Jocuri de cuvinte - aliment

 

 

Jocuri de cuvinte - aliment

Geografie lingvistică

 

 

          Aliment

 

        Moto: „Se impune clar dieta,/ La mezeluri şi pateuri:/ Nu mâncaţi şi eticheta,/ Căci conţine multe E-uri...” (Alimentaţie eco, de Eugen Ilişiu)

 

        Știți toți ce este un aliment, că altfel nu ați putea supraviețui. Este produsul în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană, așadar substanța care servește la hrănire. Pentru noi, care nu suntem la cură de aia de slăbire, pâinea este un aliment esențial, că de, intră și în rugăciunea Tatăl nostru.

        Cred că la români și mămăliga (vezi pe blogul cronopedia la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga) este importantă, dar și ciorba (vezi la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba).

        DEX '09 (2009) ne dă etimologia: „din fr. aliment, lat. alimentum”. Adică am împrumutat cuvântul din cuvântul francez aliment, împrumutat de francezi în 1120 din cuvântul latin alimentum, derivat din alō, „hrănesc, susțin”, +‎ -mentum, „instrument, mediu”. Latinescul alimentum are sinonimele alimōnia și alimōnium.

 

          În diferite limbi alimentului îi corespund cuvintele:

 

֎ aa-hǎan - อาหาร în thai, 'aa-haan - ອາຫານ, khư̄ang kin – ເຄື່ອງກິນ în laoțiană;

֎ ahār – ਅਹਾਰ în pandsabi, āhāraṃ - ఆహారం, tiṇḍi – తిండి în telugu, āhāraṃ - ആഹാരം, bhakṣaṇaṃ – ഭക്ഷണം în malaialam;

֎ ʻai în hawaiiană;

֎ 'akl - أکل‎ în arabă, ikel în malteză;

֎ aliment în catalană, engleză, franceză și română, alimentacion în occitană. alimento în interlingua, italiană, papiamento, portugheză și spaniolă, alimentu în siciliană (toate din latinescul alimentum), alimentum în latină (derivat din alō, „eu hrănesc, susțin”, + -mentum, „instrument, mediu”);

֎ amagnî, amindjî în valonă;

֎ apat-çimĕç – апат-çимӗç în ciuvașă;

֎ artykuły spożywcze în poloneză;

֎ as – ас în cazahă și în iakută, aș în turcă („mâncare gătită, masă”), aš – аш în bașchiră, aş – аш în altaică de sud, kârgâză și tătară, aş în tătară crimeană, karaim și turcmenă, osh în uzbecă („masă caldă; pilaf”) [din turcicul comun *aš, „mâncare, masă”, din proto-turcicul *(i)aĺ, „mâncare, masă”];

֎ azyk în turcmenă;

֎ bee în manx (din vechiul irlamdez bíad, „alimente”, cognat cu irlandezul bia și galicul scoțian biadh);

֎ besin în turcă (cuvânt post-otoman bazat pe cuvântul nativ beslemek pentru a înlocui gıda, derivat din arabă);

֎ bevañs în bretonă;

֎ bhojan – भोजन în hindusă;

֎ bia în irlandeză, biadh în galică scoțiană, boued, bouedoù în bretonă;

֎ bouffe în franceză (din bouffer, „a mânca”);

֎ ca:ca.ra – စားစရာ în birmaneză;

֎ cāppāṭu - சாப்பாடு, uṇavu – உணவு în tamilă;

֎ chakula în swahili;

֎ chʉa în wanano;

֎ chʼiyáán în navajo;

֎ cibaria în latină, cibo în italiană, cibus în latină;

֎ comida în asturiană, portugheză și spaniolă (din participiul trecut al lui comer, „a mânca”);

֎ crăpelniță în română (familiarism, din a crăpa + -elniță);

֎ denrée alimentaire în franceză;

֎ dijo în soto;

֎ eda - еда în rusă, jéža - е́жа în bielorusă, jídlo în cehă, jíža – ї́жа în ucraineană [din proto-slavicul *ěda, din *(j)ěsti, „a mânca”, din proto-balto-slavicul *ḗˀstei, din proto-indo-europeanul *h₁ed-, „a mânca”; cognat cu grecescul antic édō - ἔδω, latinescul edō, sanscritul átti - अत्ति, lituanianul ė́sti, „a mânca (de animale), a înghiți”, hititul eidmi - 𒂊𒀉𒈪, „eu mănânc”, vechiul englez etan, englezescul eat], ēdiens în letonă;

֎ élelmiszer în maghiară (din élelmi + szer, de la élelem, „mâncare”, + -i, sufix care formează adjectivul);

֎ elikagai în bască;

֎ elintarvike în finlandeză (din elin-, „trai, viață”, +‎ tarvike, „accesoriu, ceva util”);

֎ embi'u în guarani;

֎ Ernährung în germană (din ernähren, „a mânca”, +‎ -ung);

֎ esca în latină;

֎ erzak în turcă, ərzaq în azeră (din arabicul ʔarzāq - أَرْزَاق‎, pluralul arabicului rizq - رِزْق‎, în cele din urmă din medievalul persan rōzīg - 𐭫𐭥𐭰𐭩𐭪‎, „întreținere, pâine zilnică”);

֎ esn – עסן în ‎idiș, Essen în germană (din mediervalul german ëzzen, din vechiul german ezzan, asemănător cu vechiul saxon etan, comparați cu olandezul eten), eten în neerlandeză (din medievalul olandez ēten, din vechiul olandez etan, din proto-germanicul *etan, din proto-germanicul *etaną, din proto-indo-europeanul *h₁édti);

Ein Essen

 

֎ eumsik - 음식 (飮食) în coreană;

֎ fæði în islandeză;

֎ fare în engleză;

֎ fid în volapük;

֎ fiedsel în frizonă;

Various foods

 

֎ föda în suedeză, føde în norvegiană, føde, fødevare în daneză, føði în feroeză, food în engleză (din medievalele engleze fode, foode, din vechiul englez fōda, „alimente”, din proto-vest-germanicul *fōdō, din proto-germanicul *fōdô, „alimente, de-ale gurii”, din proto-indo-europeanul *peh₂-, „a păzi, a pășuna, a hrăni”), foodstuff în engleză (food, „mâncare” + stuff, „chestii”);

֎ Futter în germană (furaje, hrană pentru animale, din medievalul germanic vuoter, din vechiul germanic fuotar, „furaje”, vezi olandezele voer, voeder, englezescul fodder, danezul foder);

֎ ğezâ - غذا în ‎persană, ġizo – ғизо în tadjică, gıda maddesi în turcă;

֎ haleală în română (familiarism, din a hali + -eală);

֎ hool - хоол, hüns - хүнс, zoog – зоог în mongolă;

֎ hrana – храна în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, hrana în slovenă, hrană în română, hranitelni produkti - хранителни продукти în bulgară (din vechiul slavonic bisericesc xrana - храна, din proto-slavicul *xorna);

֎ Iessen în luxemburgheză;

֎ itaca în aztecă;

֎ janari în bască;

֎ jedlo în slovacă, jedzenie în poloneză (din proto-slavicul *ědlo);

֎ kǣma - කෑම, āhāra – ආහාර în singaleză;

֎ kai în maori;

֎ kakana în fidjiană:

֎ kerakur - կերակուր în armeană (din vechiul armean kerakur – կերակուր, „aliment”, din ker – կեր, „hrană” + ‎ -a- - -ա- +‎ kur – կուր, „tub; gură”);

֎ khādya – खाद्य în sanscrită, khadyô – খাদ্য în bengaleză;

֎ khana – کھانا ‎în urdu, khānā – खाना în hindusă și în marathi, khānā – खाना în nepaleză (din persanul clasic xāna – خانه‎, moștenit din medievalul persan xānag - 𐭡𐭩𐭲𐭠‎, „casă”, din vechiul persan *vahanam, „casă”, din proto-iranianul *wāhana, „locuință”, din proto-iranianul *Hwah-, („a locui, a rămâne ”), din proto-indo-iranianul *Hwas-, „a locui, a locui; a sta o noapte”, în cele din urmă din proto-indo-iranianul *h₂wes-, „a locui, a trăi; a rămâne, a petrece noaptea");

֎ korm – корм în rusă, korma în ingriană (din vechiul slavic de est kŭrmŭ -p кърмъ, din proto-slavicul *kъrmъ);

֎ kos, kruideniersware în afrikaans;

Lebensmittel

 

֎ Lebensmittel în germană (din Leben, „viață”, +‎ -s- +‎ Mittel, „mijloace, resurse”), levensmiddel în neerlandeză, levnedsmiddel în daneză, livsmedel în suedeză;

֎ maistas în lituaniană;

֎ ma'kal - مأكل‎ în arabă;

֎ mãcare în aromână;

֎ mad în daneză, mat în norvegiană și în suedeză, matur în feroeză și în islandeză, matvæli în islandeză, matvara în suedeză, matvarer în norvegiană bokmål;

֎ makanan în indoneziană și în malai;

֎ manĝaĵo în esperanto, manger în franceză (din medievalul francez manger, din vechiul francez mengier, din latinescul târziu manducare, „mesteca, devora”), manjaje în novială, manje în haitiană creolă, mâncare în română, mâquâle în normandă, menajă în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, rație de alimente pentru soldați, merinde, hrană, din germanicul Menage, „menaj”), menjar în catalană, mmangià în napolitană;

֎ mazón - מזון în ebraică ;

֎ maʾkūlāt - مأكولات‎ în arabă;

֎ mhōp āhā - ម្ហូបអាហារ, mhōp - ម្ហូប, āhā – អាហារ în kmeră;

֎ mikhuna în quechua;

֎ næring în norvegiană, Nahrung în germană (din medievalul germanic narunge, din vechiul germanic narunga, prin analiză superficială, nähren, „a hrăni”, + ung; înrudit cu olandezul nering), Nahrungsmittel în germană (din Nahrung, „de-ale gurii”, +‎ -s- +‎ Mittel, „mijloace”);

֎ namirnica – намирница în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, namirnica, namirnice în bosniacă și în croată;

֎ niqi – ᓂᕿ în inuktitut;

֎ nourishment în engleză (din medievalul englez norisshement, din medievalul și vechiul francez norissement, din norrir, „a hrăni”), nutraĵo în esperanto, nutrivo în ido;

֎ nri în igbó;

֎ ókhel – אכל‎ în ebraică;

֎ ovqat în uzbecă;

֎ oziq, ozuqa în uzbecă;

֎ pābulum în latină;

֎ pagkain în tagalogă;

֎ pangan în indoneziană, panganan în javai;

֎ pārtika în letonă;

֎ píš'a - пища în rusă (din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища, din proto-slavicul *piťa), piștă în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища);

֎ pitánije – питание în rusă (din pitátʹ – пита́ть, „ alimenta”, + -ánije‎ - -а́ние);

֎ pokarm în poloneză;

֎ potrava, potravina în cehă, potravina, potraviny în slovavă;

֎ pożywienie în poloneză;

֎ produkty pitanija - продукты питания în rusă („produse alimentare”);

֎ pulmentum în latină;

֎ qača – кхача în cecenă;

֎ qida în azeră;

֎ ravinto în finlandeză;

֎ ruoka în finlandeză;

֎ sazrdo - საზრდო, sač̣meli - საჭმელი, saḳvebi – საკვები în gruzină;

֎ shípǐn – 食品 în chineză;

֎ snund - սնունդ în armeană;

֎ strava în slovacă;

Cuvântul aliment în câteva limbi

 

֎ tabemono - 食べ物 (たべもの), shokumotsu - 食物 (しょくもつ), shokuryō - 食料 (しょくりょう), meshi - 飯 (めし), shokuhin - 食品 (しょくひん), esa - 餌 (えさ) în japoneză;

tamak - тамак, tamak-aş - тамак-аш în kârgâză, tamaq - тамақ în cazahă;

 

֎ taam în azeră, taom în uzbecă și în turcă, ṭaʿām - طعام‎ în arabă, ta'ām - طَعام în urdu, ṭaʿām – तआम în hindusă (toate din arabă);

táplálék în maghiară (din táplál, „a alimenta”, +‎ -ék);

֎ thức în vietnameză;

֎ toit în estonă;

֎ trófima – τρόφιμα, trofí - τροφή în greacă;

֎ ukudla în zulu;

֎ ushqim, ushqime în albaneză (din gerunziul lui ushqej, „a alimenta”, +‎ -im sau -ime);

֎ ūta – ಕೂತ în kannada;

֎ utelikʿ - ուտելիք în armeană;

֎ victualia în latină, vipt în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, din latinescul victus, „hrană, rație”);

֎ vivrimedoj în esperanto;

֎ voedsel în neerlandeză și în afrikaans;

֎ xærinag – хӕринаг în osetă;

֎ xarčavánnje – харчава́нне în bielorusă, xarčuvánnja - харчува́ння în ucraineană;

֎ xwardemení - خوارده‌مه‌نی, çésht - چێشت‎ în kurdă;

֎ yemak în uzbecă, yemek în turcă și în kipchak, yemək în azeră (din turcicul otoman yemek - یمك‎, „„aliment, mâncare”, în final derivat din proto-turcicul *jē-, „a mânca”), yiyecek în turcă (din turcicul otoman yeyecek - ییه‌جك‎, diminutiv al lui yeyi - یی‎, „articol comestibil; mâncare”), din proto-turcicul *jē-, „a mânca”);

֎ živežne namirnice, životne namirnice în croată, živila în slovenă, životna namirnica - животна намирница în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, životne namirnice în bosniacă, żywność în poloneză.

 

          Alimentele în viață și în istorie

 

          Moto: „Am mâncat fripturi, din plin./ Am băut şi-un kil de vin./ M-am simţit, ce mai,... teribil,/ Că, în vis, orice-i posibil.” (În noaptea revelionului, de Marius Mălai, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

        Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană oamenilor. Unele sunt consumate ca atare altele necesită o pregătire prealabilă (termică sau amestec cu (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba) ingrediente, de exemplu, nelipsita ciorbă.

        Oameni cultivați și experimentați, știți toți că alimentele se pot categorisi ca alimente de bază, dulciuri, băuturi, mirodenii, substanțe care îmbunătățesc gustul, calitățile optice, sau substanțe care servesc la conservarea lor. Vioricăi îi reușesc de minune varza murată, murăturile, zacusca, sucul de roșii și multe altele. Ardeleancă!

        De parcă românii n-ar fi știut calitățile alimentelor, iată că și-a făcut de lucru conducerea UE, aia care ne incită asupra vacilor, că ar avea flatulențe mari, dar ne invită să ne împrietenim cu insectele și cu produsele alimentare pe bază de insecte, dând, sanchi, o definire a calităților minimale necesare unui aliment, de parcă noi am fi trăit în copaci.

        Și poc, calitățile sunt stabilite pe plan european în parlamentul UE prin ordin (VO(EG)178/2002), ca: „Alimentele sunt substanțe sau produse care au scopul de îndeplini hrănirea omului (Art.2). În categoria alimentelor sunt considerate și băuturile, guma de mestecat, ca și alte substanțe ca apa care servesc la pregătirea alimentelor. Muream tăntălăi! Câtă gumă lipeau pe sub bănci elevii și studenții trecuți la capitalism! Nu veniseră încă drogurile!

        De parcă am fi fraieri și ne-am îngrămădi cu animalele la păscut, „acest ordin nu consideră aliment: a) furajele (destinate hranei animalelor, nespecificând că sunt flatulente sau nu); b) animalele în viață, sau cele care nu sunt sacrificate după metodele uzuale de sacrificare din abator (v-ați prins că nu avem voie să înjunghem porcii?); c) plantele înainte de recoltare; d) medicamentele (dar suntem invitați în puzderia de farmacii pentru a îngurgita „suplimente alimentare”, că nu fu vreme să fie atestate ca medicamente); e) produse cosmetice (vedeți cu ce-și pierd timpul neuroparlamentarii?); f) tabac sau produse din tutun (și ce bani aduc astea chiar și trezoreriei statului); g) narcotice, stupefiante, substanțe psihotrope (auzii că la spitalul Grigore Alexandrescu cel mai tânăr narcoman tratat avea 11 ani); h) reziduuri sau produse contaminate (dar ne trimit gunoaiele cu sprijinul unor „întreprinzători” români! Să vezi când vom intra în Schengen „terestru”. Ați văzut că insectele nu sunt incluse?

        Profesorul dr. în medicină Werner Kollath a clasificat alimentele după valoarea lor nutritivă, rezultând tabela Kollath (vezi și la adresa web http://www.vollwertleben.info/html/kollath-tabelle.html). E în limba germană, dar, cum vă știu ambițioși, puteți traduce cu un translator adecvat printr-o aplicație online (Google translate).

        Ca totul să fie interesant, să știți că există alimente care nu expiră niciodată. Este important să ții cont de termenul de valabilitate atunci când cumperi și folosești un produs alimentar, dacă nu vrei să AI probleme de sănătate. Există însă câteva alimente care nu expiră niciodată. Dacă sunt depozitate corect, ele pot fi consumate după mult timp și nici nu-și vor pierde proprietățile și valorile nutriționale.

Alimente ce pot fi păstrate mai mult timp în cămara ta

Borcan cu miere

 

        Oțetul de mere, când este ferit de razele directe ale soarelui, își păstreaza proprietățile și poți fi sigur că nu va expira niciodată. Mierea își poate schimba culoarea și se poate zaharisi, dar este bună pentru consum chiar și după sute de ani, atunci când este depozitată intr-un recipient închis ermetic (generalul Cornel Nicolaescu, cu prisacă la Afumați, mi-a adus un borcan cu miere zaharisită, e excelentă).

        În catacombele egiptene s-au descoperit depozite de orez, care încă era bun pentru consumul uman! Așadar, e clar că pentru orez nu există dată de expirare. Dar atenție, pastrați-l departe de umezeală! Noi am scris destule despre sare, de la care se trage și cuvântul salariu. Atunci când este ferită de umiditate, sarea este „nemuritoare”. și de ce n-ar fi, dacă e vorba de o „piatră sfărâmată”? (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sare-1).

Tipuri de orez

 

        Vom scrie repejor și despre soia! Există sosul de soia. Dacă sticla în care este depozitat nu a fost deschisă niciodată, sosul de soia este valabil la nesfârșit. Dar când recipientul a fost deschis, sosul de soia are o valabilitate destul de scurtă. Pe el!

Fasole

 

        La fel ca mierea, atunci când este depozitat într-un recipient închis ermetic, zahărul alb, brun și cel pudră nu se strică niciodată. Fasolea boabe, uscată, când este ferită de dăunatori, nu are termen de valabilitate. E adevărat că se va fierbe mai mult timp și există posibilitatea să nu se înmoaie complet, dar valoarea nutrițională nu se schimbă, indiferent dcât stă pe raftul cămării (vezi la www https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-fasole).

        Amatori de cafea instant, dacă o depozitați în congelator, poate fi păstrată pentru totdeauna. Dar de ce să o faceți, că UE nu dădu vreo directivă! Dacă nu știați, ca și mine, care copil fiind, am numărat 16 arțari în pădurea familiei, există sirop de arțar. Dacă îl păstrați în congelator, siropul de arțar nu are dată de expirare. Aștept directiva UE și în acest caz.

        Nu vă grăbiți. Mai sunt băuturile tari. Am scris despre  (la  https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/12229059859?profile=original) țuică. Nu trebuie să vă grăbiți să dați gata o sticlă de băutură tare, indiferent de vreo directvă UE, pentru că alcoolul nu expiră niciodată. E adevărat că își poate pierde oleacă din aromă, dar tăria rămâne neschimbată.

        La final, oarece sfaturi privitoare la alimente ne sunt utile:

►Două pastile cu ulei de peşte luate zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani. Așa susţin cercetătorii din Marea Britanie. Creierele copiilor care au primit zilnic capsule cu acizi graşi Omega-3 şi Omega-6 au dezvoltat mai multă materie cenuşie, ceea ce a dus la creşterea memoriei pe termen scurt şi a capacităţii de toceală. În plus, timp de trei luni ei au redus cantitatea de mâncare de tip fast-food, inventată nu de români, băuturi carbogazoase şi au făcut mai mult sport.

►Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiilor din sudul Europei arată că există o proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie şi riscul de apariţie al mai multor forme de cancer bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniul din sol, o substanţă protectoare împotriva apariţiei cancerului.

►Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un alt studiu francez, cu o reducere de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu o reducere semnificativă a incidenţei cancerului la sân. Întrebați mamele românce și vedeți câtă ceapă folosesc la preparearea mâncării.

►Sucul de morcov este un preţios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de mâncare. Știu până și iepurii că morcovul este bogat în substanţe anti-oxidante ca vitamina A, dar şi alte vitamine şi minerale. O cură de zece zile cu suc proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte. Așteptăm confirmarea Ursulei de la UE!

►Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular. Și mai aflați că există peste 20.000 de feluri de bere! Aveam și noi fabrici de bere, dar au dispărut în neant. Ca o curiozitate, am aflat prin Cehia în secolul trecut, când am vizitat o fabrică de bere complet automată din Velké Popovice, un oraș aflat la 25 km la sud-est de Praga, care producea și produce și acum berea Kozel (țap), că în secolul al 16-lea, în Anglia, berea făcea parte din micul dejun! Ardelenii au apa vieții la micul dejun (palinca)!

►Contrar celor susținute de unii, vinul roşu e un ingredient esenţial pentru a ne menţine în formă. Se ştie de mult timp că ajută la prevenirea cancerului şi la protejarea arterelor. Unele studii arată însă, fără acordul UE, că există un antioxidant care se găseşte în strugurii roşii din care se face vinul, numit resveratrol. Acesta îmbunătăţeşte anduranţa muşchilor, reduce afecţiunile gingiilor şi apariţia bolii Alzheimer. Pe el, dar rezonabil! Vă ofer doar o ......... (https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/08/jocuri-de-cuvinte-sampanie.html).

►Eu și Viorica mâncăm dimineața câte un ou. Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decât cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii de la Universitatea de medicină din Louisiana (SUA), într-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de conţinutul bogat în cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeaşi energie ca şi mâncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Şi asta, indiferent de modalitatea de preparare.

Ouă...

 

►Dieta naturistă presupune şi reguli pe care mulţi oameni nu le pot urma. Dacă încercăm să ne apropiem cât mai mult de aceasta, vom observa, în timp, îmbunătăţiri. Iată care sunt regulie mai sus-menţionate. Consumă cel puţin 2 litri de lichide pe zi. Nu bea lichide în timpul mesei. Nu consuma multe feluri de mâncare la o masă şi vezi cum le combini. Vinul de ţară, „trăscăul”, se bea cu moderaţie cu o jumătate de oră înaintea mesei (eu știam că se bea cu paharul!), Fructele trebuie mâncate înaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună. UE, ce zici?

►Unii se tot plâng că nu fură banane în epoca socialistă. Este bine ca fiecare să consume alimente din ţara în care s-a născut. De exemplu noi, românii, am putea să înlocuim lămâia cu cătina albă. Produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin modul de preparare. Vitaminele sintetice realizate chimic nu îşi îndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale, deci trebuie înlocuite. Fără „suplimente alimentare” din farmacii!

►No, zice-se că în ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei, cum că ar conţine antioxidanţi care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar să prevină demenţa (ptiu, drace!). Consumaţi ciocolată cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face mai mult rău decât bine. Păi de unde să știm, bre?

►Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii de la Universitatea de medicină din Pennsylvania (SUA), neconfirmați de vreo directivă UE...

Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi alunele de pădure neprăjite reduc atât nivelul colesterolului rău, cât şi al grăsimilor nesănătoase din arterele sanguine. Studiul, efectuat pe trei mii de adulţi, timp de cinci săptămâni, a micşorat nivelul colesterolului şi trigliceridelor cu până la 30%, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blochează arterele.

Nuci, că noi nu avem fistic!

Oarece șuncă

 

►Atenție, ardeleni, se zice că un consum exagerat de şuncă poate afecta plămânii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani din cadrul Universităţii Columbia, New York. Şi asta din cauza faptului că şunca, slănina şi alte produse din carne afumată conţin nitriţi utilizaţi pe post de conservanţi. UE nu confirmă! Persoanele care au consumat produse din carne afumată de cel puţin 14 ori pe lună au prezentat de două ori mai multe riscuri de a face bronşită şi emfizem, boli care produc îngustarea căilor respiratorii şi obstrucţionează fluxul de aer.

Se zice cum că persoanele care mănâncă şuncă de mai mult de cinci ori pe săptămână prezintă cu 60% mai multe riscuri de a dezvolta cancer la vezica urinară, faţă de cei care mănâncă mai rar acest produs. Serios? Ursula, Pfeizer ce zice?

►Pentru a şti care sunt alimentele care ajută organismul să-şi refacă forţele, trebuie să cunoaştem câteva dintre acele legume şi fructe care, nepreparate, ne oferă vitaminele de care avem nevoie.

Trebuie ţinut cont de faptul că excesul alimentar duce la obezitate, boli şi îmbătrânire prematură, şi toate acestea pot fi simplu evitate.

Mâncați de-ale noastre!

 

          Așa că, fraților și cumnaților, șogorilor! Iată ce trebuie să mâncăm pentru a nu mai ajunge în vecinătatea farmaciilor, prea multe acum. Întrebați și un bun bucătar, care acum își  (https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/07/jocuri-de-cuvinte-bucatar.html) zice chef, adică „șef de cratițe și oale”!

          Cu vitamina A se laudă morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii şi verde închis. Alimentele bogate în vitamina E sunt germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline.

          Vitamina C au citricele, ardeiul gras, hreanul şi măceşul. Una din cele mai mari concentraţii de vitamină C o are pătrunjelul verde. Nu uitați de moare, adică zeamă de barză! Calciu găsim în iaurt, lapte, telemea, nuci, morcovi, varză, gulie, mere. Pentru fier trebuie să se mănânce spanac, gălbenuş de ou, cacao, stafide.

►Regimul alimentar mediteranean, bogat în uleiuri vegetale şi peşte, este la fel de benefic pentru persoanele care suferă de maladii cardiace ca şi regimul alimentar foarte strict, sărac în grăsimi, este concluzia Asociaţiei americane de cardiologie. Dieta mediteraneană constă în consumul de fructe, vegetale, seminţe şi peşte, cantităţi mici de carne roşie şi o cantitate relativ mare de grăsimi provenind din uleiul de măsline şi nuci.

          Prezenţa acidului gras Omega 3, în cantitate mare în aceste alimente, limitează crizele cardiace sau accidentele cerebrale. Dieteticienii au recomandat tuturor bolnavilor să consume zilnic o cantitate maximă de 200 de grame de colesterol, iar procentul zilnic de calorii provenind din grăsimi să fie limitat la 30%.

►Zic unii că trebuie să zdrobiţi usturoiul înainte de a-l găti sau mânca, pentru a-i păstra proprietăţile anticoagulante, utile în prevenirea bolilor cardiovasculare şi a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo, Argentina, au comparat efectul anticoagulant al usturoiului.

          Se spune că ar exista 14 alimente indispensabile unei diete. Discuțiile despre alimentele cu adevărat benefice și indispensabile unei diete sănătoase sunt tot mai frecvent purtate de specialiști și prezentate publicului larg. Motivul este lesne de înțeles, câtă vreme rata obezității și a afecțiunilor în care hrana de proastă calitate joacă rol central au crescut în mod alarmant și au început să amenințe până și viitorul generațiilor tinere.

          Copiii și adulții deopotrivă sunt afectați de era alimentelor nocive, vândute în ambalaje frumos colorate în supermarket, care ascund o listă E-uri periculoase sau controversate. Fast-food-ul și prăjiturile de cofetărie sunt intotdeauna alegeri preferențiale în fața legumelor și a fructelor, întrucât sunt mai accesibile din toate punctele de vedere. Printre multele tentații, oare mai știm care sunt alimentele indispensabile unei diete cu adevărat sănătoase?

Antidirectiva UE

 

 

          Alimentele în viață și în istorie

 

          Moto: „Am mâncat fripturi, din plin./ Am băut şi-un kil de vin./ M-am simţit, ce mai,... teribil,/ Că, în vis, orice-i posibil.” (În noaptea revelionului, de Marius Mălai, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

          Să vedem care sunt nutrienții necesari unei alimentații echilibrate. Apărură nutriționiștii care insistă asupra importanței consumului preponderent de produse naturale, în special legume și fructe, în detrimentul zahărului, grăsimilor saturate și carbohidraților simpli.

          Specialiștii spun că unele alimentele conțin fitochimicale unice, care dau nuanțele felurite ale fructelor și legumelor, cu un impact pozitiv senzațional asupra sănătății. Măsura în care consumăm aceste substanțe nutritive combinate și în cantități optime se reflectă direct in longevitatea noastra, susțin nutriționiștii. Avem nevoie de spectrul larg de nutrienți din alimente, de aceea suntem omnivori.

Insectele noastre clasice

 

          Fructele și legumele, pe care în copilărie le-am avut din ograda proprie și nu cumpărate, se află aproape de baza piramidei alimentelor, însă fără să ne înverțe UE știm cu adevărat care sunt acele sortimente cu adevărat importante pentru o alimentație echilibrată.

          Exemplificăm mai jos cu câteva alimente ce sunt de un real ajutor în constituirea unui plan nutrițional complet, care furnizează vitamine, minerale, fibre și antioxidanți (nutrienți esențiali pentru sănătate) și oferă în schimb un aport caloric inferior, pentru prevenirea acumulării kilogramelor în plus sau dezvoltarea de diverse afecțiuni. Sunt câteva legume pe care nu le-am avut „la mama acasă”...

          Anghinarea nu este foarte folosită în bucătăria tradițională românească, însă includerea ei în dietă poate fi un pas important pentru un corp armonios și o inimă sănătoasă. Alegeți anghinare de un verde închis intens, cu frunze bine închise, care eliberează suc când sunt stoarse. La frigider, această legumă poate rezista în stare proaspătă până la 5 zile.

          Destule vitamine, minerale și fibre necesare unei digestii optime conține leguma sparanghel, care trebuie să fie cu tulpina dreaptă și tare, pe care să se afle muguri rozalii în vârf. Sparanghelul se consumă după îndepărtarea capetelor lemnoase și spălarea în jet de apă. În stare proaspătă se poate păstra la frigider până la 5-6 zile.

          Ne învățară importatorii și cu fructele de avocado, consumate intens în cadrul dietei mediteraneene, zice-se bogate în acizi grași esențiali și antioxidanți. Așadar, sunt extrem de benefice sănătătii cardiovasculare. Alegeți la supermarket fructele tari, nepătate, cu coaja cerată strălucitoare, că ăla din piață, sanchi, cu certificat de „producător” de la en-gross nu vă lasă. Dacă sunt bine coapte, aceste fructe pot rezista o săptămână la frigider, în stare intactă.

          „La mama acasă” n-am avut nici broccoli, dar românii s-au obișnuit repede cu cultivarea plantei. Nu știm ce zic numerologii, că ne trezirăm în lista de profesii cu meseria asta, dar nutriționiștii zic că cu câteva porții de leguma asta pe săptămână înseamnă un sistem imunitar mai puternic și un risc scăzut de dezvoltare a cancerului. Ni se recomandă să alegem buchete de broccoli verzi și tari, fără capete gălbui, care pot fi păstrate la frigider circa o săptămână, fără să dea semne de alterare.

„Ulița gâștei”, acum strada Primăriei, asfaltată

 

          Cum prin satul meu, Livezeni, din comuna Stâlpeni, județul Argeș, în ciuda numelui, locuitorii au luptat cu osârdie împotriva livezilor de orice fel și le-au distrus că erau ceapiste comuniste, ne lămuresc nutriționiștii să mâncăm fructe de kiwi, bogate în vitamina C și antioxidanți, cică fiind gustări excelente sau ingrediente grozave pentru salate vitaminizante. Rezistă multe zile în șir la frigider, dacă le cumpărați în stare optimă, adică nici prea moi, nici prea tari, chiar și de la cei doi-trei comercianți din piața Moghioroș, cu certificat de producător, ce se laudă că sunt argeșeni din Oarja.

          Noroc că ăștia din Oarja aduc și pere, care, de pe la noi sau de aiurea, deși au mai multe calorii decât alte fructe, sunt o sursă bogată de beta caroten, vitamine și alți fitonutrienți importanți. Dacă prezintă pete maronii, nu înseamnă că nu sunt bune pentru consum. Acasă, în copilărie, „ai mei” păstrau perele în fân. Cele mai gustoase erau cele de la cei doi peri din curtea casei părintești, care au existat până în anii 80 ai secoluluitrecut. Nu le achiziționați pe cele foarte moi și cu miros acru.

Taxi!

 

          Ca să compensăm lipsa fructelor noastre, ne învățară importatorii și cu ananasul, un aliment bogat în vitamine și minerale, vitaminele A și C, calciu, fosfor și potasiu. Mai conține fibre și puține calorii, zic unii că previne tusea și răceala, întărește sistemul osos, menține sănătatea gingiilor, atenuează simptomele artritei și îmbunatățește digestia.

          Noroc că ni se recomandă ale noastre piersici, pe care nu le aveam în grădina casei, dar avea vecina tanti Mia Fierii și îmi dădea și mie ca să nu fiu tentat să sar gardul. Și no, aflu eu că au multiple beneficii pentru sănătate, de la contribuția lor în menținerea sănătății vederii, dar depinde la cine și la ce mă uit, până la îmbunătățirea aspectului pielii, detoxifierea organismului, arderea grăsimilor și prevenirea constipației.

          În sfârșit, ni se recomandă leguma copilăriei mele, ardeiul gras (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ardei-2), care, zice-se, ar fi sărac în calorii (45 kcal100 g), asigură doza zilnică recomandată de vitamine A și C, pentru un sistem imunitar puternic și o piele frumoasă și sănătoasă. Capsaicina din aceste legume ar reduce nivelul colesterolului rău, controlează diabetul, atenuează durerile și diminuează inflamatiile. Oare chiar și la octogenari?

          Ni se recomandă și căpșunile, în copilărie eu consumându-le doar pe cele sălbatice, din care mama făcea și dulceață din cele culese de mine în „ulcică” și puse în coș. Acum se cultivă în grădină. Capsunile conțin un număr mic de calorii, fibre care reglează tensiunea arterială, vitamine și minerale utile în reducerea senzației de foame. Fenolii din aceste fructe delicioase, vitamina C, acidul folic și flavonoizii joacă un rol central în menținerea sănătății și frumuseții organismului. Nu ni se spune nimic de inteligență! UE, ce zici?

          Nu pot să uit roșiile din grădina „mamei”, ceea ce m-a făcut să scriu (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tomata-2) despre celebrele „fructe” aduse din America de Sud. Studiile de specialitate au asociat rosiile cu cele mai sănătoase alimente consumate de om, ca atare, în salate, ca gogonele murate, ca bulion sau ca suc de roșii (din care „beau copiii, beau și moșii”).

          Tomatele sau roșiile aduc numeroase beneficii organismului. Pline de vitamine (A, C și E), flavonoiziți (antiinflamatori naturali), potasiu și alte săruri minerale, roșiile sunt elemente de bază într-o dietă echilibrată. Odată gătite, roșiile furnizează mult licopen, un puternic antioxidant care imunizează organismul împotriva multor tipuri de cancer.

Roșii în 2014, Stâlpeni, Argeș

 

          Ajunserăm la pepenele roșu, care nu creștea pe la mine în copilăria mea, dar eram mereu prezent la gară la descărcare când veneau cei de la câmpie, din Vlașca, cu vagonul de pepeni. Mâncam pepene cât voiam după descărcare și primeam un pepene cât îl puteam căra pentru dus acasă. Așa că o sursă bogată de vitamine, zaharuri sănătoase, fibre și multă apă, pepenele roșu este 100% benefic organismului și recomandat persoanelor care doresc să scape de kilogramele în plus.

          Prin pădurea unde mă plimbam fără frică erau câteva locuri cu afine. Atunci nu știam că afinele sunt considerate a fi cea mai bogată sursă de antioxidanți dintre toate fructele indispensabile unei diete echilibrate. Se zice că acestea mențin sănătatea cerebrală și cardiovasculară, previn cancerul și afecțiunile dermatologice, oferind un set complet de beneficii pentru sănătate în general, la orice vârstă.

          Orice om din satul meu avea viță de vie în grădină sau în curte pentru strugurii gustați cu plăcere toamna. Culturi mari de viță de vie nu existau. Vin se făcea puțin, dar zaibăr bun. Nu era o zonă viticolă. Pruna era mai importantă. Strugurii conțin din abundență resveratrol, un antioxidant care joacă un rol-cheie în protecția împotriva cancerului de colon și creșterii prostatei, afecțiunilor coronariere, nervoase, fungice și infecțioase.

 

          Alimentul în expresii

 

        Motto: „Într-o oală cu sarmale/ Un piper a fost şocat.../ Dorea urgent «osanale»/ Pentru «gustul» ce l-a dat.../ Sarmaua fiind decor,/ Cerea... «drept de autor»...” (Gastronomică, hexagramă de Constantin Enescu, 2011)

 

          De la aliment au derivat multe cuvinte, devenind învechit chiar și cuvântul alimentară, că de, era magazin socialist... Noroc că e sinonim cu băcănie, băcan fiind moștenit din turcicul bakal. În băcănie găseai toate ingredientele pentru a pregăti o mâncare. Copil fiind, eram uneori trimis la băcănie să iau doar orez, zahăr sau măsline.

          Pește lua uneori tata, că era alimentul săracului. Azi costă mai mult decât carnea. Toate alimentele, mirodeniile și mâncărurile pregătite cu ele înseamnă hrană, numită familiar și crăpelniță sau haleală. Am amintit și vechile cuvinte menajă (în Transilvania, Maramureș, Bucovina), piștă (în Transilvania, Maramureș, Bucovina) sau vipt (în Transilvania, Maramureș, Bucovina).

          Englezii folosesc aliment (din latinescul alimentum), fare (rar pentru mâncare și băutură), food, foodstuff sau nourishment, „hrană” (din medievalul englez norisshement, din medievalul și vechiul francez norissement, din verbul norrir, „a hrăni”).

          Cel mai folosit este food, moștenit din medievalele engleze fode, foode, din vechiul englez fōda, „alimente”, din proto-vest-germanicul *fōdō, din proto-germanicul *fōdô, „alimente”, din proto-indo-europeanul *peh₂-, „a păzi, a pășuna, a hrăni”. Poate fi și substantiv („aliment”), dar și adjectiv („alimentar, mâncabil, de mâncat”, vezi Thesaurus: food).

 

Foodstuff (produse alimentare)

 

          În afară de aliment sau (ceva) de mâncat, food poate fi folosit și la figurat, de exemplu pentru motiv de gândire sau hrană pentru minte (the man's inspiring speech gave us food for thought, „cuvântarea inspirată a omului ne-a dat motiv de gândire”), hrană a sufletului (Mozart and Bach are food for my soul, „Mozart și Bach sunt hrana sufletului meu”) etc.

          Au apărut și cuvinte compuse, precum: angel's food cake (prăjitura îngerului), baby food (mancare pentru bebeluși), cheese food (brânzeturi), cottage food operation (pregătirea mâncării de cabană), fast-food sau fast food, food additive (aditiv alimentar), food art (arta gătitului, gastronomie), food bowl (bol de mâncare), food cart (coș de alimente), food-derived illness (boli derivate din alimente), food fish (mâncare din pește sau pește comestibil), food garden (grădină cu legume), food plant (plantă alimentară), food science (știința alimentelor), foodstuff (produs alimentar), food supplement (supliment alimentar), food-to-go (mâncare la pachet), food web (reţea trofică), frozen food (alimente congelate), ground food (alimente măcinate) etc.

 

Étalage de nourriture (etalarea alimentelor pe tarabă)

 

          Francezii folosesc cuvântul aliment, moștenit din latinescul alimentum, dar și denrée alimentaire, „produs alimentar”. Se folosesc și sinonimele becquetance („haleală, de ciugulit”, din becqueter, „a ciuguli”, + -ance), boustifaille, boustife și boustiffe (îngurgitare, din bouffer, „a îngurgita”), denrée („mărfuri alimentare”, din denier + ée), mangeaille (mâncabil, din manger, „a mânca, mâncare”), manger („a mânca, mâncare”), mests (cuisine: chacun des aliments apprêtés qu’on sert pour les repas, „gastronomie: fiecare dintre alimentele preparate servite la mese; feluri de mâncare”), nourriture, („hrană, alimente” (din secolul al XII-lea, din latinescul nutritura, „hrană, hrănire”), pain („pâine”, cu sensul „hrană („de mâncat”), pitance („rație”), provision („provizii”), din latinescul provisio („previziune, acțiune de a preveni”), victuaille („alimente”), din latinescul victualia, „hrană”, reflecție asupra acestui cuvânt latin al vechiului cuvânt vitaille, „hrană, a trăi”, din 1138, folosit până în secolul al XVIII-lea și din care derivă hrană, alimentare etc.).

          Sărim la nemți, și ăștia în Schengen, nu ca noi sub (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen) profesor, care se vrea șef la NATO. Folosesc destule cuvinte, precum Ernährung („nutriție”, din ernähren, „a mânca”, +‎ -ung), Essen („mâncare”, din medievalul germanic ëzzen, din vechiul germanic ezzan, asemănător cu vechiul saxon etan”), Futter („hrană pentru animale”, din medievalul germanic vuoter, din vechiul germanic fuotar, „furaj”), Lebensmittel („produse de băcănie, alimente”, din Leben, „viață”, +‎ -s- +‎ Mittel, „mijloace, resurse”), Nahrung („alimente”, din medievalul germanic narunge, din vechiul germanic narunga; la o analiză superficială, din nähren, „a hrăni”, + -ung), Nahrungsmittel („alimente”, din Nahrung +‎ -s- +‎ Mittel) etc.

Unterschiedliche Lebensmittel (diferite alimente)

 

          Ajungem la cei care au declanșat operațiunea specială împotriva altor slavi ce se credeau de altă familie și doreau să uite limba rusă, e drept că și româna și maghiara, dar fiind de acord cu existența limbii moldovenești. Rușii folosesc cuvinte precum korm – корм („hrană pentru animale”, existent și în ucraineană, moștenit din vechiul slavic de est kŭrmŭ - кърмъ, din proto-slavicul *kъrmъ, „aliment”), píš'a – пища (împrumutat din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища, din proto-slavicul *piťa).

Píš'a – пища (alimente)

 

          Să nu vă mirați dacă rușii folosesc sinonimele eda – еда, „mâncare”, din proto-slavicul *ěda, din *(j)ěsti, a mânca”, prodovolstvije - продовольствие, „alimente, provizii, rații”. пищевые продукты, „produse alimentare”, продукты питания, „produse alimentare”, съестной припас. „aprovizionare cu alimente”, съестные припасы, „provizii alimentare”, съестное, „comestibil”, провизия, „provizii, , жрач, жрачка, „de-ale gurii”, în jargon хавка, хавчик, „haleală”, хрючево, хрючило, „mâncare fără gust” etc.

          Mai folosesc și pitánije – питание („nutriție, alimentare”, din pitátʹ – пита́ть, „a alimenta”, +‎ -ánije - -а́ние) sau produkty pitanija - продукты питания, „produse alimentare”. Pitánije – питание se folosește nu numai la hrănire, ci și la alimentarea cu orice flux, cu aer, apă, vapori de apă, gaz, curent electric etc.

 

 

 

          Alimentul în (c)arte

 

          Motto: „În pieţele, cândva de stat,/ Servirea-i ca la case mari/ Cu bunătăţi ce solu-a dat/ La turci, chinezi sau la bulgari.” (De ziua mondială a alimentaţiei, de Stelică Romaniuc)

 

 

          Cuvântul aliment este scris prima dată în română de Macedonski (1854-1920), cel supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Cuvântul s-a generalizat rapid.

          Sadoveanu folosește cuvântul aliment la figurat („[Cărțile] sunt moștenirea noastră cea bună și neprețuită, în care găsim, aliment sufletului nostru.”). Poate a citit cele scrise de Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român, care la figurat se referea la „ceeace întreține sau face să subziste”, exemplificând cu „lemnul este alimentul focului” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

          Nici Scriban nu s-a lăsat mai prejos, definind scurt și cuprinzător alimentul în anul 1939 ca „*alimént n., pl. e (lat. alimentum, d. álere, a nutri). Nutriment.”, exemplificând la figurat cu „învățătura e alimentu sufletuluĭ” [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura "Presa Bună", Iași, 1939].

          Cuvântul crăpelniță, mâncare (familiarism), este amintit de Ion Pas („[A murit] acu vreo doi ani. Pe de-o parte de bucurie mare, pe de alta, de necaz. Dar și de băutură multă și de crăpelniță.” sau „N-o să-i dau crăpelniță degeaba.”).

          Despre hrană au scris Creangă („„A dat drumeței un corn de prescură și un păhăruț de vin, ca să-i fie pentru hrană, la drum.”), Eminescu („O carte care nu lăsa nemic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană.”), Sahia, proletcultistul („Câți nu sunt din aceia care n-au văzut coșul fabricii, n-au mirosit duhoarea cocsului, dar în schimb fură hrana muncitorilor.”) și mulți alții.

          Până și cuvântul familiar haleală, mâncare îngurgitată cu lăcomie de un hămersit a fost folosit de Dunăreanu („Moșneagul... privește la coșniță și îngână: Flămângioșilor, degrabă la haleală și eu nici de-un franc n-am prins.”). De arhaismul vipt, derivat din latinescul victus, folosit în Transilvania, Maramureș, Bucovina, însemnând mâncare în general, e exemplificat de Șăineanu („asini carele grâu, pâine și vipt ducea”, Palia) [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

          Conaționalii regelui Carl al III-lea cu consăteni pe la Viscri folosesc cuvintele aliment, food, „alimente”, foodstuff, „produs alimentar”, nourishment, „hrană”, în final din franceză etc. Ca adjectiv folosesc alimentous, „alimentar”, din aliment + -ous, „nutrițional, alimentar”.

          William Shakespeare, singurul alfabetizat din familia sa, în Mult zgomot pentru nimic, scria în secolul al XVI-lea: „Acest lucru poate dovedi hrană, spre nemulțumirea mea.” (This may prove food to my displeasure. [1598–1599 (first performance), William Shakespeare, “Much Adoe about Nothing”, in Mr. William Shakespeares Comedies, Histories, & Tragedies […] (First Folio), London: […] Isaac Iaggard, and Ed[ward] Blount, published 1623, →OCLC, Act I, scene iii]).

 

Some eats (ceva de ciugulit, ceva de-ale gurii)

 

          Englezii folosesc și eats (slang, „argou”), „de-ale gurii, îmbucabile”. Chathuri Nugawela, în Ape de est, țărmuri de vest, scria în 2011: „La majoritatea acestor petreceri, nimeni nu știa cine este gazda și tocmai ai auzit de la un prieten că există una, ai ciugulit ceva de-ale gurii și ai plecat.” (At most of these parties, no one knew who the host was, and you just heard from a friend that there was one, you got some eats and off you went. [2011, Chathuri Nugawela, Eastern Waves, Western Shores, Xlibris, page 81]).

 

Quelques aliments (câteva alimente)

 

          Trecem Canalul Mânecii la francezi, acum cu vamă, care folosesc cuvintele aliment, din latinescul alimentum, bouffe, denrée alimentaire etc. Adolphe Duchesne, în Lista plantelor utile și a plantelor otrăvitoare ale globului, scria în 1836: „Fructul numit cul-de-chien, „fund de câine”, adus din Germania, este astringent înainte de maturitate; când s-a inmuiat în paie este o mâncare foarte plăcuta; […].” (Le fruit nommé cul-de-chien, nèfle d’Allemagne, est astringent avant sa maturité ; lorsqu’il a molli sur la pail,,,le c’est un aliment fort agréable ; […]. [Édouard Adolphe Duchesne, Répertoire des plantes utiles et des plantes vénéneuses du globe, Paris, Jules Renouard, 1836, page 249]). E vorba de pere pergamute!

          Trecem pe nesimțite în Germania (de, țări Schengen, granița doar se intuiește!). Nemții folosesc cuvintele Ernährung, „alimentare”, Essen, „masă, , hrană, mâncare”, Futter, „hrană pentru animale, nutreț, furaje”, Lebensmittel, „aliment, produse alimentare”, Nahrung, „hrănire, hrană”, Nahrungsmittel, „aliment, produs alimentar” etc.

          În dicționarul ilustrat „Mâncare și biotehnologie: mai mult decât brânză și bere, de pe site-ul wissen.de, se scrie: „Deși există o mare neîncredere în alimentele modificate genetic, «genele» sunt conținute în mod natural în fiecare ființă vie și, prin urmare, în toate alimentele.” (Das Misstrauen gegenüber gentechnisch veränderten Lebensmitteln ist zwar groß, allerdings sind »Gene« natürlich în jedem Lebewesen und damit auch în allen Nahrungsmitteln enthalten.“ [wissen.de – Bildwörterbuch „Lebensmittel- und Biotechnologie: Mehr als Käse und Bier]).

 

Fisch ist ein wichtiges Nahrungsmittel von Mensch und Tier (peștele este un aliment important pentru oameni și animale)

 

          Într-o traducere a romanului Ned sau o viață în fața catargului, original în engleză din 1843 al lui James Fenimore Cooper, se scria: „Nici nu aveam voie să trimitem o barcă la țărm pentru a lua alimente proaspete.” (Wir durften nicht einmal ein Boot an Land schicken, um frische Nahrungsmittel zu beschaffen.“ [James Fenimore Cooper  Ned oder Ein Leben vor dem Mast. 3. Auflage. mareverlag, Hamburg 2017 (übersetzt von Alexander Pechmann), ISBN 978-3-86648-190-9, Seite 183. Englisches Original 1843]).

          Ajungem iar la declanșatorii operației speciale care ține de doi ani, rușii, care folosesc cuvintele korm – корм, „hrană pentru animale, nutreț, furaje”, píš'a – пища, pitánije – питание, „alimentare”, dar și sinonimele jedá – еда́, „aliment, mâncare”, žratvá – жратва́ (argou), „de-ale gurii”, kormjóžka - кормёжка (argou), „haleală, de halit; la iesle”, xavčik – хавчик, „provizii alimentare; gustare”, xarčí - харчи́ (argou), „ciuguleală”, produkty pitanija - продукты питания, produse alimentare etc.

 

Jedá – еда́ (mâncare)

 

          De pe internet [Wikisource], aflăm că Lev Tolstoi, în Trei pilde, scria în 1895: „Această gospodină gătea toată viața și, deși nu era o bucătăreasă celebră, știa să coacă pâine și să gătească bine mâncăruri delicioase.” (Хозяйка эта всю свою жизнь занималась приготовлением пищи и хотя и не была знаменитой поварихой, но хорошо умела печь хлебы́ и вкусно варить обеды. [Л. Н. Толстой, «Три притчи», 1895 г., Викитека]).

          Tot Lev Tolstoi, în Este scump, scria în 1890 [Wikisource]: „Paznicul veghează și se duce la bucătăria palatului să ia mâncare pentru criminal.” (Сторож и караулит и за едой для преступника на кухню во дворец ходит. Л. [Н. Толстой, «Дорого стоит», 1890 г., Викитека]).

 

 

          Alimentul în onomastică

 

          Moto: „Greierele-ntreaga vară/ Cântă, bea, mănâncă mici;/ Pentru iarnă să nu piară/ Şi-a găsit vreo trei '«furnici'».” (Unui «greiere» ca mulţi alţii, de Aura Georgescu)

 

          Nu vă mirați, că acest cuvânt, aliment, precum și cuvintele apropiate din domeniu au pătruns până și în onomastică, în nume de locori sau de oameni. Am dat exemple când am scris de ciorbă (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba).

          În engleză există numele Essen, un prenume moștenit din germană. În vestul Germaniei există Essen, un mare municipiu industrial în Rhine-Westphalia, în partea de nord. S-a și scris despre răspândirea acestui nume [Paul Derks: Der Ortsname Essen, in: Essener Beiträge 103 (1989/90), pp. 27–51]. Complexul industrial al minei de cărbuni Zollverein din Essen a fost înscris în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (Wikipedia).

 

Essen, Germania

 

          O comună numită Essen există în Belgia, în provincia Anvers, în regiunea flamandă. Tot Essen se numește un cătun din comuna Bamerveld și un cătun al comunei Haren, ambele din Olanda. Mergând la sursa germană, prietenul Bauer mă ajută cu numele Essen al unei comune din Germania, Niedersachsen (Saxonia de jos) și al unei comune din Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Westfalia).

 

Essen vă salută

 

          Mai puteți căuta nume și după felurile de alimente (legume, cartof, ardei etc., alte tipuri), în română și în alte limbi. Oricum, precis amatori și consumatori de alimente, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, undeva, cândva, care vă poate oferi și cină și băuturi de calitate! Se spune că primul vegetarian a apărut că nu știa să vâneze, iar primul vegan că nu știa nici să aprindă focul... Că la mine....

 

Tot Viorica-i baza!  

 

Articolul întreg în format pdf la: Jocuri de cuvinte - aliment.pdf

 

 

NC, gurmand (moderat)