29.05.2020

Moto: „Soţia mea, n-am ce să zic,/ Nu pot să zic de ea nimic/ Şi chiar de-aş vrea să zic ceva,/ N-am când să zic, că zice ea.” („Unei soţii”, Mircea Pavelescu din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

Căsătoria, conform MDA2 (2010), cuvânt format din combinația „căsă + tor + -ie”, este o „uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii”. Există căsătorie religioasă, oficiată înaintea preotului, căsătorie civilă, încheiată înaintea ofițerului stării civile, căsătorie mixtă, între două persoane de religii sau confesiuni diferite, iar pentru aristocrați uneori o căsătorie morganatică, adică a unui nobil sau a unui principe cu o persoană de o condiție socială inferioară, ca cele ale lui Carol al II-lea (vezi „Regele Carol al II-lea – amoruri scandaloase, corupție și crime”), că de Duda nu ne legăm.

În diferite limbi, uniunii legale, liber consimțite, între un bărbat și o femeie, „stăpâna”, cu excepțiile apărute privind același sex, i se spune:

→ abielu în estonă (din abi, „ajutor” +‎ elu, „timp al vieții”);

→ ægteskab n în daneză, äktenskap n în suedeză (din germanicul de sud sau de jos echtschap, „căsătorie”);

→ alach f în romanșă;

→ alliance f în franceză (probabil pentru noile situații cu „părinte 1” și „părinte 2”, o să-mi întreb nepoata Amélie când crește mai mare);

→ amusnutʿyun - ամուսնություն în armeană;

→ avioliitto (din avio-, „marital” +‎ liitto, „uniune”), rekisteröity (înregistrat), parisuhde (din pari, „cuplu”, +‎ suhde, „relație”) în finlandeză, ultima definiție probabil pentru noile cazuri;

→ bia - বিয়া în assameză;

→ bibah - বিবাহ în bengali;

→ bihā - बिहा în nepaleză;

→ brak - брак m în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, brak în croată (din proto-slavicul *borkъ, din *bьrati, „a lua” +‎ *-kъ);

→ byAh - ब्याह în hindi;

→ casamento m în portugheză și în galiciană (din vechiul portughez casamento, din latinescul casa, „casă”), căsătorie f în română;

→ cut - စုတ် în burma;

→ edzeco, geedzeco în esperanto;

→ Ehe f în germană (din germanicele medievale ē, ēwe, din vechiul german ēwa, din proto-germanicele *aiwǭ, *aiwaz, “lege, obicei”, din proto-indo-europeanul *h₂óyu ~ *h₂yéws);

→ ekteskap n în norvegiană [din ekte, „adevărat” (din germanul medieval echt), +‎ -skap, „anexare”];

→ evlilik în turcă (din evli, „căsătorit”, +‎ -lik);

→ ezdevāj - ازدواج‏‎ în persană (din arabicul izdiwāj - اِزْدِوَاج‎, din rădăcina z-w-j - ز و ج), izdivoj - издивоҷ în tadjică;

→ ezkontza în bască;

→ gaan-dtàeng-ngaan - การแต่งงาน în thai;

→ gámos - γάμος m în greacă (din grecul antic gámos - γάμος, din proto-indo-europeanul * ǵeme-, „a se căsători”);

→ gerlelt - гэрлэлт în mongolă;

→ giftemål n în norvegiană și în daneză (din vechiul danez giftermaal, danezul modern giftermål, din vechiul nordic giptarmál);

→ gyeolhon 結婚 în coreeană;

→ házasság în maghiară (házas + -ság; házas din ház +‎ -as, din proto-fino-ugricul *kota, „cort, colibă, casă”);

→ Heirat f în germană, heyrat - הייראַט‏‎ în idiș (din germanul medieval hīrāt, din vechiul german hīrāt);

→ hjónaband n în islandeză, hjúnaband n, hjúnalag n, hjúnaskapur m în feroeză;

→ hôn nhân, sự cưới xin, sự kết hôn, lể cưới în vietnameză;

→ hūnyīn - 婚姻, jiéhūn - 結婚 în chineză;

→ huwelijk f în olandeză, huwelik în africană (din olandezele medievale huwelic, huweleec, compuse din huwen, „a se căsători”, + leec, „cântând; jucând un joc”, cu referire inițială la celebrarea căsătoriei);

→ kaːn sŏm rōt - ການສົມຣົດ în laoțiană;

→ kaa riəp kaa - ការរៀបការ în kmeră;

→ kalyāṇam - கல்யாணம் în tamilă;

→ kekkon - けっこん în japoneză;

→ korc̣ineba - ქორწინება în gruzină;

→ lagna - लग्न n în marathi;

→ lai f în romanșă;

→ laulība f în letonă;

→ lètg f, letg f în romanșă;

→ mairiage în galica scoțiană, mariaedje m în valonă, mariage m în franceză, maridatge m în occitană, marriage în engleză (marriage din englezul medieval mariage, din vechiul francez mariage, din marier, „a se căsători”, din latinul marītō, „a se căsători”), din maritus, „iubit nupțial”, din mas, „bărbat, masculin, de sex bărbătesc”; echivalent cu marry +‎ -age);

→ małżeństwo n în poloneză (małżeń, „soț”, + stwo), manželství n în cehă și în slovacă (manžel, „soț”, +‎ -ství);

→ mārenatanga în maori;

→ mariteso în novială;

→ martesë f în albaneză;

→ matrimoni m în catalană și în romanșă, matrimòni m în occitană, matrimonio m în italiană, spaniolă și galiciană, matrimónio, matrimônio în portugheză. matrimoniu m în asturiană, matrimonium n în latină, matrimony în engleză (toate, pe diferite căi, din latinul mātrimōnium, „căsătorie”, din māter, „mamă” +‎ -mōnium, „obligație”);

→ ndoa în suaheli;

→ nekâh - نکاح‏‎ în persană, neke - неке în cazahă, nigah în azeră, nika în turcmenă, nikâh în turcă, nike - нике în chirghiză, nikoh - никоҳ în tadjică, nikoh în uzbecă (toate din persanul nekâh - نکاح‏‎);

→ nisu'in - נישואים‏‎ în ebraică;

→ nozze pl în italiană (din latinul nūptiae, din nūptus, „căsătorit; acoperit”, +‎ -iae);

→ odrúžennja - одруження n în ucraineană;

→ perkahwinan, pernikahan în malai;

→ pernikahan, perkawinan în indoneziană;

→ poosey m în manxi;

→ pòsadh m în galeză, pósadh m în irlandeză;

→ śādī - شادی‏‎ f în urdu, śādī - शादी f în hindi;

→ santuoka f în lituaniană;

→ šljub - шлюб m în belarusă și în ucraineană;

→ sňatek m în cehă;

→ sobáš m în slovacă;

→ sposalizio m în italiană;

→ suprúžestvo - супружество n în rusă;

→ szolodujzséné în țigănească;

→ tsvdadatsvsdodi - ᏨᏓᏓᏨᏍᏙᏗ în șeroki;

→ viāh - ਵਿਆਹ în pandzabi, vivāh - وواہ‏‎ în urdu, vivāh – विवाह în hindi, în sindhi și în sanscrită;

→ vivāhajīvitaṃ - വിവാഹജീവിതം în malaieziană;

→ wedlock în engleză;

→ zakonska zveza f în slovenă;

→ zamúžestvo - замужество n în rusă;

→ zawāj - زواج‏‎ m în arabă;

→ ženítba - женитба f în bulgară, ženítʹba, jenitba - женитьба f în rusă;

→ żwieġ m în malteză (din arabicul zawāj - زَوَاج‎, „căsătorie”).

Și iată că dicționarul Cambridge (english Cambridge dictionary) dă definiția modernă a căsătoriei (marriage - a legally accepted relationship between two people in which they live together, or the official ceremony that results in this), adică, pe românește „căsătorie – o relație legal acceptată între două persoane care trăiesc împreună sau ceremonialul oficial care are ca rezultat acest lucru”, dispărând cuvintele de bărbat și femeie.

Cred că și dicționarul Oxford l-a schimbat, că ne atrăgea atenția (vezi AICI)! Și acolo veți citi că definiția nemodificată [At the moment, the Oxford English Dictionary (OED) still defines marriage as being a “formal union of a man and a woman, typically as recognised by law, by which they become husband and wife.”], adică „În acest moment, Oxford English Dictionary (OED) încă definește căsătoria ca fiind o „uniune formală a unui bărbat și a unei femei, de obicei recunoscută de lege, prin care ei devin soț și soție.” Succes, băieți și fete! Și partidul USR gândește la fel și e votat de tinerii români!

Trecând noi Canalul Mânecii, constatăm că francezii au modificat deja definiția din Larousse, împăcându-i pe toți [mariage - acte solennel par lequel un homme et une femme (ou, dans certains pays, deux personnes de même sexe) établissent entre eux une union dont les conditions, les effets et la dissolution sont régis par le Code civil (mariage civil) ou par les lois religieuses (mariage religieux); union ainsi établie], adică, pe românește „căsătorie - act solemn prin care un bărbat și o femeie (sau, în unele țări, două persoane de același sex) stabilesc între ele o uniune ale cărei condiții, efecte și anulare sunt reglementate de Codul civil (căsătoria civilă) sau de legi religioase (căsătoria religioasă); unire astfel constituită”. Asta e!

Căsătoria în (c)arte

Moto: „Mamă! Tată! Ard de dor!/ Am decis să mă însor/ Cu fata lui moş Arvinte,/ Că-i frumoasă şi cuminte” („Să mă-nsor?” de Ion Pribeagu)

Deoarece acest site nu îmi permite postarea imaginilor, vă rog să citiți articolul la adresa:

http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-c-s-torie

Adept al familiei tradiționale, Constantin NIŢU

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

24.01.2020

Jocuri de cuvinte - mămăligă

Jocuri de cuvinte - mămăligă

Geografie lingvistică

Mămăligă

Motto: „Eu, în statul democrat,/ Bani de-o pâine-am câştigat,/ Dar Guvernul mă obligă/ S-o pun iar de... mămăligă!” („Obligaţiune”, de Condrat Pleşca, din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

Lingviștii fac eforturi să ne explice că mămăliga, pe la mine prin Argeș numită și măligă, iar dacă e mai mică și măliguță, este o „pastă alimentară preparată din făină astăzi mai ales de porumb, în trecut și de mei, de hrișcă, de orz,”. I se mai spune și coleașă (Transilv., Ban., Bucov. și nordul Mold.), mandră (Maram., nordul Transilv. și Ban.), mălaie, mălată, terci, polentă (mămăligă cu brânză, dar un prieten italian mi-a zis că și cu lapte în loc de apă)” [MDA2 (2010)] și [Sinonime (2002)].

Șăineanu ne explica în 1929 că mămăliga este o „pastă îngroșată de mălaiu cu apă și sare, pe care țăranii o taie în felii cu o sfoară și o mănâncă în loc de pâine” [Șăineanu, ed. VI (1929)]. Scriban era mai elaborat în 1939, explicându-ne că acest cuvânt e format din „silaba ma repetată și sufixu -ligă ca’n săpăligă, țăpligă orĭ bg. čevru-, čuru-, čučuliga, cĭocîrlie, cuculiga, cucută” și că „(pro)vine din neogrecescul și turcescul mamaliga, sîrbescul mamáljuga, bulgăreștile mamuliga, mămăligă, mamúli, popușoĭ; ruteanul mamalýga, ungurescul Mamaliga”, că „nu e rudă cu it. méliga, popușoĭ” [Scriban (1939)].

P. Papahagi [Notițe, p.31I], Capidan [Dacor., VII, p.131] și Graur [BL, IV, p.97] ne spun că este o „creație expresivă, bazată pe consonanța mama „hrană”, cf. mamă și „terci pentru copii”, sau, mai probabil, pe latinescul mamilla cu sufixul diminutival -ică sau –igă”. „Apare în toate idiomurile balcanice: turcescul mamaliga, neogrecescul μαμαλίνγα, albanezul mamalingë, maghiarul mamaliga, bulgărescul mamaliga, sârbescul, croatul mamaljuga, ruteanul mamalyg, cuvinte explicabile suficient prin română” [DER (1958-1966)].

Să vedem dacă aceste cuvinte străine amintite mai sus mai există în aceste limbi. Mamaliga există în engleză, cu sinonimele mămăligă și mamalyga, specificând că e luat din română, de etimologie necunoscută (from Romanian mămăligă, itself of unknown origin). Mamaliga există și în franceză, preluat tot din română (du roumain mămăligă, bouillie de maïs), explicându-ne și ce înseamnă: din bucătăria românească, prin fierbere din făină de porumb, similară cu polenta (de la cuisine roumaine, bouille de farine de maïs, semblable à la polente).

Iar italienii ne explică ce e polenta, plural polente, cuvânt generalizat în multe țări: „(gastronomia) densa pietanza preparata con farina di granoturco o di castagne bollita in acqu”, adică „(gastronomie) fel de mâncare dens preparat cu făină de porumb sau de castan fiartă în apă.

Polenta a fost importată și de englezi, francezi, finlandezi, spanioli și de alții de care nu știm, vedeți mai jos. Neogrecescul μαμαλίνγα nu se confirmă în limba greacă actuală. Nici de mamalingë nu se pomenește între cuvintele albaneze de azi. Nici vecinii unguri nu au mamaliga între cuvintele lor, îl mai folossesc prin Transilvania. În schimb cuvântul există în sârbo-croată ca мама̀љуга – mamaljuga.

Să vedem ce scriu wicționarele. Francezii zic că originea e necunoscută, mămăligă fiind un cuvânt de substrat. Și englezii zic că e de origine necunoscută, posibil un cuvând de substrat al unei creații expresive bazată pe mamă sau latinescul mamilla, „mamelă, sân, țâță”, derivat din latinescul mamma, „mamă” (reprezentând ideea de hrănire prin alăptare), +‎ -ică. Multe din țările balcanice au împrumutat și au „șlefuit” cuvântul românesc. Țările din fosta URSS au luat termenul din Republica Moldova și l-au generalizat în republicile lor. Ungurii au puliszka („átvitt értelemben, málé, tutyimutyi, Kukoricalisztből készült étel, kukoricakása”, în sensul figurat terci din făină de porumb).

Dar să vedem corespondentele cuvântului românesc mămăligă în diferite limbi, ca să știți să căutați în meniurile restaurantelor:

→ abîsta – абысҭа în abhază;

→ ah`ar hudar - ахьар худар în cecenă;

→ biezputru în letonă;

→ coleșă sau coleașă în română, culeșa în ucraineană (confrm ungurescului köles, sârbescului kuliješ, bulgărescului kulijaša);

→ easidat aldhura - عصيدة الذرة, easidat min daqiq aldhura - عصيدة من دقيق الذرة în arabă;

→ gomi - гоми în gruzină sau georgiană;

→ Heidensterz în germană (vezi https://en.wikipedia.org/wiki/%C5%BDganci);

→ juran-hudar - журан-худар în ingușetă;

→ kaba mısır unu în turcă;

→ kaçamak în albaneză, Kaçamak în turcă, kachamak - качамак în bulgară și macedoneană;

→ kukuričná kaša în cehă și în slovacă, kukuruzna kaša în croată, kukuruzna kasha - кукурузна каша în sârbă;

→ maïspap în neerlandeză;

→ Maissiryynit în estonă, maissiryynit în finlandeză;

→ mamalga – մամալգա în armeană;

→ mamaliga în franceză și engleză, mamaliga – мамалига în macedoneană, bulgară și sârbă, mamalığa - мамалыға în cazahă, mamaliga - მამალიგა în gruzină, mamaljuga – мама̀љуга în sârbo-croată, mamalyga - мамалыга în rusă, mamalyga în engleză, azeră, bosniacă, cehă, catalană, estonă, letonă, lituaniană, poloneză, slovenă, mamalyha - мамалига în ucraineană, mamalyha - мамалыга în bielorusă, mămăligă în română;

Mămăligă în diferite limbi

→ mamelaiî k`æbær - мамæлайы къæбæр în osetă;

→ meremîse - мэрэмысэ în adige;

→ palenta - палента în macedoneană și în sârbo-croată, polénta - πολέντα în greacă, polenta - полента în rusă și în ucraineană, polenta - פּאָלענטאַ în idiș, polenta în italiană, bască, cehă, catalană, daneză, engleză, estonă, franceză, frizonă, galeză, galica scoțiană, galiciană, irlandeză, islandeză. Lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, norvegiană, poloneză, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, turcă, Polenta în germană și în luxemburgheză, polentaa în finlandeză, pollen în corsicană, pulenta - пyлента în bulgară, polenta - הפולנטה în ebraică și pulenta în corsicană (din latinescul polenta, din sau legat de pollen, „făină”; conform și vechiului grecesc pálē – πάλη, „măncare fină; praf fin”);

→ puliszka în maghiară;

→ Palukes, Pålix în săsească transilvană;

→ vrasménos aravósitos - βρασμένος αραβόσιτος în greacă;

→ žganci în croată, slovenă și жганци - žganci în sârbo-croată sau în sârbă, că de câteva decenii, cu băgarea bățului printre uluci de cine știm noi, sârbii și croații nu se mai înțeleg (vezi https://en.wikipedia.org/wiki/%C5%BDganci);

→ سوپ زرت și مامالیگا în persană.

Mămăligă – cuvânt internaționalizat sau personalizat

Motto: „Onestitatea ne obligă/ Să credem că, votând aşa,/ Am pus-o rău de mămăligă/ Şi n-o s-avem cu ce-o mânca.” („După alegeri”, de Gheorghe Şchiop, din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

Așadar, mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din mălai, adică făină de porumb. Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, polenta, dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria (puliszka), Savoia, Elveția, Austria, Croația (palenta, žganci, pura), Slovenia (polenta , žganci) Serbia (palenta, žganci - жганци), Bulgaria, Corsica (pulenta), Brazilia (polenta), Argentina, Ucraina (culeșa), Uruguay, Venezuela și Mexic sau la sașii din Transilvania (Palukes, Pålix).

Se recunoaște, totuși, că mămăliga este un preparat tradițional românesc. Considerată mâncare a foștilor țărani, că acum nu prea mai există decât locuitori ai satelor, nu țărani, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectuată la câmp nu mai permite prepararea pâinii de casă și în zonele rurale sărace. Dar în Ardeal se cocea pâinea o dată pe săptămână și se păstra intactă.

Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării, dată fiind ușurința cu care se prepara, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări și a dorinței de siluetă a damelor și damicelelor, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor și altora.

La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi, inclusiv bigoții caracterizați de Mircea Pavelescu (Bigotism: „Nu-i un gurmand vecinul meu,/ Mănâncă ce dă Dumnezeu/ Şi bea, când soarbe vinişorul,/ Ce dă Ion Botezătorul”).

Polenta este varianta italiană a mămăligii și este de bază în bucătăriile din nordul Italiei , Elveției, Sloveniei și Croației (unde se numește palenta) și, într-o măsură mai mică, în Italia Centrală, de exemplu în Toscana. De regulă, din mălai fin, produsul final este mai moale decât mămăliga neaoșă românească din sud, „tăiată cu ața”!

Pe la mine prin Muscel, ca peste tot în România, era obiceiul pețitului sau pețirii (de la a peți), când părinții sau rudele viitorului ginere mergeau la casa părinților să ceară fata de soție. Și ca să ne distrăm, verbul a peți e moștenit din rădăcina latină vulgară *petīre, din latinescul petere, prezintă infinitivul lung al petō, „cer”, din proto-indo-europeanul * peth₂-; și au mai apărut vechiul napolitan pezzire, „a cere/ a cere de pomană”, italienescul pezzente, „cerșetor”, spaniolescul și portughezul pedir.

Revenind în Muscel, vizita de pețit era anunțată din timp, așa că bucatele erau pregătite. Văd că de pețit știe și Stelică Romaniuc (La peţit: „I-am ascultat, da capo-al fine,/ Povestea ei şi mi se pare/ Că seamănă leit de bine/ Cu maică-sa... nemuritoare”), dar care nu zice nimic de coleșă sau coleașă.

Mmmmm! Poftă bună prizonierilor!

Doar mămăliga trebuia făcută pe loc de viitoarea mireasă, când viitoarea soacră mare trăgea cu coada ochiului, ca viitoarea noră să dovedească faptul că știe să pregătească hrana pentru întreținerea viitoarei familii, familie normală, tradițională, nu ca cea modernă (oltenească) bine caracterizată de profesorul Janet Nică (Suntem trei, pe numărate,/ o familie model:/ eu, un om şi jumătate,/ şi nevastă-mea, la fel!). De înlocuirea familiei cu grupul de către neomarxiști useriști nu ne pronunțăm!

Și asta chiar dacă țăranii mei musceleni nu știau acordurile de la Geneva referitoare la prizonieri, că învingătorul trebuie să îi asigure viitorului prizonier din lagăr trei mese pe zi, din care una caldă! Pe Viorica am pețit-o singur și nu am pus-o și la proba cu mămăliga, deoarece era ardeleancă amatoare de pâine și abia absolvise cursurilor facultății. Dar ulterior deveni ardeleanca pe jumătate musceleancă sau argeșancă, dar de fapt bucureșteancă, o capitalistă cu capital puțin, face mămăligă bună și cunoaște acordurile de la Geneva referitoare la prizonier(i), soț, copii și nepoți!

Iar pentru cei tineri, fete și băieți care merg la epilat și la cosmetică, e bine să știe că în mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și mălai, adică făină de porumb într-un vas de fontă de o formă specială numit ceaun. Și să nu uităm de făcălețul cu care se mestecă mămăliga, folosit și în alte scopuri, după cum ne amintea în 1999 Vasile Plăcintă (De femeie folosit,/ Ca să nu se frigă,/ Învârteşte pe iubit/ Când e... mămăligă).

Mămăliga poate fi mai moale, folosind o oală în loc de ceaun și lingura de lemn în loc de făcăleț, câteodată aproape de consistența terciului. Și nu e vorba de poantele unor „anume umoriști” pentru care pleda pentru prozodie Mihai Haivas în „Haşmişuri(le sale) umoristice” din 2010 (Când poantele-s precum un terci,/ Confrate drag, ascultă-mi glasul:/ Cu-al tău picior aş vrea să-ncerci/ Să ţii cu umoriştii pasul!).

Uite că aflarăm motivul pentru care mămăliga era și este atât de populară în România: principatele erau suzerane Turciei, iar otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Adică otomanii ăia mahomedani care l-au tentat mult pe cinicul Dan Căpruciu să reflecteze prin 2005 într-o picătură de cerneală (Mă iartă, Doamne, de cinism,/ Dar trec la mahomedanism/ Căci pot, după a lor „scriptură”/ Nevasta să o leg la gură).

Și asta după ce porumbul fu adus de spanioli din America, creând numeroase consecințe pe lângă mămăligă! Consecințele s-au abătut și asupra cinicului mămăligar culturnic Mihai Enachi tocmai în 2006, pe care ni le-a destăinuit în revista „Hohote” (Datorită lui Columb/ S-a creat o conjunctură:/ Am şi eu astăzi cultură/ De porumb!).

Mămăliga în carte și în arta culinară

Motto: „Că azi colacii nu mai poartă/ În coadă câinii, mă intrigă;/ Dar e prea mult, nedreaptă soartă:/ Să nu le laşi nici... mămăligă.” („Capricii de soartă”, de Romeo Petrasciuc)

Ba avurăm și un domnitor poreclit Mămăligă-Vodă, porecla fiind dată lui Grigorie Calimah, din cauza modului său sărăcăcios de a trăi. Orice comparație cu „sărăcăcioșii” Carol al II-lea, cu Ilici-Vodă sau cu Zeus nu poate fi făcută, nici măcar cu ultimul vodă, care a cheltuit ceva milioane de lei pentru unirea a trei dormitoare în care nu prea doarme cu consoarta.

Cum care ultim vodă? Cel care fu votat până și de colegul Valentin Ursu care ni se destăinuia (Eu pe Klaus îl aleg -/ Sunt cinstit a recunoaşte -/ Doar când l-oi vedea pe bleg/ La pupat de sfinte moaşte”). Uite că moaște n-a pupat, dar românii mămăligari l-au votat!

Și cum musiu Valentin, specialist în logistică, e iubitor de președinți, cu ochii pe candidat, nu putea să nu se refere și la turnătorul Zeus, ajuns între timp și (n)europarlamentar (Chiar voiam să îi dau votu',/ Dar când l-am văzut cu chioru'/ Nu pun mâna, nu pun botu',/ Hotărât îmi bag picioru'!). Dacă și-o fi băgat sau nu piciorul nu aflarăm. Că altceva...

Marii scriitori români clasici nu puteau ocoli mămăliga. „Mai ales în timpul făcutului de fân, când tot momentul e scump și nu dispun de timpul trebuincios ca să fiarbă alte mâncări, exclusiv se folosesc de mămăligă cu brânză. (...) Maramureșeanul mănâncă foarte prost și puțin nutritiv. Cea mai bună mâncare este mămăliga cu brânză. Carne rareori mănâncă. Posturile cele multe le postește cu fasole și cartofi. Pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo numai pâine de porumb (mălai)” (preotul I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din maramureș”, 1924).

George Coșbuc pomenește și el mămăliga - „Pe cînd Guzgan răstoarnă/ Mămăliga din ceaun,/ Din clopotniță Tăun/ Sun-afurisit din goarnă./” Mucalitul Ion Creangă ne zice: „Am găsit pe-o teșitură un boț de mămăligă de-am mîncat”, iar Bujor o zorește pe Irina – „Ia grăbește, Irino, de fă focu și pune de mămăligă!”.

Dar „a o pune de mămăligă” înseamnă și a da greș, a încurca lucrurile, a o păți, a o sfecli, a nu putea ieși dintr-o situație grea, dintr-o încurcătură, demonstrat și de Ion Pop-Reteganul („De piere zmeoaica, îi crapă și fiul; atunci împărăția zmeilor a pus-o de mămăligă.”) sau de Ion Creangă („Măi Chirică, d-apoi știi că și boieriul, cîtu-i de boieri, a pus-o de mămăligă”).

La figurat mămăligă i se spune unui om moale, lipsit de energie și de inițiativă, așa cum a scris Valeriu Emil Galan, cunoscut ca V. Em. Galan („Toți – niște mămăligi!”) sau Ion Pas („Am fost mai mămăligă decît alții și m-am lăsat potopit de rușine și de necaz”).

Acest Ion Pas este un proletar interesant, chiar în timpul când comuniștii „au pus-o de mămăligă” și au renunțat la Lucian Blaga. Ion Pas a absolvit doar școala primară și a lucrat ca ucenic de zidar, culegător și legător de cărți. A debutat în 1910 cu schița Barbu în revista „Dumineca”. Debutul editorial a avut loc în 1912 cu volumul Din lumea celor obidiți. Din 1913 a fost redactor la revista „Din lumea copiilor și a tinerimii”.

În anul 1945 a fost primit ca membru în Societatea Scriitorilor Români, iar la a treia Conferință pe țară a Societății Scriitorilor Români, în 1965, a fost ales președinte executiv. Iar Blaga era exclus din Academia Română! A condus ziarul „Gazeta". În 1948 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR, ministru al artelor în Guvernul Petru Groza (29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947), președinte al Radiodifuziunii. Bună mămăligă!

Și uite că internauții susțin sus și tare că mămăliga este cea mai sănătoasă mâncare, explicând și de ce. Mămăliga, cea mai sănătoasă mâncare. se zice că este originară din nordul Italiei si, deși este considerată un tip de mâcare rural, este foarte apreciată și în zonele urbane. Se pregătește ușor, poate fi combinată cu numeroase alte mâncăruri. Și, după cum îmi scrie colegul de liceu militar Nicu Decsei, sătmărean, colonel în retragere și radiolocatorist, este bogată în minerale, vitamine și nutrienți de care corpul are nevoie pentru a funcționa normal.

Bogată in grăsimi sănătoase ce ajută în buna funcționare a intestinelor, îmbunătățește digestia, fiind chiar indicată in curele de slăbit. Porumbul ăsta american adus de spanioli este principalul motiv pentru care mămăliga este considerată a fi atât de sănătoasă. Ca si orezul si grâul, porumbul oferă corpului energia necesară.

Porumbul abundă în nutrienți cum ar fi folații, vitamina B6, vitamina C și vitamia E, tiamina, riboflavina si niacina. In plus, porumbul asigură o concentratie mai ridicată de fosfor, magneziu, zinc, potasiu, cupru, seleniu și mangan. Nu are multe calorii, așa că este recomandatată în diete si pentru bebeluși și țâncii mici. Țâncii adoră mămăliga, mai ales combinată cu brânzică dulce și smântână, cu iaurt sau cu legume. Îi ajută să aibă o imunitate mai puternică.

Cum nu știți ce sunt folații? Sunt compuşi ai acidului folic, cu structura asemănătoare, care constau dintr-un inel pteridinic, paraaminobenzoat şi unul sau mai multe lanţuri glutamice laterale. Formele poliglutamice sunt cele care predomină intracelular şi sunt mai eficiente în reacţiile enzimatice.

Formele metabolic active sunt 5-metiltetrahidrofolatul (formă majoră din organism), 10-formiltetrahidrofolatul şi tetrahidrofolatul (care funcţionează ca donor/acceptor de grupuri cu un atom de carbon în reacţii din metabolismul unor aminoacizi şi al nucleotidelor, respectiv sinteză ADN).

Mămăligă cu unt și brânză de burduf dedesubt și ouă deasupra

Metabolismul folaților este legat de cel al vitaminei B12: cobalamina este implicată în preluarea celulară de 5-metiltetrahidrofolat monoglutamat şi transformarea intracelulară în poliglutamat. Nu mai scriu nimic de tiamină, riboflavină si niacină, ca să nu mă înjurați! Dacă n-ați înțeles, mergem mai departe!

Se zice că reduce riscul de cancer la colon si reduce riscul de formare a hemoroizilor, lucru demonstrat printr-un studiu făcut de oamenii de știință. Prezintă un efect antioxidant asupra corpului și reduce nivelul de colesterol rău grație conținutului de grăsimi sănătoase, fibre si carbohidrați. Consumul de mămăligă are un efect pozitiv și asupra inimii și circulației sângelui.

Cum care inimă? Cea pe care Păstorel a dăruit-o femeilor, că ficatul îl dăruise vinurilor... Cel care critica inima de piatră prefăcută în pâine și nu în mămăligă (Om cu inima de piatră/ Fără neam și fără vatră,/ Vinul meu mai bun te face/ Piatra-n pâine o preface) și care neglija ficatul (Curge vinul ghiurghiuliu/ Cules toamna pe târziu,/ Vinul meu aduce pace/ Ura-n dragoste preface).

Așa că are rost expresia „a-și scoate mămăliga”, adică a-și câștiga strictul necesar pentru trai. Tineri, la muncă! Dacă vreți o polenta moale, vizualizați după un click AICI, iar dacă vreți o polenta mai consistentă, după rețeta lui Joe, care ne recomandă și tipul de mălai, dați un click AICI!

Rețete bulgărești cu semne de întrebare găsiți la „Мамалига или качамак? Румънското ядене в Добруджа. Има ли разлика?” - Кухнята на Звездев - La Cocina Búlgara (Mammaligă sau kachamak? Mâncare românească în Dobrogea. Există vreo diferență? ”- Bucătăria lui Zvezdev – Bucătăria bulgară).

Cei din Ingușetia vă explică modul de preparea a mămăligii proprii, numită șă cașă sau terci din porumb, Кукурузная каша - Ахьар Худар - Вкусно и полезно! (Terci de porumb - Achar Khudar - Gustos și sănătos!), iar rușii din Republica Moldova vă dau și ei instrucțiuni - Мамалыга - пошаговая инструкция (Mamalyga - instrucțiune pas cu pas).

Mai puteți încerca mămăliga asta devenită internațională gustând-o și cu oarece brânză, remarcând, dacă mai aveți timp și cuvintele din limba rusă - Кукурузная каша (полента, мамалыга, гоми, банош). Просто, вкусно, недорого!, ăștia zicându-i terci - Terci de porumb (polenta, mamalyga, gomi, banosh). Simplu, gustos, ieftin!

Mămăligă cu brânză, sarmale și carne

Acum vedeți vreo trei motive de folosire zilnică a mămăligii sau coleașei în Ucraina, prezentate tot în limba rusă. Fata vă arată și planta porumb, și boabele, și mălaiul, vă arată și cum se cerne mălaiul. Așa că dați un click pe Что такое мамалыга, зачем она нужна и откуда она берется (Ce este mamalyga, de ce este nevoie și de unde provine). Abia acum înțeleg eu de ce au ocupat rușii Basarabia și nordul Bucovinei și declarația președintelui actor referitoare la Bucovina de Nord și anul 1918.

Poate găsiți mămăligă cu destule și la hanul Marioarei, așa cum ne asigură grupul Plăieșii („fiindcă hangița mai avea trufandale și-altceva”). Cum care grup? Cel care cântă în limba română, că doar cei de peste Prut nu fac parte din alt popor sau altă nați(un)e, cum ne povestea un vremelnic vodă - președinte de bloc. Și tot grupul lui Gribincea îl invită pe rusul al cărui cal paște pe malul Nistrului să se întoarcă în Siberia lui (Sus pe malul Nistrului)...

O micuță mulatră olandeză, Naisy, ne arată cum se prepară „Naisy maakt maispap (op haar manier)” (Naisy face terci de porumb (în felul ei)). Și aflarăm de o mâncare, zice-se turcească, Мухлама. Турецкая кухня (Мамалыга или Полента на турецкий лад - Muhlama. Bucătărie turcească (Mamalyga sau Polenta în stil turcesc)), tot de pe la ruși sau de pe la gruzini, așa că trebuie să mă întorc la cuvinte. Și e cu mămăligă, unt, brânză și carne. Și ne explică turcii în dicționarul lor: muhlama „(yiyecekler) karadeniz yöresinde peynirle yapılan özel bir yemek”, adică „(mâncare) un preparat special făcut cu brânză în regiunea Mării Negre”.

Despre pregătirea unui fel de mâncare evreiasc, polenta cu ciuperci vizualizați aici (פולנטה עם פטריות שיטאקי של לאון אלקלעי - Polenta cu ciuperci Shiitake Leon Alcalai). Vecinii ungurii vă detaliază despre puliszka lor – cum se face vezi AICI, iar despre un fel de mâncare cu mămăligă vezi Kapocs Gasztro - Juhtúrós Puliszka és Káposztasaláta a Góbé Csárdában (Kapocs Gastro - Mămăligă cu salată de iaurt și varză la Taver na Gobé).

Despre mămăliga săsească din Transilvania vedeți documentarul Palukes Cooking class/ Palukes Koch Unterricht - (Transylvanian Saxon Documentary), lecții de gătit mămăliga, titrat în engleză. De la vecinii slavi din sud-vest vedeți Ajdovi žganci s hrustljavo panceto (Coniac de hrișcă cu slănină crocantă) sau žganci sa slaninom - mămăligă cu bacon.

Tochitură dobrogeană

Dar tot mai bună e mămăliga noastră pripită, care ne e prezentată de Laura Laurențiu - Cum se face mămăliga, rețetă video. Dacă preferați, puteți pregăti, gătind cu Marcela, o tocană faină cu ceapă multă, spată de porc si mămăliguță peste telemea, gomboți. Sau puteți opta pentru JamilaCuisine și găti felul de mâncare Taci si inghite/ Mămăligă în straturi. Gurmanzi cum sunteți, puteți alege pomana porcului dintr-o rețetă a bunicii, în care mămăliga e de nelipsit sau optați pentru tochitura moldovenească. Despre bulzul din mămpligă cu brânză de burduf vedeți AICI.

Și să nu spuneți că la toate astea nu merge o țuică, horincă sau palincă înainte (vezi Jocuri de cuvinte – țuică) și o damigeană cu vin bun după, pe care noi l-am tot blagoslovit începând de la Jocuri de cuvinte – damigeană, trecând prin Jocuri de cuvinte – vinul (2), până la Jocuri de cuvinte - șampanie, nici chiar voi, epigramiștilor, că nu vă cred când ziceți că beți doar apă pe la concursurile alea cu MIZILic (vezi Jocuri de cuvinte – apa). Berea merge și ea (vezi Jocuri de cuvinte – bere), dar berea după vin e un chin. E bună a doua zi dimineața pentru dregere!

Poftă bună!

Să fiți iubiți, mămăligarilor!

Un „prizonier” mămăligar

Constantin Nițu

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

nitu.constantin@yahoo.com

ATELIER METODIC

29.05.2020

Jocuri de cuvinte - blestem

23.04.2020

Jocuri de cuvinte - țăran

02.04.2020

MUZICĂ BUNĂ PE TIMP DE CARANTINĂ

Mulțumesc!

12.02.2020

Jocuri de cuvinte - tatuaj

05.02.2020

Jocuri de cuvite - căsătorie

24.01.2020

Jocuri de cuvinte - mămăligă

Mămăligă cu brânză, sarmale și carne

GEOGRAFIE

Animatii

@@@

ISTORIE

Cultura civica

Limba si comunicare

Invatamant prescolar

Muzee virtuale

Stiinte

Web 2.0

Jocuri didactice

Arhivă blog

Persoane interesate