Jocuri de cuvinte - cramă

 

      Jocuri de cuvinte - cramă

          Geografie lingvistică

        Cramă

        Motto: „Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuși sau mai slab decât sine însuși.” (Nichita Stănescu)

Am scris noi multe despre vin și despre viile din România, inclusiv despre podgoriile României, despre somelier. În podgorii există crame. Crama este o clădire la o vie, unde se tescuiesc strugurii, se prepară vinul și se depozitează uneltele de lucru și vinul rezultat, în butoaie de toate dimensiunile. Era la început și un magazin de băuturi alcoolice.

Poate fi și un local în care se consumă băuturi alcoolice, preparate culinare etc., într-un cadru rustic, care imită o cramă. Cuvântul apare în română în psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1624-1693), mitropolitul Moldovei, tipărită la mănăstirea Uniev din Rusia în 1673 (actuala Ucraina).

Dicționarele prezintă etimologia astfel: DEX '98 (1998) - „cf. scr. Krama”; DEX '09 (2009) - „cf. sb. Krama; MDA2 (2010) - „E: ger Kram „prăvălie”, srb krama „colibă”, „prăvălie”.

Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român, ne explica în 1929: „cramă, în Moldova - încăpere într’o vie unde se storc strugurii și unde se păstrează vinul (Cf. germ. KRAM, încăpere, printr’un intermediar slav) [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

Peste un deceniu, în 1939, Scriban ne lămurea: „crámă f., pl. e și crămĭ (vsl. cr. krama, baracă, pol. rut. kram, d. germ. kram, prăvălie). Șopron de ținut butoaĭele la vie [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura "Presa Bună", Iași, 1939]. Și uite că nicio altă etnie n-a reținut cuvântul cramă pentru clădirea din vie unde se prepară și se păstrează vinul!

Așa că de la germanul Kram, atestat încă din secolul al XII-lea, moștenit din medievalul german kram, „acoperiș, cort, mărfuri”, moștenit din vechiul german kram, „standul comerciantului, tejghea, cort, bunuri", trecut pe la slavii de la vest și din sud.

Dar există și ipoteza că nemții ar fi luat vechiul germanic kram de la slavi. La polonezi kram are aceeași semnificație, „tarabă”. Nordicii au și ei kram, dar doar pentru mărfurile de pe tejghea, nu pentru tejghea! În sârbo-croată kráma - кра́ма, moștenit din germanicul Kram, înseamnă „gunoi (lucruri vechi, uzate)”.

        În diferite limbi cramei i se spune:

adega în galiciană, adega (din vechiul galico-portughez adega, din precedentul abdega, din *abodega, din latinescul apothēca, din grecescul antic apothḗkē - ἀποθήκη, „magazin”), adega de vinhos în portugheză;

ardandegi, upategi în bască;

bēṯ maddānā - ܒܹܝܬ݂ ܡܲܕܵܢܵܐ‎ în neo-aramaică asiriană;

bodega în galiciană și în spaniolă (din vechiul galico-portughez *abodega, din latinescul apothēca, din grecescul antic apothḗkē - ἀποθήκη, „magazin”);

bodrum vere în albaneză;

borospince în maghiară (din boros, + pince, „pivniță, din slovacul pivnice, boros din bor, „vin”, +m -os);

bottelarij în neerlandeză;

càneva în venetă;

canténa în romagnolă, cantina (din vulgarul latin *canthus, „colț”, din galezul *cantos, care desemnează locul pentru depozitarea băuturilor alcoolice, din proto-celticul *cantos, „colț”, din proto-indo-europeanul *kh₂ndʰ-) și cantina vinicola în italiană, cantina în lombardă, cantinai în corsicană, kantina tal-inbid în malteză, kantinë vere în albaneză;

cava în galiciană, spaniolă și occitană (languedoc), cave à vin în franceză;

celièr în occitană (languedoc), cellar fíona în irlandeză, celler în catalană, seler win în galeză, seilear fìona în galica scoțiană;

chai în franceză și în occitană (gascon);

cramă în română;

enoteca în italiană, enotéka - еноте́ка în bulgară, œnothèque în franceză, oinothḗkē - οἰνοθήκη în greacă antică;

ghvinis marani - ღვინის მარანი în gruzină, ginu marran - գինու մառան în armeană;

hầm rượu în vietnameză;

ízba - и́зба în bulgară;

jiǔjiào - 酒窖 în chineză mandarină și în chineză;

mahzen în turcă;

makhzun alkhamr - مخزون الخمر în arabă;

maṙan - մառան în armeană, marani - მარანი în gruzină;

ndobata-vêen în sango;

occalli, vino calli, octlālīlōyān în nahuatl clasic;

oinṓn – οἰνών în greacă antică;

Ōẏā'ina sēlāra - ওয়াইন সেলার în bengaleză:

piwnica na wino în poloneză;

podoju jeojangsil - 포도주 저장실 în coreană;

promus în latină;

pútáojiǔ shōucáng - 葡萄酒收藏 în chineză mandarină

sændon - сӕндон în osetă

sharaab ke tahakhaane - शराब के तहखाने în hindusă, şarap mahzeni în turcă, Şərab anbarı în azeră;

sklípek (dialectal) în cehă;

tinaia în italiană;

upategia în bască;

Vā'īna sailara - ਵਾਈਨ ਸੈਲਰ în punjabi;

vagenarió - βαγεναριό în greacă;

veinikelder în estonă, veyn keler - וויין קעלער în idiș, viinikellari în finlandeză, vín kjallari în islandeză, vinkælder în daneză, vinkällare în suedeză, vínkjallari în feroeză și în islandeză, vinkjeller în norvegiană, Wäikeller în luxemburgheză, Weinkeller în germană, wijnkelder în neerlandeză, wine cellar în engleză, wijnkelder în neerlandeză, wyn kelder în frizonă, wynkelder în afrikaans;

vīna pagrabs în letonă;

vinarska izba - винарска изба în bulgară, vinarska vizba - винарска визба în macedoneană;

vinejo, vinkelo în esperanto;

vínna pivnica în slovacă;

vinný sklep în cehă, vinny skliep - вінны склеп în bielorusă, vinska klet în slovenă;

vinnyj pogreb - винный погреб în rusă;

vino calli, occalli în aztecă;

vinski podrum - вински подрум în sârbă, vinski podrum în bosniacă și în croată;

vízba - ви́зба macedoneană;

výnnycja - ви́нниця în ucraineană;

vynnyy lʹokh- винний льох în ucraineamă;

vyno rūsys în lituaniană;

wain serā - ワインセラー în japoneză;

Weinsammlung în germană;

wijnkelder în neerlandeză ;

Woikella în franconiană de pe Rin (germană palatină);

מרתף יין în ebraică;

انبار شراب în persană.

Amforă la muzeul vinului din Marsilia (vizitat ăn 1996)

        Crama în lume și în viață

        Motto: „Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!” (Nichita Stănescu)

O cramă este un loc unde se adună și se storc strugurii și se obține mustul, se pune mustul la fernmentat în butoaie speciale, se obține vinul, butoaiele de vin sunt păstrate. După un anumit timp unele vinuri sunt depozitate în sticle cu vin, și ele păstrate în camere speciale. Pot fi păstrate și alte băuturi spirtoase. Condițiile de depozitare și atmosfera sunt reglementate în mod special.

Crama găzduiește toate tipurile de ambalaje pentru fabricarea vinului. Pentru cramele mici se folosește și termenul de pivniță. O cramă are în general, una sau mai multe clădiri din zidărie, îngropate sau semi-îngropate. Unii au creat mici „crame frigorifice" în localități ale căror funcții sunt de a aproxima artificial condițiile atmosferice naturale ale unei crame cu pivnițe subterane. În cazul de mai sus termenul cramă se referă la un comerciant de vinuri, o afacere care vinde vinuri și băuturi spirtoase.

Cramă cu atmosferă generală reglementată

Conservarea vinului este o problemă importantă. Vinul este un produs sensibil la temperatură și la variațiile acesteia. Temperatura ideală pare să fie în jur de 13°C și ar trebui să fie cât mai stabilă posibil. Vinul nu tolerează variații rapide și frecvente de temperatură (zilnic), nici temperaturi extreme (îngheț, soare etc.).

O temperatură ridicată accelerează învechirea vinului (obținut de două ori mai rapid la o temperatură de 23° C), dar, în unele cazuri, provoacă degradarea prematură a calităților sale naturale și nu va atinge potențialul învechirii regulate. Chiar și expunerea scurtă la temperaturi extreme poate deteriora vinul.

Unii consideră că îmbătrânirea este îmbunătățită dacă temperaturile fluctuează ușor odată cu anotimpurile, de ordinul câtorva grade. Umiditatea ideală pentru maturarea vinului este de aproximativ 70%. Importanța umidității este concentrată la pluta sticlei; Într-adevăr, acest material natural este atât o barieră etanșă pentru lichid, cât și un dispozitiv de respirație și un echilibru între exterior și conținutul gazelor.

Mucegai normal datorită umidității pe sticlele vechi

În cazul sticlelor, dopul din plută se poate deteriora dacă umiditatea scade sub 40%. Această deteriorare a plutei duce iremediabil la deteriorarea vinului și favorizează evaporarea acestuia prin porii plutei. Dacă umiditatea crește peste 80%, mucegaiul se poate dezvolta și poate introduce mirosuri neplăcute.

Umiditatea poate deteriora și etichetele. Pe lângă respectarea umidității, este de dorit o ușoară reînnoire a aerului. Sticlele de vin, în special vinurile ușoare (albe, roze, șampanie) trebuie protejate de lumina directă cu riscul de a dezvolta un „gust ușor”. Noi am scris și despre minunata marcă protejată - șampanie (https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/08/jocuri-de-cuvinte-sampanie.html). De aia folosim „vin spumos”!

Sticlele din sticlă transparentă sunt mai expuse la aceasta, deoarece permit trecerea mai multor raze ultraviolete. Razele ultraviolete au o influență negativă asupra calității conservării vinului. Acesta este motivul pentru care marea majoritate a cramelor dedicate învechirii sunt echipate fie cu o ușă de sticlă tratată împotriva razelor ultraviolete, fie cu o ușă opacă care garantează cel mai mare întuneric în interiorul pivniței.

Vinul nu tolerează trepidațiile, ceea ce accelerează deteriorarea acestuia. Acesta este motivul pentru care cramele sunt rareori instalate în apropierea unei surse de agitație (rutieră, feroviară). Sticlele trebuie să fie orizontale, astfel încât dopurile de plută să fie umede permanent, ceea ce asigură etanșeitatea acestora. Poziția verticală poate fi utilizată numai pentru transport și depozitare scurtă.

Pivniță de vinuri amenajată într-un mormânt antic lângă Via Appia

Pivnița tradițională special concepută pentru vin este o raritate arhitecturală. Doar pivnițele au fost proiectate pentru a stoca vinurile în butoaie. Fiind bunicul după mană dogar, dar și primar (la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi) țărănist, am scris despre butoi. O cramă bună ar trebui să conțină doar vin, altfel mirosurile altor elemente vor contamina vinul prin plută (păcură, carton mucegăit etc.). Trebuie să fie îngropat la o adâncime mică, ceea ce îi permite să profite de puterea izolatoare a pământului și de o bună ventilație. Acest lucru este de o importanță capitală. Pentru ca aceasta să se desfășoare în condiții excelente, pivnița trebuie să fie orientată N-E/S-V și să aibă ventilație spre nord si sud. Doar această caracteristică permite vinurilor să evolueze în condiții optime. Podeaua trebuie să fie făcută din pământ bătut pentru a promova o bună umiditate. În plus, tăcerea și întunericul sunt două condiții de dorit. Ultimul punct este o temperatură cu mici variații. Trebuie păstrat la aproximativ 12-13° C.

Cuvântul vin în limbile europene

Așadar, în afară de echipamentele de producere a vinului, cramele mai mari pot deține și laboratoare, depozite, linii de îmbuteliere și beciuri, uneori subterane (de exemplu Cricova ori Mileștii Mici din Republica Moldova). Cea mai veche vinărie din lume existentă până în prezent este o fabrică de vin veche de 6000 de ani din regiunea Areni din Armenia, care produce vin și astăzi.

În Cricova este de fapt un mare combinat de vinificație. În anul 1952, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev au propus utilizarea în calitate de depozite de vin stolnele din care se extrăgea piatra de construcție în Cricova. În 1954 la combinatul Cricova a fost fondată colecția de vinuri.

În 1955, în galeriile subterane de la Cricova a avut loc îmbutelierea primelor vinuri de marcă. În 1968, ca urmare a deciziei cu privire la necesitatea specializării gospodăriilor de vinificație și majorarea volumului de producție a vinurilor de marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la Cricova, care aparținuse până la acel moment Combinatului de Vinuri și Șampanie, a fost creat un sovhoz-fabrică.

În 1977, pe teritoriul sovhoz-fabricii a fost construită hala de vinificație primară, care constituie unitatea principală de producere a companiei, iar în anul 1980 a început să funcționeze fabrica de șampanie. Din anul 1968 și până în 1985, prelucrarea materialului vinicol la întreprindere s-a majorat de 7 ori, iar producerea de vinuri de 35 de ori.

În anii 1990 a fost dată în exploatare noua hală de vinuri spumante. La mijlocul anilor 1990, 20% din toată producția realizată la combinat era exportată în Rusia, Ucraina și alte state din fosta Uniune Sovietică, dar și în Orientul Îndepărtat, Regatul Unit, Germania, SUA, Japonia – în total aproximativ de 30 de țări.

În anul 1999 combinatul Cricova a fost transformat din întreprindere de stat în societate pe acțiuni, fiind în proprietatea statului. În 2002 i s-a decernat Ordinul Republicii. În 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.

Istoria își urmează cursul. În 2012 are loc integrarea trenurilor electrice ca mijloc de transport în galeriile orașului subteran. În 2014 are loc deschiderea muzeului de vinuri „Cricova”. Când în România dispar cinematografele vechi, în 2015 are loc deschiderea cinematografului subteran în Cricova. În anul 2016 are loc primul eveniment dedicat mustului, numit „MustFest”.

În anul 2016 Valentin Bodiu a lansat monografia „Cricova - destinul meu”. În anul 2017 Combinatului de Vinuri „Cricova” i-a fost oferit premiul mare pentru merite în domeniul vinificației. În acelaș an au fost plantate primele 3 soiuri de viță-de-vie ecologică, Fetească Regală, Fetească Neagră și Viorica.

În anul 2018 se inaugurează cele două săli de degustare, „Bolta Cerească” și „Ștefan cel Mare”. Ca totul să fie sfințit, în anul 2019 se inaugurează biserica subterană. Nu se spune multe despre vinotecă, denumită Vinoteca Națională. Se spune că are o colecție de băuturi cuprinzând 460 de tipuri de vinuri, coniacuri și lichioruri. Printre produse se remarcă vinurile Amplius, Cuvée Prestige și Rose de Cricova.

Cum „vorba lungă e sărăcia omului!, vă invităm să vedeți două filmulețe pe youtube, despre combinatul care nu e prea departe de granișța României, respectiv la adresele web https://youtu.be/hLTP-cgWjvI?t=70 și https://youtu.be/stw1xRLnh-s. Poate vă veți hotărî să faceți o vizită pe acolo.

        Crama în carte

        Motto: „A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger.” (Nichita Stănescu)

Crama nu putea lipsi din scrierile oamenilor de litere care prin excelență erau și buni degustători. Cum eu am scris despre butoi (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi), Dan Deșliu remarca într-un an bucuria noii recolte viticole („Va fi o toamnă grasă.../ Și butii pântecoase s-or grămădi la cramă,/ Și cântece voioase vor crește din norod.”).

Pahar cu vin roșu Merlot

Și Dumitru Botez remarca buna recoltă („Ușa mare de la cramă/ Este scoasă din țâțâni,/ Că-i în toi cules de poamă/ De vreo două săptămîni.”), Poate îl citise pe Creangă, căruia nu îi era străină crama („Mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin.”). Cântecul Mariei Tănase („De-aș mai duceo pân’ la toamnă”, la adresa https://www.youtube.com/watch?v=pyO4-ZjIySI) a fost inspirat poate dintr-o poezie a lui Teodorescu („D-aș mai trăi pân’ la toamnă.../ Să mă plimb din cramă-n cramă.../ Să beau must de poamă coarnă.”). Maria Tănase îi povestea leliței Ioana că ne îndemna la vin și pastramă... Poate o preferați perIoana Radu cu Leliţă Ioană (https://www.youtube.com/watch?v=fbvtLzZDlhw).

Nici epigramiștii n-au uitat de cramă. Ioan Fârte se mira și se întreba în 2011: „Păstorel la cramă?” („Nu-i adevăr în epigrame/ Referitor la Păstorel:/ Nu Păstorel intra în crame,/ Ci cramele intrau în el.”). Mihai Haivas, în revista „Booklook", nr. 17 din 2011 amintea de „Recunoştinţa lui Păstorel” („Spre-a le spori ieşenilor umorul/ Ne-ar face Păstorel şi un cadou:/ Bahluiului mutându-i azi izvorul/ În cramele moderne din Copou.”).

Despre „Muza lui Cincinat” compunea un madrigal Virgil Petcu în Săgeţile lui Cincinat, din 2002 („Când la cramă fu, în fine,/ Invitat de Păstorel,/ S-a convins că muza-i vine/ După primul păhărel.”). Traian Gărduş, în Antologia epigramei româneşti, din 2007, s-a dovedit un bun specialist în „Epigramatică” („Eu versuri n-am să mai comit vreodat',/ Chiar de-mi vor scoate vorbe fel de fel./ Decât în epigramă Cincinat,/ E mult mai bine-n cramă Păstorel.”).

Despre „Jovialitatea lui Păstorel” avea să ne povestească Gheorghe Gurău în Festivalul „Cu Păstorel la cramă" din 2011 („La cramă dânsul când sosea/ Stătea într-un picior paharul/ Vibra lumina la şosea/Şi se înveselea... Cotnarul!”). Tot despre „Păstorel, unicul maestru” avea să ne convingă Dumitru Râpanu în 2011 („Al epigramelor cortegiu/ Şi poza, i le-am pus în ramă.../ De-atuncea n-am intrat în cramă,/ Să nu comit un sacrilegiu!”).

Erou național, acest Păstorel dovedea „Pasiune”, pentru care depunea mărturie N. Petrescu-Redi în dosarul „Pledoarie pentru epigramă” din anul 2007 („Pe urmele lui Păstorel,/ Păşind de-un timp în epigramă,/ Încep să scriu cu-atâta zel.../ Că nu mai pot ieşi din cramă!”). Și Adrian Timofte, în 2020, ne adresa îndemnuri „De ziua lui Pastolrel - 30 iulie” („Păstorel cât a trăit/ Vinul mult el l-a iubit./ Azi, când nu mai e la Cramă,/ Faceţi-i o epigramă.”).

Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la chelneri, vinuri, butoaie și canea sau cana, la zăpușeala verii, nici la coniacul lui Macron și al lui Nicușor ca aperitiv la rachetele Mistral, ci la năravul politicienilor de a fura, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre căldura feminină din Ardeal îl lasă pe profesorul Ioan Bocșa să povestească boala lui pentru Ana! Că zorile se varsă și puiul fript de Ana s-a mâncat seara! S-a băut și sticla de vin la care s-a folosit tirbușonul. Fără chelner! Vine ziua de vară cu zăpușala de la amiază.

Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină, departe de chelneri și de vreo cramă.

  La fiecare solist sunt cca 60 de melodii !     1)  Elvis Presley    2)  Roy Orbison    3)  Beatles    4)  Abba    5)  Bee Gees    6)  Michael Jackson    7)  John Lennon    8)  Celine Dion    9)  Frank Sinatra  10)  Creedence Clearwater Revival  11)  Julio Iglesias  12)  Queen  13)  Neil Diamond  14)  Paul Mccartney  15)  Rolling Stones  16)  Pink Floyd  17)  Bruce Springsteen  18)  Elton John  19)  U2  20)  George Harrison  21)  Cliff Richard  22)  Tina Turner  23)  Bob Marley  24)  Andrea Bocelli  25)  Dire Straits  26)  Barbra Streisand  27)  Eagles  28)  Madonna  29)  Simon & Garfunkel  30)  Ac/Dc  31)  Bob Dylan  32)  Dean Martin  33)  Andr? Hazes  34)  Tom Jones  35)  Eric Clapton  36)  John Denver  37)  Eros Ramazzotti  38)  Deep Purple  39)  Led Zeppelin  40)  Rod Stewart  41)  Status Quo  42)  Louis Armstrong  43)  Fleetwood Mac  44)  Bryan Adams  45)  Jimi Hendrix  46)  Barry White  47)  Nat King Cole  48)  Santana  49)  Michael Buble  50)  Gipsy Kings  51)  David Bowie  52)  Adriano Celentano  53)  Robbie Williams  54)  Charles Aznavour  55)  Metallica  56)  Doors  57)  Shakira  58)  Beach Boys  59)  Cat Stevens  60)  Bon Jovi  61)  Ub40  62)  Joe Cocker  63)  Whitney Houston  64)  Phil Collins  65)  Enrique Iglesias  66)  Ricky Martin  67)  Ray Charles  68)  K3  69)  Zz Top  70)  Van Morrison  71)  Ringo Starr  72)  Stevie Wonder  73)  Gloria Estefan  74)  Supertramp  75)  Jethro Tull  76)  Black Sabbath  77)  Marco Borsato  78)  Guns N? Roses  79)  Neil Young  80)  Chuck Berry  81)  Billy Joel  82)  Sting  83)  Kinks  84)  R.e.m.  85)  Laura Pausini  86)  Genesis  87)  Who  88)  Monkees  89)  Animals  90)  Simple Minds  91)  Prince  92)  Aretha Franklin  93)  B.b. King  94)  Iron Maiden  95)  Pearl Jam  96)  Christina Aguilera  97)  Alice Cooper  98)  Depeche Mode  99)  Nirvana100)  Gary Moore. AUDIȚIE PLĂCUTĂ!

                                      Ospătar, dar cu bere!

E muzica tinereții noastre, chiar dacă eram „socialiști” cu ierni geroase și veri cu caniculă! Citiți că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi, despre care am scris, și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Și erau 17. I-au redus Bolojan la 5 și cu maxim 5.000 de lei pe lună! Ce boală „capitalistă” pe țară unde și Isărescu are o cramă și vii! Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă! Vă invit la o mămăligă! O puteți mânca cu orice! Poftă fie! Folosim și vin la butoiul cu (cana) canea! Vin Murfatlar, că nu vin turcii!

https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/01/jocuri-de-cuvinte-mamaliga-geografie.html. Merge și cu friptura! Chiar și pe caniculă!

Iubitori sau nu de vii și crame, să fiți iubiți!

CN