Jocuri de cuvinte - cântec
Geografie lingvistică
Cântec
Am scris despre ardelean, oltean, vlah1, bănățean etc., toți fiind români. Știu că toți cultivă pruni și fac țuică, palincă, horincă și ce mai știți. Își cultivă grădinile cu legume, loturile de pământ, cresc oi, vaci, capre, păsări, găini, cocoși, curci, rațe, mănâncă gulaș, tocană, ciorbă, mănâncă alimente, mămăligă, brânză, folosesc tuciul sau tigaia. Apoi se distrează, cântă sau ascultă cântece, acasă, la nunți, botezuri sau alte distracții...
Un cântec, cuvânt scris prima dată în română într-o pravilă moldovenească, este un șir armonios de sunete emise cu vocea sau cu un instrument. I se zice și cânt sau cântare. Cânec i se spune și unui ciripit de păsărele sau bâzâitului de insecte.
Cuvântul cântec este moștenit din medievalul latin canticum, derivat din cantus, „cântat, cântare, incantare”, + -icum, sufix pentru formarea substantivelor neutre. Englezii îl numesc song, moștenit din medievalele engleze song, sang, din vechiul englez sang, din proto-vest-germanicul *sangu, din proto-germanicul *sangwaz, „cântare, cântec”, din proto-indo-european *sengʷʰ-, „a cânta”.
Song este rudă sau cognat cu scoțienele sang, song, „cântare, cântec”, frizonul Saterland Song, olandezul zang, germanicul popular sang, germanicul Sang, suedezul sång, norvegianele bokmål sang și nynorsk sang, islandezul söngur, toate „cântec”, grecescul antic ὀμφή (omphḗ, „voce, oracol”).
În alte câteva limbi cântec se traduce prin: maghiară: ének; engleză: canto, cantus; arabă: أُغْنِيَّة (ar) nn (ʔuḡniyya), أُغْنِيَة (ar) nn (ʔuḡniya); asturiană: canción n; azeră: mahnı; bașchiră: йыр (yïr); bască: abesti; belarusă: песняn (pésnja); bengáli: গান (gān); bulgară: пе́сен n (pésen); burmai: သီချင်း (my) (sihkyang:); țigănească: ghili gilyi n, zsilye, zsije, gilávál; cheroki: ᎧᏃᎩᏍᏗ (kanogisdi); cehă: píseň n, písnička n; ciuvașă: юрӑ (jură); daneză: sang n, vise n; esperantó: kanto, kanzono; estonă: laul (et); feroeză: sangur (fo) hn, songur (fo) hn; finlandeză: laulu (fi); franceză: chanson n; frizonă: liet (fy), sang (fy); friuliană: cjançon (fur) nn, cjant (fur) hn; galiciană: canción n; gruzină: სიმღერა (ka) (simɣera); greacă: τραγούδι (el) sn (tragoúdi), άσμα (el) sn (ásma), ωδή (el) nn (odí); gudjaráti: ગીત (gu) (gīt); haitiană creolă: chante (ht); hakasă: ыр (ır); hawaiiană: mele (haw); ebraică: שיר (shír) n; hindi: गाना (hi) hn (gānā), गीत (hi) (gīt); olandeză: lied (nl) sn, liedje (nl) sn, nummer (nl); sârbo-croată: pjesma; ido: kansono (io); indoneziană: lagu (id); interlingva: canto; irlandeză: amhrán (ga) hn, ceol (ga) hn; islandeză: söngur (is) hn, lag (is) sn; iakută: ырыа (ırıa); japoneză: 歌 (ja) (うた, uta), 歌曲 (ja) (かきょく, kakyoku); idiș: ליד (yi) sn (lid), פּיעסניע (yi) nn (pyesnye; kannada: ಗೀತೆ (kn) (gīte); catalană: cançó (ca) nn; cazahă: жыр (kk) (jır), ән (kk) (än), өлең (kk) (öleñ); kmeră: ចម្រៀង (km) (jomreeung), ចំរៀង (km) (jomreeung); chineză: 歌曲 (zh) (gēqǔ), 歌 (zh) (gē); kârgâză: ыр (ky) (ır); coreană: 노래 (ko) (norae), 가요 (ko) (gayo) (歌謠 (ko)), 가곡 (ko) (gagok) (歌曲 (ko)); crimeană tătară: yır; kurdă: stiran (ku) nn, گۆرانی (ku) (goranî); laoțiană: ເພງ (lo) (pheng), ເພັງ (lo) (pheng); latină: carmen; POLONEZĂ: piosenka (pl) nn; letonă: dziesma (lv) hn; lituaniană: daina (lt) nn; macedoneană: пе́сна (mk) nn (pésna); malai: lagu (ms), gita (ms); malaialam: പാട്ട് (ml) (pāṭṭ), ഗാനം (ml) (gānaṃ); manx: arrane; maráthi: गाण (mr) (gāṇa); mongolă: дуу (mn) (duu); aztecă: cuīcatl (nah); navahó: sin (nv); nemțească: Lied (de) sn, Gesang (de) hn, Song n; norvegiană: sang (no) hn; odsibva: nagamowin (oj); provensală: cançon (oc) nn; italiană: canzone (it) nn; rusă: пе́сня (ru) nn (pésnja), песнь (ru) nn (pesnʹ), пе́сенка (ru) nn (pésenka); osetă: зарӕг (os) (zaræg); armeană: երգ (hy) (erg); pastu: سرود (ps); persană: آهنگ (fa) (âhang), ترانه (fa) (tarâne); portugheză: canção (pt) nn; pandsábi: ਗਾਣਾ (pa) (gāṇā); română: cântec (ro) sn, cântare (ro) nn; romanșă: chanzun (rm) nn, canzun (rm) nn, canzùn (rm) nn, canzung (rm) nn; galică scoțiană: òran (gd) hn, luinneag (gd) nn, amhran (gd) hn; spaniolă: canción (es) nn; suedeză: sång (sv), visa (sv); sanscrită: गीत (sa) (gīta); sârbo-croată: песма (sh) nn (pesma), песмица (sh) nn (pesmica), пјесма (sh) nn (pjesma), пјесмица (sh) nn (pjesmica); siciliană: canzùna (scn) nn; singaleză: ගීතය (si) (gītaya); slovacă: pieseň (sk) nn, pesnička (sk) ; slovenă: pesem (sl) nn; soto: pina (st); swahéli: wimbo (sw); tagalogă: kanta (tl); tadjică: суруд (tg) (surud), тарона (tg) (tarona); tamilă: பாட்டு (ta) (pāṭṭu); tătară: җыр (tt) (cır); telugu: పాట (te) (pāṭa); thai: เพลง (th) (pleng); turcă: şarkı (tr); turcmenă: aýdym (tk): ucraineană: пісня (uk) nn (písnja); urdu: گانا (ur) hn (gānā), گیت (ur) (gīt); uigură: ناخشا (ug) (naxsha); uzbecă: qoʻshiq (uz); valenciană: canson (vec) nn; vietnameză: bài há (vi; volapük: kanit (vo), lid (vo); valonă: tchanson (wa) nn; velșă: cân (cy) nn (nn – substantiv neutru). Între paranteze a fost scrisă și prescurtarea denumirii limbii, de exemplu „(nl)” pentru neerlandeză sau olandeză.
Au apărut expresii cu cuvântul cântec, precum; „cântecul lebedei” (ultima manifestare de valoare a unui talent, a unui creator, artist etc., ca Jules Werner, Ciolacu sau Ciucă); „de cântecul cucului” (degeaba, precum noua coaliție); „cântecul planetelor” (muzica sferelor PSD, PNL, USR, UDMR); „cântec bătrânesc” (baladă populară veche, ca „industria românească ne un morman de fiare vechi” a lui Roman); „cântec de dor” (Poezie populară cu caracter elegiac); „cântec de lume” (poezie lirică cu caracter erotic ca „nu vrem Kent, cafea, valută/ vrem pe Roman să ne bată”, cântecul fetelor de la APACA); „cântec de mase” (cântec cu conținut patriotic, propagandistic și exhortativ, folosit (mai ales în timpul comunismului) la mitinguri, adunări populare etc., că în capitalism oamenii plâng, bocesc, nu mai cântă); „cântec de leagăn” (cântec cu care sunt adormiți copiii mici, ca Pipidi cântând sorosiștilor); „vorba (sau povestea) cântecului” (cum se zice și vorba aceea) etc.
Scriitorii români au scris despre cântec, precum Coșbuc („Eu mi-am făcut un cântec/ Stâd singură-n iatac/ – Eu mi-am făcut un cântec/ Și n-aș fi vrut să-l fac.”), Creangă („Ivan... o ducea tot într-un cântec, de parcă era toată lumea a lui.”, povestind despre Ivan Turbincă), Alecsandri („Doină, Doină, cântic dulce!/ Când te-aud, nu m-aș mai duce.” sau „Lumea-ntreagă stă pătrunsă de-al ei cântic fără nume.”), dar și proletcultistul A. Toma la figurat („Dornic buzele-i cerșesc –/ Și sfielnice se-mbină/ Într-un cântec de lumină/ Tot mai plin, mai pământesc.”).
Nu-l putem uita pe inegalabilul Enminescu cu zumzetul insectelor („În veșmânt de catifele, un bondar rotund în pântec./ Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un cântec.” sau „Miros, lumină și un cântec nesfârșit, încet, dulce, ieșind din roirea fluturilor și a albinelor, îmbătau grădina și casa.”).
Dacă e distracție, e și cântec! Și ca să vedem că Prutul nu desparte două popoare, cuvânt prezent în ordinul dat de mareșalul Ion Antonescu („Vă ordon, treceți Prutul!”), să văd dacă românii înțeleg ce cântă orchestra Lăutarii lui Botgros (Hora de la nord), muzica oltenească de care e îndrăgostită ardelean(c)a Viorica (Petrica Mitu Stoian. Enceanu, Steliana Sima) sau taraful sudist de Caliu (Balada Conducătorului și Cântecul ciobanului).
Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la coniacul lui Macron și al lui Nicușor, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, de etimologie necunoscută, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre Ardeal îl lasă pe profesorul oan Bocșa să povestească. Ca și despre Ana! Că zorile se varsă!
Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină: https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/04/muzica-buna-pe-timp-de-carantina.html. E muzica tinereții noastre!
Amatori sau nu de muzică de orice fel, să fiți iubiți!
CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu