Jocuri de cuvinte - pulbere
Geografie lingvistică
Pulbere
Am scris despre ardelean, oltean, vlah1, bănățean etc., toți fiind români. Știu că toți cultivă pruni și fac țuică, palincă, horincă și ce mai știți. Își cultivă grădinile cu legume, loturile de pământ, cresc oi, vaci, capre, păsări, găini, cocoși, curci, rațe, mînâncă gulaș, tocană, ciorbă, mănâncă alimente, mămăligă, brânză, folosesc tuciul sau tigaia. Apoi se distrează, cântă sau ascultă cântece, acasă, la nunți, botezuri sau alte distracții... Praful și pulberea să se aleagă de cei care ne neagă istoria! Că alfel folosim și pulberea!
Pulbere am scris? Pulberea este un material solid care se prezintă sub forma unor particule fine. un praf, o pudră. Învechit pulbere se zice și prafului de pușcă despre care am scris când am scris despre muniție. Așadar, pulberea este și o substanță explozivă care se prezintă în formă de firișoare sau de granule, folosite în muniții trase ce armamente (tun, lansator etc.), de care am tot scris.
Cuvânt scris prima dată în română în Noul Testament din anul 1648, este moștenit din cuvântul latin pulvis, -eris, de fapt din pulverem, acuzativ al lui pulvis, acesta din proto-lndo-european, *pel-, „făină, praf”. Iar pudră, dublet, l-am moștenit din franceză.
Englezii au powder, cuvânt moștenit din medievalele engleze poudre, pouder, pouldre, moștenite din vechile franceze poudre, poldre, puldre, acestea din latinescul pulverem, acuzativ singular al latinescului pulvis, „praf, pulbere”. Pulberii din muniții îi zic gunpowder (gun, „tun”, + powder, „pulbere”).
Praf de pușcă (gunpowder)
Cum ne interesează gunpowder, echivalentele lui în alte limbi ar fi: afrikaans: buskruit; albaneză: barut (sq) m; arabă: بَارُود m (bārūd); aragoneză: polvora f; azeră: barıt; belarusă: по́рах m (pórax); bulgară: бару́т m (barút); cehă: střelný prach m; daneză: krudt n; neerlandeză: buskruit; estonă: püssirohi; finlandeză: ruuti; franceză: poudre à canon (fr) f, poudre (fr) f; germană: Schießpulver (de) n, Schwarzpulver (de) n; greacă: μπαρούτι (el) n (baroúti), πυρίτιδα (el) f (pyrítida); ebraică: אֲבַק שְׂרֵפָה (he) (avak srefa); maghiară: lőpor (hu), puskapor (hu); islandeză: byssupúður n; irlandeză: púdar gunna m; italiană: polvere da sparo f, polvere pirica f; letonă: šaujampulveris m; lituaniană: parakas; macedoneană: барут m (barut); norvegiană: krutt (no) n, krut n; persană: باروت (fa) (bârut), بارود (bârud); poloneză: proch (pl) m; portugheză: pólvora (pt) f; română: praf de pușcă (ro) n, pulbere f; rusă: по́рох (ru) m (pórox), чёрный по́рох m (čórnyj pórox); sârbo-croată: ба́рут m. bárut (sh) m; siciliană: prùvula f; slovacă: strelný prach m; slovenă: smodnik (sl) m; spaniolă: pólvora (es) f, polvorín m; suedeză: krut (sv) n; turcă: barut (tr); ucraineană: по́рох m (pórox); velșă: powdwr gwn, fflamlwch m etc.
Românii au trecut la expresii. „A se face (praf și) pulbere” sau „a se alege (din cineva sau ceva) (praful și) pulberea (sau praf și pulbere)” înseamnă a se distruge, a se nimici, a pieri (ca Ciolacu, Ciucă, Geoană). „A ridica pe cineva din pulbere” înseamnă a înălța pe cineva într-o situație foarte bună (ca Jules Werner pe Câțu, Orban, Ciucă, Ciolacu).
„A se ridica (sau a se scula) din pulbere” înseamnă a evolua, a parveni, plecând de jos. „A face pulberea praf” înseamnă a nu face nicio ispravă (precum Ciucă, Ciolacu, Antonescu la alegeri). La figurat, urmat de determinări introduse prin prep. „de”, înseamnă mulțime, puzderie, de alegători ai lui Nicușor.
„A se ține norocul sau sărăcia (după cineva) ca pulberea după câini (sau câine)” înseamnă a nu reuși, ca Simion, dar și a fi sărac, ca românul de rând. „A-și scutura pulberea de pe picioare” înseamnă a se lepăda cu totul de un lucru, ca Ponta și Dragnea de PSD și de Ciolacu sau Ciolacu de Nordis.
„A ridica (sau a ardica) capul din pulbere” înseamnă a se emancipa, ca Eba și soră-sa notărița sau ca Vanghele. „(Cu fruntea) în pulbere” înseamnă umilit, precum Dragnea, Dăncilă sau Georgescu. „Câtă pulbere și spuză” înseamnă mulți, precum alegătorii duși cu momeala.
„A face pulberea praf” înseamnă a nu face nici o ispravă, precum Ponta, Lasconi, Antonescu sau CCR în alegeri. La figurat i se zice pulbere și truoului omenesc considerat ca ceva pieritor, supus acțiunii distrugătoare a timpului.
„Pulbere neagră” este o substanță pulverulentă formată dintr-un amestec de azot de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil, îndeosebi la armele de foc. „Pulbere fără fum” este un exploziv pe bază de nitroceluloză, care conține un absorbant de vapori. Și mai sunt destule!
Scriitorii români nu au stat departe de pulbere. Așa au procedat Eminescu („Pulberea de diamante cade fină ca o bură.”), Dumitriu („Prin întunerec picioarele goale ale lui Gudică lipăiau iute în pulbere.”), Ion Pas („Stârnită de un car, de-o căruță, de pașii unui pâlc de drumeți, pulberea se sălta ca un nor și rămânea în aer.”), Sadoveanu („Larma a contenit, pulberile s-au potolit.”, la figurat „La asfințit, erau aburi și pulberi de foc.”), Anghel-Iosif („În moară, pulberea albă de făină cernută mărunt se ridica pretutindeni.”), Grigore Alexandrescu („Praful ce acolo de vânturi viscoloase/ În aer se ridică, e pulbere de oase,/ Ce tabere dușmane în treacăt au lăsat.”), veșnicul drumeț Hogaș la figurat („Vânturi străine și de pretutindeni au suflat și pulberea uitării s-a așternut groasă peste icoanele trecutului.”) și mulți alții. Despre romanul Drum fără pulbere al lui Petru Dumitriu mergeți cătinel la adresa (https://revistacultura.ro/nou/recitind-drum-fara-pulbere/) Recitind „Drum fără pulbere” – Cultura!
Fiindcă omul e pulbere, e bună o distracție, unde e și cântec! Și ca să vedem că Prutul nu desparte două popoare, cuvânt prezent în ordinul dat de mareșalul Ion Antonescu („Vă ordon, treceți Prutul!”), să văd dacă românii înțeleg ce cântă orchestra Lăutarii lui Botgros (Hora de la nord), muzica oltenească (Petrica Mitu Stoian. Enceanu, Steliana Sima) sau taraful sudist de Caliu (Balada Conducătorului și Cântecul ciobanului).
Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la coniacul lui Macron și al lui Nicușor, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, de etimologie necunoscută, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre Ardeal îl lasă pe profesorul oan Bocșa să povestească. Ca și despre Ana! Că zorile se varsă!
Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină: https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/04/muzica-buna-pe-timp-de-carantina.html. E muzica tinereții noastre! Citii că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă!
Amatori sau nu de pulbere de orice fel, de muniție, să fiți iubiți!
CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu