Jocuri de cuvinte - tigaie

 

Jocuri de cuvinte – tigaie

Geografie lingvistică

       Tigaie

       Motto: „Înţelepciune bărbătească: o tigaie plină te hrăneşte, una goală te educă.”

       Dacă am scris despre foc, despre mămăligă, despre brânză, tocană, tuci, musai să scriem și despre tigaie, cea în care mulți pregătesc un fel mai simplu sau mai complicat de mâncare. Tigaia e un vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă, cu o coadă lungă (sau cu două toarte mici), întrebuințat la prăjit.

Tigaie

       MDA2 (2010) precizează etimologia: „E: slv. тигани, тиганъ, srb. tiganja, ngr, τηγάνια (pll τηγάνιον”). Așadar l-am moștenit din cuvântul grecesc bizantin tēgánin - τηγάνιν, prin cuvântul bulgar tigan - тиган sau prin cuvântul sârbo-croat tìgānj. Cuvântul grecesc bizantin tēgánin – τηγάνιν este moștenit din cuvântul grecesc koine tēgánion - τηγάνιον, diminutiv al grecescului antic tḗganon - τήγανον sau tágēnon – τάγηνον.

       Mihai Vinereanu scrie despre tigaie: «tigaie (ar. tigane, mgl. tigana) – vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă și cu coadă lungă intrebuințat la prăjit. Mgr. τιγάνι „tigaie” (Miklosich, Fremdw., 132; Cihac, II, 706; Tiktin; Vasmer, III, 142); cf. Cuman. tegana (Kuun, 124), v.sl. teganŭ, alb. tigan, bg., scr. tigau, rus. Tagan. Der: tigăiță.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

       În diferite limbi tigăii i se spune:

֎ Bratpfanne în germană (din braten, „a prăji”, + Pfanne, „tigaie”);

Bratpfanne

֎ Fàn - 泛 în chineză;

֎ farsora în venetă, fersorie, padiele în friuliană, forsaura în dalmată [din latinescul vulgar *frīxōria, din latinescul frīxus, „fript, copt”, din latinescul frigo, „frig, prăjesc”, din proto-indo-europeanul *bʰer (H) -g-; cf. grecescului antic phrúgō - φργω, „prăjesc, coc”, sanscritelor bhṛjjati - भृज्जति, „a prăji, a frige”, bhṛg - भृग्, „zgomotul focului”; De Vaan sugerează că este un împrumut din greacă sau o altă sursă, după Giacomelli, 1994, care presupune că este un împrumut grec târziu, probabil legat de umbrianul frehtu];

֎ fovung în kotava;

֎ frigideira în portugheză (din frigir, „a prăji”, +‎ -deira);

֎ frissoghja în corsicană;

֎ furaipan - フライパン în japoneză;

֎‎ kaṛāhī - کڑاہی în urdu, kaṛāhī - कड़ाही, kaṛāhā - कड़ाहा, phrāiṅg pain - फ्राइंग पैन în hindusă;

֎ keptuvė în lituaniană;

֎ meqla - مَقْلَة în arabă algeriană, meqla - مقلة în arabă marocană, ‎ miqlāh - مِقْلَاة în arabă;

֎ padella în italiană și dalmată (din latinescul patella, diminutiv al lui patina, „o farfurie largă de mică adâncime, tigaie”, sau de patera, „farfurie largă și plată”), padella, chazzetta în retoromană, padena, padèla în occitană, paella în catalană, paen – 팬 în coreeană, paile, payele în valonă, payalle în tourangeau;

֎ Pan în luxemburgheză, pan în engleză (din englezescul medieval panne, din vechiul englezesc panne, din proto-vcest-germanicul *pannā, din proto-germanicul *pannǭ, „tigaie”), olandeză, bască, corsicană, irlandeză și afrikaans, frying pan în engleză, pan – פּאַן în idiș, pande în daneză, pánev în cehă, pann în estonă, Pann în germană de jos, panna în estonă, panna, stekpanna în suedeză, panne în norvegiană, pannu, paistinpannu în finlandeză, panvica în slovacă, panwej în sorabă, pönnu în islandeză, Pfanne în germană (toate în final din proto-germanicul *pannǭ, „tigaie”, din latinescul târziu panna, din latinescul patina, „castron, platou”);

֎ patélʹnja - пате́льня în ucraineană și în belarusă, patelnia în poloneză, pato în esperanto, petėlnė în samogitiană;

֎ poêle în franceză (din vechile francțuzești paelle, paielle, din latinescul patella, diminutiv al lui patina, „tigaie”, sau al lui patera, „vas plat larg”);

֎ ponev în slovenă, pónoj în sorabă;

֎ pugón în tagalogă;

֎ sartago în latină, sartén în spaniolă, sertã în portugheză (din latinescul târziu sartāgō, sartāginem, „tigaie”);

֎ serpenyő în maghiară [a) de la sudul slav, în final din proto-slavicul *čerpъ, „bucată de ceramică spartă”; b) din germană, posibil bazat pe germanicul medieval *cherpene pfanne, „tigaie de lut”];

Cuvântul „tigaie” în câteva limbi

֎ skarvadà în lituaniană, skavaradá - скаварада́ în belarusă, skovoroda - сковорода în rusă, skovorodá - сковорода́ în ucraineană (din vechiul slavic de est skovoroda - сковорода, din proto-slavicul *skovorda, „tigaie”, probabil dintr-o sursă greacă antică sau iraniană a vechiului armenesc skawaṙak – սկաւառակ, „farfurioară, farfurie”, care reprezintă probabil iranianul *skavarid-ak, ce conține binecunoscutul sufix -ak - -ակ; comparați-l cu persanul sukôra - سکوره, „strachină, farfurie”, greceștile antice skeuárion – σκευάριον, skeuarídion - σκευαρίδιον, „vas mic”);

֎ skillet în engleză (din vechiul franțuzesc escuëlette, diminutiv al lui escuëlle, „castron”, din latinescul vulgar scutella, diminutiv al lui scutra, scuta, „tavă, vas”);

֎ sutōbu - ストーブ în japoneză;

֎ tābā - таба în abhază, taba - таба în bașchiră, cazahă, kârgâză, nogaï și tătară, tābă - табэ în adige, tăburuda - кәбуруда în nganassan, tâbe - ‎ تابه în persană, tava - тава în macedoneană, tavā - توا în urdu, tavā - तवा în hindusă, tava în azeră, croată, bosniacă și turcă, tʿava - թավա în armeană, toba - тоба în tadjică, tova în uzbecă (toate din persanul tâbe - تابه, „tigaie”);

֎ taġen în malteză (din arabicul ṭājin -طَاجِن, din precedentul ṭījan - طِيجَن, din siriacul clasic ṭēganā - ܛܐܓܢܐ, „tigaie”, din greceștile antice tḗganon - τήγανον, tágēnon - τάγηνον, „tigaie”);

֎ ṭapa - ტაფა în gruzină;

֎ tasa în shingazidja;

֎ tegame în italiană (probabil din grecescul antic tēgánion - τηγάνιον, diminutiv al lui tḗganon - τήγανον, variantă a lui tágēnon – τάγηνον; altă teorie îl leagă de latinescul tegumen, prin latinescul vulgar *tegamen), tigaie în română, tigájá în țigănească, tigan - тиган în bulgară și în macedoneană, tigan în albaneză, tigáni - τηγάνι în greacă, tigàni în țigănească, tiganj - тигањ în sârbo-croată (toate din grecescul antic tēgánion - τηγάνιον, diminutiv al lui tḗganon - τήγανον, variantă a lui tágēnon – τάγηνον);

֎ togoo – тогоо în mongolă;

֎ מַחֲבַת în ebraică.

        Tigaia și de-ale gurii în viață și în lume

       Motto: „De când litrul de ulei/ E de zeci de mii de lei,/ Peştii, la români, se zbat/ Şi-n tigaie… pe uscat.” (Efim Tarlapan)

       Ne referim doar la vasul de bucătărie, cu coadă, în trecut și cu toarte, la unele „de-ale gurii”, cu care am luat cunoștință în familie, pe „ulița gâștei”, în comuna Livezeni până în 1950, din acel an sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș. Ultimul primar al comunei a fost tata (1946-1950). Bunicii, patern, Constantin, liberal, al cărui nume îl port ca prim nepot, matern Dumitru, țărănist, au fost primari cu rândul între 1930 și 1938.

„Ulița gâștei”, acum strada Primăriei

       Bucătăria era iarna într-una din cele două camere, cu folosirea sobei cu plită care avea și cuptor. Din primăvară până-n toamnă mama folosea bucătăria de vară din curte, de sub un păr și pirostriile în centrul curții. Și soba asta avea cuptor și era de metal. Focul se făcea cu lemne, aduse fie din parcela noastră de pădure, copacii tăiați fiind „marcați” de pădurar, fie cumpărate de la întreprinderea forestieră din comună.

       Mamei îi plăcea enorm să gătească orice fel de mâncare tradițională. De la vacă nu ne lipseau laptele, brânza și untul. Brânză de burduf primeam toamna de la ciobanul Bugheanu care vara făcea turma mare, ne lua și cele 4-5 oi ale noastre și le ducea la munte. Turma mergea pe jos 40-50 de km spre pășunile din Iezer-Păpușa.

       Grădina casei ne asigura legumele și fructele necesare, cultivând ai mei tomate sau roșii, ardei, fasole, ceapă, usturoi, castraveți, dovlecei, vinete, varză, cartofi și unele condimente. De la băcănie nu cumpăram decât sare, zahăr, ulei, orez și uneori pește, cel mai ieftin aliment al „săracului”! Acum e mai scump ca orice carne!

       Carne aveam mereu, că la Crăciun se tăia porcul, se tăiau gâștele și se conservau „la garniță” în untură, varză acră aveam la putină, bulion și suc de roșii aveam de cu toamnă la sticle și borcane.

       Nu lipseau păsările din ogradă, găinile, cocoșii, rațele, gâștele, curcile, bibilicile, iepurii etc. Ouăle păsărilor nu lipseau. La Paște se tăiau mieii. Toată vara se tăiau păsările. Era o regulă în toate la oamenii vrednici. Nu mai punem la socoteală că tata era și vânător, așa că mai beneficiam noi și de iepuri de câmp, rațe și gâște sălbatice, lișițe, porumbei, toate vânate toamna și iarna numai în grup.

       În cămara dintr-un capăt al grajdului durat din cărămidă, zidit, dulgherit și acoperit chiar de tata și frații săi Ion și Vasile erau oalele mari de argilă sau cante separate numai cu untură, cu untură și jumări, cu untură și carne afumată și prăjită („carne la garniță”), cu cârnați în untură etc.

De-ale gurii!

       Aici era butoiul cu țuică, damigene cu vișinată, afinată sau cireșată, putina cu varză acră, putina și borcanele cu murături. Pe rafturi tronau sticlele cu suc de roșii, borcanele cu magiun de prune, bulion, zarzavat de ciorbă, cu gemuri și dulcețuri, cartofii, funiile de ceapă și usturoi. Butoiul și putinele fuseseră făcute de bunicul matern Dumitru, dogar.

       Nu venea nimeni să ne deszăpezească, militari sau polițiști, nu se plângea nimeni că datorită zăpezii mari „n-a putut să meargă la magazin câteva zile ca să-și cumpere de-ale gurii”, cum se plângea una de la țară mai anțărț!

       Conservarea și pregătirea mâncării se făcea cu vasele mamei, din care nu lipseau 4 tigăi de diverse dimensiuni, tuciul de mămăligă, tuciurile mari de topit untura și de prăjit carnea în untură, cazanele de fiert pe pirostrii în centrul curții magiunul, de fiert bulionul și sucul de roșii, oalele de argilă sau metalice de gătit orice fel de mâncare, inclusiv celebrele tocănițe, sarmale, ciorbe etc. Cu un simplu clic citiți despre ce doriți, analizate lingvistic, chiar și despre aliment la început! Peste ani, după ce tata a văzut ce face Viorica la vizita la Stâlpeni, mi-a șoptit în taină: „Viorica seamănă cu mamă-ta. Are și pistrui și e și vrednică!” Și mie îmi zicea lumea că sunt fiul mamei Vioricăi, mama-soacră Silvia! Pe mama Viorica n-a apucat-o!

       Tigaia în expresii

       Moto: „Cum e omul! Blamează porcul în fel şi chip, mergând până acolo încât îşi insultă semenii atribuindu-le numele de porc, dar e mort după carnea lui: friptură la tigaie, la grătar sau la cuptor, cârnaţi, crenvurşti, salam, parizer, pastramă, bacon...” (George Budoi)

       Unii „se uită ca pisica în tigaie”, adică se uită cu jind, precum se uitau pensionarii la bugetele lui Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu. Alții „sunt cu un ochi Ia gaie și cu altul la tigaie”, adică se uită cruciș, precum președintele meu de bloc, golfist și excursionist, la pesediștii de la scara doi care aveau gândurile împrăștiate, nu prea se regăseau până a fi chemați la guvernare și acum țin cu dinții de ea protejați de CCR, vizitată de ambasadorul războinicului Macron. Cioloș deveni consilierul camionagiului... Camionagiul îl chemă la el pe Nicușor Dan...

       Cu peneliștii și useriștii, cu Ursula vaccinista, am trecut „din tigaie pe foc”, adică am pășit sigur din rău în mai rău. Am dat miliarde pe vaccinuri și ca recompensă useristul Voiculescu, cu adeverință vieneză de ajutor de brancardier, deveni (n)europarlamenntar, iar șeful lui, Cîțu, senator! Bravo, națiune!

       „A fi pușcă cu tigaia” înseamnă a fi om de nimic, dar și a fi prost. Așa a vrut CCR să fie ale(r)gătorii la urne, ca să îl voteze pe Nicușor Dan care a înfrigurat Bucureștiul și ține să înfrigureze toată țara! A demonstrat că fu reales primar deoarece n-a făcut nimic, nici măcar n-a cumpărat o locuință propriei familii. Ba a făcut oarece, a desființat zorit orchestra Valahia a lui Marius Zorilă și și-a mărit salariul cu 12.000 de lei. Trai, nineacă! Fu primit și de camionagiu! Ce-o zice Crin, groparul mareșalului, al poetului Radu Gyr și al altor români?

       În engleză tigăii i se spune pan, frying pan, skillet, cookie sheet, tin. Tot pan este și în irlandeză. Pan are semnificațiile; tigaia de gătit; conținutul tigăii; (în Irlanda) un recipient adânc din plastic, folosit pentru spălare sau prepararea alimentelor; un recipient larg în care boabele de aur sunt separate de pietriș prin spălarea conținutului cu apă; (în geografie, geologie) o întindere de teren plan situată într-o depresiune, în special un iaz sau un lac, considerat ca întinderea de pământ pe care se așează apa; (în special în Africa de Sud) un lac uscat sau o plajă, în special o zonă plată de sare, (în Africa de Sud) sinonim al lacului playa, un iaz temporar sau un lac într-o plajă, un iaz artificial plat folosit pentru colectarea mineralelor din apa evaporată; (în geologie) prescurtare a lui hardpan, un substrat dur, format în „tigăi”; (argou) o față umană, o cană etc., de te doare capul!

       Din pan au derivat: ashpan (cenuşar); baking pan (tavă de copt); best thing since sliced pan (cel mai bun lucru de la tigaia feliată); brainpan („tigaia” creierului, locașul cranian al creierului); bread pan (tavă pentru pâine); cat in the pan (pisica în tigaie, argou, o minciună care este răspândită și atribuită unei alte persoane); chef's pan (tigaia bucătarului); firepan (tigaie); frying pan sau frypan (tigaie); panfish (pește mărunt, bun de pus în tigaie); pan flute (nai); panlike (ca tigaia); pan pizza (pizza la tigaie); saucepan (cratiţă); steelpan (tigaie de oțel) etc.

Pan pizza (mini pizza recipe)

       În franceză există poêle, „tigaie”, dar în lumea franceză se mai folosesc padena și padèla în occitană, pan în corsicană, payele în valonă, payalle în tourangeau etc.

Une poêle émaillée (tigaie emailată)

       Din poêle au derivat: comme du beurre dans la poêle (ca untul în tigaie, la figurat, foarte repede și ușor, în Québec); poêle à frire (tigaie, la figurat, detector de metale); poêle à marrons (tigaie de copt castane); poêlée (prăjit în tigaie); poêler (a prăji în tigaie); queue-de-poêle (coadă de tigaie) etc.

Des poêles à frire (detectoare de metale)

       Există și proverbe și zicale (proverbes et phrases toutes faites), precum c’est la poêle qui se fout du chaudron (tigaia este cea care își bate joc de oală) sau c’est la poêle qui se moque du chaudron (tigaia e cea care își bate joc de ceaun). Corect, tigaia-i mai rapidă decât tuciul sau oala când te grăbești! „Arunci” două ouă și gata!

       Am ajuns la nemți, care au Pfanne și Bratpfanne, „tigaie”, dar în lumea germanică mai există Pan în luxemburgheză, dialectalele Pfandl în bavareză, Pann în eifel (Eiflerisch), Pfann în șvăbească, Pfandl, Pfaun în stiriană, Pann în germană de jos etc.

Pfannkuchen (clătite)

       Din Pfanne au derivat: Bratpfanne (tigaie de gătit), Bettpfanne (pat), Gelenkpfanne (acetabulum, adâncitură la capătul unui os în care intră capul articular al altui os), Pfannenstiel (mânerul tigăii), Pfannkuchen (clătită), Pfannenwender (spatulă) etc. Dar atenție, că Pfanne i se zice și oalei de noapte!

       Am ajuns la cei care gestionează „operația specială” în poligonul ruso-american cu trageri reale, Ucraina, ce se dorește de ruși, chipurile denazificată, iar de Trump „pacificată” și „dezelenschizată”. Asta cu toate că rușii și ucrainenii au în comun skovoroda - сковорода pentru tigaie. Rușii au și sinonimele skovorodka - сковородка și protiven` - противень (tavă de copt), ultimul cu diminutivul protiveșok – протвешок (tăviță).

Națiunea mea, nătânga, de Tudor Gheorghe

       Pentru tigaie (cковорода – skovoroda) rușii folosesc și diminutivul „tigăiță”, skovorodocika – сковородочка, dar și forma mărită „tigănoaie, tigaie mare”, skovorodișcea – сковородища.

       Din familia de cuvinte mai fac parte substantive ca naskovorodnik – насковородник (vorbitor nativ), skovoroden` - сковородень (prăjire la tigaie), skovorodnik – сковородник (bucătar cu tigaie), skovorodnia – сковородня (gătire la tigaie), adjective ca naskovorodnâi – насковородный (prăjit la tigaie), verbe ca skovorodit` - сковородить (a prăji) etc.

Сковорода (skovoroda, „tigaie”)

       Tigaia în carte și în arte

       Motto: „De la tigaie pân' la robă,/ Făcu un drum de epopee.../ E cea mai grăitoare probă,/ De ce-i capabilă-o femeie!” (Femeia magistrat, de Dimitrie Rizeanu, din Urmaşii lui Cincinat, 2004)

       Scriitorii au cam reținut tigaia, precum Sadoveanu („medelnicerul se și înfățișă cu tigăile acoperite cu capace”), Vlahuță („scrobul cu smântână, ce mai forfotește încetișor pe lângă buza tigăii, umple încăperea cu un miros plăcut”) sau Bălcescu, dar care se referea la micul recipient de la armele vechi în care se punea praful de pușcă („un ianicer, având fitilul aprins la pușca sa, focul prinse în tigaie... și deodată acele ierbării săltară în aer”).

       În engleză tigăii i se spune pan, frying pan și skillet. Tot pan este și în irlandeză. În 2018, în Baloane negre, Denzel Curry scria: „...Cerul este limita, aș putea muri într-un minut/ Mi-am pus creierul într-o tigaie/ Sinuciderea nu este o misiune/ Vedeți foarte timid atmosfera/ Sunt timid și foarte trist/ Mi-am tradus gândurile și sentimentele...” (...Sky is the limit, I could die in a minute/ Got my mind in a skillet/ Suicide not a mission/ See the vibe very timid/ I'm timid and very sad...
Translated my thoughts and feelings... [2018, “Black Balloons”, performed by Denzel Curry]). Ptiu, drace!

Skillet

       În franceză există poêle, „tigaie”, dar în lumea franceză se mai folosesc padena și padèla în occitană, pan în corsicană, payele în valonă, payalle în tourangeau etc. Specialistele în nutriție Garnier Carole și Anne Dufour, în Noua dietă de stimulare metabolică, scriau în 2019: „Prăjiți feliile de bacon într-o tigaie antiaderentă. Se ia de pe foc si se lasă să se răcească.” (Faites raidir les tranches de bacon dans une poêle antiadhési ve. Ôtez du feu et laissez refroidir. [Anne Dufour et Carole Garnier, Le Nouveau Régime booster métabolique: Brûler plus de graisses sans effort, Éditions Leduc.s, 2019]).

       Charles Ferdinand Ramuz ne povestea că „Doamna Chappaz aruncă cartofii tăiați în felii subțiri în tigaia plină cu ulei ce sfârâie, […].” (Mme Chappaz jeta dans la poêle pleine d’huile bouillante les pommes de terre coupées en tranches minces, […] [Charles Ferdinand Ramuz, Adam et Ève, L'Âge d'Homme, 1978]).

       De la Simone Morand aflăm cum se fac clătitele în Bretania: „În cele din urmă, trebuie să facem distincție între clătitele gătite pe bilig și clătitele făcute în tigaie în familie, în special la Chandeleur sau Mardi-Gras.” (Dans ces dernières, il faut distinguer les crêpes cuites sur le bilig et les crêpes à la poêle confectionnées dans les familles, particulièrement à la Chandeleur ou au Mardi-Gras. [Simone Morand, Cuisine traditionnelle de Bretagne, p.225, Éditions Jean-Paul Gisserot, 1998]). Iar biligul nu e altceva decât „o piatră lată și plată, utilizată în special pentru făcutul clătitelor”.

       Dawoud Hamami ne descrie fericiții exilați din Yemen: „Când soarele își începea coborârea lentă spre apus, Djida se relaxa puțin când de multe ori ne prăjea pui într-o tigaie cu mâner lung pe care o așeza pe jar, [...].” (Lorsque le soleil commençait sa lente descente vers l'ouest, Djida se relâchait un peu et souvent nous fricassait des abattis de volailles dans une poêle à long manche qu'elle déposait à même les braises, […]. [Dawoud Hamami, Les exilés du Yémen heureux, L'Harmattan, 1994]).

       Nemții au Pfanne și Bratpfanne, „tigaie”, dar în lumea germanică mai există Pan în luxemburgheză, Pann în germană de jos etc. Vă pueți documenta despre tigaia de gătit cu un clic pe cuvânt: „Bratpfanne“ în Wikipedia; „Bratpfanne“ în Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch. 16 Bände in 32 Teilbänden. Leipzig 1854–1961; „Bratpfanne“ în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Bratpfanne“ în Uni Leipzig: Wortschatz-Portal.

Einfache antihaftbeschichtete Aluminiumpfannen (Tigăi simple din aluminiu antiaderente)

       Erich Maria Remarque, în romanul „Obeliscul negru. Povestea unui tânăr întârziat.”, scria: „Bucătăria strălucește, lumina iradiază din vasele de gătit, o tigaie sfârâie și miroase bine.” (Die Küche glänzt, Licht strahlt aus den Kochtöpfen, eine Pfanne zischt, und es riecht gut. [Erich Maria Remarque: Der schwarze Obelisk. Geschichte einer verspäteten Jugend. Roman]). E și audiobook! Ascultați în germană... după clic...

       Repetăm că rușii, ca și ucrainenii, au skovoroda - сковорода pentru tigaie. V. S. Grossman, în „Viața și soarta”, scria în 1960: „S-a gândit: ar trebui să-și pună cizme noi, cu tălpi moi sau să intre în altele uzate, și să nu uite cutia de țigări. M-am gândit: iarăși, fiul de cățea, mi-a servit ceai rece; mânca o omletă și întingea cu grijă cu o bucată de pâine în untul topit din tigaie.” (Он думал: надеть ли новые сапоги с мягкой халявой или ехать в ношеных, не забыть бы портсигар; думал: опять, сукин сын, подал мне холодный чай; он ел яичницу и куском хлеба старательно снимал растопленное масло со сковороды. [В. С. Гроссман, «Жизнь и судьба», 1960 г. НКРЯ]).

       Televiziunea română, propagandistică cum e ea cu ora regelui și anticeaușismul, are o emisiune excelentă, „Cu tigaia în spate”, produsă de către TVR Cluj-Napoca. Este o emisiune despre mâncare și călătorii și îi are ca protagoniști pe doi experimentați realizatori clujeni, Dan Mihai Păvăloiu și Radu Pușcaș. Emisiunea poate fi urmărită pe canalele TVR 3, TVR Cluj, TVR2, si TVR HD.

Puteți viziona:

- Festin culinar în Vlădeasa, cu ceva tigaie bună în spate (https://www.youtube.com/watch?v=2T5v7IJAlHg);

- Ceva mâncăruri ciobănești din minunata Transilvanie (https://www.youtube.com/watch?v=Tt_fZCAYnx0);

- Tăiatul porcului cu mare grijă la Fildu de Sus, în Sălaj (https://www.youtube.com/watch?v=MGgpzpUai_I);

- Mâncare specifică stânelor din minunata Transilvanie (https://www.youtube.com/watch?v=MJEw3ZOJMyY);

- Tot umblând cu tigaia în spate gătim un ied la țiglă (https://www.youtube.com/watch?v=wVezmFcZgj4), prin Harghita etc.

Tigăi

       Taraful lui Aristică o ajută pe Tudorița să-și repare tigăița (https://www.youtube.com/watch?v=VW3fi8fFFmg). La https://www.youtube.com/watch?v=oQamEylEoic îi ascultați pe cei de la Mambo Siria ai lui Dinescu, cei care știu că „Nicolae pune coadă la tigaie”! Ca să vedeți că tigaia e și metaforă! A cui? Ghiciți! Poate a Măriuței, ne spune Ion Ghițulescu  (https://www.youtube.com/watch?v=Akqqk91AaE0)!

       Tigaia în onomastică

       Motto: „Vremurile s-au stricat,/ Bine mai era odată/ Că primeai, dac-ai votat/ O tigaie... o găleată...” (Nostalgie la votare, de Gabriela Genţiana Groza, 2016)

       Dicționarele românești nu fac referiri la existența cuvântului tigaie ca nume de om, nume de familie sau toponim. Nici INS nu ne ajută cu oarece aplicații. Totuși noi am găsit numele de familie Tigaie într-o rețea de socializare.

Tigaie vă salută!

       În engleză tigăii i se spune pan, frying pan, fry pan, frypan și skillet (în SUA). Tot pan este și în irlandeză. Există numele de familie Pan, dar cuvântul derivă din chineza mqandarină, însemnând orez. S-ar putea ca unele nume Pan din Anglia, Irlanda, SUA, Canada, să provină și din cuvântul pan, „tigaie”.

       La adresa https://www.familysearch.org/en/surname?surname=Frypan este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Frypan, provenit din frypan, „tigaie de gătit”. Baza de date are 38.063 de înregistrări cu acest nume.

Frypan vă salută!

       S-ar putea ca Pan să fie prezent și în toponime, deoarece în geografie și geologie pan, „tigaie”, este: o întindere de teren plan situată într-o depresiune, în special un iaz sau un lac, considerat ca întinderea de pământ pe care se așează apa; în special în Africa de Sud un lac uscat sau o plajă, în special de sare; în Africa de Sud, sinonim al lacului playa, un iaz temporar sau un lac într-o plajă; prescurtare pentru salină, un iaz artificial plat folosit pentru colectarea mineralelor din apa evaporată.

       Panhead (din pan, „tigaie”, + head, „cap”) este un argou pentru numele unui fan al formației de rock creștină Skillet din Memphis, Tennessee, Statele Unite. Formația Skillet (Tigaie) a fost înființată în anul 1996 (vezi „Feel Invincible").

       În franceză există poêle, „tigaie”, dar în lumea franceză se mai folosesc padena și padèla în occitană, pan în corsicană, payele în valonă, payalle în tourangeau etc. A apărut numele de familie Poele.

Poêle vă salută!

        La https://www.geneanet.org/nom-de-famille/POELE este un raport al unei baze de date geografice din banca de date Geanet după interogarea asupra existenței numelui de fqamilie Poele (origine, distribuție spațială sau după alte criterii etc.).

       Nemții au Pfanne și Bratpfanne, „tigaie”, dar în lumea germanică mai există Pan în luxemburgheză, dialectalele Pfandl în bavareză, Pann în eifel (Eiflerisch), Pfann în șvăbească, Pfandl, Pfaun în stiriană (Stire, land în Austria), Pann în germană de jos etc.

       La Pfanne Surname Meaning & Pfanne Family History at Ancestry.com® este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Pfanne (origine, apariție, distribuție spațială sau după alte criterii statistice etc.).

Pfandl și Pfanne (Tigaie) vă salută!

       Din Pfanne a derivat Salzphanne, „tigaie-salină”, în care e un lac cu apă sărată (Salzsee). Makgadikgadi-Salzpfannen (Salinele Makgadikgadi) este un lanț de saline  mai mari și mai mici situate în zona de nord-est a lui Kalahari, la sud-est de Delta Okavango (Botswana). Zona „tigăilor saline” cu o suprafață de peste 8.400 km², este considerată una dintre cele mai mari saline de pe pământ, după Salar de Uyuni din Bolivia și Marele Deșert de Sare din Utah, SUA.

       Repetăm că rușii, ca și ucrainenii, au skovoroda - сковорода pentru tigaie. Iată că Сковорода a devenit un nume de familie ucrainean, demonstrat de articolul lui Marc Smirnov, „Ultimul Soloviov”, din „Știință și religie”, 2011: „Un loc special printre strămoși l-a ocupat primul filozof și mistic din Rusia și Ucraina, Grigori Skovoroda (conform legendei familiei, stră-unchiul Polixenei Vladimirovna Solovieva, soția istoricului). Cel mai notabil dintre strămoșii din acea vreme a fost Mihail Ivanovici Kovalenski - pentru eroul acestei cărți, el a personificat întregul secol al Ecaterinei. În tinerețe, s-a împrietenit cu Grigori Skovoroda și a rămas studentul său devotat până la moartea sa.” (Особое место среди предков занимал первый в России и Украине философ и мистик Григорий Сковорода (по семейному преданию, двоюродный дед Поликсены Владимировны Соловьёвой, жены историка). Наиболее же заметным из прародителей в то время был Михаил Иванович Коваленский — для героя этой книги он олицетворял весь век Екатерины. В юности Коваленский подружился с Григорием Сковородой и до самой смерти оставался его преданным учеником. [Марк Смирнов, «Последний Соловьёв» // «Наука и религия», 2011 г. НКРЯ]).

Ucrainenii Сковорода (Tigaie) vă salută!

       „Coade la tigăi punem!” striga mai ieri un țigan! Iubitori sau nu de tigaie sau de conținutul tigăii, de tigăiță, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva, mai ales dacă știți să mânuiți tigaia măcar pentru o omletă (fac Dolores și Viorica clătite)!

Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - tigaie.pdf

Constantin Nițu