Jocuri de cuvinte - dop, cep, tirbușon

 

          Jocuri de cuvinte – dop, cep și tirbușon

              Geografie lingvistică

             Dop și cep

              Motto: „Îndrăgostiții sunt pietoni ai aerului.” (Nichita Stănescu

Am scris despre vin, țuică sau șampanie, în sticle necesită și dop. Știți toți că dopul este o bucată de plută, de cauciuc, de sticlă etc. cu care se astupă deschizătura unei sticle, a unui vas îngust etc. Este și o bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului, a cavalului etc., lăsând o gaură mică prin care se suflă. Așa se numește și o piesă metalică ce închide o conductă, ba chiar și cerumenul format în ureche și care funcționează ca un dop pentru canalul auditiv.

Ceea ce e interesant e că am moștenit cuvântul de la sașii transilvăneni, din cuvântul săsesc Dop, cu aceeași semnificație. La noi a devenit chiar și nume de familie (Iordan, Iorgu (1983) Dicționar al numelor de familie românești [A Dictionary of Romanian Family Names]‎, Bucharest: Editura Științifică și Enciclopedică)! Dopului i se mai spune și astupuș (de la a astupa + -uș).

Dopuri de șampanie

Englezii îl numesc cork ș bottle stopper (dop al unei sticle), cu sinonimele cortex și stopper. Au moștenit cork din medievalul englez cork, „dop”, din medievalul olandez curc, „dop”, împrumutat fie de la spaniolul corcho (și corcha sau corche), „dop”, fie din vechiul spaniol alcorque, „pământy de astupat”.

În câteva limbii, dopului de plută i se spune:

belarusă: плаво́к m (plavók), паплаво́к m (paplavók)

bulgară: плу́вка f (plúvka)

feroeză: flot n

finlandeză: koho (fi), korkki (fi)

franceză: bouchon (fr) m

greacă antică: φελλός m (phellós)

neerlandeză: dobber m

norvegiană bokmål: dupp m

română: dop n, dop de plută

rusă: поплаво́к (ru) m (poplavók)

sârbo-croată: пло́вак m, plóvak (sh) m

ucraineană: поплаве́ць m (poplavécʹ), поплаво́к m (poplavók), ґалаґа́н m (galagán) (dialectal)

Scriitorii români au scris despre dop. Despre dopul sticlei au scris Sadoveanu („Înlătură cu luare-aminte dopul ulciorului, își turnă puțin vin în ulcică și gustă.”), Galaction („Erau... numeroase flacoane cu dopuri de cristal.”) și Ne gruzzi („Dâ,nd afară dopul, Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește.”). Despre dopul unui instrument muzical a scris Sbiera („Nu mai pot zice, pentru că mi s-au stricat dopul la fluier! Dar iartă-mi să caut un jugastru și să-mi fac din inima lui un dop.”).

Avem și cuvântul cep. Unii știu că eu am scris despre butoi. Cei ce s-au jucat pe asfalt cred că știu ce e cepul. E un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului. Există expresia „A DA CEP” când se începe un nou butoi de vin.

Am moștenit cuvântul cep din latinescul cippus, cu oarece sensuri posibile influențate de proto-ul *čepъ. Englezii au pentru cep cuvintele spigot (din medievalul englez spigot, „dop de lemn”, probabil în final din latinescul spīca, prin vechiul occitan și unul sau mai multe dialecte ale francezwei medievale), tap, plug, spile.

Dacă la cep îi punem și un robinet îi zicem canea, (cuvânt refăcut din canele, pluralul lui canelă, rar „canea” din limba neogreacă kanélla, limba bulgară kanela). Îîn cateva limbi i se zice:

albaneză: duq m

bulgară: канелка (kanelka)

catalană: tap m

engleză: spigot, tap

esperanto: krano

finlandeză: tappi

franceză: bouchon m

germană plautdietsch: Kron m

germană: Zapfhahn (de) m

ingriană: naka

irlandeză: buacaire m

letonă: tapa f, spunde f

maghiară: csap, csapszeg, pecek

neerlandeză: kraan f

norvegiană bokmål: tappekran m

occitană: espilla f, dosilh m

portugheză: espicho m

română: cnea f, robinet n

rusă: про́бка f (próbka), заты́чка f (zatýčka)

spaniolă: tapón m, espiche m

suedeză: tapp

turcă: musluk

Dacă scriitorii au iubit vinul, au scris și despre nelipsitul cep, precum Ispirescu („Trase cepurile la câteva buți d-odată, și pe toate le înghițea, de părea că intra vinul în pământ.”), Odobescu („Acum să vă vedem și vinurile! Ia trageți-mi încoa câte o cinzeacă de la cep.”), Alecsandri („Petrec... Cu gura la cep de bute.”), Negruzzi („Prin un cep sloboade apa care, după ce șerpuiește pe un pat de frunziș, vine de se aruncă... într-o băltiță, unde mierlele... se scaldă.”).

Tirbușon

Dacă există sticle de vin cu dop, de regulă de plută, trebuie să existe și un tirbușon, mânuit acasă, la cramă de un somelier, la restaurant sau cârciumă de un ospătar. Oameni cu spirit prsactic,k știți toți că un tirbușon este o ustensilă casnică formată dintr-o spirală metalică cu un mâner, folosită pentru a scoate dopurile de plută de la sticle. Sinonim este rac. Am moștenit cuvântul ca o copie a expresiei franceze tire-bouchon, „trage dopul” (vezi și https://web.archive.org/web/20090227122849/http://www.winepros.com.au/jsp/cda/reference/oxford_entry.jsp?entry_id=827).

În câteva limbi i se zice:

arabă: بَرِّيمة (barrīma)

armeană: խցանահան (xcʿanahan)

asturiană: sacacorchos m

azeră: probkaaçan

bulgară: тирбушо́н n (tirbušón)

catalană: llevataps m

cehă: vývrtka f

chineză: 瓶塞起子 (píngsāi qǐzi)

coreană: 마개뽑이 (magaeppobi)

daneză: proptrækker n

engleză: corkscrew (din cork, „dop”, + screw, „a scoate”), bottle opener

estonă: korgits

feroeză: propptrekkjari n

finlandeză: korkkiruuvi

franceză: tire-bouchon m

frizonă occidentală: koarkelûker

germană: Korkenzieher n

greacă: τιρμπουσόν n (tirmpousón)

gruzină: კორპსაძრობი (ḳorṗsaʒrobi)

indoneziană: kotrek

irlandeză: corcscriú m (vezi engleză)

islandeză: tappatogari m

italiană: cavatappi m

japoneză: 栓抜き (せんぬき, sennuki), コークスクリュー (kōkusukuryū), ワインオープナー (wain ōpunā)

ladino: tirbushón m

latină: extraculum n

letonă: korķviļķis m

lituaniană: kamščiatraukis m

macedoneană: вадичеп n (vadičep), отворач за тапи n (otvorač za tapi)

maghiară: dugóhúzó

malteză: trabixu n

neerlandeză: kurkentrekker m

norvegiană: korketrekker n

poloneză: korkociąg m

portugheză: sacarrolhas m

română: tirbușon n

rusă: што́пор (štópor) m

sârbo-croată: вадичеп, vadičep, извијач n, izvijač

slovenă: izvijač (sl) hn

spaniolă: tirabuzón m, sacacorchos m

suedeză: korkskruv n

turcă: burgu, tirbuşon

ucraineană: штопор n (štopor), коркотяг m (korkotjah)

vietnameză: tóc xoắn

volapük: koegitiret

Mai multe despre aceste instrumente găsiți în infinitul internet (Corkscrew – Wikipedia). Sunt tipuri diferite, mai simple și mai complexe., pentru acasă, pentru un ospătar sau pentru un someliar dedicat cramei și vinurilor. Depinde și de vinuri!

Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la vinuri, butoaie și canea sau cana, la zăpușeala verii, nici la coniacul lui Macron și al lui Nicușor ca aperitiv și la rachetele Mistral, ci la năravul politicienilor de a fura, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre căldura feminină din Ardeal îl lasă pe profesorul Ioan Bocșa să povestească boala lui pentru Ana! Că zorile se varsă și puiul fript de Ana s-a mâncat seara! S-a băut și sticla dev vin la care s-a folosit tirbușonul. Vine ziua de vară cu zăpușala de la amiază.

Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină: https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/04/muzica-buna-pe-timp-de-carantina.html. E muzica tinereții noastre, chiar dacă eram „socialiști” cu ierni geroase și veri cu caniculă! Citiți că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi, despre care am scris, și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Și erau 17. I-au redus Bolojan la 5 și cu maxim 5.000 de lei pe lună! Ce boală „capitalistă” pe

țară unde și Isărescu are o cramă și vii! 

Meniu fără tirbușon! Ocoliți Mamaia!

 Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă! Vă invit la o mămăligă! O puteți mânca cu orice! Poftă fie! Folosim și vin la butoiul cu (cana) canea! Vin murfatlar, că nu vin turcii!

https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/01/jocuri-de-cuvinte-mamaliga-geografie.html. Merge și cu friptura! Chiar și pe caniculă!

Amatori sau nu de caniculă sau zăduf, să fiți iubiți!

CN

Jocuri de cuvinte - caniculă

 

        Jocuri de cuvinte - caniculă

          Geografie lingvistică

          Caniculă

          Motto: „Îndrăgostiții sunt pietoni ai aerului.” (Nichita Stănescu)

Știți toți ce este canicula, că o percepeți cu toate simțurile. Este căldura dogoritoare specifică zilelor calde de vară, su sinonimele arșiță, năduf, zăpușeală. Dar e și perioada în care steaua Sirius răsare și apune odată cu Soarele (22 iulie – 23 august). Și în această perioadă e cel mai cald în emisfera noastră, boreală!

Am moștenit cuvântul din cuvântul francez canicule, „Steaua Câinele; zilele stelei Câinele”, din latinescul Canīcula (nume propriu) sau canicula, „cățel, pui”, din canis, „câine”, + -ula, sufix. Cuvântul francez este un dublet al lui chenille. Steaua Sirius se numește și Câinele Mare (Canis Majoris).

Reluând, bogăția limbii române se remarcă prin sinonimele: val de căldură (arșiță, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală); (livrescul) torpoare; (popularele) arsură, vipie; (regionalismele) buhoare, cocăt, crăpăt, năplăială, pâclă, prepăt, prigoare, puhăială, zăpuc; (în Banat) arsoare, pripeală; (în Banat și Transilvania) friptoare; (în Oltenia) japsă; (învechite) ars, pripec; (figurat) cuptor, jar și ne oprim aici. Iată că zăduf e moștenit din bulgărescul задух (zaduh), din proto-slavicul *zaduxъ, „prescurtare a lui suflare, încălzire”, din *za- +‎ *, „suflare, încălzire”.

Englezii au canicule sau dog days pentru zilele Câinelui și heatwave pentru caniculă, de interes pentru noi. Vecinii unguri au kánikula, cu sinonimele forróság, hőhullám, hőség, meleg.

          În câteva limbi se traduce prin:

arabă: قيظ qayDh

bretonă: Gor m

cehă: vedro, horko, pařák, parno

chineză: 三伏 (sānfú)

coreană: 폭염 (暴炎) pogyeom

croată: pripeka

daneză: hedebølge

daneză: hundedage

ebraică: שרב sharave m

engleză: dog days, heat wave, swelter

esperanto : varmego, hundsezono, somera varmego

feroeză: hundadagar

finlandeză: helle, mätäkuu

franceză: canicule

germană: Hitzewelle f, Hitze f, Hundstage m pl, Gluthitze f, Affenhitze f

greacă: καύσωνας

ido: kanikulo

indoneziană: gelombang panas

italiană: canicola, solleone n

japoneză: 猛暑 (ja) mōsho, 熱波 neppa, 酷暑 kokusho

neerlandeză: hondsdagen, hittegolf

poloneză: kanikuła, upał

portugheză: canícula, onda de calor

română: caniculă

rusă: жара (žara), мёртвый сезон (mjórtvyj sezón, „sezon mort”), знойные летние дни (znójnyje létnije dni)

spaniolă: canícula, bochorno

suedeză: värmebölja

ucraineană: спека (speka)

Scriitorii români au scris despre caniculă, arșiță, zăduf, zăpușală și alte sinonime. Șăineanu definea cuântul caniculă: „1. nume dat stelei Siriu din constelațiunea Câinelui; 2. epoca anului când această stea răsare și apune odată cu soarele; 3. timpul celor mai mari călduri.” sursa: Șăineanu, ed. VI (1929).

Scriban dădea definiția pentru canículă „(lat. canicula, cățea, d. canis, câne, cățea). Astr. Numele constelațiuniĭ Câneluĭ Mare. Epoca când ĭa răsare și apune odată cu soarele și când e foarte cald (22 Ĭuliŭ – 22 Aŭg.). Fig. Arșiță: ce caniculă!” sursa: Scriban (1939).

Despre arșiță au scris Sadoveanu („Abia ne tragem sufletul de arșiță și pulbere.”), Sandu-Aldea („O adiere ușoară trecea prin foile de porumb răsucite de arșiță și străbătea tot lanul, înfiorându-l.”), Creangă („Dar bine, spânule, de ce te apuci? Nu vezi că pe aici e mare lipsă de apă? Și pe arșița asta o să ne uscăm de sete?”), Eminescu („În arșița cea dogoritoare a zilei văzu... un țințari zvârcolindu-să în nisipul cel fierbinte.”), Camil Petrescu la figurat („[Bălcescu:] O, cuvânt fără seamăn «frate», cum cazi tu în urechea mea, în munții aceștia, dincolo și dincolo de alți munți... Câtă răcoare aduci tu în arșița pribegiei mele.”) și nalții.

Despre zăpușeală au scris Zaharia Stancu („Vara te simți mai bine. Pământul e rece, nu te supără prea mult zăpușeala.”), Camil Petrescu („Nădușise rău, că era zăpușeală.”) și Rebreanu („Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare.”).

Despre zăduf aub scris Stănoiu („Odată ne pomenim cu el în toiul verii, când era zăduful mai mare, că vine la vecernie îmbrăcat cu două blăni.”), Delavrancea – fost primar al capitalei („Banii – când e zăduf – ți-aduc reveneală... cînd ți-e frig, îți țin de cald.”), Slavici („Era mare secetă, nesuferită arșiță, greu zăduf.”). Despre dogoreală au scris Călugăru „De sus, din cerul de o ștearsă albăstrime, în loc să cadă ploaia răcoritoare, se revărsaseră, ca din butii fără fund, arșiță, dogoreală.”) și Brăescu („Sub dogoreala unui soare orbitor de lumină, se prăjește, întins a lene, de-a lungul Dunării albastre, orășelul X.”).

Despre căldură au scris Coșbuc („Și e liniște pe dealuri.../ Dorm și-arinii de pe maluri/ Și căldura valuri-valuri/ Se revarsă.”), Vlahuță („Era o căldură nesuferită în ziua aceea.”), Creangă („Gerilă se întindea de căldură.”), cuplul lingvistic Jarnik-Bîrseanu („Lucea luna cu lumina/ Și soarele cu căldura.”) și tot poetic Veronica Porumbacu („Avea în glas căldura-amiezii;/ De viață mult îi era dor.”).

Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la canicula sau zăpușeala de mai sus, nici la coniacul lui Macron și al lui Nicușor ca aperitiv și la rachetele Mistral, ci la năravul politicienilor de a fura, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre căldura feminină din Ardeal îl lasă pe profesorul Ioan Bocșa să povestească boala lui pentru Ana! Că zorile se varsă și puiul fript de Ana s-a mâncat seara! Vine ziua de vară cu zăpușala de la amiază.

Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină: https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/04/muzica-buna-pe-timp-de-carantina.html. E muzica tinereții noastre, chiar dacă eram „socialiști” cu ierni geroase și veri cu caniculă! Citiți că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi, despre care am scris, și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Și erau 17. I-au redus Bolojan la 5 și cu maxim 5.000 de lei pe lună! Ce boală „capitalistă” pe

țară! Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă! Vă invit la o mămăligă! O puteți mânca cu orice! Poftă fie!

https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/01/jocuri-de-cuvinte-mamaliga-geografie.html. Merge și cu friptura! Chiar și pe caniculă!

Amatori sau nu de caniculă sau zăduf, să fiți iubiți!

CN

Jocuri de cuvinte - loc

 

          Jocuri de cuvinte – loc, localizare (locație?)

Geografie lingvistică

         

          Loc

          Motto: „Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi.” (Nicolae Iorga)

          Batem pasul pe loc... Adică „tot pe loc, pe loc, pe loc/ să răsară busuioc”. Apăru un nou cuvânt, „locație”, pe lângă cel existent deja în limba română. E o traducere de către informaticieni și nu numai a cuvântului englez „location”, dar care înseamnă și „localizare”, cum scriu dicționarele și cum acceptă multe nații. Dar să analizăm întâi cuvântul „loc”, cel derivat de la cuvântul latin „locus”. Are 41 de definiții în dicționarele româmești.

          Din sursa „MDA2, 2010), aflăm că „loc este un „punct sau porțiune determinată în spațiu”. Atunci putem zice corect „locul morii” și nu „locația morii”, „locul clubului” și nu „locația clubului”, „locul unde a avut loc accidentul” și nu „locația accidentului”? Dilema mea e mare! Cam batem pasul pe loc.

          Că până și francezii scriu că lieu – „loc” este „portion de l’espace, soit prise en elle-même, soit considérée par rapport à ce qui l’occupe”, adică „porțiune a spațiului, luată în sine sau considerată în raport cu ceea ce o ocupă”. Ce ziceți, mai țineți la „locație”? Că nici scriitoarea și traducătoarea Ileana Vulpescu nu era de acord cu acest cuvânt. Vedem noi mai jos.

          Dar întâi să vedem că și acest „loc” are corespondente în toate limbile, aici în doar în câteva:

           - adgili - ადგილი în gruzină;

          - áit în irlandeză, àite în galica scoțiană (din vechiul irlandez áitt, „loc”);

          - hely în maghiară (?);

          - jagah- जगह în hindi, Jāẏagā - জায়গা în bengali;

          - koht în estonă, kohta în finlandeză (din proto-finicul *kopta, din proto-uralicul *kopta);

          - kraj în slovenă (din proto-slavicul *krajь, „regiune”, din *krojiti. „a tăta”);

          - leku în bască, lieu în franceză, lle în galeză, lloc în catalană, loc în română (din latinescul locus, „loc”);

          - lugar în galiciană, portugheză și spaniolă, luogo în italiană (derivat din logar, din latinescul locāre, din latinescul localis, și tot din din locus cu sufixul -alis);

          - mahall - محل în persană (din arabicul maḥall -‎ مَحَلّ);

          - maqām - مَقَام sau makan - مكان în arabă (de la verbul qāma - قَامَ‎, „a se ridica”, din rădăcina ق و م‎ - q-w-m; cognat cu ebraicul מָקוֹם‎ - māqōm);

          - maˈkom sau meˈkom - מקום în ebraică (cognat cu arabicul maqām - مَقَام‎);

          - mesto - место în macedoneană, rusă și sârbă, miejsce în poloneză, miesto în slovacă, místo în cehă, mistse - місце în ucraineamă, mjesto în bosniacă și croată, myasto - място în bulgară (din proto-slavicul *město, loc”, din latinul maestus, din maereo, pentru vechiul *maeseo);

          - ort - אָרט în idiș (vezi mai jos);

          - paikka în finlandeză (?);

          - plaats în neerlandeză,  plats în suedeză (aparent din germanul Platz, din englezul și francezul place, „loc”);

          - place în engleză (din latinescul vulgar *plattĕa, alterare prin analogie cu plattus «plat»), din latinescul clasic platĕa, «drum plat», din vechiul grecesc πλατεία -  plateia, «stradă lată»; această rădăcină greacă este aparentă cu indo-europeanul *plat etc.);

          - plak în frizonă;

          - Platz în germană, Plaz în luxemburgheză (tot din latinul platea, vezi place);

          - post în malteză, postu în corsicană (din latinul postis, «toc de ușă, ușă»; cu sensul inițal de «traversare»,e pentru *por-sti-s, «prin») șisto, «a sta în picioare»);

          - sæti în islandeză (?);

Cuvântul „loc” în diferite limbi

          - Sathāna nū - ਸਥਾਨ ਨੂੰ în punjabi;

          - sted în daneză și norvegiană (?);

          - tegh - տեղ în armeană (?);

          - thési - θέση în greacă;

          - vend în albaneză (din proto-albanezul *wen-ta, din vechiul *wena; o formă de gerunziu de la vë; ar trebui comparat cu toponimele Vendum și Avendius derivate de la iliri; comparați și cu Ούένδων - Oúéndōn);

          - vieta în letonă și lituaniană,

          - yer în azeră (în ultimă instanță din proto-turcicul *jẹr), turcă (din vechile turcice 𐰘𐰼‎ yer, 𐰘𐰃𐰼‎ - yir), tătară crimeană.

            Și cu asta încheiem spusele despre „loc”, trecând la „locație”!

           „Localizare” sau „locație” pentru „location”?

          Motto: „Există un loc în suflet, un loc precis, locul unde fluviul alb şi fluviul negru se întâlnesc şi se amestecă...” (Gabriele D'Annunzio)

          „Location” – în franceză e explicat simplu – „action par laquelle le propriétaire d’une chose la donne à quelqu’un, à titre de louage ou de bail”, adică „acțiune prin care proprietarul unui lucru îl dă unei persoane, ca un contract de închiriere sau de leasing”, ceea ce a dus la cuvântul român „locație”.

          Și „locație” în dicționarele românești are vreo 17 definiții acum. Prima definiție este „locație sf [în trecut locațiune / pl: locații / Etimologie - din fr location, lat locatio, -onis] 1-2 (Dare sau) luare în folosință temporară a unui bun mobil sau imobil în schimbul unei plăți Si: arendare (1-2), închiriere, (îvp) năimire. 3 (Îvr) Închiriere a unui loc (1). 4 Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. 5 (Îs) Taxă de ~ Taxă care se plătește drept sancțiune pentru depășirea termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată, a autovehiculelor sau a vapoarelor de marfă din porturi. 6 (Jur) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat, în schimbul unei sume de bani Si: concesiune (1). 7 (Pex) Bunuri care fac obiectul unei concesiuni. 8 (Mrn) Determinare a poziției unei nave în larg. 9 (Asr) Așezare într-un anumit loc sau într-o anumită ordine Si: aranjare (1), dispunere, (înv) orânduire (1). sursa: MDA2. 2010)”.

           Iar cuvântul francez „location” provine din latinescul locatio, «loyer, louage, bail, adjudication», recte chirie, leasing, adjudecare – ca premiu; locatio – „mise en place, disposition, arrangement”, poziționare, dispunere, aranjament - provine din locatus cu sufixul –io, locatus este participiul trecut al lui loco, „placer, établir, poser, mettre, disposer”, adică a plasa, a stabili, a depune, a pune, a dispune – pur și simplu „a stabili pe locul...”).

          Fiind imparțiali, trecem la cuvântul englez „location”. Lingviștii englezi arată în wikționar că înseamnă: a) a particular point or place in physical space (un anumit punct sau loc în spațiul fizic); b) an act of locating (o acțiune de localizare); c) (law) a leasing on rent (juridic – taxă de închiriere); d) (law, Scotland) a contract for the use of a thing, or service of a person, for hire (juridic, în Scoția - un contract de folosire a unui lucru sau serviciu al unei persoane, închiriat).

          Dicționarul Oxford este foarte clar, definind „location astfel: a) An actual place (un loc real); b) The action of locating someone or something (acțiunea de a localiza pe cineva sau ceva). Așa că, fraților, lăsați-o naibii de „locație” (vezi AICI)! Hai să-i zicem „localizare” și cu asta basta!

          Și este explicată imediat și etimologia. Conform lingviștilor englezi, „location” în engleză „is borrowed from Latin locatio, locationis („a placing”), from locare („to place, put, set, let”), from locus („a place”)”, adică „este moștenit din latinescul locatio, locationis („plasare”), din locare („a dispune, a pune, a seta, a lăsa”), din locus („un loc”)”. Și locus, în engleză „place”, în română „loc”, cum am arătat mai sus, provine din vechiul cuvânt latin locus, acesta din proto-indo-europeanul *stel- („a pune, a stabili un loc sau a plasa, a localiza”). Așadar, rămâne și acțiunea de „localizare”!

          Acum vine drăcia! Iată că în sursa „DEX '09, 2009” apare și locație - „3. Un loc anume, precis determinat”, cu două observații: „a) de remarcat acceptarea sensului 3., „loc precis determinat”; b) de remarcat că echipa care a redactat DEX 09 a introdus un cuvânt nou, calchiat după engleză, printre sensurile unui cuvânt mai vechi, împrumutat din franceză și latină. Altfel spus, sensul 3 trebuie tratat ca un cuvânt separat.”. Așadar, zarurile au fost aruncate, fir-ar ea să fie de calchiere!

          Iată de ce noi nu am fost de acord cu „locație” ca însemnând „loc precis determinat”, ci mai degrabă cu „loc”, „poziție” sau acțiunea de „localizare”, ocolind deocamdată expresia tradusă de către unii ca „servicii bazate pe locație” a expresiei „location based services”.

Vezi Servicii bazate pe localizare Autor(i): Constantin Nitu, Camelia Slave, EDITURA TOTAL PUBLISHING, ISBN 978-606-9024-15-7 , Anul apariției: 2018 , nr pagini 170

Servicii bazate pe localizare (totalpublishing.ro)

https://www.totalpublishing.ro/servicii-bazate-pe-localizare

          La scrierea unei cărți care descrie serviciile bazate pe poziție (mai corect pe poziționare), am optat pentru titlul „servicii bazate pe localizare/ poziționare” (Gl. prof. dr. ing. Nițu Constantin, Șef lucrări dr. ing. Slave Camelia, „Servicii bazate pe localizare”, Editura Total Publishing, București, 2019). Am încercat să subliniem că înaintea oricărui astfel de serviciu, considerăm că mai întâi  are loc localizarea sau poziționarea, adică determinarea coordonatelor locului, respectiv ale unui punct care definește locul.

          Așadar, serviciile nu se bazează  pe loc, ci pe localizare, coordonatele locului fiind produsul final al localizării. Știu, ar zice unii „mult zgomot pentru nimic”. Dar primele patru clase le-am urmat în școala primară din satul Livezeni, comuna Stâlpeni, unde cu câteva decenii înainte urmase aceste clase Ion Barbu, matematician și literat!

          Și cuvântul „location” din engleză are corespondente în celelalte limbi:

          - asukoht în estonă (localizare);

          - Beliggenhed în daneză;

      - elhelyezkedés în maghiară (uzual acțiunea exprimată de verb; faptul de a fi localizat undeva, localizare);

          - emplacement în franceză (localizare, din vechiul francez emplacier; de la francezi am moștenit și noi amplasament, adică a) loc de așezare a unei instalații, a unui dispozitiv sau a unei construcții existente, desființate sau proiectate; b) `mil` Loc de așezare a unei arme; sursa: MDA2, 2010);

          - gtnvelu vayry - գտնվելու վայրը în armeană;

          - kokapena în bască (localizare);

          - làrach în galica scoțiană (?; și sit);

          - lleoliad în galeză (?);

          - localização în portugheză (localizare; din localizar +‎ -ção, localizar - localizez);

          - localización în spaniolă și galiciană (localizare);

          - localizare (nu locație), poziționare în română;

          - location în engleză (explicat mai sus);

          - locus în latină (origine pentru multe din cuvintele prezentate, din vechiul latin stlocus, acesta din proto-indo-europeanul *stel- - „a dispune, a plasa, a stabili locul”);

          - lokaasje în frizonă și neerlandeză;

          - lokacija - локација în macedoneană și sârbă;

          - lokacija în bosniacă;

          - lokacijo în slovenă;

          - Lokalizacja în poloneză;

          - maˈkom sau meˈkom - מקום în ebraică (cognat cu arabicul maqām - مَقَام‎);

          - maqām - مَقَام sau mawqieik - موقعك în arabă (nume de loc de la verbul قَامَ‎ - qāma, „a se ridica”, din rădăcina q-w-m - ق و م‎; cognat cu ebraicul מָקוֹם‎);

          - mdebareoba - მდებარეობა în gruzină;

          - mesto nakhozhdeniya - место нахождения în rusă (găsirea locului; место din proto-slavicul *město, loc”);

          - mestopolozhenie - местоположение în bulgară (poziționare, găsirea locului; -место din proto-slavicul *město, loc”);

          - mjesto în croată (din proto-slavicul *město, loc”);

          - plaats în neerlandeză și plats în suedeză (din olandezul evului mediu plāetse, succesiv din vechiul francez place, „loc”, din latinul platea, din vechiul grec πλατεῖα - plateîa, prescurtare a lui πλατεῖα ὁδός - plateîa hodós, „drum larg”, de unde se trage și „broad way”, adică bulervardul ăla yankeu Broadway!);

          - plassering în norvegiană (din plassere +‎ -ing, plassere, a„localiza”, din francezul placer, „a plasa”, 1a stabili locul”, acesta din place, „loc” +‎ -er);

          - Posizione în italiană (poziție; din latinul positiō, positionem, din stemul supin al lui pōnō, „pun, plasez” +‎ -tiō);

          - post în malteză (de studiat legătura cu post, loc de staționare și distribuție a scrisorilor și lucrurilor);

          - Roztashuvannya - Розташування în ucraineană (?);

          - Sathāna - ਸਥਾਨ în punjabi, sthaan - स्थान în hindi, Abasthāna - অবস্থান în bengali;

          - sijainti în finlandeză (sijaita +‎ -nti, sijaita, „a fi localizat la”, din sija +‎ -ita, sija, „loc, poziție”, din proto-finicul evului mediu *sija-, din proto-germanicul *stījā; cognate sunt englezul sty, în pigsty, „cocină de porci” și suedezul stia, în svinstia, tot „cocină de porci”; svin, „porc, suină”, din vechiul nordic svín, din proto-germanicul *swīną, dintr-o formă adjectivală a proto-indo-europeanului *sū-);

„Localizare” în diferite limbi

          - a situazione în corsicană;

          - staðsetning în islandeză;

          - Standort în germană (Stand, „determinare” +‎ Ort, „loc, poziție”), Standuert în luxemburgheză (Stand = uert, „loc”), ort - אָרט în idiș (din vechiul german ort, acesta din proto-germanicul *uzdaz, din vechiul englez ord, din vechiul nordic oddr);

          - suíomh în irlandeză (din vechiul irlandez suidem);

          - topothesía - τοποθεσία în greacă (poziționare);

          - ubicación în spaniolă, ubicació în catalană;

          - umístění în cehă, umiestnenia în slovacă (poziționare; din umístit, „a plasa într-un loc”, din proto-slavicul *město, loc”);

          - vend în albaneză (din proto-albanezul *wen-ta, din vechiul *wena; o formă de gerunziu de la vë; ar trebui comparat cu toponimele Vendum și Avendius derivate de la iliri; comparați și cu Ούένδων - Oúéndōn);

          - vieta în lituaniană (localizare), (atrašanās) vieta în letonă;

          - yer în turcă (din vechile turcice 𐰘𐰼‎ yer, 𐰘𐰃𐰼‎ - yir), în azeră (în ultimă instanță din proto-turcicul *jẹr), în tătară crimeană etc.;

          - محل în persană.

            Pamflet - Tot pe loc, pe loc, pe loc (și locație deloc)

          Motto: „Politica e arta de a sta la pândă.” (definiţie aforistică de Corneliu Vadim Tudor  din  Aforisme, 2002)

          Cred că nu voi mai apuca zilele când se va încetățeni „locația” asta în atâtea expresii, precum cuvântul „loc” moștenit de la latini sau, cine știe, poate latinii l-or fi luat de la daci... Ne spune el Napoleon Săvescu... Că fu acceptat cuvântul locație și de cei de la Google, care folosesc „locația mea” în loc de „locul meu” sau „localizarea mea” (vezi AICI, găsește-ți locul pe planetă).

          Cu loc apărură expresii ca: „de pe (sau din) loc”, adică de acolo de unde se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa (precum Traian la dezvăluirea că a cam colaborat cu securitatea cu numele Petrov); „a o lua (sau a o rupe, ori a porni) din loc”, adică a pleca de undeva (de exemplu de la summit-ul PPE de la Sibiu la mitingul de la Iași); „a(-i) sări inima din loc”, adică a simți brusc o mare frică sau o emoție intensă (precum lui Rareș pe post de umil la întâlnirea cu Merkel); „din loc în loc” (se organizează scurte întâlniri ale lui Oprea – UNPR, care avea candidați la parlamentul european doi generali pârâți, Năstase zis Ilie și Iordănescu, de parcă ar concura pentru UEFA sau Federația Internațională de Tenis.

Tovarășul „Petrov”, actualul nea Traian (din facebook)

Umilințe vechi și noi la balul mascat UE-PPE

          Și mai există: „minte de se opresc apele (sau de stă soarele) în loc”, zicându-se despre cineva care spune minciuni foarte mari (precum Ponta despre foștii camarazi, cu ordin de la servicii); „a nu-l prinde vremea în loc”, adică a fi foarte ocupat (precum Bușoi, politician în cabinetul medical și medic în sediul PNL sau în PPE); „a sta în loc (de cineva)”, adică a fi împiedicat de la o acțiune (precum jandarmeria și poliția față de „#rezist”enți). Și precis „îți stă mintea în loc”, adică nu mai înțelegi nimic, când îl auzi pe turnătorul Petrov (de fapt Traian).

Ponta și ai lui

          „Bați pasul pe loc”, adică nu progresezi, dacă citești programul de guvernare al PSD, PNL sau al USR, de care noi nu prea auzirăm. „A sta pe loc ca turta-n foc” înseamnă a sta nemișcat, precum disciplinații tineri din „#rezist” pe 10 august 2019 și la toate mitingurile PSD, acum pentru burse. „A ține (ceva) pe loc” înseamnă a împiedica să se dezvolte, fiind ca răspunsurile „rapide” ale prezidentului la demiterea lui Kovesi sau Lazăr sau la numirea de noi miniștri propuși de Bolovan.

Taraful Quatro coceni (greșit trei Coceni)

          „Pe loc repaus” e o comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a militarului și adoptarea unei poziții mai libere, fără a se deplasa din loc, comandă ce cred că a fost dată de cine știu eu serviciilor de inteligence de a nu acționa pe 10 august 2019 prin București sau în 2024b la alegeri. Cred că aceeași comandă a fost dată procurorilor la întocmirea dosarelor Microsoft sau EADS, la cererea „părții germane și a părții yankee”... Sau CCR în 2024 la alegeri...

          „La locul lui” se poate spune despre medicii Bușoi și cel ce fu sinistru în guvernul Ponta când cu arșii, care sunt politicieni în cabinet și medici la recepții și pe la posturi TV. „A nu avea capul la loc”, adică a fi zăpăcit, se poate spune despre marinarul de cursă lungă Traian, care după ce ne-a fericit cu st(r)atul paralel, cu Nuți, Kovesi și Coldea, ne-a fericit și cu statutul de europarlamentar cu 20.000 de euro pe lună, ca să ne arate că tot fraieri vom fi... Și precis o va angaja pe Eba consilierul său pentru ierburi ușoare (că propusese ea să fie „liber” la ierburile alea)....

          „A-i veni inima (sau sufletul) la loc”, adică a-și reveni dintr-o sperietură, o emoție etc. se poate spune despre peneliștii Orban, Țurcanu și Rareș când au fost invitați la balul mascat PPE-UE de pe la Sibiu și Dăncilă nu. „A-i veni mintea (sau mințile) la loc”, adică a se cuminți se poate spune despre Ponta când a fost înfrânt de KWJ, cu care acum colaborează, din ordin, anti Dragnea. S-a maturizat tipul, la solicitarea serviciilior. Vru și președinte!

          „A-i veni fața la loc”, adică a-și recăpăta expresia sau înfățișarea firească după o emoție puternică se poate spune despre prezident după succesul balului mascat PPE, botezat UE, de pe la Sibiu.

Participanți la balul mascat UE-PPE de la Sibiu

          „La loc comanda” este o comandă prin care se revine asupra unui ordin dat anterior, de exemplu serviciilor pe timpul campaniilor electorale sau după referendum și după ce CCR a liniștit apele cu invalidarea demiterii marinarului și cu condamnarea lui Dragnea că a scos oamenii la vot. Plus alegeri 2024... Și ar mai fi ele multe expresii, dar oprim pamfletul aici și așteptăm să apară expresiile cu „locație”.

          Nici muzica nu putea ocoli cuvântul loc. Cei de la Direcția 5 te asigură, fată dragă, că „Ai un loc” în inima lor (vezi AICI).  Și cum vă știu meticuloși căutători, puteți alege dintre filmulețele de la Biblioteca Congresului (Library of Congress, LOC, vezi AICI), la care eu am acces prin intermediul unui prieten, amiral american, fost comandant de submarin nuclear, doctor la Yale, nu la vreo Academie a Securității Naționale americane, că nu există așa ceva la ei (ca la noi la nimenea).

          Și ca să vă distrați cu „locul” și ecologia românească, uite că un român ne prezintă un loc de la marginea Bucureștilor, nu o locație (vezi AICI, „Am rămas într-un loc horror și interzis! Junglă!”). Mădălina Pavăl are o vorbă de dezamăgire cu îndemnul „Cată-ți, dorule, alt loc!” (vezi AICI).

          Pinholes, într-un, zic ei, „Official Video” (vezi AICI), se laudă cu expresia „Avem un loc”, chiar dacă nu interesează pe cineva. Piteșteanul meu Nicu Paleru cântă și bate pasul „Tot pe loc” la o sârbă (vezi AICI), asta după o degustare de elixir podgorean argeșean (doar două pahare). Mă mir, că el era specializat pe țuică (vezi AICI, „Țuica face pe deștepta”). Sunt bune și medicamentele astea, deoarece viața e scurtă, vorba lui Gheorghe Roșoga (vezi AICI).

          La fel optează și Corul Național de Cameră Madrigal, pentru cei interesaţi, la o „Sârbă tot pe loc” (vezi AICI), dar fără oarece degustări înainte, doar pentru obrazul subțire ce cu cheltuială se ține... Până și copiii se distrează cu „comunismul”, nezicând încă „ciuma roșie, la Memorialul Ion D. Sirbu, cu „Tot pe loc, pe loc, pe loc” (vezi AICI). E bună gluma, nostimi puștii! Suntem invitați să râdem organizat!

          „Tot pe loc pe loc” bate pasul și ditamai generalissimul Gabriel Oprea când părăsește PSD-ul și pe Victor Ponta (vezi AICI), cel de prin ba din Albania, ba din Italia și nu din Salonta, cărora un ins, Mihai Barbu, le dedică o melodie. Eu aș zice doar „Întărâtă-i, drace, că nouă ne place”!

          Și fiindcă ne place folclorul, fiind eu fiu de țăran neaoș, nu țăran pârât, amintim și de Crăițele, cu „Tot pe loc, pe loc, pe loc, joacă hora mai cu foc!” (vezi AICI), de Benone Sinulescu și Mioara Velicu, cu „Tot pe loc, mai cu foc!” (vezi AICI) sau de Mioara Velicu singură tot cu același „Tot pe loc mai cu foc!”, de pe albumul „Anii s-or călători”, lansat în anul 2007 (vezi AICI), acompaniată de fanfara din „Zece Prăjini”. Sau puteți opta, tot în Moldova, pentru Laura Haidău, cu remarca „Tot pe loc și apăsat” (vezi AICI).

          Dar mai interesanți sunt românașii din clasa a II-a, Focuri, cu jocul și cântul lor „Să răsară busuioc” (vezi AICI) sau pentru unii chiar Paula Chirilă (vezi AICI) și opțional Carmen Tănase (vezi AICI),  care și-au găsit „locul” forțat, adică pe bani, pe la iUmor.

          Și să nu vă mirați dacă și alții se referă la loc, precum Coldplay cu „In My Place” (vezi AICI), Joe Bonamassa și John Hiatt, cu „Down Around My Place" de la Beacon Theatre - Live in New York (vezi AICI) sau Lego Ninjago, cu „Found My Place” (vezi AICI). Boris Lehman își caută locul de naștere („À la recherche de mon lieu de naissance”, vezi AICI), dar parcă mai interesant este Ansamblul Plăieșii, care cântă locurile lor minunate, de care unii zic că ar fi din alt popor sau din altă națiune (vezi AICI concertul „La casa cu oameni buni", Partea 1).

Păzea, că vin ăștia la conducere! Și au venit!

          Să fiți iubiți și să auzim numai de bine, aici și nu în alt „loc” (era să zic „în altă locație”)!

 

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

 

 

 

 

 

).