet (după care ne-am luat și
noi) etc.
Din
poisson au derivat: apoissonner (a pescui); arêtes de poisson (oase
de pește); banc de poissons )banc de pești); boire la mer et les
poissons (a bea marea și peștele, a-i fi sete tare); comme un
poisson dans l’eau (ca un pește în apă); écluse à poissons
(ecluză de pește); engueuler comme du poisson pourri (a răcni ca
un pește, a tăcea); être comme le poisson hors de l’eau (ca
peștele pe uscat); finir en queue de poisson (a sfârși în coadă
de pește); heureux comme un poisson dans l’eau (fericit ca peștele
în apă); marchande de poisson (piață de pește); noyer le ;
poisson (a îneca peștele, a face ceva inutil); poisson d’argent
(pește de argint); poisson d’eau douce (pește de apă dulce);
poisson-dauphin (delfin); poissonnerie (pescărie); queue-de-poisson
(în coadă de pește) etc.
Trecem
la vecinii germani cu al lor Fisch. În lumea germanică se mai
folosersc Fiisch în bavareză, Fusch (Vorderpfälzisch), Fisch
(Westpfälzisch) în franconiană de Rin, Fisch în hunsrik, Fisk în
frizonă saterlandeză, vusj în limburgheză, Fësch în
luxemburgheză, vis, visk în saxonă de jos neerlandeză, Fisch
în saxonă de sus, Fisch, Fösch, Visk în germană de jos, Fesk
în germană Helgoland, Fesch în germană Plautdietsch (dialect
prusac) etc.
Fischgeschäft
(magazin de pește)
Germanii
numesc Fisch: animalul acvatic pește; mâncarea de pește și
carnea de pește etc. Din Fish au derivat: Fischen (a pescui);
Fischer (pescar); Fischsuppe (ciorbă de pește); Fischfarm (fermă
piscicolă) Fischfilet (fileu de pește); Fischgericht (mâncare de
pește); Fischgeschäft (magazin de pește); Fischmarkt (piață de
pește); Fischkonserve (conservă de pește); Fischmehl (făină de
pește); Fischpaste (pastă de pește); Fischrogen (icre de pește);
Fischteich (bazin piscicol); Fischzucht (piscicultură); Tunfisch
(ton); Frischfisch (pește proaspăt); Räucherfisch (paște afumat)
etc.
Expresiile
și combinațiile cu pește nu lipsesc: der Fisch stinkt immer vom
Kopfe her (peștele de la cap se-mpute); Der Gast und der Fisch
stinken am dritten Tag (oaspetele și peștele miroase urât în a
treia zi); munter wie ein Fisch im Wasser (vioi ca peștele în apă);
stinkende Fis he (pește urât mirositor); weder Fisch noch Fleisch
(nici pește, nici pasăre) etc.
Fisch
(pește)
Am
ajuns la cei cu operația specială, care precis prin tranșee
consumă și pește (ryba – рыба), În ruseasca nordică
(russenorsk) există și fiška - фишка, fiska - фиска,
fiska, fisk.
Рыбы
(Pești)
Din
familia de cuvinte fac parte: substantive (diminutive ca рыбка,
рыбонька, рыбица, рыбёшечка, „peștișor”;
superlativele рыбёшка, рыбёха, рыбчонка,
„peștoi”; рыбак, „pescar”, рыбалка, „pescărfiță”
etc.); adjective (рыбный, рыбий, „de pește”); verbe
(ca рыбачить, „a pescui”c etc.) etc.
Au
derivat și expresii precum: белая рыба (pește alb); горная
рыба (pește de munte); жаркая рыба (pește prăjit);
как рак свистнет и рыба запоёт (cum fluieră
racul și cântă peștele, ceva imposibil); как рыба в воде
(ca peștele în apă); кормить рыб (a hrăni peștii, a
voma); ловить рыбу (a prinde pește); молчать как
рыба (a tăcea ca peștele) etc.
Mолчать
как рыба (a tăcea ca peștele)
Rușii
au și proverbe și zicale (пословицы и поговорки),
precum: рыба гниёт с головы (peștele de la cap
se-mpute); рыба гниёт с головы, а чистится с
хвоста (peștele de la cap se-mpute, dar se curăță de la
coadă); рыба ищет где глубже, а человек где
лучше (peștii caută unde este mai adânc, iar omul caută unde
este mai bine) etc.
Peștele
în carte și în arte
Motto:
„Cu râma mică se prinde peştele mare.” (proverb românesc)
Scriitorii
români au scris despre pește. Alecsandri amintește că peștele
îndestulător, hrana săracului atunci, ce se căra cu multe care
(„Zece care mocănești.../ Iar în care ce avut, ce merinde-s de
vândut?/ Pești de apă curgătoare și de apă stătătoare.”).
Creangă amintește într-un basm că până și peștii se sperie
(„Când chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se
sparie.”), dar caracterizează și un coleg care nu buchisise și
nu știa lecția („Tace ca peștele și tremură ca varga de freică”frică.”).
Pescuitul
cu lanseta
Cuplul
linmgvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a studiat cu răspundere
folclorul transilvan, în care era prezent și peștele („Ciudă
mi-i și rău îmi pare,/ C-am iubită și nu-i mare./ Am nădejde
c-o mai crește,/ Când a prinde mâța pește/ Și coada de urs o
crește.”).
Negruzzi
folosește expresia „peștele de la cap se împute”, pe care am
explicat-o mai sus,referindu-se la pilda celui de sus, dar și la
vrednicia supușilor („Caută să-ți fie supușii vrednici...
Dă-le pildă bună, pentru că peștele de la cap se împute.”).
Sadoveanu făcea bășcălie de cei cu scule de poescuit scumpe
(„Peștele nu trage la pescarul cu undiță scumpă și bagaje
multe.”).
Există
fish în engleză, dar în Insulele Britanice se folosesc și pesk,
pysk în corni, pysgodyn în galeză, iasg în galică scoțiană,
iasc În irlandeză, eeast, yeeast În manx, fish în scots, ika și
pysgodyn în velșă etc.
Sardine
(sardine)
B ritish
submarines (submarine britanice)
Cum
fish este, în limbaj militar, argou pentru torpilă, în 1999, John
Winton, în
„Submariniștii:
Viața în submarinele britanice”,
scria:
„Când
am terminat patrula, am fost atacați cu torpile de un submarin
inamic, dar ne-am retras din cale. În jurul datei de 10 aprilie, am
tras cu «peștii»
noștri
în două salve asupra unui convoi.”
(As
we came off patrol we had some torpedoes fired at us by an enemy
submarine but we dived out of the way. About April 10 we fired
our fish in
two salvoes at a convoy. [1999,
John Winton, The
Submariners: Life in British Submarines 1901-1999,
page 114]).
În
franceză există
poisson pentru
pește. Jules
Leclercq, în „Pământul ghețurilor, Féroe, Islanda, gheizerele,
muntele Hékla”, scria în 1883: „La văduva Thorsdal am învățat
să savurez deliciile bucătăriei islandeze. Cina consta invariabil
din pește fiert.” (C’est
chez la veuve Thorsdal que j’appris à savourer les délices de la
cuisine islandaise. Le dîner se composait invariablement
de poisson bouilli.
[Jules
Leclercq, La
Terre de glace, Féroë, Islande, les geysers, le mont Hékla,
Paris : E. Plon & Cie, 1883, page 45]).
Islanda
În
germană
există
Fisch.
În
legea de abrogare
a regulamentului austriac privind valoarea maximă a mercurului la
pește,
se scria: „Se interzice introducerea pe piață a peștelui,
crustaceelor și moluștelor (calamari, midii și melci), precum și
a produselor fabricate din acestea sau a mâncărurilor care le
conțin și care, în partea sau porțiunea animalului destinată
consumului, depășesc nivelul maxim de mercur prevăzut în anexă.”
(Es
ist verboten,
Fische,
Krusten- und Weichtiere (Tintenfische, Muscheln und Schnecken) sowie
Erzeugnisse aus oder Gerichte mit diesen in Verkehr zu bringen, die
in dem zum Genuß bestimmten Tierteil oder Tieranteil den in der
Anlage festgesetzten Höchstwert an Quecksilber überschreiten.“
[außer
Kraft gesetzte österreichische
Fisch-Quecksilberhöchstwerteverordnung]).
În
rusă există ryba – рыба. A.S. Pușkin, în „Povestea
pescarului și a peștelui”, scria în 1833: Bătrânul prindea
pește cu o plasă...” (Старик
ловил неводом рыбу.
[А.
С. Пушкин,
«Сказка
о рыбаке и рыбке», 1833
г. [НКРЯ]).
A.
N. Ostrovsky, în „Scrisoare către A. N. Maikov”, scria la 30
aprilie 1880: „Peștii
mari de pradă: știucă, biban mare, clean... apucă [momeala]
neîncetat.” (Крупная
хищная рыба:
щуки, большие окуни, головли … хватают
[приманку] беспрестанно. [А.
Н. Островский,
Письмо А. Н. Майкову, 30 апреля 1880 г.,
МАС]).
MAS
– МАС
înseamnă Marele
dicționar academic al limbii
ruse.
Asta
ca să vedeți cum stau alții cu digitalizarea, pentru care noi avem
și un minister (ministerul
cercetării, inovării și digitalizării)...
Peștele
în onomastică
Motto:
„Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.” ( William
Shakespeare)
Peștele
nu putea lipsi din onomastică, din numele de oiameni și de locuri
(toponime). În stronomie, Peștii este numele unei constelații din
emisfera boreală, cu numele popular Crapii.
Există
și numele Peștele Austral (Piscis Austrinus), al unei constelații
din emisfera australă, în care cea mai strălucitoare stea este
Fomalhaut. Speculatorii astrologi (vezi horoscop)
s-au orientat imediat și au creat și denumit așa una din cele
douăsprezece zodii ale anului, care cuprinde perioada 19
februarie și 20 martie. De fraierit naivii!
Pescaru ăă salută!
Poate
ați întâlnit nume de familie Pescaru, Peșteanu ș.a. Ați auzit
precis de râul
Valea
cu Pești,
lung
de 10 km, care se varsă în râul Argeș. Există
și
barajul
Valea de Pești, construit
între
anii 1967 – 1973, cu o înălțime de 56 de metri, ceea ce-l
situează pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.
Așa
că a apărut lacul de acumulare Valea de Pești, cu un volum de 4,5
milioane de metri cubi de apă, o suprafață de 31 ha, adâncimea
maximă de 53 m și o lungime de 2,5 km. Se află la altitudinea de
830 m. L-am
vizitat în 1981 cu colonelul Marton, invitați la Pertroșani unde
am implementat un program în Assenbler pentru legărura între
sistemul de operare
al lui Felix C-256 și sistemele de operare RT -11 și
RS 11 M al eminicalculatoarelor.
Lacul
cu Pești a
fost
amenajat în apropiere de localitatea Câmpu
lui Neag, Hunedoara,
care are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea
Jiului,
iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei
electrice și de atenuare a undelor de viitură.
Pescaru
nu este doar nume de familie, ci și hidronim (nume de apă). Prin
clic puteți
citi despre râul
Pescaru,
afluent
al râului
Jaleș (Sohodol).
râul
Pescaru,
afluent al râului Furu.
De
mic am auzit de Pescăreasa (Jidova),
acum cartier al municipiului Câmpulung Muscel. Pescărești este o
localitate din județul Olt. Pescăreasa
și Pescăruși sunt halte pe liniile căilor ferate române.
Trecem
la englezi, cu al lor fish. În Insulele Britannice se folosesc și
pesk, pysk în corni, pysgodyn în galeză, iasg în galică
scoțiană, iasc În irlandeză, eeast, yeeast în manx, tot fish în
scots, ika și pysgodyn în velșă etc.
Cuvântul
fish, explicat în wikipedia („fish”),
s-a
transformat în Fish
(nickname,
poreclă)
și
Fish
(surname, nume
de familie).
La
Fish
History, Family Crest & Coats of Arms – HouseofNames
este
un raport al unei baze de date onomastice după interogarea asupra
existenței numelui de familie Fish.
Sunt
date informații privind etimologia și originea numelui (în
Lincolnshire),
distribuția geografică și după alte criterii tematice. Conform
recensământului populației SUA din 2011 (2010
United States Census),
numele de familie
Fish este
al
1.425-lea
nume ca frecvență, purtat de
24.383
persoane
91,,87% latino-hispanici
[Hanks,
Patrick,
editor (2003),
„Fish”,
în Dictionary
of American Family Names,
volume 1, New York: Oxford
University Press,
ISBN,
page
578].
Fisher
(Pescaru) vă salută!
Fiindcă
ne-am oprit la fisher (pescar), există și toponimul Fisher, astfel:
o suburbie în în Canberra, capitala Australiei; o suburbie în City
of Mount Isa, Queensland, Australia; o localitate în South
Australia; o municipalitate rurală în Manitoba, Canada; mic
municipiu în Poinsett County, Arkansas, SUA; localitate în Humboldt
County, California; sat în Champaign County, Illinois; sat în
Sabine Parish, Louisiana; oraș în Polk County, Minnesota; oraș
dispărut în Carroll County, Missouri; o comunitate neîncorporată
în Lincoln County, Oregon; o comunitate neîncorporată
în Clarion County, Pennsylvania; o comunitate neîncorporată
în Hardy County, West Virginia (SUA). Există și o zonă marină
numită Fisher, în jurul lui Fisher
Bank
(malul
Fisher),
de pe coasta de vest a Danemarcei. Există și un district Fisher
(County),
unul din cele 254
de
districte din
Texas,
SUA,
cu
centrul
administrativ Roby.
Este
numit după texanul Samuel
Rhoads Fisher.
Fisher
County in Texas (districtul Pescaru în statul Texas, SUA)
Am
ajuns la francezi, cu al lor cuvânt poisson.
Constelația
Peștii este numită de francezi Poissons
nume
derivat din numele latin
pisces.
Din
poisson a apărut numele de familie Poisson. Matematicienii,
inginerii și
economiștii știu
de distribuția
Poisson
din teoria probabilităților
și din statistică. Numele e dat după autor, matematicianul francez
Siméon
Denis Poisson
(1781-1840).
La
pagina web Famille
Poisson |
Généalogie, arbre généalogique et origines
este
un raport al unei baze de date onomastice după interogarea privind
existența numelui de familie Poisson. Pagina conține informații
privind etimologia și originea acestui nume de familie (primul
înregistrat la 3
octombrie 1618 la St-Jean de Mortagne, Perche, în
Franța),
distribuția geografică și după alte criterii statistice, oameni
de seamă cu acest nume etc.
Poisson (Pește)
vă
salută!
Trecem
pe nesimțite la nemți, cu al lor Fisch
(pește).
În
lumea germanică mai există
Fiisch
în bavareză,
Fusch
(Vorderpfälzisch), Fisch (Westpfälzisch) în
franconiană
de
Rin, Fisch în
hunsrik,
Fisk în
frizonă
saterlandeză,
vusj în
limburgheză ,
Fësch în
luxemburgheză,
vis, visk în
saxonă
de jos neerlandeză,
Fisch în
saxonă
de sus,
Fisch, Fösch, Visk în
germană
de jos, Fesk în
germană
Helgoland
(pe
unde am fost în 1978),
Fesch în
germană
Plautdietsch
etc.
Constelația
Peștii are numele Fische în
germană. Fisch
este
și numekle unei comune din Germania, din Rheinland-Pfalz
(Renania-Palatinat).
Din fisch a apărut întâi porecla Fisch, pronumele Fisch și chiar
numele de familie
Fisch. La pagina web Fisch
History, Family Crest & Coats of Arms –HouseofNames
este
un raport al unei baze de date onomastice după interogarea asupra
existenței numelui de framilie Fisch. Pagina cupride informații
asupra etimologiei și originii numelui de familie Fisch (găsit
prima dată în Saxonia),
distribuția geografică, distribuția după alte criterii statistice
etc. Variante
ale numelui sunt
Fischer, Ficher, Fisscher, Fisher,
Fissher, Fisch, Fish, Fische etc.
Numele
de familie Fisch avea mottoul „Vorwärts
in Treu und Wahreit” (înainte de dreptate și adevăr).
Fisch
(Pește)
vă salută!
Vă
lămuriți și mai bine dacă cosultați prin clic pe:
„Fisch“,
articol
în enciclopedia wikipedia; „Fisch“ bei
Geogen Deutschland 3.2 Online; „Fisch“
bei
Geogen Deutschland v4; „Fisch”
Uni
Leipzig Wortschatz-Portal. Veți
constata că numele exista la 2.663 de persoane, cel mai recent pe
05/05/2025, ora 14:57:19, conform figurii.
Distribuția
în procente a numelui de familie Fisch
În
rusă
există
ryba (râba)
–
рыба pentru
pește. În rusă norsk (russenorsk,
în rusă руссено́рск), aproape de Finlanda, peștelui i
se spune
fiška - фишка, fiska - фиска, fiska, fisk etc.
De
la ryba – рыба au derivat numele de familie Rybak (Râbak) –
Рыбак (Pescaru), Rybakov (Râbakov) – Рыбаков, Rybalko
(Râbalko) – Рыбалко, Rybalčenko (Râbalcenko) –
Рыбальченко, Rybickij (Râbițkii) – Рыбицкий,
Rybkin (Râbkin) - Рыбкин, Rybnik (Râbnik) – Рыбник,
Rybnikov (Râbnikov) – Рыбников, Rybnickij (Râbnițkii) -
Рыбницкий, Rybnicyn (Râbnițân) – Рыбницын,
Rybočikin (Râbocikin) – Рыбочкин, Rybčevskij
(Râbcevskii) – Рыбчевский, Rybčin (Râbcin) – Рыбчин,
Grinorybov (Grinorâbov) – Гнилорыбов, Rybolov (Râbolov)
- Rybolov (Râbolov) – Рыболов, Rybolovlev (Râbolovlev) -
Рыболовлев (mulțumesc, Igor!) etc.
Rybak
(Râbak)
- Рыбак
(Pescaru) vă
salută!
Există
și toponime (топонимы) legate de pește (рыба).
Rybinsk (Râbinsk) –
Рыбинск
este
un oraș în Rusia, în regiunea Iaroslav (Ярославская
область). Rybnaja (Râbnaia) – Рыбная
este
numele
mai multor râuri rusești și ucrainene.,
Rybnica
(Râbnița) –
Рыбница
este
pe de o parte, un oraș în Republica Moldova (în Transnistria), pe
de altă parte numele unui număr de mici așezări belaruse și
rusești, dar și numele unor râuri moldovenești, rusești și
ucrainene
Rybnoe
(Râbnoe)
–
Рыбное
este
numele unui oraș din regiunea
Riazan (Рязанская область) și al unui sătuc din
regiunea Moscova (Рыбное, Московская область)
din Rusia. În sfârșit, Ryby
(Râbî) -
Рыбы
(Peștii)
este numele constelației astronomice despre care am scris mai sus
și zodiacale astrologice de păcăleală a fraieriților, situată
între Vărsător și Berbec.
Amatori
sau nu de pește, posesori sau nu de lansete scumpe,
undițe simple, năvoade, saiele, vârșii sau bărci,
să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva, cu
pește prins sau cumpărat din surse sigure!
Constantin,
gurmand de pește!
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - pește.pdf
