Jocuri de cuvinte - urs
Geografie lingvistică
Urs
Moto: „Deghizată-n urs, o vacă,/ Huzurea: ştia să tacă;/ Când în leu se travesti,/ Ea mugi... şi o păţi.” (Comedie, fabulă epigramatică de Ion Berghia, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Împușcându-l pe prințul Arthur, ursul poreclit așa de un ONG care păzește, chipurile, pădurile, scriem și despre domnia sa. Ursul e un mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blană brună-negricioasă sau roșcată, cu botul ascuțit și cu coada scurtă (Ursus arctos).
Locul copilăriei, fără frică de pădure și sălbăticiuni
Copilărind la țară la doar 700 de metri de o mare pădure de foioase, m-am „împăcat” cu animalele sălbatice. De la 7-8 ani mergeam singur în pădure, nu m-a atacat niciun animal. Fiecare își știa rostul. Animalele te atacă doar dacă sunt în pericol, așa m-a învățat tata, care la nașterea mea și în primii mei ani ai copilăriei era pădurar și permanent vânător. Am scris de lup (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1), animal văzut în acea pădure.
DEX '09 (2009) precizează etimologia: „lat. ursus”. Așadar, l-am moștenit din cuvântul latin ursus, acesta din proto-italicul *orssos, moștenit din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”.
Interesante sunt cele scrise de Mihai Vinereanu: «urs (ar. ursu, mgl., istr. urs) – mamifer omnivor masiv cu botul lung și coada scurtă cu blană neagră, brună) roșcată sau albă. Lat. ūrsus „urs” (Pușcariu, 1836; REW, 9089; Ciorănescu, 9093). PIE *ķk’sos, ķk’tos „urs” (IEW, 875); cf. skt. Rksas, gr. άρτος, alb. ari (arushë „ursoaică”), v.ir. art „urs”, cymr. arth „urs”.
De remarcat că forma albaneză se apropie de cele celtice. Kretschmer (Glossa, 14, 86; cf. Walde) spune că nu este sigur dacă numele tribului illiric al Urseni(tini)lor este de origine latină ori illirică, deși acest radical este prezent și în numele insulei Ursaria (Krahe, IF, 57, 115; cf. Walde).
Este destul de evident că atât etnonimul, dar mai ales toponimul respectiv sunt de origine illirică și nu latină, astfel că rom. urs este, probabil, de origine (traco)illirică (v. lup). În limba bască avem forma hartz „urs” apropiat de formele celtice și de hitt, harttaga „urs”. Este posibil ca forma bască să fie un împrumut din dialectele celtice din Peninsula Iberică înainte de cucerirea romană.
Derivate: ursoaică, ursuleț, ursar, ursesc, ursește etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbi ursului i se spune:
֎ aba - аба în hakasă;
Abubaz
֎ abubaz în chaoui;
֎ adyg - адыг în tuvenă, ajy - айу în altaică de sud, ajyu - айыу în tătară de Siberia, ajyu - айю în karatchaï-balkară, ayiq în uzbecă, ayïw - айыу în bașchiră, ayı în turcă, azeră și găgăuză, ayu - аю în tătară, ayuu - аюу în kârgâză și în cumucă, ayuv - аюв în nogaï, ayuv în tătară crimeană, ayw - аю în cazahă, aýy în turcmenă, ëyiq - ئېيىق în uigură (pe diferite căi, din proto-turcicul *adïg, „urs”);
֎ allaq în groenlandeză;
֎ āmš° - амшә în abhază;
֎ apșak - апшақ în chor;
֎ ari, ariu în albaneză (formare înapoi din pluralul arinj, plural moștenit din vechiul albanez ar, „urs”, prescurtare a lui *arth, unde -th a fost eronat pentru un sufix diminutival, din proto-albanezul *artsa, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos), arǰ - արջ în armeană (din vechiul armean arǰ – արջ, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ arkoúda - αρκούδα în greacă, árktos - ἄρκτος în greacă antică;
֎ ars - арс în osetă (din proto-iranianul *aršas, din proto-indo-iranianul *Hrtća, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos);
֎ arth în bretonă veche, corni și în galeză, artos în galeză, arzh în bretonă (din proto-britonicul *arθ, din proto-celticul *artos, din proto-indo-europeanul * h₂ŕ̥tḱos);
֎ asu - 𒊍 în akkadiană;
֎ asvala - अस्वल în marathi;
֎ atiqpuq - ᐊᑎᖅᐳᖅ în inuktitut;
֎ baabgaj - баабгай în buriată și în mongolă;
֎ baíra - 𐌱𐌰𐌹𐍂𐌰 în gotică, baor în vilamoviană (wilmesaurisch), Bär în germană (din germanul medieval bër, din vechiul german bero, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô, considerat în mod convențional ca fiind un termen de evitare a tabuului derivat din cuvântul pentru „maro” în germană), Bar în germană alsaciană, bar în sorabă, Bea în bavareză, bear în engleză (din medievalul englez bere, din vechiul englez bera, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô) și în frizonă, béar, béar donn în irlandeză, beer în neerlandeză (din medievalul olandez bēre, din vechiul olandez *bero, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô), beer în afrikaans (din olandezul beer), ber - בער în idiș (din vechiul german bero, din proto-germanicul *berô), ber în papiamento și în volapük, Bier în luxemburgheză, Boor în germană de sus;
֎ beruang în indoneziană și în malai;
֎ bhālo - भालो în hindusă, bhālū - بھالو în urdu, bhālu - भालु în nepaleză, bhalu - ଭାଲୁ în orija, bhaluk - ভালুক în assameză, bhaluk - ভালুক în bengaleză (din sanscritul bhallūka – भल्लूक, „urs”; vă amintiți de ursul Baloo sau Balu din Cartea junglei, vezi The bare necessities, din The Jungle Book);
֎ bierdna, guovža în sami de nord;
֎ bjørn în daneză, norvegiană și feroeză, björn în suedeză și în islandeză (din vechiul norvegian bjǫrn, „urs”, din proto-germanicul *bernuz, formă nordică a proto-germanicului *berô, probabil din proto-indo-europeanul *bʰer-, „maro, strălucitor”);
֎ buang în bau bidayuh;
֎ ča - ча în cecenă, ča - ჩა în bats , ci - ци în avară, sĩ - сиᴴ în bezhta (din proto-nakhul *ča);
֎ chuí, tuí - 魋, xióng - 熊 în chineză;
֎ dabdub - دبدوب în arabă egipteană, debā, debo - דבא în aramaică, debb în malteză (din arabicul dubb - دُبّ), dibi - ድብ în amharică, dov - דוב în ebraică, dubb - دب în arabă, dubu în swahili (toate în final din proto-semiticul *dubb-, „urs”, din proto-afro-asiaticul *dab-, „animal mare”);
֎ datvi - დათვი în gruzină;
֎ dom - དོམ în tibetană;
֎ ehe - эһэ în iakută;
֎ elugubaṇṭiఎలుగుబంటి, eluggoḍḍu - ఎలుగ్గొడ్డు, elugu - ఎలుగు în telugu;
֎ gấu în vietnameză;
֎ gom - 곰 în coreană;
֎ gondyr - гондыр în udmurtă;
֎ hartz în bască;
֎ heşi în zazaki;
֎ hirç în kurdă;
֎ irezan - ирезаӈ în tofalară;
֎ jukumari în aimară;
֎ kamuy - カムィ, iso - イソ, eper - エペㇾ în aïnou (Japonia), koma - 固麻 în baekj, kuma - 熊 (クマ) în japoneză;
֎ karaḍi - கரடி în tamilă, karaḍi - ಕರಡಿ în kannada și în tulu, karaṭi - കരടി în malaialam;
Cuvântul urs în câteva limbi
֎ karhu în finlandeză, karu în estonă (din proto-finicul *karhu, cel mai probabil o derivare eufemistică din *karheda, „aspru, grosier”, + *-u; alternativ, prin precedentul *karša-, un posibil împrumut din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ kuúnux în arikara;
֎ lācis în letonă, lokys în lituaniană, lukas în sudoviană (o teorie mai recentă leagă cuvintele de verbul lakt, „a bea,” adică „băutorul de miere, ăla care bea miere”)
֎ mackó în maghiară (din slovacul macko, „ursuleț”);
֎ maghouin în manx, mathan în galică scoțiană, matȟó în lakota, mathúin în irlandeză (din vechiul irlandez mathgamain, din math, „urs”, + gamuin, „vițel”);
֎ makwa - ᒪᒃᐗ în odsibva, makwa în chippewa, saulteaux și algonquină;
֎ mamm - مم în baločī (de tip iraniană, بلوچی, vorbită în Oman, Turcmenistan etc.);
֎ masko, maskwa în atikamekw, maskwa - ᒪᔉᐗ în kri;
֎ mečok - мечок în bulgară în și în macedoneană;
֎ medve în maghiară, medved - медвед în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, medvěd în cehă, medveď în slovacă, medved în slovenă, medvedʹ - медведь în rusă, medvjed - медвjед în sârbo-croată, medvjed în bosniacă și în croată, mjadwjeź, mjedwjedź în sorabă, mjadzvjedzʹ - мядзведзь în bielorusă, niedźwiedź în poloneză, vedmidʹ - ведмідь în ucraineană (din proto-slavicul *medvědь, din precedentul *medu-ēdis, echivalent cu *medъ, „miere”, + *(j)ěsti, „a mânca”, de unde epitetul „mâncător de miere”; se corelează cu sanscritul madhv-ád- - मध्वद्, „mâncare dulce”, probabil că a intrat în uz ca evitare a unui cuvânt anterior, posibil ceva de genul *rьst, comparați cu lituanianul irštvà, „vizuina ursului”, din proto-indo-europeanul * h₂ŕ̥tḱos; exemple similare propuse ca tabu lingvistic pentru „urs” sunt proto-germanicul * berô, „ăla maro”, letonul lācis, „călcător cu greutate”; există și o etimologie populară din *medъ, „miere”, și *věděti, „a ști, a gestiona”, de unde „cel care știe mierea” sau „stăpânul mierii”);
֎ mii - หมี în thai, mii - ໝີ, mī - ໝີ în laoțiană;
֎ mışe - мышъэ în adigé, mš°ə́ - мшвы́ în abază;
֎ mkwa în ojibwa de est și în ottawa;
֎ mosq în algonquină;
֎ nanoq în groenlandeză;
֎ narr în dogon;
֎ ngarux în atayal;
֎ nita în alabama;
֎ onso în aragoneză, ors în corni, friuliană, malteză, occitană și provensală, orso în italiană, orsu în corsicană, ós în catalană, oso în cebuană, spaniolă și tagalogă, osu în asturiană, ǫti în biloxi, otso în finlandeză, ouers în normandă, ours în franceză, ourz în bretonă urs în romanșă, română, istro-română și țigănească, urse în novială, urso în esperanto, ido, interlingua și portugheză, ursu în sicíliană, aromână și megleno-română, ursu, ùssulu în sardă, ursus în latină;
֎ oš - ош în komi, komi ziriană și moksha (înrudit, printre altele, cu finlandezul otava, oahci în sami de nord, oahtse în sami lule);
֎ ˀoreš în chochenyo și în mutsun, ˀorreṣ în rumsen;
֎ ovto - овто în erza;
֎ pea în maori;
֎ pursuğ - پورسوغ în alviri-vidari;
֎ rich - रिछ în hindusă, rich - ਰਿਛ în pandsabi, rićh în țigănească, rīn̄cha - રીંછ în gudjarati (din sauraseni prakritul riccha - 𑀭𑀺𑀘, din sanscritul ṛkṣa - ऋक्ष, din proto-indo-arianul *Hŕ̥ṭṣas, din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ rupol în kotava;
֎ shos în tanacross, sos în ahtna;
֎ sresr în tanana de sus;
֎ tlacamayeh în nahuatl central;
֎ ukumari în quechua;
֎ upa - упа în ciuvașă;
֎ valasā - වලසා în singaleză;
֎ vodon, zsungálo în țigănească;
֎ wak-wam, wan, ဝက်ဝံ wak-wam în birmaneză;
֎ wolo în bambara;
֎ wós în atsina, wox în arapaho;
֎ xers - خرس în bakhtiari, xers - خرس în persană, xirs - хирс în tadjică și în yagnobi (din proto-iranianul *Hŕ̥šah, din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos);
Xers - خرس (urs)
֎ yonv - ᏲᏅ, yona - ᏲᎾ în cheroki;
֎ χːams - ххамс în artchi.
Ursul în lume și în viață
Moto: „La noi, de-a lungul şi de-a latul,/ Istoria-şi urmează cursul,/ Electoratu-i cu lătratul/ Şi-aleşii ţării plimbă ursul.” („Câinii latră, ursul merge", de Nicolae Zărnescu, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Știți bine că urs este numele mai multor mamifere din familia Urside (Ursidae). Pe la noi există ursul brun (Ursus arctos), urs omnivor din Europa și din Asia temperată, vara pătrunzând și în tundră, cu corpul masiv, lung de circa 2 m, acoperit cu blană de culoare brună.
în general urșii sunt pașnici, dar dacă se simt amenințați sau deranjați de la mâncare pot deveni foarte agresivi. Atacă frecvent vitele, iar dacă sunt înfometați pătrund și în livezi, în gospodăriile sătești și corturile turiștilor pentru a căuta hrană.
Fiind o specie periclitată la nivel european, oricâte rele fac pe la noi, ascultăm de UE, de fapt de impotența alor noștri conducători, vânarea ursului brun este strict reglementată prin lege. Îl vânează mai mult străinii, pe bani grei...
Așa că în România, ca urmare a măsurilor susținute de protecție, se găsesc cele mai importante efective de urs brun din Europa (cu excepția spațiului ex-sovietic). Iarna își petrec mare parte din timp dormind, dar nu este vorba de o hibernare propriu-zisă. Pentru alte specii de urs consultați enciclopedia wikipedia (de exemplu https://en.wikipedia.org/wiki/Bear, în limba engleză și https://ro.wikipedia.org/wiki/Urs în limba română).
Ursul în expresii
Moto: „Am dat voinţei mele curs/ Şi iată-mă ajuns la mare,/ Dar nu ştiu încă de ce oare/ Se uită lumea ca la urs.” (Porcul la mare de Vasile Manole, 2011)
Liberalii și useriștii „ne vindeau pielea ursului din pădure” cu autostrăzile ce se vor finaliza prin 2026, apoi fiind ocupați 4 ani cu studii de-alea de fezabilitate, la care se pricepea și guadelupeza poreclită franțuzoaică Clotilde, primărița de la sectorul 1, în relația cu Bechtel! Ăștia de acum continuă studiile de fezabilitate... Ba avem și un PNRR de la Jules Werneer și ai lui... Totuși pare că autostrăzile se construiesc...
Unii „trag nădejde ca ursul de coadă”, adică nădăjduiesc lucruri imposibil de realizat. Și noi „o să ne adunăm ca la urs”, adică în număr foarte mare, dar nu la inaugurarea vreunui obiectiv din domeniul energiei! Noroc cu Dej și Ceaușescu cu hidrocentralele! Că în ultimii 34 de ani canci investiții în enerrgie. Vândut Mintia etc.
Dau europenii epitetul urs rusului, adică unui om greoi, ursuz, nesociabil, care unde calcă calcă greu. Dar și când îl superi... Și yankeii se tot interesează să îl supere, ba cu Ucraina, cumpărând pe acolo 17 milioane ha teren arabil, dând arme nașpa, ei pe viitori bani, noi donație. De fapt Ucraina fu parte a fostului imperiu țarist, adică rus, ba cu Marea Neagră, sanchi, flancul estic al lui „NATi-O frântă, că ți-am dres-o!”.
Românii zic urs și unui boț de mămăligă cu brânză la mijloc. Noi prin Mușcel, cu multe oi și pășuni îi zicem bulz, după unii moștenit din albanezul bulez. Da, este posibil să fie un cuvânt de substrat balcanic, asemănător cu albanezul bulëz.
Există numeroase alte teorii, pare-se niciuna satisfăcătoare. Ar fi o legătură cu rusescul búlka - бу́лка, polonezul bułka, „rulou”. Poate deriva și din vulgarul latin *bulgius, acesta din latinescul buga (cf. franțuzescului bouge, italianului bolgia) sau din latineștile vulgare *balteum sau *bullidus, din bulla.
Poate proveni și din albanezul *buljëzë sau din gepidul *bultia. Poate fi derivat dintr-un cuvânt german (cf. spaniolului bulto), printr-un intermediar slav, cf. rusescului bulyžnik – булыжник, „piatră (rotundă)”. Este mai probabilă o derivare internă din bolf, de origine slavă sau o creație expresivă, printr-o formă *bulh, bulg cu plural bulgi care a fost refăcut la singular. Încercați! Greu pentru un prăpădit de bulz, gustos și sățios! Doar ne jucăm! Ne-am luat cu bulzul și am uitat de urs!
Să știți că există și „ziua ursului”, o sărbătoare populară în ziua de 2 februarie în care, după credința populară, ursul iese din bârlogul unde a hibernat și restul îl știți sau întrebați Google, dar mai bine străbunicii, că sunt buni și ei la oarece.
Există și „sâmbăta ursului”, o sărbătoare populară care se ține cu opt zile înainte de Florii și despre care se crede că trebuie respectată pentru a feri vitele de fiarele sălbatice. Fiare? Ia priviți imaginea!
Animale sălbatice!
Există și alte expresii cu ursul, de exemplu „tocmeala în târg ori ursul în crâng”, excelentă pentru promisiunile liberalilor și pesediștilor din campania electorală sau „nu vinde pielea ursului înainte de a-l ucide”, specifică neomarxiștilor useriști, că prea contați pe un lucru înainte de a fi siguri că îl puteți obține.
„Joacă ursul prin vecini” i-aș spune lui Ciolacu, pentru a-l preveni de un pericol, de o nenorocire care se arată pe aproape, amenințând să ajungă în curând și la PSD, că nu tace și spune ce e pe la noi, dar doar promite. Ce facem cu energia, Ciolacule? Nu cumva Ciolacu „joacă ca ursul” sau „nu joacă de voie, ci de nevoie”? Că prea face ce nu ne place, dar poate e obligat sau silit de împrejurări, de un fost viitor secretar general al lui NATO (Nothing After Two O`clock, nimic după ora două!). Adică unii luptă până la unul, unii până la 1, NATO până la 14, apoi pauză... Flancul estic al comunei Cincu e apărat....
Că „de aia nu are ursul coadă”, Ciucă, se spune despre cei care, din cauza lăcomiei, pierd și ceea ce au, despre cei cu o purtare nepotrivită cu situația lor, cu momentul respectiv etc. Și găsiți singuri destui! Unul e demisul Stelian justițiarul, care câștiga pe lună 13.000 ca sinistru al (in)justiției, 12.000 ca parlamentar și 23.000 ca membru CSM! Și se duseră dracului 36.000. Păi să nu se revolte neomarxiștii? Și mai trebuiau numiți și procurorii ștabi... Predoiu cât o lua?
„De-aia n-are cârna nas și ursul coadă” se spune cuiva care are pretenții prea mari, de exemplu cârnei de Raluca, ce fugea de copii și de pensionari ca năluca! „A iubi pe cineva ca ursul pe lup” înseamnă a nu-l iubi deloc, adică a iubi ca Jules Werner și Ciucă reciproc și amândoi PSD-ul.
„A se juca cu coada ursului” înseamnă a se pune în situații primejdioase, atacând pe cei mai puternici, cam cum făceau Șoșoacă sau USR-ul cu PNL și Cîțu turna mintenaș useriștii la stăpâni, SUA și UE. Cine ți-a plătit studiile în Iowa, Cîțule?
„A scăpa ca din gheara ursului, cu părul vâlvoi” înseamnă a ieși păgubit și cu mare greutate dintr-un pericol, dintr-o situație gravă, cam cum iese Șoșoacă pe holul parlamentului UE, că din sala cu neuroparlamentari e scoasă forțat, nu e ca în parlamentul din micul Paris.
Ne-a dat totuși, o șapcă!
„A fugi de cineva ca de urs” înseamnă a se feri de răul pe care i-l poate face cineva, cam cum se ferește meditatorul Jules Werner de PSD, cel fără ghinion cu 5 case rămase. „A trăi ca ursul în bârlog” înseamnă a trăi retras de lume, cam ca Ciolacu față de alegătorii săi moldoveni. Păcat, că e fiu de pilot militar pe supersonice!
„De când se băteau urșii în coadă” înseamnă foarte de demult, vorba lui Daniel Roxin, pe când aveam flotă, aveam petrol, aveam industrie, extrăgeam materii prime, aveam chiar și plarforme petroliere, când aveam președinrte pe care regii și președinții țărilor în priveau cu respect. Acum oricărei instituții îi dăm nume de rege, Carol I, Ferdinand, Mihai, Maria. Bine că nu dăm și numele trădătorului penal Carol al II-lea care și-a părăsit regimentul pe front sau chiar al amantei lui adusă la mausoleul regilor, făcut din truda poporului.
Că va fi dreptate în țara asta „când o crește ursului coadă și prepeliței noadă”, „când se va vedea ursul cu cercei umblând după miei, lupul cu cimpoi umblând după oi” ori „când oi vedea ursul în doi craci, văcar după vaci”, fiind ușor de ghicit, adică niciodată, chiar cu PNLR-ul ghinionistului Ghinea.
Cu toate că acum ne străduim să mutăm urșii socializați înapoi în pădure, „a aduce urșii din pădure” înseamnă a nu fi de nici un ajutor, cam cum aduserăți noi primari din USR la capitală și la sectotul 1, cu sprijinul liberalilor declarați brătieni... Multe ar mai fi, dar ne oprim aici.
Ursul Nicușor vă salută!
Și alte etnii au dezvoltat expresiile cu și despre urși. Englezii zic bear, „urs”, atât animalului omnivor descris mai sus, dar și cărnii acestui animal, la figurat, încă din 1579, unei persoane aspre, lipsite de maniere, necuviincioase, în finanțe, încă din 1744, unui investitor prudent, ca argou, în SUA, unui polițist de stat, tot ca argou, în comunitatea gay, unui homosexual păros, colocvial, în SUA, pentru ceva dificil sau obositor etc.
Au apărut și cuvinte compuse sau expresii, precum: american black bear (urs negru american); arctic bear (urs arctic); bear bait (momeală pentru urs); brown bear (urs brun); don't sell the skin till you have caught the bear (nu vinde pielea ursului din pădure); Russian bear/Russian Bear (ursul rusesc); sometimes you eat the bear and sometimes the bear eats you (uneori mănânci ursul și alteori ursul te mănâncă; uneori câștigi, alteori pierzi) etc.
Francezii au introdus urșii și în heraldică
(armoiries avec 2 ours, stemă cu 2 urși)
Atenție la francezi, că ăștia zic ours, „urs”: ca argou, unui deținut, „la pușcărie” devenind À l’ours, „la urși”; desuet, unui tipograf de la o mașină de imprimat; unui manuscris cules tipografic, dar necorectat; în audiovizual, primului montaj al unui film, unui reportaj, unui documentar etc. Bogată limbă! Francezii au și cuvinte compuse și expresii, precum: ail des ours (usturoi sălbatic); avoir la légèreté d’un ours (a avea ușurința unui urs; a fi greoi); femme qui a vu la femme qui a vu l’ours (femeia care a văzut femeia, care a văzut urșii; femeie trombonistă); jeu de l’ours (jocul urșilor); oreille-d’ours (ureche nemuzicală); vendre la peau de l’ours (a vinde pielea ursului; a promite ceva ce nu se poate) etc.
De la germanicul Bär, „urs”, au derivat: Ameisenbär (mâncător de furnici); Koalabär (urs koala); Kuschelbär (ursuleț care se îmbrățișează); Waschbär (raton); Bärendienst (deserviciu); Bärenfalle (capcană pentru urși); Bärenhöhle (grota sau peștera ursului); Bärenhunger (foame mare, foame de numa, cum ar zice un ardelean) etc.
Rușii, cu al lor cuvânt meved` - медведь, „urs”, au creat expresii și cuvinte compuse (Фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: белый медведь (urs alb); бурый медведь (urs brun); два медведя в одной берлоге (doi urși într-o vizuină; ceva imposibil de realizat); делить шкуру неубитого медведя (împărțind pielea unui urs din pădure; promisiuni deșarte); медведь на ухо наступил (ursul m-a călcat pe ureche; nu am ureche muzicală) etc. Ba au și proverbe și zicători (пословицы и поговорки), de exemplu с медведем дружись, а за ружьё держись (fii prieten cu ursul, dar păstrează-ți arma), al cărei înțeles îl intuiți.
Ursul în (c)arte
Moto: „Circul de la Parlament/ E-un adevărat tezaur,/ Marele eveniment/ A primit «Ursul de Aur»!” (Recunoaştere politică internaţională, de Gabriela Genţiana Groza, 2015)
Animalul ăsta, mamifer carnivor cu trupul masiv, fu remarcat și scriitorii români. Excelentul drumeț Hogaș lega zmeura de urs („Cât despre zmeură, dacă mi-ar fi fost sete, n-aș fi avut decât să întind mâna și s-o culeg chiar de subt labele ursului.”). Nu i-aș fi dorit să-l întâlnească!
Ispirescu descria comportarea unui flăcău („Cum văzu ursul, îl luă la cătare cu o săgeată”), Creangă a lui Harap Alb („La capătul podului îl și întâmpină un urs mornăind”), iar Preda făcea aluzie la ursul îmblânzit și dresat („Lumea se uita la noi ca la urs”).
Și scriitorii străini au scris despre urs. Cum am scris mai sus, încă din 1579 englezii numesc la figurat urs (bear) o persoană aspră, lipsită de maniere, necuviincioasă. În 1791, James Boswell, în Viața lui Johnson scria: „Într-o seară cam la vremea aceea, când domnia sa mi-a făcut onoarea să iau masa la locuința mea cu doctorul Robertson și alți câțiva oameni cu distincție literară, a regretat că Johnson nu fusese educat cu mai mult rafinament și a trăit mai mult într-o societate șlefuită. — Nu, nu, domnule, (spuse signor Baretti), fă cu el ce ai vrea, a fost întotdeauna un urs.” (One evening about this time, when his Lordship did me the honour to sup at my lodgings with Dr. Robertson and several other men of literary distinction, he regretted that Johnson had not been educated with more refinement, and lived more in polished society. 'No, no, my Lord, (said Signor Baretti,) do with him what you would, he would always have been a bear. [1791, James Boswell, Life of Johnson]).
Din secolul al XVI-lea francezii au cuvântul ours, moștenit din medievalul francez ours, din vechiul francez urs din 1080, din latinescul ŭrsus. Jules Verne, în Testamentul unui excentric, scria în 1899: „În acel moment, a văzut un urs superb, un urs grizzly cu blană neagră, înalt, mergând pe picioarele din spate pe potecă, tulburat fără îndoială de această luptă a elementelor care impresionează atât de profund animalele.” (À ce moment, il aperçut un ours superbe, un grizzly à fourrure noire, de haute taille, qui marchait sur ses pieds de derrière en longeant la voie, troublé sans doute par cette lutte des éléments qui impressionne si vivement les animaux. [Jules Verne, Le Testament d’un excentrique, 1899, livre 2, chapitre 12]).
Germanii numesc ursul Bär. Rolf W. Brednich scrie Umorul în spațiul cibernetic, la www.worldwidewitz.com: „Ursulețul coboară scările, se duce la masă, se așează pe scaunul mic și se uită în castronul lui.” (Der kleine Bär steigt die Treppen hinunter, geht zum Tisch, setzt sich in den kleinen Stuhl und schaut in sein Schüsselchen. [Rolf W. Brednich: www.worldwidewitz.com. Humor im Cyberspace. Herder, Freiburg/Basel/Wien 2005, ISBN 3-451-05547-3, Seite 58]).
Rușii au pentru urs cuvântul medved` - медведь, legat de miere (mjod - мёд), moștenit din slavonul bisericesc медвѣдь, din care au mai derivat медвiдь, ведмiдь în ucraineană, медвeд în bulgară, мeдвјед în sârbo-croată, médvẹd în slovenă, medvěd în cehă, niedźwiedź și dialectalul miedźwiedź în poloneză, mjodwjédź în sorabă de jos, mjadwjeź în sorabă de sus etc. (a fost folosit dicționarul etimologic al lui Vasmer).
Fabulistul Krâlov, în Țăranul și muncitorul, scria în 1815: „Țăranul n-a avut timp să gâfâie, // Când l-a atacat ursul. // L-a zdrobit pe țăran, se aruncă peste el, îl rupe.” (Крестьянин ахнуть не успел, // Как на него медведь насел. // Подмял Крестьянина, ворочает, ломает .. [И. А. Крылов, «Крестьянин и работник», 1815 г., НКРЯ]).
Gogol, în Inspectorul general, scria în 1836: „[Guvernatorul:] Șșt! astfel de urși cu degete ciocane — bat cu ele cizmele! Pur și simplu cade jos, de parcă cineva ar arunca patruzeci de lire de pe un cărucior!” ([Городничий:] Чш! экие косолапые медведи — стучат сапогами! Так и валится, как будто сорок пуд сбрасывает кто-нибудь с телеги! [Н. В. Гоголь, «Ревизор», 1836 г., НКРЯ]).
Ursul în onomastică
Moto: „Ieri, nevasta-ţi mi s-a plâns/Că eşti lacom vere:/ «Dumnezeule, ce urs!/ Mi-a mâncat... luna de miere!»" (Amicului Ion Ursu, de Marin Sorescu, din Printre epigramiştii olteni, 2008)
Știți că există Ursa Mare (Ursa Major), constelație din emisfera boreală, cu cele mai strălucitoare stele, printre care se află Dubhe și Mizar, de mărimea a doua. Ursa Mică (Ursa Minor) este o onstelație tot din emisfera boreală, asemănătoare cu Ursa Mare, dar dispusă invers. Steaua sa principală este Steaua Polară, situată foarte aproape de Polul Nord ceresc.
Marele Lac al Urșului, Canada
Există și Marele lac al Ursului (Great Bear Lake), lac tectonoglaciar, în nord-vestul Canadei, în provincia Northwest Territories, cu o suprafață de 31.153 km2. Are și un port principal, Fort Franklin. Comunică cu fluviul Mackenzie prin râul Great Bear River (113 km lungime). A fost descoperit în 1800 și explorat în 1825 de Sir John Franklin.
În SUA există toponimul Bear Creek, „Pârâul Ursului”, care s-a extins la denumirile: unei localități din Merced County, California; unui sat din Outagamie County, Wisconsin; unui oraș din Sauk County, Wisconsin; unui oraș din Waupaca County, Wisconsin.
Tot în SUA există Bear Lake, „Lacul Ursului”, după care a luat denumirea și unitatea administrqativă de ordinul unu dintr-un stat american, county, respectiv Bear Lake County. Multe lacuri au numele Bear Lake, „Lacul Ursului” în SUA și Canada (vezi Bear Lake).
În România există Lacul Ursu, cel mai cunoscut dintre lacurile helioterme ale stațiunii Sovata. Este și unicul lac helioterm din Europa și cel mai mare astfel de lac din lume. Lacul Ursu este înconjurat de păduri și se găseşte la o altitudine de 502 m. Suprafaţa acestuia depăşeşte 40.000 m2, lungimea este de 306 m, lăţimea de 182 m, iar perimetrul este de 900 m. Cel mai adânc punct al lacului este la 18,9 m.
Aria naturală protejată Lacul Ursu și arboretele de pe sărături se află în extremitatea estică a județului Mureș (Depresiunea Praid-Sovata), la poalele sud-vestice ale Munților Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al orașului Sovata (vezi webcam Lacul Ursu Sovata, imagini live din Mureș).
Există și la alții toponimul sau hidronimul Bear River, „Râul Ursu”, dat multor râuri din Canada, inclusiv din British Columbia și Nova Scotia, unor râuri din SUA (din California, Colorado, Georgia, Maine, Michigan, Minnesota, Utah și Washington). Numele s-a extins la sate din Annapolis County și Digby County, din Nova Scotia, Canada, de pe râurile cu acelaș nume, la un cartier din orașul Bearville, Itasca County, la un cartier din orașul Morcom, Saint Louis County, Minnesota, unui oraș din Uinta County, Wyoming, SUA (vezi Bear River).
La noi există Peștera Urșilor, în vestul munților Bihor, în arealul satului Chișcău, comuna Pietroasa, județul Bihor. Lungimea galeriilor este de 1.500 m. A fosdt descoperită în 1975. Aici a fost găsit un schelet de urs de cavernă (Ursus spalaeus), conservat într-o terasă aluvionară din galeria inferioară. Este rezervație speologică, electrificată, intrând în circuitul turistic în 1980.
Există Muntele Urșilor, Beerenberg, un vulcan stins în insula Jan Mayen (Marea Groelandei). Este cel mai înalt vârf din insulă, cu altitudinea de 2.277 m. Este cel mai nordic vulcan de pe glob (71° latitudine nordică), descoperit în 1614 de navigatorul Jan Mayen.
Toponime legate de urs mai sunt multe. Mai amintim sumar: Ours (Ursu), râu francez, afluent al lui Burge, ce curge prin departamentul l'Allier; Ours-Mons, o veche comună franceză; Île aux Ours (insula Ursului), o insulă norvégiană din arhipelagul Svalbard, din Marea Groenlandei, amontită și mai sus; Rivière à l'Ours (Râul Ursului), în Canada; Rivière aux Ours (Râul Urșilor), în provincia Quebec din Canada etc. Urmăriți printr-un simplu clic.
Dicționarul Onomastic (1963) ne informează despre; „numele de familie Urs, Urse, Ursache, Ursan (coleg în D.T.M.) Ursăscu, Ursu, Ursebea și Ursebaș (la moți), Ursescu, Ursești, Ursoaia, Ursoianu, Ursolea, Ursuian, Ursuleanu, Ursulescu (am avut un coleg de liceu, de școală militară, tanchist cu acest nume), Ursuliță (amintit de Neculce în 1711); prenumele Ursu etc”.
Și cuvântul englez bear, „urs”, a devenit numele propriu Bear. Prenumele Bear există și la nemți, dar el este o variantă a numelor Baer și Bahr. După cum am văzut la toponime (nume de locuri), și substantivul comun francez ours, „urs”, a devenit numele Ours. Germanicul Bär, „urs”, a devenit numele propriu Bär, cu sinonimele Baer, Bähr, Baehr.
Alde Ursu (Ours) vă salută!
Numele Baehr a ajuns și pe continentul american. După recensământul populației din SUA din 2010 (2010 United States Census), Baehr este al 17.398-le nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 1622 persoane (94,57% albi).
Să nu uităm de ruși, cu toponime sau nume de locuri (toponimy -топонимы): Medvedka - Медведка; Medvedevka - Медведевка (în Crimeea); Medvedița - Медведица; Medvedkogo - Медведково; Medvedovka - Медведовка; Medvežka - Медвежка; Medvež`egorsk - Медвежьегорск; Medvež`ja - Медвежья etc.
Printre numele de familie (имена фамилии), se regăsesc: Medved - Медвед; Medvedev - Медведев; Medvedevskij - Медведевский; Medvedevskih - Медведевских; Medvedin - Медведин; Medvedințev - Медвединцев; Medvedihin - Медведихин; Medvedițân - Медведицын; Medvedkin - Медведкин; Medvedkov - Медведков; Medvednikov - Медведников; Medvedțkij – Медведцкий (Ursaru); Medved` - Медведь (Ursu); Medvežatnikov -Медвежатников ș.a.
Alde Ursu (Medved` - Медведь) vă salută!
Cu ursul prin România
Moto: „Leul, trecând mai ieri pe stradă,/ Jivinele-i făceau din coadă,/ Doar vulpea i-a stricat parada/ ... Că îi scurtase ursul coada.” (Parada cozilor, de Vasile Toma din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Presa buclucașă se vroia pe fază. Ne comunica estimp că ministrul mediului vrea să știe „fără dubiu” dacă ursul Arthur este cel pentru care a dat derogare să fie împușcat: „Nu știu dacă a fost cel mai mare sau cel mai mic, dacă îl chema Arthur sau Ioniță”
Că de, două anchete erau în derulare după vânarea ursului Arthur, ministrul Mediului, Tanczos Barna, dorind reanalizarea procedurilor de acordare a derogărilor. Un ordin derogatoriu a fost aprobat după ce asociația de vânătoare din zona în care Arthur a fost ucis a depus o solicitare de extragere a unui exemplar de urs. Nu este singura însă, alte două au fost respinse.
Bâlbâieli, bâlbâieli... Ministrul Mediului a precizat că Garda Națională de Mediu și Garda Forestieră derulează anchete pentru a lămuri ce s-a întâmplat la Covasna, adăugând că nu vrea să se antepronunțe până nu va primi raportul oficial. Problemele nu se rezolvă, oamenii sunt atacați, oile sunt ucise, oamenii omorâți și noi dăm în bâlbâieli...
Pericol!
Prințul vânător
Cel mai mare urs brun din România - Arthur - a fost împușcat într-o arie naturală protejată din județul Covasna, de către prințul austriac Emanuel von und zu Liechtenstein, vânător de trofee, semnalau organizațiile Agent Green și VGT (Austria).
Şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, spunea că a fost declanşată o anchetă şi că, probabil, instituţia se va îndrepta către alte organe de cercetare. El afirmă că există suspiciuni de braconaj în acest caz. Ați aflat ceva? Eu nu! Și Ciolacu tace, Ciucă face panouri, Jules Werner vânează funcții... Ce nu înțeleg eu, cum naiba a ajuns un urs la nordul comunei mele Stâlpeni, să rănească un oml L-a relocat cineva? Că pe acolo n-am pomemit urși!
A trebuit să moară o turistă montană, ca să fie votată în iulie 2024, în sesiune extraordinară, o „lege a urșilor”, care să permită eliminarea mai ușoară a animalelor agresive. De fapt, este strict o lege în favoarea vânătorilor. Este făcută numai pentru trofee.
Sanchi, se zice că CE cere ca statele să facă și să aplice un sistem coerent de protecția a ursului și a omului care să diminueze situațiile conflictuale. JW, Ciucă, Ciolacu, asta înseamnă garduri electrice, educația populației, multe măsuri de genul acesta care se puteau realiza cu fonduri europene. Dar până în anul 2021 România n-a accesat niciun leu.
Na, drăcie, vrem să nu mai existe asemenea tragedii, să nu mai existe pagube create de urs, să nu mai existe teroare și ce facem? Chemăm niște vânători străini să ne salveze, le luăm și banii și nu îi folosim tot pentru protecția oamenilor. Străinii nu vor vâna urșii care provoacă situațiile conflictuale, potențiale sau efective pe care vrem să le rezolvăm, ci masculul dominant din mijlocul codrului și vor pleca cu el acasă.
Politicienii se fac că nu știu motivele pentru care urșii și-au schimbat radical comportamentul, preferând orașele în locul pădurilor. Un studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură și Universitatea Transilvania din Brașov arată motivele schimbării de comportament a populației de urși din România și explică de ce femelele cu pui sunt tot mai des întâlnite în apropierea marilor orașe.
S-a concluzionat că poate fi recoltat maximum 10% din totalul populației de urs din România fără a cauza probleme speciei. Specialiștii au recomandat să fie vânați în special masculii dominanți, care pun o presiune constantă pe exemplarele tinere şi mai ales pe femelele cu pui, acestea recurgând la părăsirea zonelor favorabile de trai şi apropiindu-se tot mai mult de zonele locuite, pentru a evita prădarea.
Va rezolva noua lege problema? Suntem rugați să nu consumăm multă energie electrică și pentru a ne proteja de urși nu vom contstrui doar un kilometru de gard electric, ci sute de kilometri care ar consuma energie electrică zi și noapte. E cam ca la asigurarea cu tancuri a flancului estic al NATO și NATO a asigurat doar flancul drept al comunei Cincu, unde și mai ocolesc un pod nereparat de zeci de ani. Astea sunt problemele României, și nu panourile electoarale ale lui Ciucă Ăăăăăă, ocolirea adevăratelor probleme de către Ciolacu, scandalul din Parlamentul UE declanșt de Șoșoacă și critica acestui comportament de către Rareș Bogdan ș.a. Ce facem cu ursul și cu energia, copiii moșului?
Iubitori sau nu de urși, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - urs.pdf
(descărcați, distribuiți)
CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu