Jocuri
de cuvinte - grădină
Geografie
lingvistică
Grădină
Moto:
„Când mă cheamă o vecină,/ Cu plăcere eu mă duc/ Să îi fac
ceva-n grădină/ Şi din Goethe să-i traduc!” (Cultura la sat, de
Mihai Enachi)
Românul
era obișnuit cu cuvântul, deoarece, ca și ai mei la Livezeni, în
județul Muscel, fiecare avea pe lângă casă o grădină. În
biblie grădina este amintită de multe ori. Se spune că luarăm
cuvântul de la vecinii slavi din sud și sud-vest, din bulgărescul
și sârbescul gradina – градина. Dar na, drăcie, sârbii
nu-l mai folosesc! Și ca să știe și copiii obișnuiți cu Metro,
Cora, Liedl, Kaufland ș.a. nu este altceva decât o suprafață de
teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume,
flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse
alimentare (la
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html).
„Ulița
gâștei”, acum strada Primăriei, unde
am învățat practic,
cu toate simțurile, ce
sunt
grădina
și legumele
Și
de la grădina asta vin grădinar, grădinărit, grădina publică,
așa cum o știu din Câmpulung Muscel, adică un parc, grădina
zoologică în care sunt crescute animale vii din diverse regiuni ale
pământului, spre a fi expuse publicului sau studiate. Mai inventară
oamenii grădina de vară, un restaurant amenajat în timpul verii în
aer liber [MDA2 (2010)].
Dicționarele
precizează că îl luarăm din limba slavilor de sud, invitându-ne
să îl comparăm cu bulgărescul și sârbo-croatul gradina –
градина. Dar atenție, că în limba rusă gradina – градина
înseamnă grindină, adică ploaia aia cu gheață! Nu cred că ar
veni din grad + ina, град + ина, deoarece grad - град
înseamnă grindină, dar mai știi? Mai săpăm... Bulgarii l-au
luat de la noi!
Mihai
Vinereanu scrie despre grădină:
«grădină
(ar., mgl. gărdină) – suprafață
de teren pe care se cultivă legume, flori, pomi fructiferi etc. Bg.
gradina „grădină” (Cihac, II, 115; Meyer, 119; Cioranescu,
3854); cf. alb. gradinë „grădină”.
Rom.
grădină nu este de origine slavă, cum nu este nici rom. gard. Este
evident că avem un derivat al rom. gard (v. gard), preluat de
limbile slave de sud. Forma bulgară provine din română. Rom.
grădină trebuie asociat cu n.g.s. Garten, eng. garden, fr. jardin.
Barnhart
(422) asociază eng. garden cu v.g.s. garto. Formele aromână și
megleno-română fără metateza lichidei sânt încă o dovadă în
plus că nu pot fi de origine bulgară (v. gard). Origine traco-dacă.
Der: grădinar, a grădinări, grădinărit, grădinărie, grădiniță
etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian
Language, Dicționar etimologic al limbii române,
Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În
alte limbi grădinii i se spune:
֎
aed în estonă;
֎
aygi - այգի, partez - պարտեզ în armeană;
֎
bāġ - बाग़,
bāġīcā - बाग़ीचा
m
în hindusă, bâğ – باغ,
bâğče - باغچه
în
persană, bağ în azeră, bag în turcmenă, Bāgāna - বাগান
în
bengaleză, bāġīcā - باغیچہ
m,
bāġ- باغ
m
în urdu, bagīcā- बगीचा
în
marathi, bahçe în turcă, bak - бак în kârgâză, baq - бақ
în cazahă, baqsa - баҡса în bașchiră, bax m, baxçe m în
kurdă, baxçe în zazaki (toate din persanul bâğče – باغچه,
„grădină”);
֎
baɣi - ბაღი, bosṭani - ბოსტანი
în gruzină;
֎
bár, bar în țigănească (vezi bari, au venit cu el
din India), bari - বাৰী
în
assameză. bari - বাৰী
în
kamta (din sanscritul vātikā - ৱাতিকা,
„plantație”);
֎
bašta - ба́шта în sârbo-croată (vezi bâğ,
din bašča, din turcicul otoman bâğçe - باغچه,
din persanul bâğče - باغچه,
diminutiv al lui bâğ - باغ);
֎
boġ - боғ în tadjică, bogʻ în uzbecă (tot din
persanul bâğ - باغ);
֎
curtin m, curtgin m, curtgegn m, curtgign m în romanșă
(dintr-o limbă germanică);
֎
daržas m în lituaniană, dārzs m în letonă;
֎
dáʼákʼeh în navajo;
֎
gan - גַּן,
gina - גינה
în
ebraică;
֎
garden în engleză, gairdín, garraí m în irlandeză,
gardd în velșă, ĝardeno în esperanto, garður m în islandeză,
garður m, urtagarður m în feroeză, Garten m în germană (doar
pentru englezescul garden: din englezeștile medievale gardyn,
garden, din anglo-normandul gardin, din cuvântul francic *gardo,
„curte împrejmuită, grădină”, din proto-germanicele *gardô,
*gardaz, de unde a fost moștenit și englezescul yard, „curte”;
terminația -in derivă fie din cuvântul francic *gardin, fie este
un diminutiv romanic al lui *gard – vezi vechiul franțuzesc jart
care a dus la jardin, vezi și latinescul medieval gardinus; cognate
sau rude sunt vest-frisianul gard, olandezele gaard, gaarde,
germanicul garten, franțuzescul jardin, spaniolul jardín,
italienescul giardino etc.);
֎
gitigaan în odsibva;
֎
ġnien în malteză;
֎
gorten - גאָרטן
m
în idiș;
֎
gradína - гради́на f în bulgară și în
macedoneană, gărdină în aromână și megleno-română, grădină
f în română;
֎
gulistan f în kurdă;
֎
Hadiiqa(t) - حَديقة
f
în arabă;
֎
hardin în tagalogă;
֎
hage m, have m în norvegiană, have în daneză;
֎
hort m în catalană, hortus în latină;
֎
huāyuán - 花園,
花园
în
chineză;
֎
jardí m în catalană, jardim m în portugheză,
jardin m în franceză, engleză, spaniolă și provensală, jardinu
m, giardinu, iardinu în siciliană, zardin în friuliană, xardín m
în galiciană și în asturiană, ghjardinu m în corsicană,
giardino m în italiană, ciardino m în napolitană (vezi și garden
mai sus; pentru franțuzescul jardin – din franțuzescul medieval
jardin, din vechiul franțuzesc jardin, din latinescul medieval
jardinus, „grădină”, din vechiul francic *gardin, din *gardō.
„incintă, curte”; vezi și vechiul franțuzesc jart, „grădină”,
din proto-germanicul *gardô, „incintă, curte, grădină, casă”,
din proto-indo-europeanul *gʰordʰos, „gard viu, incintă”, din
proto-indo-europeanul *gʰerdʰ-, „curte” etc.);
֎
jeong-won - 정원
(庭園)
în coreeană;
֎
kêpos - κῆπος m în greaca antică;
֎
kert în maghiară (etimologie în studiu);
֎
kípos - κήπος m, baxés - μπαξές m,
perivóli - περιβόλι n în greacă;
֎
kopsht m în albaneză (sinonim kopësht, din
proto-albanezul *kāp-(śt-), din proto-indo-europeanul * keh₂po-.
„pământ, grădină”; vezi mai sus grecescul antic kêpos -
κῆπος, neo-grecescul kípos - κήπος, dar și vechiul
germanic huoba, „parcelă de teren”);
֎
lorategi în bască;
֎
ogorod
- огород în rusă, ogród
m în poloneză (din proto-slavicul *ogordъ);
֎
òrt m în occitană sau provensală (din latinescul
hortus, „sălaș, grădină”, din indo-europeanul comun *g'herdъ,
„împrejmuire”; din această rădăcină provine grecescul antic
khórtos - χόρτος, „incintă, loc împrejmuit”,
lituanianul gardas, „grădină”, cehescul hrad, englezeștile
yard, garden, germanicul Garten, românescul gard, italienescul orto,
occitanul òrt, spaniolul huerta, sanscritul grha - गृह,
„casă”, așa că vedeți că nu trebuie să se dea unii
„prioritari”, mai importanți ca alții!);
Cuvântul
„grădină” în câteva limbi
֎
sad - сад în rusă, belarusă, ciuvașă,
erza, korni și ucraineană, sad - сад, sadnjak - садњак,
posadnjak - посадњак în sârbo-croată, sad în poloneză
(toate din proto-slavicul sadъ, „plantație”, din proto-slavicul
*saditi, „a planta”);
֎
šaddogárdi în sami de est (au combinat sad de la
slavi cu gardi de la gardin!);
֎
shamba în swahili;
֎
sodas n în lituaniană (probabil un „împrumut”
slavic, vezi rusescul sad - сад de mai sus);
֎
sūan - ສວນ
în
laoțiană, suən - សួន
în
kmeră, sǔuan- สวน
în
thai,
֎
taman în indoneziană;
֎
tarha în finlandeză (din proto-finicul *tarha, din
antecedentul *tarša, moștenit dintr-o limbă baltică, vezi mai sus
lituanianul daržas și letonul sau livonianul dārzs);
֎
teien - 庭園
(ていえん),
niwa - 庭
(にわ)
în japoneză;
֎
tōṭa- తోట
în
telugu;
֎
trädgård în suedeză (compus din träd, „copac”,
+ gård, „curte”, din vechiiul suedez trägarþer);
֎
tsetserleg - цэцэрлэг în mongolă (sinonim
park - парк);
֎
tuin în neerlandeză și în afrikaans (din olandezul
medieval tuun, din vechiul olandez tūn, din proto-germanicul *
tūną, din proto-celticul * dūnom);
֎
vrt - врт m, vrtnjak – вртњак, povrtnjak -
повртњак în sârbo-croată, vrt m în slovenă (din
proto-slavicul * vъrtъ, din latinescul hortus);
֎
vườn în vietnameză;
֎
zahrada f în cehă, záhrada f, záhradka f în
slovacă, zahroda f, zahrodaka f în sorabă de jos.
Grădina
în viață și în lume
Moto:
„E o grădină de băiat,/ Dar grădina lui arată,/ Cum nici nu
m-am aşteptat:/ Mare şi necultivată.” (Unui june, de Gabriel
Teodorescu, din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)
Știți
toți că o
grădină
este
un spațiu îmrejmuit,
de
obicei lângă
curtea casei,
destinat cultivării plantelor, ierbii,
legumelor
și florilor,
pomilor, arbuștilor
și a altor forme ale naturii. Acasă
părinții aveau grădina lor de doar 600 metri pătrați. Primăvara
grădina era arată de unul din frații tatei,
Ion sau Vasile, care aveau boi. În zona nearată erau un liciac,
florile mamei și plantele perene, leuștean, mărar și pătrunjel.
Straturile
pentru ceapă și usturoi se făceau sub supravegherea mamei. În
două răsadnițe din marginea
grădinii erau puse
în pământ semințele
în
februarie,
iar până
în martie plantele răsăreau și creșteau.
Așa
că în grădină
aveam ceapă,
usturoi,
roșii,
morcovi,
castraveți, ardei
de mai multe feluri, vinete, două rânduri de porumb pe margine,
fasole „oloagă”, fasole pe araci și pe porumb, cartofi,
varză
de vară și de toamnă,
sfeclă,
dovlecei
etc.
Nicio legumă nu se cumpăra
de undeva. Ne erau îmdestulătoare cele recoltate vara
și
toamna din grădină. Cu
amintirea gustului legumelor de acasă
am scris despre ele.
Primăria, piața și locul casei părintești și grădinii
(cu
Google Earth Pro)
Uneori
cumpărau ai
mei
răsaduri în piața
din Livezeni, de
la cultivatorii din
Băjești, piață inaugurată
de tata în anul 1947, când a fost ultimul
primar al comunei Livezeni, din 1950 devenită sat al comunei
Stâlpeni. Piața a devenit un loc de vânzare inclusiv
a legumelor și
cerealelor,
a
produselor animaliere și chiar a animalelor,
mai ales după
dezvoltarea
întreprinderii forestiere, dar care acum a dispărut, inclusiv cu
mocănița care aducea buștenii
de la munte.
Nu
facem un istoric al grădinilor, nici a celor estetice, nici a celor
publice. Despre grădima publică din Câmpulung (la
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocul-de-cuvinte-muscel)
Muscel
am scris.
Nu
dezvoltăm tipurile de grădini, amintim
doar
de
grădina
botanică,
de
grădina zoologică. Pentru
scopuri comunitare grădina s-a mărit și a devenit parc. Știți
toți ce este un parc, suprafața
întinsă de teren, cu plantații, cu alei și bănci, adesea cu
lacuri sau bazine, cu diferite construcții adecvate, amenajată ca
loc public de odihnă și agrement.
Apăru
și parcul
național, suprafață
întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările
de orice fel, silvică, minieră, vânătorească, agricolă etc.,
sunt oprite, pentru a se păstra neschimbată natura, care conține
exemplare rare.
Că
după revoluție, îngrămădeală, lovitură de stat sau ce o fi
fost în decembrie 1989 s-a declarat război parcurilor
de orice fel cu legea împroprietăririi, asta e o altă problemă.
Despre
responsabilitatea primarilor asupra păstrării în ordine a
parcurilor iar punem semne de întrebare, că
întrebările ne sunt interzise.
Ne
gândim doar la Cișmigiu, vis-a-vis
de Primăria capitalei.
Am
împrumutat cuvântul parc din ccuvântul francez parc, acesta
moștenit din medievalul francez parc, din vechiul cuvânt francez
parc, din latinescul medieval timpuriu parricus, „gard; parc de
vânătoare, rezervație de vite; incintă împrejmuită”, posibil
moștenit din francicul *parrik, „incintă; împrejmuire (pentru
animale)”.
La
una din lucrările la cursul de cartografie computerizată dădeam
teme particulare pentru fiecare student, de exemplu realizarea cu
calculatorul a hărții unei zone mici, de maximum 1 km2
peste
o imagine din satelit.
Le-am dat și receptorul GPS personal primit cadou de la amiralul
Bill, pentru
a avea sistemul de cioordonate definit după măsurarea coordonatelor
unor puncte identificate și pe imagine din satelit, dar și în
teren.
Unei
studente, Maria,
i-am repartizat parcul Cișmigiu. Mi-a prezentat harta, dar și o
descriere documentată a parcului Cișmigiu,
din care am învățat multe. Mă
consulta oricând pe yahoo messenger existent atunci și așa a
devenit prietenă și cu soția Viorica, cea care le scria
studenților că nu sunt acasă când eram plecat.
Studenta Melanie (Belgia)
Studenții
din zonele vecine se ajutau reciproc. Așa, două studente, ambele
Andreea, una având ca zonă stadionul Steaua, neînțelegând
mărimea zonei au înseninat tocmai pe linia de centură la trecerea
spre Domnești și mi s-au plâns că fluierau șoferii după ele.
Altei
studente i-am repartizat zona Academiei Tehnice Militare. A fost
„ajutată” de soțul său, student la electronică. Fiindcă trebuia să-mi trimită și imagini din teren de la
măsurători, ca
cea de mai jos,
fata a fotografiat și avionul din curtea instituției. A fost cea
mai bună grupă de studenți, majoritatea fete, cu specializarea
analist pentru sisteme informaționale geografice.
Studenta
Marina în zona ATM, cu receptorul GPS
Cu
toate insistențele noastre, ministerul muncii nu a acceptat
denumirea profesiei. O acceptase pe cea de horoscopist, iar apoi pe
cea de numerolog! Ptiu, drace (vezi
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html)!
Revenim
la proiectarea parcurilor. Proiectarea
se face de echipe complexe
conduse de specialiști
în planificarea teritorială
cu arhitecți, specialiști în floră, drumuri, ape etc. Elementele
de proiectare a
unui parc
includ aspectul peisajului dur, cum ar fi poteci, alei
pietruite și asfaltate,
stânci, pereți, elemente de apă, zone de relaxare și pentru
spectacole,
precum și plantele în sine, ținând cont de cerințele horticole,
aspectul lor de la sezon la sezon, durata de viață, tradiția
de creștere, dimensiunea, viteza de creștere și combinații cu
alte plante și caracteristici ale peisajului. Și
unii construiesc parcuri la țară!
Lăsăm
specialiștii să se pronunțe.
Grădina
în expresii (pamflet)
Moto:
„Fată dragă, fără şagă/ Eşti ca floarea din grădină,/ Dar
guriţa-ţi ca o fragă/ Are iz de nicotină.” [Tinerei fumătoare,
de Ion Romanescu, din Fumuri (culegere de epigrame) , 2002]
Cuvântul
grădină, care definește suprafața de teren arabil, de obicei
îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi,
în vederea obținerii unor produse, a intrat și în expresii. „O
grădină de om” înseamnă un om plăcut, simpatic, expresie de
care au fugit ca dracul de tămâie președinții de cea, Petrov și
Jules Werner.
E politicianul „o grădină de om”?
Tot
departe de expresie sunt și foștii candidați la președinție
Ciolacu (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY)
și Ciucă al lor. Ciolacu, cel care „ne plimbă cu trenulețul”
și tăt susține că el, Ceausescu,
e de vină
pentru pensiile militare,
neștiind
de Cuza.
Și
cei doi s-au făcut că îndreaptă lucrurile.
Ăștia
de mai sus precis nu i-au citit pe cei care folosesc expresia
„grădină de om”, pe Vlahuță („Ah, ce mucalit e Mișu,/ I-o
grădină de băiat!”) și pe Anton Pann („E mai bine să-ți
zică: Este grădină de om. Și, De vorba lui nu te saturi.”).
Sunt
destule cuvinte combinate. „Grădina botanică” este grădina cu
tot felul de plante, maiestuoșii arbori fiind gazdele unor păsări
și insecte. Sunt sigur că în excursiile dumneavoastră v-ați
oprit și la grădina
botanică Dimitrie
Brândză a
Universității din București.
Grădina
Botanică Dimitrie Brândză
(https://gradina-botanica.unibuc.ro/)
„Grădina
zoologică” este o instituție științifică dotată cu o
suprafață de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse
publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale
pământului. Cea mai renumiută grădină zoologică vizitată de
două ori, în 1980 și în 1987, este grădina zoologică din
Berlin, deschisă în 1844.
ZOO
Berlin sa, Tiergarten, cu circa 1.380 de specii diferite de animale
în peste 20.200 de exemplare, conține una din cele mai importante
colecții zoologice ale lumii
(https://en.wikipedia.org/wiki/Berlin_Zoo).
Se întinde pe o suprafață de 35 de hectare.
„Grădina
de vară” este un restaurant amenajat în timpul verii în aer
liber. Este și un cinematograf amenajat într-o grădină, termen
mult mai vechi, cel puțin din anii ’40 ai secolului al XX-lea.
Bucureștenii știu de grădinile-cinematograf Capitol, Gloria,
Eforie etc.
Mulți
ați fost chiar șoimi ai patriei într-o „grădină de copii”,
adică o grădiniță (de copii), ba unii de la țară și într-o
„grădină sezonieră”, grădină de copii care funcționa în
mediul rural în timpul muncilor agricole. Vremuri! Și tot așa, mai
există „grădină de flori”, „grădină de zarzavat”,
„grădină de pomi” sau livadă, „grădínă-muzéu” etc. Nu
uităm de concursul de la TVR „Floarea
din grădină” creat în 1970
(https://www.youtube.com/watch?v=3ZfJTUgTo0k).
Unii
definesc și descriu un „oraș-grădină” („La Nashville m-am
întâlnit deodată cu un oraș-grădină.” Sec. 20 6/66 p. 187),
pentru un oraș în care predomină parcurile și alte spații verzi.
Do
you want to see the garden? (Vrei să vezi grădina?)
Englezii
au garden și jardin pentru grădină. Se mai folosesc gairdín și
garraí în irlandeză, gardd în velșă. Prin garden englezii
înțeleg: grădina cu plante cultivate în scopuri alimentare sau
ornamentale; (atributiv) ceva ce are loc sau e folosit într-o astfel
de grădină (garden party, „petrecere în grădină); (M.
Britanie, Irlanda, Appalachia, New York City) terenul din fața sau
din spatele unei case; (în cartomanție) a douăzecea carte
Lenormand; (la figurat) o grămadă; (argou) părul pubian sau
organele genitale pe care le maschează.
Din
garden au derivat: apothecary garden (grădină cu plante
medicinale); botanical garden (grădină botanică); castle garden
(grădina castelului); herb garden (grădină cu gazon); knot
garden (labirint); municipal garden (grădină publică
municipală); olive garden (livadă cu măslini); ornamental garden
(grădină ornamentală); school garden (grădiniță de copii);
zoological garden (grădină zoologică); gardenesque (grădinăresc);
garden fleahopper (purici de grădină) etc.
Jardin, par Claude Monet
Francezii
au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau
provensală, ghjardinu în corsicană etc. Prin jardin francezii
înțeleg: grădina cu legume, cu flori, cu arbori etc.; mică
pajiște situată în mijlocul unui ghețar, așa cum există unele
în Mer de Glace din valea Chamonix; (sens figurativ) țară fertilă
cu culturi variate; (prin extensie) loc închis unde sunt crescute
ființe vii; (marină) un fel de coroană sub formă de galerie, care
împodobește ferestrele vaselor pe puntea superioară; colecție
versificată, antologie, vezi „grădina rădăcinilor grecești”.
Din
jardin au derivat: bas-jardin (grădina din spate); cité-jardin
(oraș grădină); comme des choux de son jardin (peiorativ, ca
verzele din grădina lui); cultiver son jardin (a-și cultiva
grădina); escargot des jardins (melc de grădină); faire d’une
chose comme des choux de son jardin (a face un lucru ca varza din
grădina lui, a strica ceva); jardin aquatique (grădină acvatică);
jardin botanique (grădină botanică); jardin d’enfants
(grădiniță); jardin zoologique (grădină zooologică); jeter des
pierres dans le jardin de quelqu’un (arunca cu pietre în grădina
cuiva; figurativ, a batjocori pe cineva, a face reproșuri cuiva)
etc. Au și zicale, precum ce sont des fruits de son jardin (astea
sunt fructele grădinii sale) sau cela n’est pas crû en ton jardin
(chestia asta nu prea e din grădina ta).
Germanii
au Garten pentru grădină. Prin Garten nemții numesc: o grădină
cu vegetale; (ironic, militar) terenul de instrucție, poligonul de
tragere.
Kindergarten (grădiniță
[de copii])
Din
Garten au derivat: Bauerngarten (grădină țărănească);
Biergarten (berărie în aer liber); botanischer Garten (grădină
botanică); Dachgarten (grădină-terasă,
grădină suspendată); Gartenarbeit (grădinărit); Gartenbau
(horticultură); Gartenhaus (pavilion); Gartenhäuschen (chioșc);
Gartenlokal (grădină restaurant); Gartentheater (teatru de vară);
Gärtner, Gärtnerin (jardinieră); Kindergarten (grădiniță de
copii); Tiergarten (grădină zoologică); zoologischer Garten
(grădină zoologică) etc.
Au
și zicale (Sprüche), precum: das ist nicht in seinem Garten
gewachsen, „care nu a crescut în grădina lui”, einen Stein in
den Garten werfen, „aruncă o piatră în gradină”, nur die
Harten kommen in den Garten, „doar cei duri vin în grădină”
etc. Înțeleagă fiecare ce vrea!
Rușii
au sad - сад pentru grădină, existent și în belarusă,
ciuvașă, erza, korni, sârbă, ucraineană etc. Din familia de
cuvinte fac parte sadik - садик, „grădiniță”, sadișce –
садище, „grădină mare, grădinoaie”, „prisadnik –
присадник, „grădinar”, sadovnik – садовник,
„grădinar”, botsad - ботсад, „grădină botanică”,
gorod-sad – город-сад, „oraș-grădină”, detsad –
детсад, „grădiniță de copii”, zoosad - зоосад,
„grădină zoologică”, lesosad – лесосад, „grădină
cu pădurice”, sadovladeleț – садовладелец,
„grădinar”, sadovod – садовод, „grădinar”,
sadovâi – садовый, „de grădină” etc.
Zoosad – зоосад (grădină
zoologică)
Grădina
în (c)arte
Moto:
„Precum o floare din grădină,/ Gâtlejul său cel însetat,/
Acolo unde e udat,/ Şi dânsul prinde rădăcină.” (Lui I.
Brezeanu, de Ion I. Pavelescu, din Epigramişti români de ieri şi
de azi, 1975)
Sunt
multe scrise în lume despre grădină. În primul rând despre
Grădina Edenului, scrie în cartea Genezei din Biblia ebraică
(Vechiul Testament), unde „paradisul pământesc biblic” locuit
de cei creați, primul bărbat, Adam, din lut, și prima femeie, Eva,
din coasta lui Adam, alungați de acolo pentru că nu au ascultat
porunca lui Dumnezeu.
Grădina
Edenului mai este numită în Geneză „grădina Domnului”
(Dumnezeul lui Israel) și în Ezechiel „grădina lui Dumnezeu”.
Termenul Eden este probabil derivat din cuvântul akkadian edinu,
împrumutat din sumerianul eden, care înseamnă „câmpie”.
Povestea
teologică mitologică, a Grădinii Edenului explică progresul uman
de la o stare de inocență și fericire la condiția umană actuală
de cunoaștere a păcatului, mizeriei și morții.
Conform
Genezei (2:4–3:24), Dumnezeu l-a creat pe Adam din ţărâna
pământului şi apoi a sădit Grădina Edenului, în centrul ei cu
„pomul vieţii” şi „pomul cunoașterii binelui şi răului”
interzis celor doi. Dumnezeu l-a însărcinat pe Adam să îngrijească
grădina și să numească animalele și plantele din ea și i-a dat
singura poruncă să nu mănânce rodul pomului cunoașterii binelui
și răului. Cei doi au mâncat și au fost izgoniți din Rai. Apoi
cin incesturi repetate am apărut noi...
Scriitorii
români au scris despre grădină, precum Bujor („Din când în
când își arunca ochii printre gard în grădina Irinei.”),
Coșbuc („Uite-l verde și rotund/ Nucul din grădină!”) sau
cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu („Mândră-i lumea
cu feciori/ Ca grădina cu bujori.”).
Maria
Banuș folosește cuvântul grădină în sens figurat („Vom merge
departe/ Până-n grădinile păcii,/ Până-n grădina dreptății.”).
Era în primii ani ai noii orânduiri de după război. Bune
cuvinte-s acum, când se vorbește cam rar despre pace, politicienii
europeni pronunțând mai des (la
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina.html)
cuvântul război.
Vlahuță
folosește expreasia „grădină de om”, adică un om plăcut la
vorbă, deschis la inimă, simpatic („Ah, ce mucalit e Mișu,/ I-o
grădină de băiat!”), folosită anterior și de Anton Pann („E
mai bine să-ți zică: Este grădină de om.”). Rebreanu pomenește
grădina publică, parcul întreținut de un oraș și pus la
dispoziția publicului („Din fericire, la grădina publică reuși
să scape de amândoi.”).
Englezii
au garden
și
jardin
pentru
grădină. Se mai folosesc
gairdín și
garraí în
irlandeză, gardd în velșă. În
1977,
Agatha Christie, în
capitolul
5, din
O
autobiografie,
partea a II-a, scria:
„Petrecerile
în grădină de dinainte de 1914 erau ceva de reținut. Toată lumea
era îmbrăcată cu
pantofi cu toc înalt, rochii albastre de muselină cu nasturi,
pălării mari de lehorn cu trandafiri căzuți. Erau înghețate
minunate […] cu tot felul de prăjituri
cu cremă, de sandvici, de éclair-uri
și de piersici, struguri muscat și nectarine.”
(The
garden
parties
of pre-1914 were something to be remembered. Everyone was dressed up
to the nines, high-heeled shoes, muslin frocks with blue sashes,
large leghorn hats with drooping roses. There were lovely
ices […] with every kind of cream cake, of sandwich, of
éclair, and peaches, muscat grapes, and nectarines.
[1977, Agatha
Christie,
chapter 5, in An
Autobiography,
part II, London: Collins]).
A Japanese garden
Francezii
au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau
provensală, ghjardinu în corsicană etc. Octave Mirbeau, în
Castravetele fugar, scria în 1921: „Oh! grădinile de astăzi, cât
de ostile îmi sunt! Și ce plictiseală sumbră le întristează. La
ce rol abject al covorului anticameral, al mozaicului stabil și al
acoperirii picioarelor de pui nu au condamnat florile grădinarii,
creatorii de mozaic și despărțitorii de gazon!” (Oh!
Les jardins
d’aujourd’hui,
comme ils me sont hostiles! Et quel morne ennui les attriste. À quel
rôle abject de tapis d’antichambre, de mosaïque d’écurie, de
couvre-pied de cocottes, les jardiniers, mosaïculteurs et
cloisonneurs de pelouses, n’ont-ils pas condamné les fleurs !
[Octave
Mirbeau,
Le
Concombre fugitif,
édition 1921]).
Ein
Garten mit Gemüsepflanzen (grădină
cu straturi de legume)
Germanii
au
Garten pentru
grădină. Hans Fallada în
„Hoppelpoppel
– unde este? Povești pentru copii”,
scria
în 1936:
„Dar
nu sunt mai mult decât o mamă, luna a fost inundată de grădinile
răcoroase, însorite ale dimineții, mereu în casă, înconjurată
de tată
și fii.”
(Aber
es kam ihm nicht mehr vom Herzen, der Zorn war verflogen, durch den
morgenfriſchen, ſonnenblitzenden Garten, immer
um das Haus herum, ſtürmten Vater und Sohn. [Hans
Fallada;
[m]it einem Nachwort von Felix
Riemkaſten:
Hoppelpoppel
– wo biſt du? Kindergeſchichten.
Verlag von Philipp Reclam jun., Leipzig [1936], Seite 17
(Zitiert nach
Google
Books]).
Ogorod
- огород
Rușii
au sad - сад pentru
grădină, existent
și în belarusă,
ciuvașă, erza, korni, sârbă
și ucraineană, dar
și ogorod – огород,
„grădină”.
Nosov, în
„Aventurile lui Dunno și ale
prietenilor săi”,
scria
în 1954:
„Fiecare
curte avea propria gradină
de legume, unde creșteau
napi, ridichi, sfeclă,
morcovi si alte diverse legume.”
(В
каждом дворе имелся свой огород,
где росли репа, редиска, свёкла, морковка
и другие разные овощи. [Н.
Н.
Носов,
«Приключения Незнайки и его друзей»,
1954 г., НКРЯ]).
Grădina
în onomastică
Moto:
„Tratamentul natural/ Să nu iei penicilină,/ E amorul matinal.../
Şi săpatul în grădină!” (Penicilina săracului, de Valentin
David)
Cuvântul
grădină e rezent și în onomastică. Toți știți de
expresii
devenite nume de locuri, precum: Grădina Edenului sau Eden, despre
care am scris; Grădinile suspendate ale Semiramidei, regina
legendară a Asiriei și Babilonulu, ansamblu de terase suprapuse, pe
care erau amenajate grădini cu arbori și flori, situate lângă
palatul lui Nabucodonosor din Babilon (una dintre cele șapte minuni
ale Antichității); Grădinile Armidei, Armida fiind una dintre
eroinele poemului Ierusalimul eliberat, de Torquato Tasso, care a
reușit prin farmecele și frumusețea sa seducătoare să-l oprească
în palatul și grădinile ei pe viteazul Renaud, ținându-l astfel
departe de armata Cruciaților (expresia „grădinile sau palatul
Armidei” indică un loc de desfătare).
Grădinaru
vă salută!
De
la grădină vine și grădinar, vare a devenit nume de familie
(Grădină, Grădinaru), dar și toponim. Grădinari e oiconim,
numele unei comune din județul Caraș-Severin, pe râul Caraș,
numită Cacova până în 1965, unei comune din județul Giurgiu, pe
râul Argeș și al unei comune din județul Olt.
Englezii
au garden
și
jardin
pentru
grădină. Se mai folosesc
gairdín și
garraí în
irlandeză, gardd în velșă. În
engleză există Eden garden, Eden-garden sau Garden of Eden (Grădina
Edenului, despre care am scris mai sus), Allah's Garden (Grădina lui
Allah (ternen utilizat pentru municipiul Atlanta, din Georgia,
de către membrii asociației
afro-americane
Five-Percent Nation), Garden Valley (o comunitate neîncorporată în
comitatul El Dorado, California, o localitate în comitatul Boise,
Idaho, o comunitate din comitatul Smith, Texas, un oraș din
comitatul Jackson, Wisconsin, toate în SUA).
Garden
a
devenit și prenume de om, la englezi și scoțieni, întâi poreclă
după
ocupația
de grădinar
(gardener)
sau
toponimul
„care
locuia” într-o grădină
garden din
medievalul englez și vechiul scoțian
gardin garde(i)n 'garden, zonă
de teren împrejmuită
de
cultivare, din vechiul franțuzesc
gardin.
La
adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=garden este
un raport al unei baze de date geografice demografice după
interogarea privind existența numelui de familie Garden (apariție,
distribuție geografică etc.).
Gardner vă salută!
Francezii
au jardin pentru grădină. Se mai folosesc òrt în occitană sau
provensală, ghjardinu în corsicană etc. Și francezii folosesc
jardin
d’Éden (despre care am scris mai sus),
jardin
d’Épicure (grădina lui Rpicur, Epikouros – Επικουρο
în greacă, acum nume de restaurant),
și
alte expresii.
Din
jardin a apărut numele de familie Jardin, , nume de familie foarte
des întâlnit mai ales cu prepoziție:
Dujardin, Desjardins, reprezintă derivate al lui jard, termen de
câmp din germanicul gardul, care desemna proprietarul unei grădini.
La
https://www.igenea.com/fr/noms-de-famille/j/jardin
este un raport al unei bwze de date geografice demografice ca
rezultat al interogării privind existența numelui de familie Jardin
(origine, distribuție geografică pe țări, variante ale numelui,
exemple de oameni cu acest nume etc.).
Jardin vă salută!
Numele
a ajuns și în SUA. După recensământul populației din 2010 (2010
United States Census), Jardin este al 28.263-lea nume de familie ca
frecvență din SUA, purtat de 846 persoane (71,28% albi și 15,25%
asiatici și din insulele Pacificului).
Germanii
au
Garten pentru
grădină. Și
la ei există Garten Eden (Grădina Eden) despre care am scris mai
sus. Cei
interesați pot citi prin clic: „Garten”
în Digitales
Wörterbuch der deutschen Sprache; „Garten”
în Deutsches
Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm,
16 vols., Leipzig 1854–1961; „Garten”
în Duden
online;
„Garten”
în
Wikipedia în
germană;
Friedrich
Kluge
(1883)
„Garten”,
în
John
Francis Davis,
transl., Etymological
Dictionary of the German Language,
published 1891.
Garten vă salută!
La
https://www.houseofnames.com/garten-family-crest
este un raport al unei baze de date geografice demografice după
interogarea asupra existenței numelui de familier Garten (origine,
distribuție pe țări, exemple etc.).
Rușii
au
sad - сад pentru
grădină,
existent
și în
belarusă, ciuvașă, erza, korni, sârbă
și
ucraineană. Din
sad a derivat și usad – усад.
Există
și ogorod - огород pentru grădină. De
la ogorod - огород au derivat nume de familie precum
Gorodnițkii – Городницкий, Gorojankin - Горожанкин
etc.
Gorojankin - Горожанкин vă
salută!
Au
derivat toponime (oiconime) precum: Belgorod – Белгород,
Belgorodka-Oboiani – Белгородка-Обоянь, Belgorodka
– Белгородка, Volgograd - Волгоград, Vâșgorod
- Вышгород, Dimitrovgrad - Димитровград,
Elizabetgrad – Елизаветград, Zvenigorod - Звенигород,
Zelenograd -Зеленоград, Zelenogradka - Зеленоградка,
Zelenogradsk – Зеленоградск, Zernogorodok -
Зерногородок, Zernograd - Зерноград, Kalinigrad
- Калининград, Kirovgrad - Кировград, Kirovograd
- Кировоград, Leningrad – Ленинград
(Sankt-Petersburg), Mirgorod – Миргород, Nijnii Novgorod -
Нижний Новгород, Novgorod – Новгород,
Novograd-Volânskii - Новоград-Волынский, Pavlograd
– Павлоград, Petrograd – Петроград
(Sankt-Petersburg), Svetlograd – Светлоград, Semigradie –
Семиградье, Stalingrad – Сталинград
(Volgograd), Triohgradie – Трёхградье, Ujgorod –
Ужгород, Țarigrad – Царьград (Constantinopol),
Țelinograd – Целиноград (Astana, Kazahstan) etc.
Iubitori
sau nu de grădină, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva,
cândva, undeva sau oriunde, chiar dacă „în grădina lui Ion/
toate păsările dorm,/ numai
una n-are somn/ și strigă mereu Ion” (o melodie, opt interpretări
inedite https://www.youtube.com/watch?v=pnTyLtqZI3s).
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - grădină.pdf
Constantin
Nițu
