Jocuri de cuvinte - grădină
Geografie lingvistică
Grădină
Moto: „Când mă cheamă o vecină,/ Cu plăcere eu mă duc/ Să îi fac ceva-n grădină/ Şi din Goethe să-i traduc!” (Cultura la sat, de Mihai Enachi)
Românul era obișnuit cu cuvântul, deoarece, ca și ai mei la Livezeni, în județul Muscel, fiecare avea pe lângă casă o grădină. În biblie grădina este amintită de multe ori. Se spune că luarăm cuvântul de la vecinii slavi din sud și sud-vest, din bulgărescul și sârbescul gradina – градина. Dar na, drăcie, sârbii nu-l mai folosesc! Și ca să știe și copiii obișnuiți cu Metro, Cora, Liedl, Kaufland ș.a. nu este altceva decât o suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse alimentare (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html).
„Ulița gâștei”, acum strada Primăriei, unde am învățat practic, cu toate simțurile, ce sunt grădina și legumele
Și de la grădina asta vin grădinar, grădinărit, grădina publică, așa cum o știu din Câmpulung Muscel, adică un parc, grădina zoologică în care sunt crescute animale vii din diverse regiuni ale pământului, spre a fi expuse publicului sau studiate. Mai inventară oamenii grădina de vară, un restaurant amenajat în timpul verii în aer liber [MDA2 (2010)].
Dicționarele precizează că îl luarăm din limba slavilor de sud, invitându-ne să îl comparăm cu bulgărescul și sârbo-croatul gradina – градина. Dar atenție, că în limba rusă gradina – градина înseamnă grindină, adică ploaia aia cu gheață! Nu cred că ar veni din grad + ina, град + ина, deoarece grad - град înseamnă grindină, dar mai știi? Mai săpăm... Bulgarii l-au luat de la noi!
Mihai Vinereanu scrie despre grădină: «grădină (ar., mgl. gărdină) – suprafață de teren pe care se cultivă legume, flori, pomi fructiferi etc. Bg. gradina „grădină” (Cihac, II, 115; Meyer, 119; Cioranescu, 3854); cf. alb. gradinë „grădină”.
Rom. grădină nu este de origine slavă, cum nu este nici rom. gard. Este evident că avem un derivat al rom. gard (v. gard), preluat de limbile slave de sud. Forma bulgară provine din română. Rom. grădină trebuie asociat cu n.g.s. Garten, eng. garden, fr. jardin.
Barnhart (422) asociază eng. garden cu v.g.s. garto. Formele aromână și megleno-română fără metateza lichidei sânt încă o dovadă în plus că nu pot fi de origine bulgară (v. gard). Origine traco-dacă. Der: grădinar, a grădinări, grădinărit, grădinărie, grădiniță etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În alte limbi grădinii i se spune:
֎ aed în estonă;
֎ aygi - այգի, partez - պարտեզ în armeană;
֎ bāġ - बाग़, bāġīcā - बाग़ीचा m în hindusă, bâğ – باغ, bâğče - باغچه în persană, bağ în azeră, bag în turcmenă, Bāgāna - বাগান în bengaleză, bāġīcā - باغیچہ m, bāġ- باغ m în urdu, bagīcā- बगीचा în marathi, bahçe în turcă, bak - бак în kârgâză, baq - бақ în cazahă, baqsa - баҡса în bașchiră, bax m, baxçe m în kurdă, baxçe în zazaki (toate din persanul bâğče – باغچه, „grădină”);
֎ baɣi - ბაღი, bosṭani - ბოსტანი în gruzină;
֎ bár, bar în țigănească (vezi bari, au venit cu el din India), bari - বাৰী în assameză. bari - বাৰী în kamta (din sanscritul vātikā - ৱাতিকা, „plantație”);
֎ bašta - ба́шта în sârbo-croată (vezi bâğ, din bašča, din turcicul otoman bâğçe - باغچه, din persanul bâğče - باغچه, diminutiv al lui bâğ - باغ);
֎ boġ - боғ în tadjică, bogʻ în uzbecă (tot din persanul bâğ - باغ);
֎ curtin m, curtgin m, curtgegn m, curtgign m în romanșă (dintr-o limbă germanică);
֎ daržas m în lituaniană, dārzs m în letonă;
֎ dáʼákʼeh în navajo;
֎ gan - גַּן, gina - גינה în ebraică;
֎ garden în engleză, gairdín, garraí m în irlandeză, gardd în velșă, ĝardeno în esperanto, garður m în islandeză, garður m, urtagarður m în feroeză, Garten m în germană (doar pentru englezescul garden: din englezeștile medievale gardyn, garden, din anglo-normandul gardin, din cuvântul francic *gardo, „curte împrejmuită, grădină”, din proto-germanicele *gardô, *gardaz, de unde a fost moștenit și englezescul yard, „curte”; terminația -in derivă fie din cuvântul francic *gardin, fie este un diminutiv romanic al lui *gard – vezi vechiul franțuzesc jart care a dus la jardin, vezi și latinescul medieval gardinus; cognate sau rude sunt vest-frisianul gard, olandezele gaard, gaarde, germanicul garten, franțuzescul jardin, spaniolul jardín, italienescul giardino etc.);
֎ gitigaan în odsibva;
֎ ġnien în malteză;
֎ gorten - גאָרטן m în idiș;
֎ gradína - гради́на f în bulgară și în macedoneană, gărdină în aromână și megleno-română, grădină f în română;
֎ gulistan f în kurdă;
֎ Hadiiqa(t) - حَديقة f în arabă;
֎ hardin în tagalogă;
֎ hage m, have m în norvegiană, have în daneză;
֎ hort m în catalană, hortus în latină;
֎ huāyuán - 花園, 花园 în chineză;
֎ jardí m în catalană, jardim m în portugheză, jardin m în franceză, engleză, spaniolă și provensală, jardinu m, giardinu, iardinu în siciliană, zardin în friuliană, xardín m în galiciană și în asturiană, ghjardinu m în corsicană, giardino m în italiană, ciardino m în napolitană (vezi și garden mai sus; pentru franțuzescul jardin – din franțuzescul medieval jardin, din vechiul franțuzesc jardin, din latinescul medieval jardinus, „grădină”, din vechiul francic *gardin, din *gardō. „incintă, curte”; vezi și vechiul franțuzesc jart, „grădină”, din proto-germanicul *gardô, „incintă, curte, grădină, casă”, din proto-indo-europeanul *gʰordʰos, „gard viu, incintă”, din proto-indo-europeanul *gʰerdʰ-, „curte” etc.);
֎ jeong-won - 정원 (庭園) în coreeană;
֎ kêpos - κῆπος m în greaca antică;
֎ kert în maghiară (etimologie în studiu);
֎ kípos - κήπος m, baxés - μπαξές m, perivóli - περιβόλι n în greacă;
֎ kopsht m în albaneză (sinonim kopësht, din proto-albanezul *kāp-(śt-), din proto-indo-europeanul * keh₂po-. „pământ, grădină”; vezi mai sus grecescul antic kêpos - κῆπος, neo-grecescul kípos - κήπος, dar și vechiul germanic huoba, „parcelă de teren”);
֎ lorategi în bască;
֎ ogorod - огород în rusă, ogród m în poloneză (din proto-slavicul *ogordъ);
֎ òrt m în occitană sau provensală (din latinescul hortus, „sălaș, grădină”, din indo-europeanul comun *g'herdъ, „împrejmuire”; din această rădăcină provine grecescul antic khórtos - χόρτος, „incintă, loc împrejmuit”, lituanianul gardas, „grădină”, cehescul hrad, englezeștile yard, garden, germanicul Garten, românescul gard, italienescul orto, occitanul òrt, spaniolul huerta, sanscritul grha - गृह, „casă”, așa că vedeți că nu trebuie să se dea unii „prioritari”, mai importanți ca alții!);
Cuvântul „grădină” în câteva limbi
֎ sad - сад în rusă, belarusă, ciuvașă, erza, korni și ucraineană, sad - сад, sadnjak - садњак, posadnjak - посадњак în sârbo-croată, sad în poloneză (toate din proto-slavicul sadъ, „plantație”, din proto-slavicul *saditi, „a planta”);
֎ šaddogárdi în sami de est (au combinat sad de la slavi cu gardi de la gardin!);
֎ shamba în swahili;
֎ sodas n în lituaniană (probabil un „împrumut” slavic, vezi rusescul sad - сад de mai sus);
֎ sūan - ສວນ în laoțiană, suən - សួន în kmeră, sǔuan- สวน în thai,
֎ taman în indoneziană;
֎ tarha în finlandeză (din proto-finicul *tarha, din antecedentul *tarša, moștenit dintr-o limbă baltică, vezi mai sus lituanianul daržas și letonul sau livonianul dārzs);
֎ teien - 庭園 (ていえん), niwa - 庭 (にわ) în japoneză;
֎ tōṭa- తోట în telugu;
֎ trädgård în suedeză (compus din träd, „copac”, + gård, „curte”, din vechiiul suedez trägarþer);
֎ tsetserleg - цэцэрлэг în mongolă (sinonim park - парк);
֎ tuin în neerlandeză și în afrikaans (din olandezul medieval tuun, din vechiul olandez tūn, din proto-germanicul * tūną, din proto-celticul * dūnom);
֎ vrt - врт m, vrtnjak – вртњак, povrtnjak - повртњак în sârbo-croată, vrt m în slovenă (din proto-slavicul * vъrtъ, din latinescul hortus);
֎ vườn în vietnameză;
֎ zahrada f în cehă, záhrada f, záhradka f în slovacă, zahroda f, zahrodaka f în sorabă de jos.
Grădina în viață și în lume
Moto: „E o grădină de băiat,/ Dar grădina lui arată,/ Cum nici nu m-am aşteptat:/ Mare şi necultivată.” (Unui june, de Gabriel Teodorescu, din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)
Știți toți că o grădină este un spațiu îmrejmuit, de obicei lângă curtea casei, destinat cultivării plantelor, ierbii, legumelor și florilor, pomilor, arbuștilor și a altor forme ale naturii. Acasă părinții aveau grădina lor de doar 600 metri pătrați. Primăvara grădina era arată de unul din frații tatei, Ion sau Vasile, care aveau boi. În zona nearată erau un liciac, florile mamei și plantele perene, leuștean, mărar și pătrunjel.
Straturile pentru ceapă și usturoi se făceau sub supravegherea mamei. În două răsadnițe din marginea grădinii erau puse în pământ semințele în februarie, iar până în martie plantele răsăreau și creșteau.
Așa că în grădină aveam ceapă, usturoi, roșii, morcovi, castraveți, ardei de mai multe feluri, vinete, două rânduri de porumb pe margine, fasole „oloagă”, fasole pe araci și pe porumb, cartofi, varză de vară și de toamnă, sfeclă, dovlecei etc. Nicio legumă nu se cumpăra de undeva. Ne erau îmdestulătoare cele recoltate vara și toamna din grădină. Cu amintirea gustului legumelor de acasă am scris despre ele.
Primăria, piața și locul casei părintești și grădinii
(cu Google Earth Pro)
Uneori cumpărau ai mei răsaduri în piața din Livezeni, de la cultivatorii din Băjești, piață inaugurată de tata în anul 1947, când a fost ultimul primar al comunei Livezeni, din 1950 devenită sat al comunei Stâlpeni. Piața a devenit un loc de vânzare inclusiv a legumelor și cerealelor, a produselor animaliere și chiar a animalelor, mai ales după dezvoltarea întreprinderii forestiere, dar care acum a dispărut, inclusiv cu mocănița care aducea buștenii de la munte.
Nu facem un istoric al grădinilor, nici a celor estetice, nici a celor publice. Despre grădima publică din Câmpulung (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocul-de-cuvinte-muscel) Muscel am scris.
Nu dezvoltăm tipurile de grădini, amintim doar de grădina botanică, de grădina zoologică. Pentru scopuri comunitare grădina s-a mărit și a devenit parc. Știți toți ce este un parc, suprafața întinsă de teren, cu plantații, cu alei și bănci, adesea cu lacuri sau bazine, cu diferite construcții adecvate, amenajată ca loc public de odihnă și agrement.
Apăru și parcul național, suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările de orice fel, silvică, minieră, vânătorească, agricolă etc., sunt oprite, pentru a se păstra neschimbată natura, care conține exemplare rare.
Că după revoluție, îngrămădeală, lovitură de stat sau ce o fi fost în decembrie 1989 s-a declarat război parcurilor de orice fel cu legea împroprietăririi, asta e o altă problemă. Despre responsabilitatea primarilor asupra păstrării în ordine a parcurilor iar punem semne de întrebare, că întrebările ne sunt interzise. Ne gândim doar la Cișmigiu, vis-a-vis de Primăria capitalei.
Am împrumutat cuvântul parc din ccuvântul francez parc, acesta moștenit din medievalul francez parc, din vechiul cuvânt francez parc, din latinescul medieval timpuriu parricus, „gard; parc de vânătoare, rezervație de vite; incintă împrejmuită”, posibil moștenit din francicul *parrik, „incintă; împrejmuire (pentru animale)”.
La una din lucrările la cursul de cartografie computerizată dădeam teme particulare pentru fiecare student, de exemplu realizarea cu calculatorul a hărții unei zone mici, de maximum 1 km2 peste o imagine din satelit. Le-am dat și receptorul GPS personal primit cadou de la amiralul Bill, pentru a avea sistemul de cioordonate definit după măsurarea coordonatelor unor puncte identificate și pe imagine din satelit, dar și în teren.
Unei studente, Maria, i-am repartizat parcul Cișmigiu. Mi-a prezentat harta, dar și o descriere documentată a parcului Cișmigiu, din care am învățat multe. Mă consulta oricând pe yahoo messenger existent atunci și așa a devenit prietenă și cu soția Viorica, cea care le scria studenților că nu sunt acasă când eram plecat.
Studenta Melanie (Belgia)
Studenții din zonele vecine se ajutau reciproc. Așa, două studente, ambele Andreea, una având ca zonă stadionul Steaua, neînțelegând mărimea zonei au înseninat tocmai pe linia de centură la trecerea spre Domnești și mi s-au plâns că fluierau șoferii după ele.
Altei studente i-am repartizat zona Academiei Tehnice Militare. A fost „ajutată” de soțul său, student la electronică. Fiindcă trebuia să-mi trimită și imagini din teren de la măsurători, ca cea de mai jos, fata a fotografiat și avionul din curtea instituției. A fost cea mai bună grupă de studenți, majoritatea fete, cu specializarea analist pentru sisteme informaționale geografice.
Studenta Marina în zona ATM, cu receptorul GPS
Cu toate insistențele noastre, ministerul muncii nu a acceptat denumirea profesiei. O acceptase pe cea de horoscopist, iar apoi pe cea de numerolog! Ptiu, drace (vezi
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html)!
Revenim la proiectarea parcurilor. Proiectarea se face de echipe complexe conduse de specialiști în planificarea teritorială cu arhitecți, specialiști în floră, drumuri, ape etc. Elementele de proiectare a unui parc includ aspectul peisajului dur, cum ar fi poteci, alei pietruite și asfaltate, stânci, pereți, elemente de apă, zone de relaxare și pentru spectacole, precum și plantele în sine, ținând cont de cerințele horticole, aspectul lor de la sezon la sezon, durata de viață, tradiția de creștere, dimensiunea, viteza de creștere și combinații cu alte plante și caracteristici ale peisajului. Și unii construiesc parcuri la țară! Lăsăm specialiștii să se pronunțe.
Grădina în expresii (pamflet)
Moto: „Fată dragă, fără şagă/ Eşti ca floarea din grădină,/ Dar guriţa-ţi ca o fragă/ Are iz de nicotină.” [Tinerei fumătoare, de Ion Romanescu, din Fumuri (culegere de epigrame) , 2002]
Cuvântul grădină, care definește suprafața de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse, a intrat și în expresii. „O grădină de om” înseamnă un om plăcut, simpatic, expresie de care au fugit ca dracul de tămâie președinții de cea, Petrov și Jules Werner.
E politicianul „o grădină de om”?
Tot departe de expresie sunt și foștii candidați la președinție Ciolacu (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY) și Ciucă al lor. Ciolacu, cel care „ne plimbă cu trenulețul” și tăt susține că el, Ceausescu, e de vină pentru pensiile militare, neștiind de Cuza. Și cei doi s-au făcut că îndreaptă lucrurile.
Ăștia de mai sus precis nu i-au citit pe cei care folosesc expresia „grădină de om”, pe Vlahuță („Ah, ce mucalit e Mișu,/ I-o grădină de băiat!”) și pe Anton Pann („E mai bine să-ți zică: Este grădină de om. Și, De vorba lui nu te saturi.”).
Sunt destule cuvinte combinate. „Grădina botanică” este grădina cu tot felul de plante, maiestuoșii arbori fiind gazdele unor păsări și insecte. Sunt sigur că în excursiile dumneavoastră v-ați oprit și la grădina botanică Dimitrie Brândză a Universității din București.
Grădina Botanică Dimitrie Brândză
(https://gradina-botanica.unibuc.ro/)
„Grădina zoologică” este o instituție științifică dotată cu o suprafață de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pământului. Cea mai renumiută grădină zoologică vizitată de două ori, în 1980 și în 1987, este grădina zoologică din Berlin, deschisă în 1844.
ZOO Berlin sa, Tiergarten, cu circa 1.380 de specii diferite de animale în peste 20.200 de exemplare, conține una din cele mai importante colecții zoologice ale lumii (https://en.wikipedia.org/wiki/Berlin_Zoo). Se întinde pe o suprafață de 35 de hectare.
„Grădina de vară” este un restaurant amenajat în timpul verii în aer liber. Este și un cinematograf amenajat într-o grădină, termen mult mai vechi, cel puțin din anii ’40 ai secolului al XX-lea. Bucureștenii știu de grădinile-cinematograf Capitol, Gloria, Eforie etc.
Mulți ați fost chiar șoimi ai patriei într-o „grădină de copii”, adică o grădiniță (de copii), ba unii de la țară și într-o „grădină sezonieră”, grădină de copii care funcționa în mediul rural în timpul muncilor agricole. Vremuri! Și tot așa, mai există „grădină de flori”, „grădină de zarzavat”, „grădină de pomi” sau livadă, „grădínă-muzéu” etc. Nu uităm de concursul de la TVR „Floarea din grădină” creat în 1970 (https://www.youtube.com/watch?v=3ZfJTUgTo0k).
Unii definesc și descriu un „oraș-grădină” („La Nashville m-am întâlnit deodată cu un oraș-grădină.” Sec. 20 6/66 p. 187), pentru un oraș în care predomină parcurile și alte spații verzi.
Do you want to see the garden? (Vrei să vezi grădina?)
Englezii au garden și jardin pentru grădină. Se mai folosesc gairdín și garraí în irlandeză, gardd în velșă. Prin garden englezii înțeleg: grădina cu plante cultivate în scopuri alimentare sau ornamentale; (atributiv) ceva ce are loc sau e folosit într-o astfel de grădină (garden party, „petrecere în grădină); (M. Britanie, Irlanda, Appalachia, New York City) terenul din fața sau din spatele unei case; (în cartomanție) a douăzecea carte Lenormand; (la figurat) o grămadă; (argou) părul pubian sau organele genitale pe care le maschează.
Din garden au derivat: apothecary garden (grădină cu plante medicinale); botanical garden (grădină botanică); castle garden (grădina castelului); herb garden (grădină cu gazon); knot garden (labirint); municipal garden (grădină publică municipală); olive garden (livadă cu măslini); ornamental garden (grădină ornamentală); school garden (grădiniță de copii); zoological garden (grădină zoologică); gardenesque (grădinăresc); garden fleahopper (purici de grădină) etc.
Jardin, par Claude Monet
Francezii au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau provensală, ghjardinu în corsicană etc. Prin jardin francezii înțeleg: grădina cu legume, cu flori, cu arbori etc.; mică pajiște situată în mijlocul unui ghețar, așa cum există unele în Mer de Glace din valea Chamonix; (sens figurativ) țară fertilă cu culturi variate; (prin extensie) loc închis unde sunt crescute ființe vii; (marină) un fel de coroană sub formă de galerie, care împodobește ferestrele vaselor pe puntea superioară; colecție versificată, antologie, vezi „grădina rădăcinilor grecești”.
Din jardin au derivat: bas-jardin (grădina din spate); cité-jardin (oraș grădină); comme des choux de son jardin (peiorativ, ca verzele din grădina lui); cultiver son jardin (a-și cultiva grădina); escargot des jardins (melc de grădină); faire d’une chose comme des choux de son jardin (a face un lucru ca varza din grădina lui, a strica ceva); jardin aquatique (grădină acvatică); jardin botanique (grădină botanică); jardin d’enfants (grădiniță); jardin zoologique (grădină zooologică); jeter des pierres dans le jardin de quelqu’un (arunca cu pietre în grădina cuiva; figurativ, a batjocori pe cineva, a face reproșuri cuiva) etc. Au și zicale, precum ce sont des fruits de son jardin (astea sunt fructele grădinii sale) sau cela n’est pas crû en ton jardin (chestia asta nu prea e din grădina ta).
Germanii au Garten pentru grădină. Prin Garten nemții numesc: o grădină cu vegetale; (ironic, militar) terenul de instrucție, poligonul de tragere.
Kindergarten (grădiniță [de copii])
Din Garten au derivat: Bauerngarten (grădină țărănească); Biergarten (berărie în aer liber); botanischer Garten (grădină botanică); Dachgarten (grădină-terasă, grădină suspendată); Gartenarbeit (grădinărit); Gartenbau (horticultură); Gartenhaus (pavilion); Gartenhäuschen (chioșc); Gartenlokal (grădină restaurant); Gartentheater (teatru de vară); Gärtner, Gärtnerin (jardinieră); Kindergarten (grădiniță de copii); Tiergarten (grădină zoologică); zoologischer Garten (grădină zoologică) etc.
Au și zicale (Sprüche), precum: das ist nicht in seinem Garten gewachsen, „care nu a crescut în grădina lui”, einen Stein in den Garten werfen, „aruncă o piatră în gradină”, nur die Harten kommen in den Garten, „doar cei duri vin în grădină” etc. Înțeleagă fiecare ce vrea!
Rușii au sad - сад pentru grădină, existent și în belarusă, ciuvașă, erza, korni, sârbă, ucraineană etc. Din familia de cuvinte fac parte sadik - садик, „grădiniță”, sadișce – садище, „grădină mare, grădinoaie”, „prisadnik – присадник, „grădinar”, sadovnik – садовник, „grădinar”, botsad - ботсад, „grădină botanică”, gorod-sad – город-сад, „oraș-grădină”, detsad – детсад, „grădiniță de copii”, zoosad - зоосад, „grădină zoologică”, lesosad – лесосад, „grădină cu pădurice”, sadovladeleț – садовладелец, „grădinar”, sadovod – садовод, „grădinar”, sadovâi – садовый, „de grădină” etc.
Zoosad – зоосад (grădină zoologică)
Grădina în (c)arte
Moto: „Precum o floare din grădină,/ Gâtlejul său cel însetat,/ Acolo unde e udat,/ Şi dânsul prinde rădăcină.” (Lui I. Brezeanu, de Ion I. Pavelescu, din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)
Sunt multe scrise în lume despre grădină. În primul rând despre Grădina Edenului, scrie în cartea Genezei din Biblia ebraică (Vechiul Testament), unde „paradisul pământesc biblic” locuit de cei creați, primul bărbat, Adam, din lut, și prima femeie, Eva, din coasta lui Adam, alungați de acolo pentru că nu au ascultat porunca lui Dumnezeu.
Grădina Edenului mai este numită în Geneză „grădina Domnului” (Dumnezeul lui Israel) și în Ezechiel „grădina lui Dumnezeu”. Termenul Eden este probabil derivat din cuvântul akkadian edinu, împrumutat din sumerianul eden, care înseamnă „câmpie”.
Povestea teologică mitologică, a Grădinii Edenului explică progresul uman de la o stare de inocență și fericire la condiția umană actuală de cunoaștere a păcatului, mizeriei și morții.
Conform Genezei (2:4–3:24), Dumnezeu l-a creat pe Adam din ţărâna pământului şi apoi a sădit Grădina Edenului, în centrul ei cu „pomul vieţii” şi „pomul cunoașterii binelui şi răului” interzis celor doi. Dumnezeu l-a însărcinat pe Adam să îngrijească grădina și să numească animalele și plantele din ea și i-a dat singura poruncă să nu mănânce rodul pomului cunoașterii binelui și răului. Cei doi au mâncat și au fost izgoniți din Rai. Apoi cin incesturi repetate am apărut noi...
Scriitorii români au scris despre grădină, precum Bujor („Din când în când își arunca ochii printre gard în grădina Irinei.”), Coșbuc („Uite-l verde și rotund/ Nucul din grădină!”) sau cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu („Mândră-i lumea cu feciori/ Ca grădina cu bujori.”).
Maria Banuș folosește cuvântul grădină în sens figurat („Vom merge departe/ Până-n grădinile păcii,/ Până-n grădina dreptății.”). Era în primii ani ai noii orânduiri de după război. Bune cuvinte-s acum, când se vorbește cam rar despre pace, politicienii europeni pronunțând mai des (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina.html) cuvântul război.
Vlahuță folosește expreasia „grădină de om”, adică un om plăcut la vorbă, deschis la inimă, simpatic („Ah, ce mucalit e Mișu,/ I-o grădină de băiat!”), folosită anterior și de Anton Pann („E mai bine să-ți zică: Este grădină de om.”). Rebreanu pomenește grădina publică, parcul întreținut de un oraș și pus la dispoziția publicului („Din fericire, la grădina publică reuși să scape de amândoi.”).
Englezii au garden și jardin pentru grădină. Se mai folosesc gairdín și garraí în irlandeză, gardd în velșă. În 1977, Agatha Christie, în capitolul 5, din O autobiografie, partea a II-a, scria: „Petrecerile în grădină de dinainte de 1914 erau ceva de reținut. Toată lumea era îmbrăcată cu pantofi cu toc înalt, rochii albastre de muselină cu nasturi, pălării mari de lehorn cu trandafiri căzuți. Erau înghețate minunate […] cu tot felul de prăjituri cu cremă, de sandvici, de éclair-uri și de piersici, struguri muscat și nectarine.” (The garden parties of pre-1914 were something to be remembered. Everyone was dressed up to the nines, high-heeled shoes, muslin frocks with blue sashes, large leghorn hats with drooping roses. There were lovely ices […] with every kind of cream cake, of sandwich, of éclair, and peaches, muscat grapes, and nectarines. [1977, Agatha Christie, chapter 5, in An Autobiography, part II, London: Collins]).
A Japanese garden
Francezii au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau provensală, ghjardinu în corsicană etc. Octave Mirbeau, în Castravetele fugar, scria în 1921: „Oh! grădinile de astăzi, cât de ostile îmi sunt! Și ce plictiseală sumbră le întristează. La ce rol abject al covorului anticameral, al mozaicului stabil și al acoperirii picioarelor de pui nu au condamnat florile grădinarii, creatorii de mozaic și despărțitorii de gazon!” (Oh! Les jardins d’aujourd’hui, comme ils me sont hostiles! Et quel morne ennui les attriste. À quel rôle abject de tapis d’antichambre, de mosaïque d’écurie, de couvre-pied de cocottes, les jardiniers, mosaïculteurs et cloisonneurs de pelouses, n’ont-ils pas condamné les fleurs ! [Octave Mirbeau, Le Concombre fugitif, édition 1921]).
Ein Garten mit Gemüsepflanzen (grădină cu straturi de legume)
Germanii au Garten pentru grădină. Hans Fallada în „Hoppelpoppel – unde este? Povești pentru copii”, scria în 1936: „Dar nu sunt mai mult decât o mamă, luna a fost inundată de grădinile răcoroase, însorite ale dimineții, mereu în casă, înconjurată de tată și fii.” (Aber es kam ihm nicht mehr vom Herzen, der Zorn war verflogen, durch den morgenfriſchen, ſonnenblitzenden Garten, immer um das Haus herum, ſtürmten Vater und Sohn. [Hans Fallada; [m]it einem Nachwort von Felix Riemkaſten: Hoppelpoppel – wo biſt du? Kindergeſchichten. Verlag von Philipp Reclam jun., Leipzig [1936], Seite 17 (Zitiert nach Google Books]).
Ogorod - огород
Rușii au sad - сад pentru grădină, existent și în belarusă, ciuvașă, erza, korni, sârbă și ucraineană, dar și ogorod – огород, „grădină”. Nosov, în „Aventurile lui Dunno și ale prietenilor săi”, scria în 1954: „Fiecare curte avea propria gradină de legume, unde creșteau napi, ridichi, sfeclă, morcovi si alte diverse legume.” (В каждом дворе имелся свой огород, где росли репа, редиска, свёкла, морковка и другие разные овощи. [Н. Н. Носов, «Приключения Незнайки и его друзей», 1954 г., НКРЯ]).
Grădina în onomastică
Moto: „Tratamentul natural/ Să nu iei penicilină,/ E amorul matinal.../ Şi săpatul în grădină!” (Penicilina săracului, de Valentin David)
Cuvântul grădină e rezent și în onomastică. Toți știți de
expresii devenite nume de locuri, precum: Grădina Edenului sau Eden, despre care am scris; Grădinile suspendate ale Semiramidei, regina legendară a Asiriei și Babilonulu, ansamblu de terase suprapuse, pe care erau amenajate grădini cu arbori și flori, situate lângă palatul lui Nabucodonosor din Babilon (una dintre cele șapte minuni ale Antichității); Grădinile Armidei, Armida fiind una dintre eroinele poemului Ierusalimul eliberat, de Torquato Tasso, care a reușit prin farmecele și frumusețea sa seducătoare să-l oprească în palatul și grădinile ei pe viteazul Renaud, ținându-l astfel departe de armata Cruciaților (expresia „grădinile sau palatul Armidei” indică un loc de desfătare).
Grădinaru vă salută!
De la grădină vine și grădinar, vare a devenit nume de familie (Grădină, Grădinaru), dar și toponim. Grădinari e oiconim, numele unei comune din județul Caraș-Severin, pe râul Caraș, numită Cacova până în 1965, unei comune din județul Giurgiu, pe râul Argeș și al unei comune din județul Olt.
Englezii au garden și jardin pentru grădină. Se mai folosesc gairdín și garraí în irlandeză, gardd în velșă. În engleză există Eden garden, Eden-garden sau Garden of Eden (Grădina Edenului, despre care am scris mai sus), Allah's Garden (Grădina lui Allah (ternen utilizat pentru municipiul Atlanta, din Georgia, de către membrii asociației afro-americane Five-Percent Nation), Garden Valley (o comunitate neîncorporată în comitatul El Dorado, California, o localitate în comitatul Boise, Idaho, o comunitate din comitatul Smith, Texas, un oraș din comitatul Jackson, Wisconsin, toate în SUA).
Garden a devenit și prenume de om, la englezi și scoțieni, întâi poreclă după ocupația de grădinar (gardener) sau toponimul „care locuia” într-o grădină garden din medievalul englez și vechiul scoțian gardin garde(i)n 'garden, zonă de teren împrejmuită de cultivare, din vechiul franțuzesc gardin.
La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=garden este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea privind existența numelui de familie Garden (apariție, distribuție geografică etc.).
Gardner vă salută!
Francezii au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau provensală, ghjardinu în corsicană etc. Și francezii folosesc jardin d’Éden (despre care am scris mai sus), jardin d’Épicure (grădina lui Rpicur, Epikouros – Επικουρο în greacă, acum nume de restaurant), și alte expresii.
Din jardin a apărut numele de familie Jardin, , nume de familie foarte des întâlnit mai ales cu prepoziție: Dujardin, Desjardins, reprezintă derivate al lui jard, termen de câmp din germanicul gardul, care desemna proprietarul unei grădini.
La https://www.igenea.com/fr/noms-de-famille/j/jardin este un raport al unei bwze de date geografice demografice ca rezultat al interogării privind existența numelui de familie Jardin (origine, distribuție geografică pe țări, variante ale numelui, exemple de oameni cu acest nume etc.).
Jardin vă salută!
Numele a ajuns și în SUA. După recensământul populației din 2010 (2010 United States Census), Jardin este al 28.263-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 846 persoane (71,28% albi și 15,25% asiatici și din insulele Pacificului).
Germanii au Garten pentru grădină. Și la ei există Garten Eden (Grădina Eden) despre care am scris mai sus. Cei interesați pot citi prin clic: „Garten” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Garten” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig 1854–1961; „Garten” în Duden online; „Garten” în Wikipedia în germană; Friedrich Kluge (1883) „Garten”, în John Francis Davis, transl., Etymological Dictionary of the German Language, published 1891.
Garten vă salută!
La https://www.houseofnames.com/garten-family-crest este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familier Garten (origine, distribuție pe țări, exemple etc.).
Rușii au sad - сад pentru grădină, existent și în belarusă, ciuvașă, erza, korni, sârbă și ucraineană. Din sad a derivat și usad – усад. Există și ogorod - огород pentru grădină. De la ogorod - огород au derivat nume de familie precum Gorodnițkii – Городницкий, Gorojankin - Горожанкин etc.
Gorojankin - Горожанкин vă salută!
Au derivat toponime (oiconime) precum: Belgorod – Белгород, Belgorodka-Oboiani – Белгородка-Обоянь, Belgorodka – Белгородка, Volgograd - Волгоград, Vâșgorod - Вышгород, Dimitrovgrad - Димитровград, Elizabetgrad – Елизаветград, Zvenigorod - Звенигород, Zelenograd -Зеленоград, Zelenogradka - Зеленоградка, Zelenogradsk – Зеленоградск, Zernogorodok - Зерногородок, Zernograd - Зерноград, Kalinigrad - Калининград, Kirovgrad - Кировград, Kirovograd - Кировоград, Leningrad – Ленинград (Sankt-Petersburg), Mirgorod – Миргород, Nijnii Novgorod - Нижний Новгород, Novgorod – Новгород, Novograd-Volânskii - Новоград-Волынский, Pavlograd – Павлоград, Petrograd – Петроград (Sankt-Petersburg), Svetlograd – Светлоград, Semigradie – Семиградье, Stalingrad – Сталинград (Volgograd), Triohgradie – Трёхградье, Ujgorod – Ужгород, Țarigrad – Царьград (Constantinopol), Țelinograd – Целиноград (Astana, Kazahstan) etc.
Iubitori sau nu de grădină, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde, chiar dacă „în grădina lui Ion/ toate păsările dorm,/ numai una n-are somn/ și strigă mereu Ion” (o melodie, opt interpretări inedite https://www.youtube.com/watch?v=pnTyLtqZI3s).
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - grădină.pdf
Constantin Nițu
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu