Jocuri de cuvinte - vin

 

        Jocuri de cuvinte – vin

        Geografie lingvistică

Vin

        Motto: „Îndrăgostiții sunt pietoni ai aerului.” (Nichita Stănescu

Am scris despre vin, țuică sau șampanie, în sticle necesită și dop, dar și despre butoi, căruia i se dă cep! În butoaie și în sticle în cramă e și vinuri obișnuite sau celebre. Noi am sctis multe despre vinurile și podgoriile României.

Știți toți că vinul este o băutură alcoolică (de 7-16%) obținută prin fermentarea mustului de struguri. Unii îl răsfață cu diminutivul vinișor. Vin este orice sortiment din această băutură, de exemplu vin de Porto, vin Murfatlar etc.

Cuvântul este moștenit din latinescul vinum, acesta din proto-italicul *wīnom, la rându-i din proto-indo-europeanul *wóyh₁nom. Englezii au wine, vine și vino. Wine e moștenit din medievalele engleze wyn, win, din vechiul englezesc wīn, din proto-vest-germanicul *wīn, din proto-germanicul *wīną, fie direct, fie prin latinescul vīnum etc.

În câteva limbi cuvintele corespondente sunt:

bor în maghiară

çakır (tr), mey (tr) în turcă, çaxır în azeră

inbid în malteză

krasi - κρασί în greacă

nabid – نَبِيذ ,kamr – خَمْر , šarāb - شَرَاب m în arabă

șarap în tătară crimeeană, mşarap, sücü în turcă, şərab în azeră

vaun - ווײַן în idiș

vein în estonă

vén în valonă

verë f în albaneză

vi în catalană

viini în feroeză

vin în aragoneză, daneză, feroeză, franceză, friuliană, megleno-română, norvegiană, occitană, română și venetă

vinho în portugheză

vino - ви́но în bulgară, rusă și sârbo-croată, vino - віно́ în belarusă, vyno - вино în rusină carpatină și ucraineană, vino - ღვინო în gruzină, víno în cehă și în slovacă, vino în italiană, slovenă și spaniolă

vīns în letonă

vinu în asturiană și corsicană

vir în istro-română

vynas în lituaniană

Wein în germană

Wii m (Rinul de Sus), Win m (Rinul de Jos) în germană alemannică

wijn în neerlandeză

wino în poloneză

Woi în franconiană de pe Rin (palatină)

wyn în afrikaans

yin în aromână

Vinul în lume

Vinul este o băutură alcoolică (de 7-16%)[necesită citare] obținută prin fermentarea strugurilor, fructul viței de vie. Transformarea strugurilor în vin se numește vinificație. Studiul vinului este oenologia. Marea varietate de vinuri existente în lume se explică prin diferențele dintre teritorii, soiuri de struguri, metodele de vinificație și tipurile de îmbătrânire.

Astfel, există vinuri roșii, roze sau albe, dar și vinuri cu un nivel rezidual diferit de zahăr (sec sau dulce) sau o variantă efervescență (liniștit sau efervescent). Viticultura s-a extins într-o mare parte a lumii și multe țări sunt producătoare de vin.

Conform definiției sale legale în Europa, vinul este produsul obținut exclusiv prin fermentația alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau nu, sau din must de struguri, băuturile alcoolice aromate cu struguri neputând avea această denumire. Tăria sa alcoolică nu poate fi mai mică de 8,5% în volum.

Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă grecii l-au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora.Vinul a fost în antichitate legat intim de divinități, jucând un rol important în religiile orientale.

Oenologia sau enologia este studiul vinului în general. Se ocupă de viticultură, vinificație, îmbătrânire (inclusiv conservarea în pivniță) și degustarea. Oenologul sa enologul e cerl ce studiază vinul. Numele oenologie sau enologie derivă din grecescul oinos (vin) și logos (studiu). Somelierul e cel ce se ocupă dpractic de fabricarea, urmărirea evoluției și consumul vinului.

Spațiul geografic românesc a fost în mod tradițional un mare producător european de vinuri, dar producția a scăzut sensibil după 1990. Conform ultimelor statistici, România ocupă locul 11 în lume după cantitatea de vin produsă și locul 6 în Europa. Puteți descărca un fișier de la https://oaji.net/articles/2019/4829-1562325307.pdf spre a vedea clasificarea ierarhică a vinurilor.

Vinul e făcut din unavc sau mai multe varietetăți de specii europene de viță de vie - Vitis vinifera, cum ar fi Pinot noir,  Chardonnay, Cabernet Sauvignon și Sauvignon blanc. Multe din podgoriile lumii sunt plantate cu viță de vie europeană - Vitis vinifera, duse și în alte continentedatorită rezistențeri lor la filoxeră - phylloxera, care atacă vița de vie.

Pentru 2023, producția estimată în lume, pe țări, în milioane hectolitri era: 1.Franța – 48; 2.Italia – 38,3; 3.Spania – 28,3; 4.SUA – 24,3; 5.Chile – 11; 6.Australia - 9,6; 7.Africa de Sud – 9,3; 8.Argentina – 8,8; 9.Germania – 8,6; 10.Portugalia – 7,5. Totalul în lumel era estimat la 237,3 milioane hectolitri. Noi urmam pe locul 11 în lume, cu producța reală, nu estimată, de 4,4 milioane hectolitri.

Producția de vin a României a înregistrat o scădere în 2024, de aproximativ 19,8% față de anul precedent, ajungând la 3,7 milioane de hectolitri, conform celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), citat de Agerpres.

Citiți deaspre soiuri: Cabernet sauvignon, Merlot, Tempranillo (Spania), Airen (Spania), Chardonnay, Syrah, Sauvignon, Pinot noir, Ugni blanc / Trebbiano, Sangiovese, Carignan (Italia) și alte soiuri de vin. Multe sunt și la noi. Soiurile de struguri pentru vin cultivatela noi sunt: Crâmpoşie, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Pinot Blanc, Sauvignon, Chardonnay, Băbească Gri, Aligoté, Traminer Roz, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Malbec, Negru de Drăgășani, Pinot Noir, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Sangiovese, Syrah, Dornfelder, Rebo. Citiți mai multe la „Vinul românesc – podgorii și soiuri românești de struguri”. Succes!

Noi mai avem, cum am scris mai sus, somelier, chelar și pivnicer, Chelarul era de fapt o persoană care deținea cheile cămării sau pivniței și care administra proviziile unei gospodării boierești. E sinonim cu pivnicer, Chelar e moștenit vechiul slavon kelarŭ. Pivnicerul supraveghea oP pivniță de vinuri (derivat din pivniță + -er, pivniță derivat din vechiul slavon pivĭnica).

Amintim și de cramă, locul de muncă al somelierului, o clădire la o vie, unde se tescuiesc strugurii, se prepară vinul și se depozitează uneltele de lucru. Acum este și un local în care se consumă băuturi alcoolice, preparate culinare etc. într-un cadru rustic. Am moștenit cramă sârbo-croatul krama. Englezii o numesc wine cellar!

Scriitorii români au scris despre cramă, precum Dan Deșliu („Va fi o toamnă grasă.../ Și butii pântecoase s-or grămădi la cramă,/ Și cîntece voioase vor crește din norod.”), Dumitru Botez („Ușa mare de la cramă/ Este scoasă din țâțâni,/ Că-i în toi cules de poamă/ De vreo două săptămâni.”), Creangă („Mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin.”) și Teodorescu („D-aș mai trăi pîn’ la toamnă.../ Să mă plimb din cramă-n cramă.../ Să beau must de poamă coarnă.”). Ultima poezie a devent și cântec, aici cântat de Felicia Georgescu. Eu o prefer pe Ioana Radu.

Orice cramă se află într-o vie, numele unei parcele de teren plantată cu viță, adică o plantație de viță. Vie este moștenit din latinescul vinea. Despre vie asu scris Ion Creangă („Casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păseri alcătuiau gospodăria babei.”), Beldiceanu („Cântă cucu-n deal la vie, Inima ca să-mi învie.”), Negruzzi („Nu mi-au venit încă buțile cu vin de la viile din jos.”), din nou Creangă („Vița de vie tot învie,/ Iară vița de boz, tot răgoz.”), Alecsandri („Să trăiască moș Noe, cel care-o discoperit via!”), cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu („Bine-a zis frunza de vie/ Că dragostea nu-i moșie.”).

Despre vin au scris Sadoveanu („Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost după ce ai băut vin bun.”), Bujor („Jupânul Dumitru își lăuda mereu vinul cel nou.”), Iosif („Nouă buți de vin goliră și-ncă tot mai cer să bea,/ Iar Agnița Crâșmărița n-are vin să le mai dea!”), Creangă („Mă închin la cinstita fața voastră ca la un codru verde, cu un poloboc de vin și cu unul de pelin.”) și alții.

Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la chelneri, vinuri, butoaie și canea sau cana, la zăpușeala verii, nici la coniacul lui Macron și al lui Nicușor ca aperitiv la rachetele Mistral, ci la năravul politicienilor de a fura, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre căldura feminină din Ardeal îl lasă pe profesorul Ioan Bocșa să povestească boala lui pentru Ana! Că zorile se varsă și puiul fript de Ana s-a mâncat seara! S-a băut și sticla de vin la care s-a folosit tirbușonul. Fără chelner! Vine ziua de vară cu zăpușala de la amiază.

Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină, departe de chelneri. La fiecare solist sunt cca 60 de melodii !     1)  Elvis Presley    2)  Roy Orbison    3)  Beatles    4)  Abba    5)  Bee Gees    6)  Michael Jackson    7)  John Lennon    8)  Celine Dion    9)  Frank Sinatra  10)  Creedence Clearwater Revival  11)  Julio Iglesias  12)  Queen  13)  Neil Diamond  14)  Paul Mccartney  15)  Rolling Stones  16)  Pink Floyd  17)  Bruce Springsteen  18)  Elton John  19)  U2  20)  George Harrison  21)  Cliff Richard  22)  Tina Turner  23)  Bob Marley  24)  Andrea Bocelli  25)  Dire Straits  26)  Barbra Streisand  27)  Eagles  28)  Madonna  29)  Simon & Garfunkel  30)  Ac/Dc  31)  Bob Dylan  32)  Dean Martin  33)  Andr? Hazes  34)  Tom Jones  35)  Eric Clapton  36)  John Denver  37)  Eros Ramazzotti  38)  Deep Purple  39)  Led Zeppelin  40)  Rod Stewart  41)  Status Quo  42)  Louis Armstrong  43)  Fleetwood Mac  44)  Bryan Adams  45)  Jimi Hendrix  46)  Barry White  47)  Nat King Cole  48)  Santana  49)  Michael Buble  50)  Gipsy Kings  51)  David Bowie  52)  Adriano Celentano  53)  Robbie Williams  54)  Charles Aznavour  55)  Metallica  56)  Doors  57)  Shakira  58)  Beach Boys  59)  Cat Stevens  60)  Bon Jovi  61)  Ub40  62)  Joe Cocker  63)  Whitney Houston  64)  Phil Collins  65)  Enrique Iglesias  66)  Ricky Martin  67)  Ray Charles  68)  K3  69)  Zz Top  70)  Van Morrison  71)  Ringo Starr  72)  Stevie Wonder  73)  Gloria Estefan  74)  Supertramp  75)  Jethro Tull  76)  Black Sabbath  77)  Marco Borsato  78)  Guns N? Roses  79)  Neil Young  80)  Chuck Berry  81)  Billy Joel  82)  Sting  83)  Kinks  84)  R.e.m.  85)  Laura Pausini  86)  Genesis  87)  Who  88)  Monkees  89)  Animals  90)  Simple Minds  91)  Prince  92)  Aretha Franklin  93)  B.b. King  94)  Iron Maiden  95)  Pearl Jam  96)  Christina Aguilera  97)  Alice Cooper  98)  Depeche Mode  99)  Nirvana100)  Gary Moore. AUDIȚIE PLĂCUTĂ!

E muzica tinereții noastre, chiar dacă eram „socialiști” cu ierni geroase și veri cu caniculă! Citiți că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi, despre care am scris, și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Și erau 17. I-au redus Bolojan la 5 și cu maxim 5.000 de lei pe lună! Ce boală „capitalistă” pe țară unde și Isărescu are o cramă și vii! Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă! Vă invit la o mămăligă! O puteți mânca cu orice! Poftă fie! Folosim și vin la butoiul cu (cana) canea! Vin murfatlar, că nu vin turcii!

https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/01/jocuri-de-cuvinte-mamaliga-geografie.html. Merge și cu friptura! Chiar și pe caniculă!

Amatori sau nu de vin acasă sau la restaurant, cârciumă oferiti de chelneri, să fiți iubiți!

CN