Jocuri de cuvinte -
noiembrie
(geografie lingvistică)
Moto:
„../ Afară-i întuneric, noiembrie deplin/ noiembrie himeric, noiembrie hain/ la
uşă iarna bate cu albele-i zăpezi,/ tu ştii că nu se poate, ştiind că nu mă
crezi./../” („Noiembrie”, Iurie Osoianu, 7 noiembrie 2018)
Se spune, cam interesat, că noiembrie
a venit în limba română prin slavonicele ноѩбрь, ноѥмврий, fiind a unsprezecea
lună a anului, lună de toamnă, care urmează după octombrie. Cuvântul
noiembrie provine din latinescul november prin slavicele *nojębrь, *nojemvri,
grecescul bizantin Νοέμβριος - Noémbrios. De ce să nu-l fi luat noi direct de la
grecii bizantini? Că parcă e ca în bancul ăla cu mortul pe Edgar Quinet, când i
s-a spus milițianului să-l mute pe Academiei dacă nu poate scrie în procesul
verbal acest nume.
Dar parcă erau mai cinstiți milițienii decât polițiștii capitaliști din Caracal din 2019! I se mai spune
popular brumar (din brumã + -ar, din latinescul vulgar brūmārius, din latinescul
brūma, existent și în aromână),
iezmăciune (din iezmă + sufixul -ciune, iazmă posibil dintr-o reducere din
agheasmă, „apa sfântă”, a se vedea varianta aiasmă, deoarece se credea că ar
feri aparițiile diavolului; comparați expresiile „cruce'n casă” sau „bată-l
crucea”, care se referă la diavol; proslavii propun alte etimologii mai puțin
probabile, precum slavicul jazva, „rană”, promorar (din promoară, variantă a lui promoroacă, de
origine slavă; vezi ruseștile прыморозок - prŷmorozok, „brumă” și поморок -
pomorok, „ceață densă”) și vinicer (unii zic că provine din slavicul vinicije,
„vie", dar folosindu-se și alternativa pentru luna septembrie vinimeriu,
ar deriva din latinescul vindemiārius, din vīndēmia, că și în friuliana populară
septembrie e vendeme, iar în sudul italiei innegna, provenit tot din vīndēmia).
În vechime se numea noiemmvrie, novembrie, novembre, regional spunându-i-se
noiembre, noiemvre, noievrie.
Numele inițial provine din latinescul
november, prin haplologie (procesul de ștergere a una sau două silabe identice
într-un cuvânt compus), întâi din *nove(m)-mēmbris, „al nouălea membru”, apoi
din *novem-mēnsris, din novem, „nouă” + *mēnsris, din mens-, „lună”, + -ris. In
calendarul roman, anul începea cu mārtius, „martie”, iar noiembrie era a noua
lună a anului.
În alte limbi lunii noiembrie
i se spune:
ābc̣ārā - абҵара în abhază;
Adeɛmekpɔxe în ewe (Niger, Congo);
azaro în bască,
čük - чӳк în ciuvașă;
Du în bretonă, mys du în korni (din du, „negru”, din
proto-britonicul *duβ, din proto-celticul *dubus, din proto-indo-europeanul
*dʰewbʰ-);
dư̄an pha chik - ເດືອນພະຈິກ în laoțiană;
Cuvântul „noiembrie” în diferite
limbi
jūichigatsu - じゅういちがつ, shimotsuki (しもつき în japoneză;
kasım (din arabicul قَاسِم - qāsim, derivat din participiul
lui قَسَمَ - qasama, „a împărți”, din rădăcina ق س م - q-s-m) și Teşrini Sani
în turcă;
Laḥanan-butt - Лахьанан-бутт în cecenă,
lapkritis m în lituaniană;
listapad - лістапад m în belarusă,
listopad m în cehă, listopad m în poloneză, lystopad - листопад m în
ucraineană, lëstopadnik m în kasub (din list, „frunză”, din proto-slavicul
*listъ, „frunză”, + -o- + pad, „a cădea”, din proto-slavicul *padati. „a
cădea”);
marraskuu în finlandeză;
naubaimbair - 𐌽𐌰𐌿𐌱𐌰𐌹𐌼𐌱𐌰𐌹𐍂 în gotică;
nëntor în albaneză;
Níłchʼitsʼósí în navajo;
nobembre în murandeză
(asturiano-lioneză), nôbhembôr- নভেম্বর în bengali, navember - נאוועמבער
în idiș, nôbhembôrô - ନଭେମ୍ବର în oriya, nobiembre în aragoneză, Nobōm̧ba, Nopem̧ba în marșaleză
(ebon, în Micronezia), nobyembre în tagalogă, noemvri - ноември în bulgară și
macedoneană, Noémvrios - Νοέμβριος și Noémvris - Νοέμβρης în greacă, noiembrie
în română, nojabrʹ - ноябрь m în rusă și
osetiană, novema în Tahiti, Novembar în friuliană, Novembar - Новембар în
sârbă, november in norvegiană bokmål, November în engleză și germană, november
în maghiară, neerlandeză, daneză, suedeză, romanșă și slovacă, nóvember în
islandeză, november și nuvember în ladină, novémber - נובמבר în ebraică, Novembir- نُوفِمْبِر în arabă, novembre în catalană, franceză,
italiană, Novembra în bosniacă și slovenă, novembre în occitană, Novembrī în
letonă, Novembril în estonă, novembro în esperanto, franco-provensală, galiciană,
în portugheză, novenbre în venețiană, Novembru în malteză, novénbru în
kabuverdiană, noviembre în spaniolă și asturiană, noviembre, novyembre în
ladino, nôvimbe în valonă, nöyäber în tătară, noyabr - ноябр (tg) în tadjică,
noyabr în azeră, noyember - նոյեմբեր în armeană, nuembru în aromână, nuvembre
în corsicană, nuvèmbre în napolitană, nuvèmmiru în siciliană;
nvdadewa - ᏅᏓᏕᏩ în șerochi;
payares m în asturiană;
phrēut sà jì gaa yohn - พฤศจิกายน în thai;
Pudungwana în szotho;
qaraşa - қараша în cazahă;
Samhain f în irlandeză;
shíyīyuè - 十一月în chineză;
sibilwol - 십일월în
coreeană;
skábmamánnu în szami scandinavă (Suedia, Finlanda și
Norvegia);
studeni în sârbo-croată;
Tachwedd m în galeză;
tháng mười một în vietnameză;
weuchăgā - វិច្ឆិកា în kmeră.
Evenimente
„noiembriste” în lume
Moto: „Cereasca boltă de noiembrie e
rece şi întunecată, iar frunza lui noiembrie e ruginie şi uscată.” (Walter
Scott)
Dacă astăzi am redevenit iobagi
moderni, mă mir, că în noiembrie 1136, Lothar al III-lea, împărat
roman. interzice
în imperiu vinderea iobagilor. Cum vând ai noștri azi fete noi
în occident, după 9 secole, rămâne de analizat! Prin noiembrie 1520, fără să ducă cu el fete, că erau acolo destule, exploratorul portughez
Ferdinand Magellan a trecut prin strâmtoarea de la
sudul Americii de Sud, care-i poartă numele.
Corabia
Mayflower
În noiembrie 1620, ca să vedeți că migrația și emigrația
nu sunt noi, Corabia Mayflower, care a adus primii emigranți englezi
în America de Nord, a ancorat la Cape
Cod. Americanii nu au
pus sârmă ghimpată, că încă nu se descoperise! În noiembrie 1626, Bazilica Sfântul Petru din Roma este sfințită de Papa Urban al VIII-lea, după o perioadă de construcție de 120
de ani. Noi ne plângeam că trebuie să construim Catedrala Mântuirii Neamului,
dorită chiar și de Eminescu.
În noiembrie 1721 țarul Petru
cel Mare este
proclamat împărat „a toate Rusiile”, cel renumit pentru testamentul său, pe care
l-au urmat cu sfințenie toți conducătorii ruși, inclusiv ai URSS, și pe care îl
urmăresc și conducătorii de azi! Republica Moldova e o consecință... Nordul Bucovinei la Zelenski...
În noiembrie 1789 Adunarea Națională a Revoluției a
decretat naționalizarea bunurilor bisericești în Franța, noi având să rezolvăm problema prin
Cuza, cu secularizarea averilor mânăstirești, dar aruncată în aer de
politicienii cât pe ce „capitaliști” de după 1989!
Dar
nici francezii n-au stat degeaba! În 1799,
în continuarea revoluției franceze, după 10 ani, are loc o lovitură de
stat („18 brumar"), când directoratul este înlăturat și înlocuit cu
Consulatul, instaurându-se dictatura burgheză, dar cu ajutorul fraierilor de „proletari”.
Vaticanul
cu bazilica Sf. Petru (maplandia.com)
Sărind peste
secole, în noiembrie, cu Napoleon I
împărat, prin 1812
are loc Bătălia de la Berezina, cu înfrângerea trupelor
lui Napoleon,
în noiembrie 1856 are
loc În Galați prima conferință a puterilor
europene, pe problemele de navigație pe Dunăre și care înființează Comisia Statelor
alăturate Dunării.
Și
uite că în 1874 se
naște Winston
Churchill, viitor
prim-ministru britanic, dar care avea să ne hotărască soarta peste ani pe la
Ialta, prin desenarea viitorului României drept colonie rusă 90% pe un
șervețel!
În timpul primului război mondial,
la 7 noiembrie 1917 s-a încheiat Revoluția Bolșevică din Rusia, în noiembrie 1918 se semnează Armistițiul de la
Compiègne între Puterile
Antantei și Germania, în urma căruia încetează ostilitățile,
Germania recunoscând și caducitatea Tratatului de Pace de la
București, fiind
obligată să își retragă armata din România.
Tot
atunci împăratul Carol I al Austriei renunță la putere (v. Austria - toponimie și istorie), iar împăratul Wilhelm al II-lea abdică după Revoluția Germană, Germania
fiind proclamată republică.
Urmându-i pe ruși, revolta
marinarilor se extinde asupra muncitorilor din Kiel și marchează în Germania
începutul Revoluției din
Noiembrie (v. Istoria Germaniei). Și ca o
curiozitate a istoriei, Primul Război Mondial se termină, la ora 11, în a 11-a
zi a lunii a 11-a din anul 1918.
Ca
urmare, în noiembrie 1919, ceea ce ne interesează este că
prin Tratatul de pace de
la Neuilly sur Seine, Bulgaria pierde teritoriul trac de la granița cu Grecia, teritoriul din vest este atribuit
statului sârb și sudul
Dobrogei cu Silistra, României. Dar România avea să fie din nou
ciopârțită de... Hitler și Stalin!
Tratatul de la
Neuilly-sur-Seine
Care Hitler? Adolf,
cel care pe 9 noiembrie 1923 conduce „Puciul de la berărie", înnăbușit la München. Peste 4 ani, în noiembrie 1927, Leon
Troțki a fost
exclus din Partidul Comunist, Iosif
Stalin rămânând
unic conducător al Uniunii Sovietice.
Și revenind la hitleriștii care
între timp preluaseră puterea, în noiembrie 1938 diplomatul nazist Ernst von Rath moare
de rănile provocate de gloanțele rezistenței luptătorilor evrei, un act pe care
naziștii l-au folosit ca o scuză pentru a demara pogromul național cunoscut sub
numele de Kristallnacht (Noaptea de Cristal).
Între timp România e
ciopârțită, e declanșat al doilea război mondial, germanii ajung departe spre
est, iar în noiembrie 1942 începe Bătălia de la Stalingrad, când forțele rusești sub comanda
generalului Gherghe Jukov
lansează operațiunea
„Uranus",
contraatacând și întorcând soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice.
Generalul Friedrich Paulus,
căsătorit cu o româncă, îi
trimite lui Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este
înconjurată de Armata
Roșie. Ce a urmat,
știți, omul a căzut prizonier!
După
cum scriam mai sus, în noiembrie 1943, alt ciopârțitor al României, premierul
britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano Roosevelt și dictatorul Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran), unde se hotărăște deschiderea unui al
doilea front în Europa.
Iar după război, în noiembrie 1945, încep procesele de la Nürnberg împotriva a 24 de foști lideri germani,
pentru crime de război. Urmările le cunoașteți și trebuie să vă pună pe gânduri
retrocedarea bunurilor din Transilvania, confiscate prin lege de la organizația
nazistă a etnicilor germani din România (v. Al cui este Ardeaolul?)!
Se instaurează comunismul în
estul Europei. Iar în noiembrie 1956,
pe când eu eram în clasa a IX-a la liceul militar, are loc invadarea Ungariei de către tancurile sovietice și
instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János Kádár. Revoluția maghiară fusese declanșată la 23
octombrie, iar
luptele au durat până la 14
noiembrie. Doi colegi
de liceu, ardeleanul Rus și argeșeanul Tănase aveau să fie judecați și
condamnați la ani grei de temniță și nu mai știu nimic de ei. Se pronunțaseră contra rușilor în cenaclu. Câțiva colegi l-au acuzat, ca martori, devenind ulterior„muncitori cu gura”, adică politruci.
În anul următor, în noiembrie 1957 începe la Moscova consfătuirea reprezentanților
partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă
„revizionismul" în general, iar în mod special „revizionismul"
iugoslav, „titoist”. Ce a urmat cu cetățenii bănățeni deportați aflăm mai multe
abia acum!
Sărind peste ani, în noiembrie 1963 are loc asasinarea lui John
F. Kennedy în
Dallas, Texas, vicepreșdintele Lyndon
B. Johnson depunând
jurămâtul ca nou președinte. Eu eram rachetist la Ineu și mă pregăteam de
lansările de la poligonul din cadrul cosmodromului de la Baikonur din 1964 (am mers ca arbitru cu cei de la Tecuci) și 1965 (cu ai mei, de la Ineu).
Ca iubitor de carte (v. Jocuri de cuvine - bibliotecă la https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/08/jocuri-de-cuvinte-biblioteca.html), am fost trist că la 4 noiembrie 1966 au avut loc inundații în Veneția și Florența, când aproape un milion de volume din
colecția de la Biblioteca Națională, documente de la Arhiva de Stat, tablouri
au fost acoperite de apă.
În noiembrie 1970, Marele Zid Chinezesc a devenit obiectiv turistic. Mulți
l-au vizitat până în prezent, eu vizitându-l după 10 ani, în septembrie 1980, când împreună cu specialiști americani,
ruși și chinezi am măsurat distanța Pământ – Lună la observatorul astronomic
militar de la Cheng-Chow (vezi Dor de acasă, la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1).
Și
fiți atenți, că în noiembrie 1978 a fost fondat Partidul Muncitorilor
din Kurdistan, (PKK). În noiembrie
2019, Turcia a atacat forțele kurzilor din Siria, profitând de retragerea trupelor
americane. Se cam complică problema, Turcia fiind și membru al NATO. Și Trump
zicea că turcii și kurzii se hârjones puțin, ca niște copii! Hârjoneală cu
morți?
În
noiembrie 1980, Generalul Charles
de Gaulle a fost
ales președinte al celei de–a V–a Republici Franceze. Culmea e că era în
relații mai bune cu Ceaușescu decât președintele socialist Mitterand (vezi
începând de la Călătorii geodezice - Franța).
În noiembrie 1985 se cam „inițiază” încetarea „Războiul
Rece”, când la Geneva, președintele Statelor Unite ale
Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice, Mihail
Gorbaciov, se întâlnesc
pentru prima dată. Eu aș numi întâlnirea „trădarea lui Gorby” și mă puteți
contrazice cum vreți. Vedeți la ce s-a ajuns!
China – Marele Zid
Totul a dus la anul 1989, când barierele dintre Germania
de Est și
cea de
Vest au fost
deschise, la Revoluția de Catifea din Cehoslovacia,
demiterea lui Todor
Jivkov și
înlocuirea cu Petăr
Mladenov, evenimentele
decembriste sângeroase din România. În noiembrie 1990 are loc
finalizarea oficială a demolării Zidului
Berlinului. Șase
porțiuni mici rămân ca un memorial.
Democrația se accentuează! În
noiembrie 1992 Biserica Anglicană a votat pentru a hirotonisi ca
preoți și femei, iar în noiembrie 1993 a luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht.
În noiembrie 2019 s-a semnat alt acord între UE și Marea Britanie, pentru
BREXIT, parlamentul englez și parlamentul european au validat!
Și tot în noiembrie 1993, croații bosniaci au distrus
podul Stari Most din Mostar, construit cu peste 400 de ani în urmă. Că
Iugoslavia trebuia neapărat să dispară! Ce a fost pe acolo vom scrie noi
separat! Și cu toată reclama UE, iată că în noiembrie 1994 norvegienii au respins aderarea țării
la Uniunea Europeană printr-un referendum, din țara aia pe
care Elena Udrea o considera republică și membru UE, iar românii au votat-o cu
frenezie, că doar era năluca lui Petrov, alias Traian. Bogați oameni deveniră!
Sărim
la noiembrie 2003,
luna Revoluției Trandafirilor din Georgia, unde „dracul” (de yankeu) și-a băgat
coada, la noiembrie 2004,
luna Revoluției Portocalii din Ucraina, din care a
împrumutat culoarea și alianța aia DA a lui Băsescu (PDL) și Tăriceanu (PNL),
pregătind alegerea lui Băsescu ca președinte în 2006, fără a utiliza țepele cu
care se lăuda, dar care ne-a tras mari țepe cu vânzarea flotei și cu 10 ani de
președinție, după ce în noiembrie 2005 Angela
Merkel devine
prima femeie cancelar al Germaniei”.
Vestele
portocalii
Despre
noiembrie 2022, ați trăit faptele, când guvernul fu dat jos la
ordinul lui KWJ de executanții Ponta și Tăriceanu ajutați de vreo 3 trădători
din PSD, când Orban căuta „oaste de strânsură”, miniștri noi, când Klaus
faulta și nu arbitra, dar „scos” primul în sondaje! Dacă asta vor
românii, cum ordonă SRI la ordinul SUA, fie! Poate îi
copiem și acum pe ucraineni! Ce fu în noiembrie 2022? Nasol. Rusia desfășoară „operația
specială” în Ucraina, SUA furnizează armamernt modern Ucrainei,
că are vreo 17 milioane de hectare arabil din Ucraina (chinezii au
doar 6 milioane), mai multe decât suprafața agricolă a României,
care depășește puțin 16 milioane de hectare. Dar și străinii au
din această suprafață arabilă a Românieri. Ucraina e poligon de
încercare în confruntarea Putin – Biden.
Prețurile
energiei cresc. Cîțu s-a dus după Orban Ludovic, Ciucă vine de la
comisia europenă cu „cordul că înghețăm două termocentrale”,
pe când nemții le pun în funcțiune, o termocentrală, Mintia, am
vândut-o unei firme din Irac. Multe hidrocentrale, construite între
60% și 90%, nu sunt finalizate, că se opun ONG-uri și USR, care
apără, chipurile, ariile protejate!
Pesediștii
și liberalii s-au bătut eroic pe procentele de creștere a punctului de
pensie, dar împreună au decis ca de la 1 noiembrie să mărească
salariile primarilor și președinților consiliilor județene cu
25%, dar și ale tuturor funcționarilor subordonați. Ciolacu scoate
din burtă valoarea de 1.3 lei pe kilowat, când în Austria și
Olanda este de 0,50 lei. Mai dăm bani mulți pe armament și facem
SUA vecină cu Marea Neagră. Veni o parte din Divizia aia de groază,
101, de asalt și nu de apărare. Asalt unde? În Ucraina? De pe
teritoriul românesc? Băgăm bățul prin gard? Și dolarul
crește... Covidul s-a dus, așteptăm altul... În octombrie 2023 veni Zelenski. La conferința de presă și la interviuri niciun ziarist nu l-a întrebat ce părere are despre pactul Ribentrop - Molotov din 1939, girat de Hitler și Stalin...
Evenimente „noiembriste” în România
Moto: „../ /Aş îndrăzni
să-ntreb iubite,/ Când bruma albă pe copaci/ Din poala toamnei rătăcite/ Te
mângâie, tu ce faci?/.. /” (Noiembrie, Amelia Florentina Glava)
Se zvonește
că în 1224, regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește privilegiul dat de
înaintașul său Geza
al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, ce
chestie, azi e pierdut, dar atunci de unde se știe, este cunoscut sub numele
de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, se organizează ca un teritoriu autonom
cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față
de coroană.
În 1330 (9-XI), la Posada, oastea lui Basarab
I a început lupta
cu oștirea ungară condusă de Carol Robert de Anjou, care se retrăgea spre Transilvania. În 1377 este prima atestare documentară a Castelului
Bran, prin actul emis
de Ludovic I de Anjou (1342 - 1382), prin care brașovenii primeau
privilegiul de a construi Cetatea „cu munca și cheltuiala lor proprie".
Cum a ajuns în mâna regilor exportați din Sigmaringen, studiați (v. Dinastia de Hohenzolern-Sigmaringen)!
În 1480 se face prima mențiune documentară a
„sulgerului" în Țara Românească (din sârbescul služar,
„slujbaș”, ăsta din slavicul *služьba,
în sârbo-croată služba),
denumire dată dregătorului din Țara Românească și Moldova în secolul
al XV-lea, care avea ca
sarcină aprovizionarea curții domnești și a armatei cu carne, lumânări și alte
provizii. Câți intendenți or fi supt din bunurile astea bănuim.
Alte evenimente importante pentru
români au avut loc în luna noiembrie: intrarea
triumfală în Alba Iulia în 1599
a lui Mihai Viteazul, Transilvania intrând
sub stăpânirea domnului muntean; începe in Zărand răscoala condusă de Horia
Cloșca si Crișan (1784),
dar imediat (21-XI) împăratul Iosif al II–lea al Austriei ordonă
reprimarea; înființarea în 1834
de către Gheorghe Asachi a primei școli de fete; a
apărut, la București, în 1835,
prima revistă românească de teatru, Gazeta Teatrului Național,
condusă de Ion Heliade Rădulescu ș.a.
Tot
prin sud, cum românii nu puteau fi puși în funcții cheie, în 1715 începe „importul” de străini din
cartierul Fanar din Istambul, inagurându-se domniile fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o
prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Țărilor Române, prea mult
timp colonii, dar cu autonomie internă sporită. Fanariotul, venit din
neogrecul fanariótis – φαναριώτης, era
un grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar.
În 1806 începe un nou război
ruso–turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești, conflict încheiat
prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia
Basarabia intră în componența Rusiei.
Fiind
eu și geodez, dar și profesor universitar, înțelegând bine rolul cadastrului
nefinalizat nici azi, în mileniul al III-lea,
trebuie să remarc că în 1813 Gheorghe
Asachi a deschis
la Academia Domnească din Iași un curs în limba română de
inginerie (inginer + -ie, luat de peste tot – fr. ingénieur, ger. Ingenieur,
it. ingegnere, rs. Injener - инженер) și hotărnicie (din hotărnici + -ie
sau hotarnic + -ie, din hotar + -nic,
din maghiarul határ, „graniță, frontieră, limită”, probabil din verbul hat +
-ár, unde hat înseamnă „a merge înainte, a depăși limita, a străpunge mai
departe în”, termenul folosit acum pentru acest sens este hatol, „a penetra”). Cursul
a funcționat până în 1818.
În noiembrie 1843 Ion
Ghica a inaugurat
cursul de economie politică la Academia Mihăileană de la Iași, cu lecția „Despre importanța economiei
politice", iar în anul 1857
deputații pontași din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion
Roată, au depus o jalbă
pe biroul Adunării, cerând, printre altele, desființarea „boierescului".
L-om fi reînființat noi după 1989, botezat altfel, că restituirea
proprietăților o făcurăm, în loc de revenirea la situația din 1946, la situația
de la secularizarea lui Cuza!
După
Mica Unire, domnitorul avea să facă și reforma armatei, în cadrul căreia,
actuala Agenție de Informații Geospațiale a Apărării „General de divizie
Constantin Barozzi”, fosta Direcție Topografică Militară, sub altă denumire a
fost înfinţată la 12 noiembrie 1859 prin „Înaltul Ordin de Zi nr. 83”, semnat
de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, căruia TVR nu-i face nicio slujbă de
pomenire ca regilor sau falsei regine Ana, care prevedea îndeplinirea de
atribuţii, conform art. 7 lit. (a), privind „tot ce atinge de lucrările
topografice, geodezice şi statistice, precum şi ridicarea şi lucrarea
planurilor de acest fel şi aplicarea acestor lucrări la facerea hărţii
cadastrale a Principatelor Unite”, de către Biroul de geniu, prima structură
militară a acelei vremi specializată și în domeniul topogeodeziei.
În noiembrie 1861, în urma consensului
stabilit la Conferința reprezentanților Porții Otomane și ai Puterilor garante,
Poarta Otomană emană „Firmanul
de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei" prin care admite
unirea administrativă și politică a Principatelor (firman provine din turcescul
ferman, acesta din persanul farmân - فرمان, „comandă, ordin, decret”).
În
noiembrie 1864 este înfiintat prin decret semnat de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din
capitală, având în colecție piesele Tezaurului de la
Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române. Este promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea
să stea la baza învățământului românesc modern. Se stabilesc trei grade de
învățământ, primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este
obligatorie și gratuită".
În noiembrie 1874, a fost inaugurată statuia lui Mihai
Viteazul din București (Piața Universității), realizată
de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse și este primul
monument de această factură din Capitală. Și am avut onoarea s-o văd zilnic,
atunci când am activat ca profesor universitar la Facultatea de Geografie a
Universității din București (1994-2014)!
În cadrul războiului
de independență contra Imperiului Otoman, în noiembrie 1877 are loc căderea Plevnei, când generalul Osman-Pașa s-a predat colonelului
român Mihail Cristodulo Cerchez și a semnat
capitularea armatei turce. După războiul de Independență, în 1878 (14-XI), Dobrogea redevine parte a României.
Cum regula era clară în familia regală ca fetele să fie
excluse de la moșteniri de tron sau de averi, în 1880 principele Carol I primește acordul scris din partea
familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin
Constituție: „În lipsă de descendenți de sex masculin în linie dreaptă ai
A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai
în vârstă dintre frații săi sau descendenților lor..." Și așa avea să
urmeze la tron viitorul rege Ferdinand. Noi am cam scris de familia asta.
Sărind peste ani, în noiembrie 1916, în primul război mondial, are loc „Bătalia
pentru București", cea mai mare operațiune militară a armatei române
din acel an, condusă de generalul Constantin
Prezan, prin care se
încerca apărarea Capitalei. Așadar, în noiembrie 1916 capitala este ocupată de trupe germane
și bulgare. A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de
ocupație „Bukarester Tageblatt"
(Gazeta
Bucureștilor), în două versiuni, germană și română. Guvernul României se
retrage din Muntenia ocupată, la Iași, noua capitală a țării.
Dar Antanta a ieșit
învingătoare, așa cum arătarăm la evenimentele internaționale. Așa că în 28
noiembrie 1918 Consiliul General al Bucovinei adoptă
moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României. Tot în această lună are loc demisia guvernului C.
Coandă și formarea
cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu. Iar în noiembrie 2019, peste 101 ani, spectacularul
Orban, fiu
de securist din anii 1950, se crede urmașul brătienilor și a devenit prim-ministru, plată făcută de Klaus pentru răcnetul (Carpaților) „ –
Cine este generalul?” din campania electorală din 2014! Apoi Cîțu!
Dar
trecând la cele importante cultural și intelectual, în noiembrie 1919 istoricul Vasile
Pârvan își
inaugurează cursul de istorie la nou înființata Universitate a Daciei
Superioare din Cluj cu
prelegerea „Datoria vieții noastre", în care a adus și un omagiu jertfei
depuse de tinerii ostași români la înfăptuirea unității naționale a statului.
Despre unirea Transilvaniei cu
țara vom scrie în cazul lunii decembrie. Urmând nemții să joace în continuare
„o carte mare”, în 1919 a fost fondat la Sighișoara
Partidul German din România.
Sărind
peste ani, iată că ajungem înainte de cel de al doilea război mondial.
Partidele politice și-au demonstrat neputința de a guverna România, așa că
apare mișcarea legionară, care a trecut inclusiv la comiterea de crime în lanț.
În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii (asasinii lui I.G.
Duca) și Decemvirii (asasinii lui Mihail Stelescu)
sunt asasinați de jandarmi. Comunicatul oficial anuntă că au încercat să fugă
de sub escortă și au fost împușcați, dar în realitate, au fost sugrumați în două
dube, în apropiere de Tâncăbești.
În
noiembrie 1940 încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în
vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși
împreună cu el. La 25 noiembrie 1940,
în închisoarea Jilava au fost împușcați de legionari 64 de foști demnitari ai
regimului carlist și participanți la represiunile antilegionare (printre ei Gh.
Argeșeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de
interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiție). La 26 noiembrie 1940, la Strejnic, în județul Prahova este asasinat de legionari istoricul Nicolae
Iorga. La 27 noiembrie 1940, peste 60 de foști oficiali și
susținători români ai regelui abdicat Carol al II - lea, vor fi uciși de Garda de Fier aliată cu Ion
Antonescu, în
închisoarea de la Jilava, în așteptarea procesului lor. Să nu vă închipuiți că se vor căuta
vreodată osemintele lui Ion Antonescu și duse într-o catedrală, că s-a opus
Crin Antonescu. Probabil fiindcă e român!
România era amputată de puterile
Europei. Așa că în noiembrie 1940 Ion
Antonescu, șeful
statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin, aderarea României la Pactul
Tripartit, încheiat de Germania nazistă, Italia fascistă și Imperiul
japonez. Poate o fi fost un
blestem și un semn de la „cel de sus” că în acel timp România este lovită de un cutremur cu epicentrul în
Vrancea. Numărul
victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în
Moldova.
Sărind peste ani, în noiembrie 1944, după eliberarea țării de hitleriști și
hortiști la 25 octombrie 1944, iată că administrația română din teritoriul
eliberat al Transilvaniei de Nord este expulzată de sovietici, care introduc o
administrație militară proprie. Măsura este destinată să ofere URSS un mijloc
de presiune pentru a favoriza instituirea controlului PCR asupra țării.
În noiembrie 1946 au loc primele alegeri parlamentare
postbelice, declarate „libere și nestingherite", care au fost falsificate,
cu acordul Moscovei, dar nu sunt dovezi clare, de guvernul Petru
Groza care a
anunțat victoria Blocului
Partidelor Democratice.
Ce a urmat știm! Tata, Nițu Gheorghe, a fost ales primar în comuna Livezeni, județul Muscel, din partea Frontului Plugarilor condus de Groza (1946-1950). Între 1930 și 1940, fuseseră primari pe rând bunicul patern Nițu Constantin, liberal, al cărui mume îl port ca primul nepot, și bunicul matern Dumitru Ioana, țărănist...
Și
vine noua orânduire, dar noi tratăm doar luna noiembrie, așa că în 1979 începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din fondatorii partidului, a
protestat în plen față de cultul personalitații creat în jurul familiei Ceaușescu. Dar a fost „înfruntat” în Congres
chiar și de Adrian Păunescu! Drept urmare, în aceeași noapte, Pîrvulescu a fost
evacuat din casa în care locuia, că ăștia, ca și ceilalți de după 1989, nu
puteau locui decât în Primăverii!
În noiembrie 1979 s-a dat în folosință, experimental,
primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea. Și totul se făcea cu utilaje și
specialiști români, la lucrările geodezice participând și specialiștii
Direcției Topografice Militare! Iar în noiembrie 2019 nu era nicio intenție de a
da în folosință linia de metrou din Drumul Taberei, începută cu vreo 6 sau 7
ani în urmă! Cu firme străine! Occidentale! Până la urmă avem metru în Drumul Taberii!
În noiembrie 1987 are loc revolta de la Brașov, cu primele proteste la Secția 440
„Matrițe” a Întreprinderii de
Autocamioane „Steagul Roșu”. De cum s-a distrus industria brașoveană după 1989 aveam să iau act la
un simpozion științific organizat de Academia Tehnică Militară în 1996 la Casa
Armatei din Brașov.
Și
sărind doi ani, are loc în noiembrie 1989 congresul PCR, unde delegat a fost și
utecistul Ungureanu, zis MRU, viitor prim-ministru și ministru de externe, de două ori șef al SIE, cel care a renunțat la
moștenirea Gojdu de la Budapesta, congres unde în ciuda evenimentelor din
țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales, cu unanimitate de
voturi, în funcția de secretar general al PCR. Armata a fost atent urmărită pe timpul
congresului, toți militarii fiind aduși în cazărmi. Eu am fost numit șeful
grupei operative la unitatea din Buzău subordonată Direcției Topografice
Militare. Comandantul unității, colonelul Zoicaș, făcea parte din această
grupă, dar nu o conducea, contrar tuturor regulamentelor militare!
Și
așa sărim peste evenimente ca alegerea ca președinte a lui Emil Constantinescu în noiembrie 1996, sosirea la București într-o vizită
oficială în 2002
a lui George W. Bush, cel de-al patrulea președinte american care a vizitat
România, după Gerald Ford, Richard
Nixon și Bill
Clinton, alegerea prin
fals în 2009 ca președinte a lui Traian Băsescu, zis
Petrov, alegerea ca președinte în noiembrie 2014 a „imobiliarului” din meditații Klaus Werner
Johannis, declanșarea de către acesta a crizei guvernamentale din 2019 prin
atragerea lângă liberalii depărtați mult de Brătieni a prinților
„nemoștenitori” Tăriceanu, devenit între timp Moliceanu, și Ponta și restul om
mai vedea!
Oameni de valoare „noiembriști”
Moto: „Un fluture rătăcind,/ în noiembrie -/ zboară spre vară.”
(haiku de Ana-Maria Bezem, 2009)
Luna asta e cea în
care Ludovic al VII-lea al Franței,
în 1160, se căsătorește cu cea de-a treia soție, Adela de Champagne. Tăriceanu a ajuns la a 5 – a muiere și nu e
trecut în analele Wikipedia. Este luna în care, în 1857 s-au introdus în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un
cap de bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase
din lume. Cu bo(ur)ii de azi din politică nu se mai folosesc timbre. Iar cum a
fost falimentată poșta de toți cred că știți, sau mai degrabă simțiți!
Marcă
poștală de 27 parale a primei ediții
Trecând la teatru, actori și mai târziu la filme, La Whitehall Palace
din Londra
sunt prezentate pentru prima dată în brumar 1604, tragedia Othello, iar în brumar 1611 comedia romantică Furtuna, ale
lui William Shakespeare. În brumar 1840 are loc o premieră la Iași, a comediei „Farmazonul din Hârlău",
prima scriere dramatică a lui Vasile
Alecsandri, pusă în
scenă de Costache Caragiali.
În
această lună s-au născut actorii, monștrii sacri, Matei Millo (1814-1896), George
Vraca (f1896-1964, Și
dacă...), regizorul francez Rene Clair (1898-1981, Sous les toits de Paris 1930), regizorul italian Luchino
Visconti (1906-1976, Le Notti Bianche 1957,
Nopți albe), Dina
Cocea (1912-2008, Retroarhivă), regizorul și actorul Victor
Iliu (1912-1968, La moara cu noroc, 1955), Burt
Lancaster (1913-1998,
western Vengeance valley, valea
răzbunării), actrița americană de
origine irlandeză Geraldine Fitzgerald
(1913-2005, The strange affair of
uncle Harry 1945), Nineta
Gusti (1913-2002, Astă seară dansăm în familie), actrița
engleză Vivien Leigh (1913-1967, Cezar și Cleopatra,
1945, Pe aripile vântului),
Charles M. Schulz, creatorul personajului de desene
animate Snoopy
(n. 1922), Mihai Mereuță (1924-2003, Doi haiduci și-o crâșmăriță,
1992), Richard
Burton, actor britanic (1925-1984, Biografie), Iulian
Mihu, regizor și
publicist (1926-1999, Marele singuratic,
1976), Mircea Mureșan, regizor (n. 1928. Baltagul), Geo
Saizescu, regizor
(1932:-2013, Balul de sâmbătă seara), Lucian
Pintilie, regizor (1933-2018, Balanța, 1992), Ștefan Bănică (1933-1995, Muzică), Alain Delon,
actor francez (n. 1935,
Zorro),
Bruce
Lee, actor, maestru în
arte marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do (1940-1973, Fist of Fury, Kung Fu movie),
Dack Rambo (1941-1994, A double
life), Tudor Mărăscu, regizor (n. 1940, Bună seara, Irina,
1980), Emil
Hossu (1941-2012, Horia, de Mihai Eminescu), Franco
Nero (n. 1941,
Invincibilul Ninja), Martin
Scorsese, regizor
(n. 1942,
Bibliotheca Alexandrină),
Marlène Jobert, actriță franceză (n. 1943, Le secret, 1974), Danny
DeVito, regizor și
actor (n. 1944,
The Ratings Game).
Avusese Marlène Jobert
o expresie teribilă când a fost întrebată de ce a dormit lângă Steve Mc Quinn
într-o noapte friguroasă în deșert (you are comfortable! – ești confortabil).
Văzusem filmul într-o seară pe când eram maior și locuiam în Berceni, prin 1976.
Două liceence, în mașina 116, care probabil văzuseră filmul, discutau în
engleză. Una o întreabă pe cealaltă „- Ce părere ai despre maior?” Cealaltă, de
lângă mine, îi răspunde tot în engleză „- Tipul e confortabil!” Urmează stația de
coborâre. Cobor primul și a coborât și fata care a zis că sunt confortabil. Gentil,
îi ofer mâna să coboare și o întreb în engleză: „- Chiar sunt confortabil?” Și
fata mi-a leșinat în brațe! A trebuit să o predau mămicii ei care locuia la
două blocuri de noi...
Și-i mai aniversăm în
noiembrie pe Olga Delia Mateescu, scriitoare și actriță (n. 1949, Memoriile unui om prost), Christina Applegate, actriță americană (n. 1971), actorul american Leonardo
DiCaprio (n. 1974).
Și să nu uităm că în
noiembrie 1928 Mickey
Mouse, cunoscutul
personaj din desenele animate ale lui Walt
Disney, și-a făcut
pentru prima oară apariția la „Colony Theatre" din New
York, în filmul
intitulat „Steamboat
Willie" (aveți 10 ore de vizionare), în brumar 1942 filmul „Casablanca" are premiera la New
York, în 1963 are loc premiera filmului istoric „Tudor",
în regia lui Lucian Bratu, iar în 1998
premiera la București a filmului „Terminus Paradis", în regia lui Lucian
Pintilie, care a fost
distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.
Și poate găsim vreun film pe youtube care să transpună legenda lui Aegidius Tschudi, după
care, în brumar 1307
a fost arestat pentru nesupunere în fața unui nobil, Wilhelm Tell este
condamnat să tragă cu arbaleta într-un măr așezat pe
capul fiului său, pentru a-și salva viața. Dar găsirăm opera de Rossini!
Și
fiind eu geodez și cartograf, e păcat să nu repet că în noiembrie 1520 Fernando
Magellan descoperă Strâmtoarea Magellan denumită „Estreito de
Todos los Santos", dar și că e luna nașterii lui James
Cook, explorator,
navigator și cartograf englez (1728-1779).
Cochetând în tinerețe cu
jazz-ul, amintim că în această lună s-au născut americanul Bunny Berigan (1908-1942, Sobbin' Blues) și Francy Boland, pianist-jazz belgian (1929-2005, The
Kenny Clarke-Francy Boland Big Band - You Stepped Out Of A Dream).
În domeniul muzicii
culte e luna nașterii unor personalități ca Johann
Bach, primul compozitor
Bach (1604-1673), Wilhelm Friedemann Bach, compozitor, fiul compozitorului Johann
Sebastian Bach (1710-1784, W.
F. Bach: Flute Sonata in
E minor, BR WFB B 17), Conradin Kreutzer, compozitor german (1780-1849, Grand
Septet in E-flat major, Op.62),
compozitorii italieni Gaetano
Donizetti (1797-1848, Lucia di Lammermoor,
2006) și Vicenzo Bellini
(1801-1835, Anna Netrebko - Casta Diva -
Norma), Manuel
de Falla, compozitor
spaniol (1876-1946, „El amor brujo” Danza ritual
del fuego), Nicolae
Florei, solist al
Operei Naționale Române (n. 1927, Romanțe), Silvia Voinea, soprană
română (n. 1942),
Radu
Lupu, compozitor (n. 1945, Leo Delibes
- Lakme - Ou va la jeune Indoue!), Ionel
Voineag, tenor român
(n. 1950,
G. Puccini - Tosca – „E
lucevan le stelle”).
Ca evenimente muzicale remarcabile au fost în noiembrie
premiera la Gewandhaus în Leipzig
a concertului pentru pian nr. 5 în Mi bemol major, Op. 73, al
lui Beethoven (1811), dirijarea în premieră de către Chopin la Varșovia
(1830), debutul lui Giuseppe
Verdi cu „I
due Foscari” la Teatrul Argentina din Roma (1844), premiera Operei „Cneazul Igor“
de Alexander Porfirjewitsch Borodin în Marea Operă din Sankt
Petersburg (1890), înființarea Operei
din Iași, spectacolul inaugural fiind Tosca de Giacomo
Puccini (1956).
Muzica pop nu putea să nu fie prezentă și în luna
noiembrie, când s-au năsdut Ion Vasilescu (1903-1960, Melodii), Roy Rogers,
actor și cântăreț american (1911-1998), Joe
Dassin (1938-1980, A toi), Tina
Turner (n. 1939,
Lotus Sutra), Roger
Glover, Deep Purple (n.
1943),
Salvatore Adamo (n. 1943, Tombe la neige).
Și mai urmează încă
nașteri sau evenimente „muzicale”: Rita Pavone (Cuore), Amanda
Lear (Follow
me, văzută într-un bar din Hamburg în 1978), premiera în 1956 a primului film al lui Elvis
Presley, Love me tender, Bryan
Adams (Heaven), lansarea în 1968 de către The
Beatles a The
White Album, urcarea pe locul 1 în Billboard Music
în 1969 a piesei lui Elvis
Presley, Suspicious Minds,
lansarea albumului Let
It Bleed în 1969 de către The Rolling Stones, Pavel
Stratan (Eu
beu), anunțul public în 1991 al
lui Freddie Mercury că are SIDA, care a murit a doua zi, arestarea lui Michael
Jackson în 2003
sub acuzația de molestare a unui
copil, lansarea postului Radio
Guerrilla în 2004 și ce mai vreți, în acest noiembrie 2019
revenindu-și din comă și Mihai Costantinescu, iubitorul de câini vagabonzi...
Înainte de a trece la
scriitori, amintim și că noiembrie e luna nașterii unor politicieni despre care
vă puteți documenta prin click pe nume (Sun
Yat-sen, revoluționar
chinez, Leon Trotsky, revoluționar rus, Lucrețiu Pătrășcanu, Mihai
Șora, secretarul Anei
Pauker, Jacques Chirac, al 22-lea președinte al Franței, Emil Constantinescu, Traian
Băsescu (alias Petrov).
Scriitorii născuți în
noiembrie sunt foarte mulți și valoroși. Și cred că nu puteți citi opera
tuturor [Martin Luther, Nicolas
Boileau,, Jonathan Swift,
Voltaire, Friedrich von Schiller, Alexandru Hâjdeu, scriitor rus din Basarabia, Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național „Deșteapă-te, române”,
Marseilleza Românilor după Bălcescu, Aron
Pumnul, profesor al
lui Mihai Eminescu, Ivan Turghenev,
George
Eliot, scriitoare
britanică, Fiodor Mihailovici Dostoievski
(condamnat la moarte în 1849 pentru activități anti-guvernamentale,
pedeapsă comutată în exil în Siberia), Mark
Twain, Cincinat Pavelescu, Ady Endre , Mihail
Sadoveanu, N.D.
Cocea, Vasile
Voiculescu, Liviu
Rebreanu, Anna
Seghers, scriitoare
germană, André Malraux, Dumitru Stăniloae, Astrid
Lindgren scriitoare suedeză, d. 2002 (soră cu bunica însoțitoarei mele Ann
Lindberg în 1997, evocată cu căldură de nepoată, profesor universitar, al cărei
soț era cercetător la stația de recepție a imaginilor satelitare din Kiruna,
mamă a doi băieți blonzi, dar care a mai înfiat doi șateni; și îi creștea
singură, muncea la ministerul educației și creștea singură cei 4 copii, soțul
venind în capitală doar în weekend, și m-a dus și pe mine cu automobilul până
la Karlstad, dar s-a întors imediat în capitală, eu
revenind peste trei zile singur cu trenul, tren în care era o curățenie
excelentă (vezi Călătorii geodezice - Suedia 1997), Mihai
Beniuc, Albert
Camus, Monica
Lovinescu, Nina
Cassian, Dumitru Micu, Ion Brad, Ștefan
Cazimir, Ovidiu
Genaru, Nicolae
Manolescu, Alex Ștefănescu, Ioana Crăciunescu, Mircea
Dinescu, zis „Mircea,
fă-te că lucrezi!” ș.a.
Nu trebuie să-i
prezentăm, că se prezintă singuri, pe Benvenuto
Cellini, Auguste
Rodin, sculptor și
grafician francez, Claude Monet, pictor impresionist, Henri de Toulouse-Lautrec, Dimitrie
Paciurea, Constantin Baraschi, Corneliu
Baba, Dimitrie Berea, Maia Plisețkaia, balerină rusă.
Fiind militar, trebuie să amintesc și înființarea Academiei Navale
Mircea cel Bătrân, în Constanța în brumar 1872, nașterea în 1885 a lui George
Patton, general
american renumit pentru luptele din cel de-al doilea război mondial, în campaniile
din Africa de Nord și Sicilia, în 1887 a lui Bernard Law Montgomery, mareșal britanic, iar în brumar 1919 a lui Mihail Kalașnikov, general rus, proiectant de arme de
foc, dintre care și eu am fost dotat cu două modele dar la trageri am folosit
mai multe și în 1948 a prințului moștenitor Charles al Marii Britanii și Irlandei de
Nord (despre care am scris în „Militari de operetă”). E rege!
Iar ca inginer și profesor universitar e păcat să nu relatez
niște evenimente noiembriste: demonstrarea calculului
integral pentru
prima dată în 1675 de către Gottfried
Leibniz, de care am
învățat în 1958-1959 în clasa a XI-a de liceu apoi în facultate, nașterea în 1803 a lui Christian
Doppler, fizician
austriac, descoperitorul efectului care îi poartă numele (pe care l-am tratat
și eu în ultima carte „Servicii bazate pe localizare”, 2018), nașterea în 1823 a lui Joseph
Monier, grădinar
francez, cel ce a descoperit asfaltul armat, noi nefolosindu-l în mileniul al
III-lea, deoarece „cam dezarmarăm” asfaltul și betonul ca să se macine într-un
an, ca să aibă firmele de luat bani, în 1832 este pus în funcțiune primul tramvai din lume, în New York City, dar noi în mileniul ăsta, după aproape două secole,
cumpărăm tramvaie la mâna a doua de la alții, în 1858 americanul John Landis Mason a patentat borcanul cu ghivent,
cunoscut sub numele de „Borcanul Mason", foarte util în noiembrie la murături, în 1859
a fost publicată „Originea speciilor" lucrare după
unii controversată a naturalistului
englez Charles Robert Darwin (1809-1882), nașterea în 1867 a lui Grigore
Antipa, biolog,
ihtiolog, zoolog și oceanolog român, inventarea în 1874 a sârmei ghimpate de către americanul
Joseph Farwell Glidden, reinventată de unguri în 2017 pentru demarcarea
graniței cu România, inventarea în 1877 a fonografului, o mașină care
poate înregistra sunete, de către Thomas
Edison, patentarea în 1879 a primei case de marcat de către James
J. Ritty din Dayton, Ohio, pe care unii români n-o agreau nici în noiembrie
2019, nașterea în 1882
a lui Aurel Vlaicu, inginer și pilot român.
„Servicii
bazate pe localizare” bazate și pe efectul Doppler
Și nu putem uita nici de instalarea în 1889, într-un cazinou din San
Francisco, a primului
tonomat din lume, crearea în 1895
de către Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamiei, a premiilor
Nobel, primele fiind
decernate în anul 1901,
premiile se decernează în fiecare an la 10
decembrie, data
decesului lui Alfred.
Și invențiile continuă cu: introducerea în 1963 în circuitul comercial din SUA a primului telefon cu taste, la care unii
renunțăm în 2019 (touch screen, unii zicând „Taci, Crin!”), primește patentul
pentru primul maus de
calculator în 1970 Douglas
Engelbart, lansarea
primului microprocesor integrat din lume în 1971 de către Intel
Corporation,
denumit Intel 4004, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe
secundă, mai puțin performant decât un telefon inteligent de astăzi, prima
propagare a unui „vierme” (worm) pe Internet
în 1988,
scrierea în 1990 a primei pagini World Wide Web, despre
care noi am scris (vezi „Scurtă istorie”),
deschiderea în 2000 în Norvegia a Tunelului
Laerdal, de
24,5 km lungime, între Aurland și Laerdal, creindu-se astfel un drum
continuu de la Oslo la Bergen
(noi ne tot disculpăm cu porțiunea Pitești – Sibiu de autostradă),
lansarea în noiembrie 2000 a consolei de jocuri video Sony PlayStation
2 în Europa, anunțarea
clonării primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor
aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei în
noiembrie 2001 de către cercetătorii de la societatea
„Advanced Cell Technology" din Worcester, Massachusetts, SUA, ceea ce va face dragostea dintre un
bărbat și o femeie USR inutilă, deschiderea primului Muzeu de matematică
din lume la Gießen în 2002,
ultimul zbor al avionului Concorde
în noiembrie 2003 și
ce mai doriți...
Era să uit de
premiera piesei „Viforul"
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
în 1909
la Teatrul Național din București și despre lansarea primului film Harry
Potter în 2001, la care s-au înghesuit puștii și
părinții să îl vadă, respectiv „Harry Potter și piatra
filozofală"!
Ne-am lămurit? Mai încercăm!
Să fiți iubiți!
Constantin NIŢU
1)
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți."
Jean Paul Richte;
2)
„Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
