Jocuri de cuvinte - pasăre
Geografie lingvistică
Pasăre
Moto: „De când cu gripa aviară,/ Am căpătat o nouă frică:/ În existenţa mea bizară/ Mă tem de orice păsărică.” (Gripa aviară, de Aurel Ghelase)
Carnivor, uite că am scris despre minunata carne (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/10/jocuri-de-cuvinte-carne.html), dar și despre porumbel, găină, gâscă, rață etc. N-am scris în general despre pasăre, animal care aparține clasei de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase. Noi, cei născuți și care am copilărit la țară și lângă pădure, știm bine ce e o vrabie, o rândunică, o cioară, o ciocârlie, un cuc, o pupăză, o orătanie de curte, un uliu ș.a.
Copilărie pe „ulița gâștei”, cu păsări sălbatice și domestice
DEX '09 (2009) dă etimologia: „lat. passer”. Așadar, am moștenit cuvântul din cuvântul latin passer, passerem, „vrabie”, în final din cuvântul proto-indo-european *p(e)t-tro-, „care zboară, pasăre”, acesta din *peth₂-, „a zbura”.
Mihai Vinereanu e mai laborios și scrie despre pasăre: «pasăre (istr. pąsăre) – animal vertebrat ovipar cu corpul acoperit cu pene și dotat cu aripi pentru zbor. Lat. *passarem < passerem, passer „vrabie” (Pușcariu, 1280; Candrea/Densusianu, 1350; REW, 6268); alb. pasar(ë) „vrabie”. PIE *pet/, petə „a zbura, a cădea”, pet/ero/ „zburător” (IEW, 825). Rom. pasăre (ca și lat. passer) provine din PIE *pet-ero.
Dacă vom considera rom. pasăre ca provenind din *pet-ero, primul e s-a deschis la a, al doilea a diftongat e > je > ja. În acest caz ja a alterat pe t > ț, dând o formă *pațar/e, unde ț > s. Același fenomen fonetic a avut loc și în cazul altor cuvinte românești de proveniență traco-dacă (v. cursă).
Pasăre
Această ipoteză este justificată și de forme din limbile baltice și slave pentru noțiunea de „pasăre”; cf. lituan. putulys „animal mic sau pui de pasăre”, let. putins „pasăre”, v.sl., rus. puta „pasăre”. Tot de la acest radical provine și pajură și, respectiv, pană¹ (v. pajură, pană¹).» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbii păsării i se spune:
֎ abe în aragoneză (vezi ave);
֎ aceḍḍu, acieddu, ancieddu, auceddu, oceddu în sicíliană, acellu în corsicană, aucèl, aucèu, ausèth în provensală, aucèl, ausèl, abicor în occitană, auciéllo în napolitano-calabreză;
֎ aderyn în galeză, aderyn, adar în velșă;
֎ agḍiḍ - ⴰⴳⴹⵉ în berberă;
֎ agsaa - аҧсаа, agsaate - аҧсаатә în abhază;
֎ ajḍiḍ în kabilă;
֎ angas - अङ्गस् în sanscrită;
֎ anʋnmanfoosi în agni;
֎ arcan - арцан în dargină;
֎ asa în oirata;
֎ au în catalană;
֎ ausèth în gasconă;
֎ ave (din latinescul avis) în galiciană, interlingua, portugheză și spaniolă, ave, have în ladino, ave - אב'י în sefardă, avis în latină (din proto-italicul *awis, din proto-indo-europeanul *h₂éwis, „pasăre”; înrudirile includ grecescul antic aetós – ἀετός, sanscritul ví - वि și albanezul vito, „porumbel de lemn”);
֎ ayup în kapampangan;
֎ bahani în taroko;
֎ baksəy - បក្សី în kmeră;
֎ balinde - بالندە în kurdă sorani;
֎ bao în marșaleză;
֎ bineshiinh în odsibva;
Birds
֎ bird în engleză (din englezeștile medievale bird, brid, din vechiul englezesc bridd, „pui”, de origine incertă, originar dintr-un termen folosit pentru păsări care nu puteau zbura, „pui”, spre deosebire de vechiul termen general în engleză pentru păsări zburătoare; a înlocuit treptat fowl ca cel mai comun termen începând cu secolul al XIV-lea), birdo în esperanto;
֎ böd în volapük;
֎ burung în indoneziană și în malai;
֎ bzyu – бзыу, kŭolebzyu - къолэбзыу în adige;
֎ carā - चरा în nepaleză;
֎ ch’íich în yucatecă;
֎ chim în vietnameză;
֎ chiriklyi, csiriklo, csirkulo în țigănească;
֎ ciḍiyā - चिडिया în hindusă, čidija - پرنده în urdu;
֎ cipni în lojbană;
֎ ciraw în songhaï koyraboro senni;
֎ çûçik, teyr în kurdă;
֎ čymčyk - чымчык în kârgâză, čyșčykŭ - чьшчыкъ în karaceaevo-balkară, čyyčaah – чыычаах în iakută;
֎ degi - дэги în even și în evenski;
֎ djedhaz - джэдкъаз în kabardino-cercheză;
֎ dūni - ދޫނި în divehi (maldivă);
֎ éan în irlandeză (din vechiul irlandez én, din proto-celticul *ɸetnos, din proto-indo-european *péth₂r̥), eun în galică scoțiană, evn, ev în bretonă, edhen în corni (din medievalul corni edhyn, din vechiul corni hethen, din proto-britonul *edn, din proto-celticul *ɸetnos, din proto-indo-european *péth₂r̥);
֎ ẹiyẹ, ẹyẹ abìyẹ́, abìyé̩ în joruba;
֎ entaritiki în masai;
֎ fågel în suedeză, fogle în novială, foygl - פֿויגל în idiș, fugal în săsească veche, fûgel în frízonă, fugl în daneză, islandeză și norvegiană, fugls - 𐍆𐌿𐌲𐌻𐍃 în gotică, fuglur în feroeză, fugol în engleză veche, fowl în engleză (din medievalele englezești foul, foghel, fowel, fowele, din vechiul englezesc fugol, „pasăre”, din proto-vest germanicul *fugl, din proto-germanicul *fuglaz, variantă disimilată a lui *fluglaz, compară vechiul englezesc flugol, „zburând; zbor”, cu mercianul fluglas heofun, „păsările aerului”, din *fleuganą, „a zbura”; rudă cu frizonul occidental fûgel, germanicul de jos Vagel, neerlandezul vogel, germanicul Vogel, suedezul fågel, danezul și norvegianul fugl), Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză, voël în afrikaans, Vogel în germană și în germană alemanică (din medievalele germanice vogel, vagel, din vechile germanice fogal, fugal, din proto-vest-germanicul *fugl, din proto-germanicul *fuglaz, posibil legat de *fleuganą, „a zbura”, prin disimilare față de anteriorul *fluglaz; rudă cu germanicul de jos Vagel, olandezul vogel, englezescul fowl, danezul fugl, suedezul fågel, goticul fugls - 𐍆𐌿𐌲𐌻𐍃, germanicul Vögel, vôghel în flamandă occidentală, Vugel, Vull în luxemburgheză);
Vogel
֎ foosi în alabama;
֎ gasa - гаса în nanai (din proto-tunguscul *gase, comparați cu gasha - ᡤᠠᠰᡥᠠ în manchu);
֎ għasfur în malteză (din arabicul ʕaṣfūr - عَصْفُور, „pasăre mică, vrabie”);
֎ guş în turcmenă, gŭuș - гъуш în tat;
֎ guyra în guarani;
֎ h`inč` - хӀинчӀ în avară;
֎ hus - хус în hakasă;
֎ í-nyoni în svati;
֎ ibon, limbas în tagalogă;
֎ imin ôeta în naurui;
֎ inɔn, ino̱n în douala, inyoni în zulu și în kiniarda;
֎ intaka în kosa;
֎ jamach'i în aimară;
֎ kajăk - кайăк, vӗsen kajăk - - вӗҫен кайăк în ciuvașă, kajyk - кайык în mari;
֎ kaj - кай, lebač - лэбач în komi, kaj – кай în komi-permiacă;
֎ karum în tobiană;
֎ kŭanatly - къанатлы în karatchaï-balkară;
֎ kŭuș - къуш în kumykă;
֎ keŋassel` - кеӈассель în ket (siberiană);
֎ kimmiro în afară;
֎ kodibío în arawak;
֎ koș - ҡош în bașchiră și în tătară, kus - кус în nogaï, kuš - куш în altaică de sud, chor, kârgâză și tuvenă, kus – кус, kuș – куш în karaim, kuş în găgăuză și în turcă, kușkjaș - ӄушӄаш în tofalară, kŭuș - къуш în kumică și în lezgină, qoš - ҡош în bașchiră, qoş - кош în tătară, qus - құс în cazahă, qūš - قوش în turcă otomană, qus în karakallpak, qush - قۇش în uigură, qush în uzbecă, quş în azeră și în tătară crimeană qūs - құс în cazahă (din proto-turcicul *kuĺ, „pasăre”);
֎ kötör - көтөр în dolgană și în iakută;
֎ kŭalebeu – къуалэбзу în kabardino-cercheză;
֎ kŭanatly – къанатлы în karaceaevo-balkară;
֎ labous m bretonă;
֎ langgam în cebuano;
֎ lebač - лэбач în komi-permiacă;
֎ leluhhi - лелуххи în lak;
֎ lind în estonă, livonă, ludică kareliană și veps, lindu în ingriană, linnuliha în estonă, lintu în finlandeză, kareliană și votică, loannҍt - лоаннҍт în sami kildină, lodde în sami inari, loddi în sami de nord;
֎ madár în maghiară (discutabilă, derivare ca un vechi compus *muntVrV - *muna-tojV-rV, „care depune ouă”; comparați cu mony, „ou”, și tojik, „a depune ouă”);
֎ manu în fidjiană, hawaiiană, maori, rapanui, samoană și tahitiană, manuʔ în madureză, manu puna în tongai, ˈmanuk în damară de est, manu-fuik în tetum, manuk în javaneză și în sundaneză;
֎ manulele în velșă;
֎ marǧ - маргъ în osetă, mu`rgŭ - муьргъ în tat, murġâ - مرغه în paștună;
֎ mel - مەل în kurdă;
֎ milçık în zazaki;
֎ moˈpan în babară de sud-est;
֎ moc’wél’ în antoniañă;
֎ moutchon, mohon în valonă;
֎ mušen - 𒄷 în sumeriană;
֎ mut în chol;
֎ narmon` - нармонь în mokșa, narmunʹ - нармунь în erza;
֎ ndege în swahili;
֎ ndɛkɛ în lingala;
֎ nga.hak, - ငဟက္ în birmaneză;
֎ niăo - 鸟 (鳥),, niăolèi - 鸟类 (鳥類), què - 雀, quèniǎo - 雀鸟 (雀鳥) în chineză, niăo - 鳥 în chineză tradițională, niăo - 鸟 în chineză simplificată;
֎ nichir - ничхир în tabasaran, nichir – ничхир,
֎ luvan - луван în lezgină, niečen – ниэчэн, ničien - ничиэн în nanai;
֎ nók - นก în thai, nok - ນົກ în laoțiană;
֎ nonyana în sesotho, nonyane în tsvana;
֎ noog în hmong blanc;
֎ nubá în kogui;
֎ nuni, nyunyi în shingazidja;
֎ oalhazar - оалхазар în ingușetă;
֎ ocell în catalană, ocellu în corsicană, oiseau m în franceză (din medievalul franțuzesc oyseau, din vechiul franțuzesc oisel la c. 1100, din latinescul târziu aucellus m, „pasăre mică”, diminutiv bazat în cele din urmă pe latinescul avis f, „pasăre”, din proto-italicul *awis, din proto-indo-europeanu; *h₂éwis; comparați cu ouaîsé în normandă, usél în franco-provensală ș.a., cu franțuzescul oie, „gâscă”, derivat dintr-un alt diminutiv al lui avis), oisieu, ogeau, ojieau, osiau în picardă, osel în piemonteză, oseo în valenciană și în venetă, ouésé în normandă, oûhê în valonă, oujhea în valonă, ousiau, mouéçon în tourangeau, öxello în genoveză, oxeło în venetă, uccello în italiană (din latinescul târziu aucellus m, „pasăre mică”, un diminutiv bazat în cele din urmă pe latinescul avis f etc.), uceddu, aceddu în siciliană, ucel în friuliană, ucelo în ido, usél în franco-provensală, usel în lombardă, ushag în manx, utschè în romanșă;
olxazar - олхазар în cecenă;
֎ órnis - ὄρνι în greacă antică;
֎ p'isku, phichiw în quechua;
֎ p‘rinveli – ფრინველი, č̣iti - ჩიტი în gruzină;
֎ pa în idi;
֎ pachī - ਪੰਛੀ în pandsabi;
֎ pærænde - پرنده în persană;
֎ páharo în palenquero, pájaro în spaniolă, pášaro, pážaro, pájaro, pásaro în ladino, pasăre în istro-română și în română, pasharo - פאשארו în sefardă, pássaro în portugheză (din vechiul galiciano-portughez passaro, din latinescul vulgar *passarum, din latinescul passer, „vrabie”, în cele din urmă din proto-indo-europeanul *p(e)t-tro-, „care zboară, pasăre”, din *peth₂-, „a zbura”; comparați cu englezescul passerine, spaniolul pájaro, românescul pasăre), paxaro în aragoneză și în galiciană, páxaru în asturiană;
֎ pakchi - पक्षी în hindusă, pakherū - پکھیرو în urdu, pakherū - पखेरू m în hindusă, pakhī - পাখী în în bengaleză, pakhii - پَکِي în sindhi, pakṣi - पक्षि în sanscrită, pakṣī - पक्षी în marathi, pakṣi - పక్షి în telugu, pakšī - پکشی m în urdu, pakšī - पक्षी m în hindusă, pakṣi - പക്ഷി în malaialam, paksi – पक्षि, paksina - पक्षिण, paksini - पक्षिणी în sanscrită;
֎ panch în wik-mungkan, pančī - پنچھی m în urdu, pančī - पंछी f în hindusă, pankhid - પનખિદ în gudjarati;
֎ papa - папа în urdu;
֎ para în papiamentu;
֎ paranda - паранда în tadjică, Parandā - परन्दा m în hindusă, parandā - پرندہ m în urdu, parandeh - پرنده în persană, paṟavai - பறவை în tamilă;
֎ paukštis m, paukštė f în lituaniană, paukštis în samogitiană;
֎ picc în wolapuk;
֎ pigioni, puzone, pilloni, ave, cedda în sardă;
֎ piibigi în pirahã;
֎ pileshish, peepee în kree;
֎ pirecic în atikamekw;
֎ pisin în tok pisină;
֎ pötka - пӧтка în komi-permiacă;
֎ poulí - πουλί în greacă;
֎ pssg`ač`vy - пссгӀачӀвы în abază;
֎ ptačk, ptak în sorabă de sus, pták în cehă, ptak în poloneză, ptak, ptašk în sorabă de jos, ptahh - птахх, pták - птак în ucraineană, ptič m, ptica f în slovenă, ptica - птица în bulgară, macedoneană și sârbă, ptica în bosniacă și în croată, ptitsa - птица în rusă, ptițja – птиця ucraineană, ptôch în cașubă. ptok în sileziană, ptuchka - птушка în bielorusă (din proto-slavicul *pъtica, „pasăre”, din *pъta + *-ica, din proto-balto-slavicul *put-);
֎ ptákajḍiḍ, afruk în chaoui;
֎ ptinó - πτηνό în greacă;
֎ pulju în aromână (din rădăcina vulgară latină *pulleus, din latinescul pullus; comparați cu românescul pui);
֎ putns în letonă, putnys în latgaliană;
֎ qhniq în atayal;
֎ sae - 새 în coreană;
֎ sakuṇa în pali;
֎ sava în mizo;
֎ sax în aleutină;
֎ shimbir în somaleză, shimbiro în oromo;
֎ shiri în shona;
֎ sorai - চৰাই în assameză;
֎ šuvuu - шувуу în mongolă, șovun - шовун în kalmucă, șubuun - шубуун în buriată;
Cuvântul pasăre în câteva limbi
֎ t’ŗch’un - թռչուն în armeană;
֎ tajra în malteză, tayr - طير în arabă, ṭayrā - ܛܝܪܐ în aramaică siriacă, tayrũ - طَيْرٌ, tâ'irũ - طَائِرٌ în arabă;
֎ tamsi în wari-warai;
֎ tch'a - བྱ་ în tibetană;
֎ teibee - тәибәә în nganasan;
֎ tərtschun - թռչու în armeană;
֎ timmiaq - ᑎᖕᒥᐊᖅ în inuktitut, timmiaq în groenlandeză;
֎ tirtja – тиртя, tirtja sarmik - тиртя сармик în nenets;
֎ tori - 鳥 (とり) în japoneză;
֎ tototl în nahuatl;
֎ tsídii în navajo;
֎ tsipore - צפור în ebraică;
֎ tsirk în voro;
֎ tsisqua - ᏥᏍᏆ în cheroki;
֎ tsuntsu în haussa;
֎ txori, hegazti în bască;
֎ tyloburdo - тылобурдо în udmurtă;
֎ ʿuf – ዑፍ, č̣ru - ጭሩ în tigrină;
֎ üñüm în araucană;
֎ vi – वि, vihaga - विहग în sanscrită, vihaṅgamu - విహంగము, piṭṭa - పిట్ట în telugu;
֎ vorona în malgașă;
֎ vták în slovacă (din proto-slavicul *pъtakъ);
֎ wira , uru în tupi;
֎ wŏf - ወፍ în amharică;
֎ xus - хус în hakasă;
֎ yaqulek în yupik central;
֎ yeean în manx;
֎ žak`v - жакьв -în tabasaran;
֎ zog în albaneză;
֎ zveri în kotava;
֎ zwazo în haitiană;
֎ ǀqhuisi în nǀu.
Pasărea în lume și în viață
Moto: „Unii spun cu precădere:/ C-ar fi bărbătuşul berzei,/ Însă altu-i de părere:/ «- Păsărica stewardezei»!” (Ce pasăre zboară mai sus?, de Dimitrie Radu din Trei decenii de epigramă, 1999)
Așa cum știți, păsările sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves, caracterizată prin pene, fălci cu cioc fără dinți, depunerea de ouă cu coajă tare, o rată metabolică ridicată, o inimă cu patru camere și puternică. Au un schelet ușor.
Păsările trăiesc în întreaga lume și variază în dimensiuni de la pasărea colibri de 5,5 cm, până la struțul comun de 2,8 m. Există peste 11.000 de specii acum, dintre care mai mult de jumătate sunt păsări „zburătoare”.
Au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie. Aripile, membre anterioare modificate, le-au oferit păsărilor capacitatea de a zbura, deși evoluția ulterioară a dus la pierderea zborului la unele păsări (de exemplu pinguinii).
Și sistemele digestive și respiratorii ale păsărilor sunt adaptate pentru zbor. Unele specii de păsări din mediile acvatice, în special păsările marine și unele păsări de apă dulce, au evoluat în continuare pentru înot și chiar pentru scufundări scurte.
Studiul păsărilor se numește ornitologie (împrumutat din franțuzescul ornithologie, echivalent cu ornito- + -logie. din neolatinescul ornithologia, propus de Ulisse Aldrovandi (1522 – 1605), medic italian și naturalist, reprezentant al Renașterii, derivat din grecescul antic ornithológos - ὀρνιθολόγος, din órnis - ὄρνις, „pasăre”, și lógos - λόγος, „ceea ce e zis, gândit, ...” [Häkkinen, Kaisa, 2004, Nykysuomen etymologinen sanakirja, Dicționar etimologic finlandez modern, Juva: WSOY, ISBN].
Lăsăm ornitologii să se ocupe de evoluția păsărilor, amintind doar că după estimările recente, păsările moderne (Neornithes) au evoluat în cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în timpul evenimentului de extincție cretacico-paleogen de acum 66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți dinozaurii non-aviari.
Păsările sunt sociale, comunică între ele prin semnale vizuale, chemări și ciripit și participă la comportamente precum reproducerea în cooperare și vânătoarea, informarea asupra prădătorilor, zborul în stoluri.
Multe specii sociale păstrează cunoștințele de-a lungul generațiilor, mai ales cele „călătoare” (fără „receptor GPS”). Marea majoritate a speciilor de păsări este monogamă din punct de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de reproducere la un moment dat, uneori de ani de zile și rareori pentru viață.
Alte specii au sisteme de reproducere care sunt poligine (un mascul cu multe femele, „cocoșul”) sau, rar, poliandre (o femelă cu mulți masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care sunt fertilizate prin reproducere sexuală.
„Disciplina” stolului
De obicei sunt așezate într-un cuib construit de perechea respectivă și clocite de cei doi „părinți” cu schimbul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuib). Cele mai multe păsări au o perioadă lungă de îngrijire parentală după ecloziune (ieșirea puilor din ou prin propriile eforturi, nu prin eforturile „părintelui 1” și „părintelui 2”, vorba lui Macron și a parlazmentului francez).
Cum am tot scris și noi, multe specii de păsări sunt importante din punct de vedere economic ca hrană pentru consumul uman și materie primă în producție, păsările domestice și nedomesticite fiind surse importante de ouă, carne și pene (vezi porumbel, găină, gâscă, rață etc.). Păsările cântătoare, papagalii și alte specii, sunt populare ca animale de companie.
Păsările figurează în întreaga cultură umană. Aproximativ 120 până la 130 de specii au dispărut din cauza activității umane din secolul al XVII-lea și alte sute înainte de atunci. Activitatea umană amenință cu dispariția a aproximativ 1.200 de specii de păsări, deși se fac eforturi pentru a le proteja. Observarea păsărilor recreaționale este o parte importantă a industriei ecoturismului.
Cum nu toți ați crescut cu păsările domestice în curte, cu un deal la 100 de metri, cu un urcuș cu panta de 45o, și cu pădurea la 750 de metri de casă, cu mii de păsări sălbatice, păsări văzute și interacționând cu ele zilnic, rezumăm 51 de curiozităţi despre păsări.
1. În lume există peste 11.000 de specii de păsări. Oamenii de ştiinţă le grupează de obicei în 30 de categorii. Păsările sunt cele mai răspândite animale de pe planeta Pământ, cu multe miliarde de exemplare.
2. Caracteristicile unice pentru păsări sunt penele, ciocul şi scheletul.
3. Aproximativ 2/3 din toate speciile de păsări se găsesc în pădurile tropicale.
4. Puii de hoatzin (Opisthocomiformes), au două ghiare pe fiecare aripă. Când se caţără din cuib, își folosesc ghearele pentru a se agăţa cu ele de copacii de mangrove. Pierd ghearele odată ce se maturizează, dar şi aşa rămân nişte zburători jalnici, capabili doar de a zbura planat la distanţe mici, la maxim 350 de metri.
5. Multe păsări consumă în fiecare zi o cantitate de hrană egală cu 1/5 din greutatea corpului, pentru a obţine energia necesară pentru a zbura. Nicușor ucide porumbeii, salvează insectele (țânțarii) și Clotilde șoarecii.
6. Cea mai lungă coadă de cocoş a fost înregistrată la o specie de găină de rasă japoneză numită Onagadori, care a măsurat 10,59 metri.
Onagadori
7. Pentru a fi mai uşoare, multe păsări nu au vezici pentru a stoca urina. În schimbul producerii urinei lichide, pentru a scăpa de deşeuri, produc o substanţă de culoare albă sub formă de pastă. Chiar dacă struţul nu are o vezică ca la mamifere el este unica pasăre care are o separare completă a găinațului şi urinei.
8. Plămânii păsărilor sunt mult mai complicaţi şi mai eficienţi, ocupă mai mult spaţiu ca la mamifere, precum oamenii. Plămânii unui om alcătuiesc aproximativ 1/20 din lungimea corpului său, iar cei ai pasărilor ocupă 1/5.
Pelicanul australian
9. Pelicanul australian are cel mai lung cioc din lume, care măsoară aproape 0,5 metri lungime. Ciocul-spadă al păsării Colibri, cu o lungime de până la 10 centimetri, este unicul cioc de pasăre din lume mai lung decât corpul.
10. Cântecul pitulicei europene este format din mai mult de 700 de note diferite pe minut şi poate fi auzit de la o distanţă de 500 de metri.
11. Bufniţele nu pot roti ochii, în schimb ele pot roti capul complet împrejur pentru a vedea direct în spatele lor. Trăiesc pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Franjurile moi de pe aripile lor reduc esenţial zgomotul făcut în timpul zborului. Incredibil, practic nu produc niciun zgomot în timpul zborului.
12. Printre păsările celebre se numără pasărea Ba din mitologia egipteană, Bar Juchne din Talmud, pasărea Cu din folclorul mexican, Pasărea de Foc din mitologia indienilor nativi americani, Harpiile din mitologia greacă, pasărea Phoenix din mitologia egipteană, Quetzalcoatl din mitologia aztecă şi corbul în religiile native americane.
13. Pasărea cu cele mai multe pene este lebăda şuerătoare cu până la 25.000 de pene. Normal că micile păsări colibri au mai puţin de 1.000 de pene.
14. Unica pasăre cu nări la sfârşitul ciocului este kiwi. Această amplasare stranie a nărilor le ajută să caute hrana cu ajutorul mirosului, cum ar fi viermii şi insectele de la suprafaţa solului. De multe ori ea sforăie pentru a-şi curăţa nările.
15. Spre deosebire de multe păsări care cântă, ciocănitoarea bate ritmic cu ciocul de copac. Unele ciocănitori se pot identifica una pe alta după sunetul „tobelor”.
Papagalul gri african
16. Cea mai vorbăreaţă pasăre din lume este papagalul gri african. Un papagal din această specie poate reține și pronunţa peste 800 de cuvinte, pe când celelalte specii de papagali în majoritate pot „învăța” doar 50 de cuvinte.
17. Multe păsări, precum graurii, cântă note prea înalte pentru ca oamenii să le poată auzi.
18. Flamingo se împerechează pentru toată durata vieţii. Unii rămân în pereche pentru mai mult de 50 de ani (noi vă propunem Amărâtă turturea, în interpretarea lui (https://www.tiktok.com/@ioanciubuca/video/7209727267663072518) Tudor Gheorghe, poezie scrisă de Ienăchiță Văcărescu (1740 - 1797).
19. Puilor speciilor mari de păsări de obicei le ia mai mult timp până vor ieşi din ouă. Spre exemplu, puii păsării Emu se eclozeză după 60 de zile. La păsările mici cântătoare perioada durează în medie 2 săptămâni.
20. Ciocănitoarea verde poate mânca mai mult de 2.000 de furnici pe zi.
21. Ibisul crestat japonez este una dintre cele mai rare specii de păsări din lume. Înainte era răspândit în ţări ca Rusia, Coreea şi Taiwan, acum însă au rămas într-un număr extrem de mic în unele regiuni din Japonia şi China (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barza aveți cadou „Jocuri de cuvinte - barză”).
22. Deversarea de petrol Exxon Valdez din Alaska în anul 1989 a poluat aproximativ 1900 kilometri de litoral fiind ucise în jur de 100.000 de păsări de mare.
23. Vânătoarea cu şoimii a apărut cu mai mult de 4000 de ani în urmă în Asia de Est şi Centrală. Șoimii erau utilizați deoarece ei puteau răpune prada la o distanţă mai mare decât erau capabile armele vânătorior, arcuri cu săgeți. Ginghis Han (Temüügin, „Întemeietorul”) sau Genghis-Han, conform relatărilor, avea 10.000 de şoimari.
24. Minerii foloseau canarii în minele de cărbune pentru a detecta nivelurile toxice de gaz monoxid de carbon. Minerii ştiau că dacă un canar a leşinat, e pericol. De aici îşi are originea şi expresia „canarii în mina de cărbune”.
25. Lăcarul de stuf poate imita mai mult de 80 specii (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=VkA7hW0jGrA) diferite de păsări. Alţi imitatori renumiţi sunt pasărea liră şi sturzul zeflemitor nordic (Mimus polyglottos).
26. Ciocul-pungă al pelicanului poate reţine până la 10 litri de apă dintr-o dată. După ce umple punga cu apă, ciocul se contractă pentru a elimina apa, înainte ca el să înghită hrana din ea.
Zăgan (vulturul bărbos)
27. Vulturul numit zăgan are o dietă şi un comportament aparte. Zboară sus ţinând în ghiare oase mari pe care le aruncă pe pietre, iar apoi mănâncă măduva și aceste oase sfărmate ca un înghiţitor de săbii.
Zăganul se hrăneşte cel mai mult cu rămăşiţe de animale moarte. Dispreţueşte carnea, trăind mai mult cu o dietă alcătuită din 85% – 90% măduvă osoasă. Este unica specie vie de pasăre specializată pe folosirea în hrană a măduvei osoase.
Zăganul este o specie de vultur declarată dispărută din România. Dar în 2009 vânătorii din Mehedinţi au semnalat prezenţa vulturului cu barbă, cum i se mai spune, în zona peşterii Topolniţa.
28. Pasărea care face cele mai mici ouă din lume este colibri-albina. Oul ei este mai mic decât bobul de mazăre.
29. Struţul face cele mai mari ouă din lume. Un ou măsoară în medie 15 centimetri în lungime, 13 centimetri în lăţime şi cântăreşte 1,4 kilograme, de 20 de ori mai greu ca un ou de găină. Are doar 1 – 4% din dimensiunea femelei. Micul dejun pentru o scară de bloc cu 4 etaje!
Dar cele mai mari ouă comparativ cu greutatea femelei le face pasărea kiwi, un ou cântărind o treime din greutatea păsării şi având 20% din dimensiunea ei. Oul are o lungime de aproape 13 centimetri şi cântăreşte mai mult de 400 de grame. Față de un ou de struţ el ar trebui să cântărească 40 de kilograme.
30. Găina Mallee (Leipoa ocellata) este renumită prin aceea că face o grămadă uriaşă de compost pentru cuibul ei. Construieşte cuiburi-movile de mărimi gigantice care pot măsura 11 metri în diametru şi 5 metri în înălţime.
Găina sălbatică Mallee (Leipoa ocellata)
Aceste păsări au o particularitate deosebită. Nu îşi clocesc ouăle, deoarece cuiburile construite din resturi vegetale, prin descompunere biologică, încălzesc ouăle aidoma unui „incubator”.
31. Ţesătorii sociali trăiesc în cuiburi comune imense, care arată ca un mare car cu fân împrăştiat în coroana copacului. Unele cuiburi pot cântări câteva tone, şi pot avea o vechime de 100 de ani.
32. Cea mai grea pasăre de pradă este condorul andin, care poate cântări până la 12 kilograme.
33. Cea mai răspândită pasăre din lume este Quelea cu cioc roşu, cu o populaţie adultă reproductivă în număr de 1,5 miliarde de perechi. Se găsește pe teritoriul tuturor ţărilor din Africa sud-sahariană, populând peste 37 de state africane. Un „cârd” poate conţine mii de păsări. Printre păsările domestice cea mai răspândită este bineînţeles (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/09/jocuri-de-cuvinte-gaina.html) găina.
34. Mulţi oameni de ştiinţă susţin că păsările au evoluat de la dinozauri în perioada erei mezozoice cu aproximativ 150 milioane de ani în urmă.
35. Doar în Statele Unite ale Americii, există peste 40 de milioane de păsări ca animale de companie.
36. Penele unei păsări cântăresc mai mult decât scheletul ei. La majoritatea păsărilor scheletul constituie doar 5% din greutatea totală a corpului. Asta înseamnă că la unele specii de păsări, oasele sunt atât de uşoare încât penele cântăresc mai mult decât întregul lor schelet.
37. Dieta alimentară a păsărilor sălbatice este în strânsă legătură cu forma ciocului lor.
38. Pe când păsările de sex masculin nu au penis în majoritate, cel al răţoiului de lac argentenian poate măsura mai mult de 40 de centimetri, mai lung ca la orice pasăre cunoscută.
Baza penisului este acoperită cu spini aspri iar vârful este moale asemănător cu o perie, probabil pentru a curăţa sperma care a fost depozitată în oviductul femelei de un alt pretendent. Fără gelozie! Atunci când nu este „în uz”, penisul în formă de tirbuşon se retrage în abdomenul răţoiului. Când noi am scris despre rață nu am amintit de el (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-rata-2).
39. Aproximativ 75% din păsările sălbatice trăiesc mai puţin de un an. Cu cât pasărea este mai mare, probabil că ea va trăi mai mult. Marii albatroşi călători, de exemplu, pot trăi până la 80 de ani.
40. Pinguinul Gentoo înoată cel mai rapid din toate păsările şi poate atinge o viteză de 36 kilometri pe oră. Pinguinul imperial poate sta sub apă până la 18 minute.
41. Rândunica de mare petrece mai mult timp în aer, decât orice pasăre. Ea îşi ia zborul deasupra oceanului şi zboară cel puţin 3 ani fără a ateriza pe apă sau sol. Astfel ea petrece cea mai mare parte din viaţă în aer, se poate hrăni în aer. Aceste rândunici de mare pot chiar dormi în zbor, planând pe curenţii de aer cu aripile deschise.
42. Chira arctică face cea mai lungă migraţie anuală. Ea zboară 40.000 de kilometri din Arctica în Antarctica şi se întoarce înapoi.
43. Pasărea cu cea mai mare anvengură a aripilor este albatrosul călător, deschiderea aripilor căruia măsoară 3,7 metri.
44. Gâsca cu capul vărgat zboară peste Himalaya, cei mai înalţi munţi din lume, la o înăţime de mai mare de 8.000 metri, la fel ca avioanele. Am scris destule de gâscă (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), locuind eu pe „ulița gâștei”.
Cu toate acestea, cel mai înalt zboară vulturul pleşuv sur. În 1973, un vultur pleşuv s-a ciocnit cu un avion la o înălţime mai mare de 11 kilometri deasupra Coastei de Fildeş, în Africa.
45. Cea mai mare, cea mai înaltă, şi cea mai grea pasăre din lume este struţul aclimatizat și la noi. Struţul de sex masculin poate ajunge până la 2,8 metri în înălţime, şi cântări peste 160 de kilograme.
46. Struţul e unica pasăre care de bună voie are grijă de ouăle altor femele.
47. Struţii nu îngroapă capul în nisip când simt pericol, așa cum se spune. Dar ei au fost observaţi întinşi cu gâtul lor lung pe pământ fără semne de viaţă, în cazul când doresc să se ascundă.
48. Cea mai mare pasăre care a existat vreodată pe Pământ a fost nezburătoarea pasăre elefant, o specie dispărută. Ea cântărea aproximativ 450 de kilograme. Şapte ouă de struţ fac cât un ou al păsării elefant. Pasărea a dispărut acum 400 de ani, dar oamenii găsesc şi acum bucăţi de coji dure de ouă ale acestor giganţi.
Pinguinii imperiali
49. Pinguinul imperial este singura pasăre care îşi depune ouăle în mijlocul iernii. Depunerea ouălor atât de devreme le dă „tinerilor” un avans. Puii au nevoie de toată primăvara, vara şi toamna pentru a creşte suficient de mari şi să supraveţuiască iarna viitoare.
50. Guacharo, pasărea peşterilor, sau oilbird (pasărea ulei), cum mai este numită, mănâncă fructe de palmier care au ulei ce face pasărea deosebit de uleioasă. Oamenii din apropierea peşterilor unde locuiesc aceste păsări, le prind şi le fierb pentru ulei! Ptiu, drace! Dacă află ANAF-ujl?
51. Găinuşa de baltă este o specie răspândită în America de Sud, Africa, India şi aproape în toată Europa inclusiv în România, cuibărind mai mult în lunca Dunării. Procesul de împerechere se deosebeşte semnificativ de cel al altor păsări, nu masculii fac curte femelei, ci femelele se luptă între ele pentru dreptul de a se împerechea cu masculul. Cam cum se bat puștoaicele pe la noi (băieții merg la pensat, nu se mai bat).
Raiul păsărilor la noi, în România, este Delta Dunării (https://www.youtube.com/watch?v=K2aJ5Hsz-E4), din videoclip reținând 8 lucruri interesante despre cel mai nou pământ, cu insule noi, cu stuf, paradisul păsărilor, multe migratoare sau călătoare, cu „receptor biologic GPS” inclus
(https://www.youtube.com/watch?v=idH0oLZRoTQ). Cirip-cirip ascultați la https://www.youtube.com/watch?v=Wmw99hIRaBk, combinat cu muzică dobrogeană.
Pasărea în expresii (pamflet)
Moto: „În turnul lui de fildeş/ N-auzi cântări, nici şoapte,/ Doar câteodată-l spurcă/ Vreo pasăre de noapte!” (Lui Mihail Codreanu, de George Topîrceanu)
Suntem obișnuiți cu cuvintele compuse „pasărea casei”, „pasăre de casă”, „pasăre de curte”, „pasăre de poiată”, „pasăre domestică” etc., toate nume generic pentru păsările crescute pe lângă casa omului vrednic, fără nevoia de ajutor social, pentru carnea, ouăle și fulgii lor.
Am amintit de „carne de pasăre”, când am scris de carne (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-caene-1) sau când am scris despre ciocârlie, porumbel, găină, gâscă, rață etc.
„De-a pasărea zboară” e un joc de copii în care jucătorii trebuie să reacționeze rapid la întrebările unei persoane, ridicând în sus mâinile în cazul când aceasta se referă la o pasăre și ținându-le nemișcate când ea se referă la altceva.
Președintele se joacă doar „de-a avionul de lux pasăre”, refuzând să răspundă ls întrebările puse de presă. Nici nu organizează conferințe de presă în țară.
Știri ce bântuie lumea pas cu pas (iertare pentru un „l”)
Mai sunt cuvinte sau expresii, precum„pasăre cu cioc de fier”, o ființă fabuloasă din basme, „pasăre-câinească”, adică privighetoare-roșie (Luscinia megarhynchos), „pasăre-cerească” prin Transilvania, adică pescărel-albastru (Aleedo atthis), „pasăre-de-aur”, recte o specie de pitulice (Phylloscopus trochillus).
Este numită „pasăre-de-balegă” pupăza (Upupa epops), inclusiv „pupăza din tei”, cea furată de Creangă, adică Nică al lui Ștefan A petrei, cel urât de mămicile tinere supărate că odraslele lor trebuie să învețe atâtea arhaisme.
Expresia latină „rara avis” înseamnă pasăre rară, ceea ce se spune despre ceva deosebit de rar și greu de găsit (pe la https://adevarul.ro/stiri-locale/focsani/de-unde-provine-expresia-rara-avis-2020630.html). Veți vedea că îi aparţine poetului latin Iuvenalis, care satirizează într-un poem depravarea matroanelor, observând că este foarte greu să întâlneşti femei cu însuşiri ca cele ale cunoscutelor Sabine. Ne gândim rapid la președinții Traian Petrov, informator, Jules Werner, golfist și veșnic călător prin lume cu avion de lux plătit de noi, dar și la Nicușor Dan, reales de bucureșteni pentru că n-a făcut nimic, numai să nu iasă Firea. Acum vrea toți banii Bucureștiului în mâna lui!
Ocolul Pământului în două mandate (în zbor)
Fiindcă vine iarna, Nicușor Dan știe precis că există „pasărea-frigului”, adică mătăsar (Bombycilla garrulus garrulus). Că toată vara a vrut să ne dea căldură și a aranjat cu toți sfinții, că precis l-au votat și ăștia, de, vorba lui Mușatescu din Titanic vals: „bagi în urnă ce vrei și iese cine trebuie”.
Dar e mai interesant că foștii premieri Tudose și Grindeanu au ieșit cu Ciolacu la o emisiune TV, să ne explice că cu două seri înainte Ciolacu, în dialog cu Ciutacu, nu ne-a făcut nesimțiți pe noi, foștii militari. Dar „fiecare pasăre pe limba ei piere”. Măcar să recuinoască cu scuzele (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY) sale de rigoare. Ăsta nu a auzit de memoria înregistrării? Ascultați-l și votați-l, militari! Acum ne refuză legea de reparare a prostiilor lor cu pensiile militare.
Nu Ceaușescu a inventat pensiile militare, Ciolacule!
Știm toți fiii de țărani, mai ales cei de lângă vreo pădure, ca mine, că o „pasăre-galbenă-n-cioc” este mierla (Turdus merula). Dacă nu știți, vă lămurește rapid Bogdan (https://www.youtube.com/watch?v=0Nyju_2S1bY) Mihai Simion.
Șmecherul cuc, PNL, își depune ouăle în cuibul construit cu migală de „păsările galbene-n cioc”, mierlă și mierloi, PSD, fie „părinte 1” și „părinte 2”, după Macron și parlamentul francez. Fiindcă veni vorba de cuc, nu uităm că organului genital feminin i se spune „păsărică” sau chiar „pupăză”, iar celui masculin „cuc”. Folclorul urban a răspuns pe măsură (https://www.youtube.com/watch?v=AB7sFQica1g), pe la Galați, unind cucul și pupăza.
Lăsăm la o parte alte tipuri de combinații, oprindu-ne la „păsările migratoare” sau „păsările călătoare”, precum barza (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barza). Sunt păsări de specii diferite care în anumite anotimpuri, pentru a putea supraviețui, migrează la distanțe mari.
În prezent se apreciază numărul lor la circa 50 de miliarde, dintre care 5 miliarde migrează între Europa și Africa. Numele s-a extins la politicieni care trec ușor de la un partid la altul. Renumiți pentru migrare sunt primarii care au trecut destul de ușor de la PNL la PSD și invers, în funcție de interese, chiar și printr-o lege aprobată.
Cel mai recent exemplu este candidatura migrantului Piedone, că școlit întârziat la școlit întârziat trage, cel ce a fost chiar și în PSD în trecut, a reprezentat un partid la candidatura la postul de de primar al capitalei, încurcând-o, cred că la ordin, pe Firea și ajutându-l pe Nicușor Dan. Acum deschide lista de senatori PSD pe la Giurgiu.
De la Bragadiru, prin București, la Giurgiu
Alt traseist este turcitul cuprifer Ponta, cel ce voia geamie în București, cu rotula dreasă la Istambul, cel ce trebuie chestionat despre rezervele de cupru, cel ce a contribuit, cu Moliceanu, la dărâmarea unui guvern PSD, apoi cel ce s-a baricadat cu Grindeanu în clădirea guvernului, concetățean cu socrul său specializat în popie și siguranță națională. Acum deschide o listă PSD la Dâmbovița. Trasee există și în acelaș partid între liste de candidați pe județe!
Englezii au bird și fowl. Se mai folosesc în Marea Britanie ushag în manx, deryn și adar în velșă, éan în irlandeză, eun în galică scoțiană, edhen în corni, yeean în manx.
Atenție mare, translatori, că bird, „pasăre”, în afară de pasăre ca membru al clasei de animale Aves, i se mai zice: ca argou, în gastronomie, găinii și curcanului; argou, unui bărbat, cu sensul „omule”, de la mijlocul secolului al XIX-lea; în UK, Irlanda, colocvial, unei fete sau unei femei atractive sexual; tot în UK, Irlanda, colocvial, prin extensie, oricărei prietene (girlfriend), începând din secolul al XX-lea; argou, unui avion sau unui satelit; învechit, puiului din cuib pe când pasărea era numită doar fowl; cu articolul definit (the bird), gestul bulgar de ridicare a degetului mijlociu al mâinii; argou, în SUA, unui kilogram de cocaină; argou, în Canada, Filipine, pentru penis; argou, în UK, timpul petrecut la închisoare etc.
Bird's-eye view (vedere de sus, vedere perspectivă)
Au apărut mintenaș cuvinte compuse sau expresii (traducere liberă), precum: a bird in the hand is worth two in the bush (nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard); a little bird told me (mi-a șoptit o păsărică); birdaholic (ahtiat după păsărici); bird aircraft strike hazard (BASH, pericol de ciocnire a aeronavelor cu păsări); birdcage (colivie); birdcage clock (ceas cu cuc); bird dog, bird-dog (prepelicar, techel etc.); bird of passage (pasăre migratoare); bird of peace (pasărea păcii, porumbel); birds and bees (păsări și albine, povești pentru cei mici, cum vin copiii pe lume); bird's-eye map (hartă nadirală, văzută din nadir); birds of a feather flock together (cine se aseamănă se adună); bird of paradise (floare tropicală din genul Strelitzia); bird song (cântecul păsărilor) etc.
Francezii au oiseau pentru pasăre. Prin Franța se mai folosesc ev, evn și labous în bretonă, ocellu în corsicană, oisieu, ogeau, ojieau, osiau în în picardă, osel în piemonteză, ouésé în normandă, ousiau, mouéçon în tourangeau, usél în franco-provensală. Pe lângă Franța, în valonă, există moutchon, mohon, oûhê și oujhea.
La mésange est un oiseau (pițigoiul este o pasăre)
Au apărut multe expresii sau cuvinte compuse cu cuvântul oiseau, precum: à vol d’oiseau (ca pasărea-n zbor, mergând direct la țintă); bec d’oiseau (cioc de pasăre); comme un oiseau tombé du nid (ca o pasăre căzută din cuib, vulnerabil, incapabil a se descurca singur); drole d’oiseau (pasăre amuzantă, cineva ciudat); être comme l’oiseau sur la branche (ca pasărea pe cracă, într-o stare incertă, fără să știm ce va fi cu noi); montrer son petit oiseau (a-și arăta păsărica); oiseau chanteur (pasăre cântătoare); oiseau chaperonnier (pasăre însoțitoare, „call-girl”); vilain oiseau (pasăre urâtă (om disprețuitor) etc.
Există și proverbe și vorbe de duh (proverbes et phrases toutes faites), de exemplu: nid est beau (frumos e cuibul, pentru fiecare e frumos ceea ce-i aparține); c’est l’oiseau matinal qui attrape le ver (pasărea matinală prinde viermi, cine se școală de dimineață departe ajunge); il a battu les buissons et un autre a pris les oiseaux (unul scotocește tufișurile și altul împușcă pasărea, adică unul cu profitul și altul cu paguba); l’oiseau s’est envolé (a zburat pasărea, adică ai pierdut ocazia); petit à petit, l’oiseau fait son nid (încetul cu încetrul își face pasărea cuibul, ca și la noi încrul cu încetul se face oțetul) etc.
Petit à petit, l'oiseau fait son nid (încetul cu încetul pasărea-și face cuibul; clic)
etc.
Einige Vögel als Schwarm fliegend in der Luft (păsări zburând în aer ca un cârd)
Germanii au Vogel, Vögel pentru pasăre. Se mai folosesc în lumea germană fugal în săsească veche, Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză Vull în luxemburgheză etc.
Vogel intră în multe cuvinte compouse, orecum: Vogelart (specii de păsări); Vogelbauer (crescător de păsări); Vogelbeere (grăunțe pentru păsări);, Vogelbeobachtung (observarea păsărilor); Vogelei (ou de pasăre); Vogelexperte (orniotolog); Vogelfachmann (specialist în păsări); , Vogelfamilie (familie de păsări); Vogelfang (prinderea păsărilor); Vogelflug (zborul păsărilor); , Vogelgezwitscher (cântecul păsărilor, ciripit); Vogelgrippe (gripă aviară); Vogelschwarm (stol de păsări) etc.
Rușii au ptitsa (ptița) - птица pentru pasăre, ca în macedoneană și în sârbo-croată. Sinonime sunt ptax — птах (arhaic, pasăre), ptáxa - пта́ха (colocvial pasăre mică), ptíčka (pticika) — пти́чка (diminutiv, păsărică), ptáška (ptașka) - пта́шка (diminutiv, păsărică).
Птицы (ptițî, plural, „păsări”)
Oprindu-ne doar la ptitsa (ptița) – птица, au apărut cuvintele compuse și expresiile: bitaja ptitsa - битая птица (pasăre ucisă); видно птицу по полёту (poți vedea pasărea în zbor, zicală – поговорка); водоплавающие птицы (păsări de apă); вольная птица (pasăre liberă); домашняя птица (pasăre de curte); жить как птица небесная (liber ca pasărea cerului); мороженая птица (pasărea frigului); нелетающие птицы (păsări nezburătoare); обстрелянная птица sau стреляная птица (pasăre împușcată); певчая птица (pasăre cântătoare); перелётные птицы (păsări migratoare); птица высокого полета (pasăre cu zbor înalt) etc.
Перелётные птицы (păsări migratoare, stol de cocori)
Pasărea în (c)arte
Moto: „Cu-aceste Păsări – autorul/ A exersat, în maniera sa,/ Suprema artă de-a-nţelege zborul/ Şi mai puţin pe-aceea de-a zbura!” (Succesul romanului Păsările" al lui Al. Ivasiuc a fost viu controversat, de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint, 1973)
Scriitorii români au scris despre păsări. Sahia a scris despre păsările care preferă marinarii și navele cu catarge („Păsări de apă albe se înalță pe vârful catargelor.”). Sadoveanu își îndrepta gândul spore cer și concluziona asupra secolului trecut, numind la figurat avionul pasăre de fiet („Trăim într-un veac în care... păsări de fier brăzdează văzduhul.”).
Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a analizat cu răspundere folclorul din Transilvania, inclusiv despre timpul nopții („Toate păsările dorm, Numai eu nu mai am somn!”). Dar și în grădina lui Ion toate păsările dorm (https://www.youtube.com/watch?v=pnTyLtqZI3s) în opt interpretări inedite.
Camil Petrescu descria o călătorie în junglă, unde se aștepta să vadă și pasărea-muscă (Trochilus palia) sau pasărea colibri („Ochii așteptau fără mirare să vadă apărând și făpturi potrivite priveliștii, șerpi groși cât brațul, pasărea-muscă, o maimuță balansându-se în leagănul de liane.”).
Alexandru Ivasiuc (1933-1977) este unul dintre scriitorii români importanți ai anilor 1970. După romanul Apa s-a turnat filmul Trei zile și trei nopți (1976), la care (https://www.youtube.com/watch?v=VXr5o7ojAGI) a fost și scenarist. A scris în 1976 și romanul Păsările. Păsările lui Ivasiuc nu au legătură cu filmul Păsările al lui Hitchcock (https://www.youtube.com/watch?v=zNTxBQ7YkVw), dar ele, păsările, sunt un soi de fir roșu, mai greu de explicat, care traversează romanul.
Romanul narează povestea de viață, desfășurată pe mai multe planuri, a câtorva personaje pe care le-am putea încadra în timpurile noi de după 1944: inginerul Liviu Dunca, Dumitru Vinea, directorul general al combinatului dintr-un oraș neidentificat, Margareta, soția acestuia, Victorița, director adjunct la același combinat și amanta directorului. Acum combinatele dispărură (Roman, zis morman de fiare vechi)!
Fiecare personaj este interesant în felul lui, toate fiind excelent portretizate, până la marele detaliu, pentru că autorul uzează masiv de tehnica introspecției, care face ca fiecare personaj să stăruiască îndelung asupra lui însuși, asupra vieții, gândurilor, sentimentelor. Dar ne oprim aici, că noi nu povestim acțiunea.
Din păcate, scriitorul a fost una din nenumăratele victime ale cutremurului din 1977, trăit și de noi, căci altfel ar fi fost interesant de urmărit și traseul lui biografic și romanele care urmau să vină.
Alexandru Ivasiuc, Păsările
Și scriitorii străini au scris despre păsări. Cum în engleză există bird, în 2004, Bruce Whittington și Loucas Raptis, în Anotimpuri cu păsări, scriau: „Nivelul de jos al acestora este numit Phylum; păsările aparțin lui Phylum Chordata, care include animalele vertebrate (sub-phylum Vertebrata) și câteva șanse și finalități.” (The level below this is called the Phylum; birds belong to the Phylum Chordata, which includes all the vertebrate animals (the sub-phylum Vertebrata) and a few odds and ends. [2004, Bruce Whittington, Loucas Raptis, Seasons with Birds, page 50]).
Cum bird se zice și unei fete (femei) atractive sexual, în 2017, David Weigel, în „Spectacolul ce nu se termină niciodată: Creșterea și decăderea Prog(resiv) Rock””, scria: „«Toate aceste păsărici fantastice, cu păr lung, machiate, gene false și alte chestii, care se înghesuie în jurul acestui grup de adolescenți tatuați și cu pete», s-a mirat Anderson.” (“All these fantastic birds, long hair, made up, false eyelashes and things, crowding round this group of scabby, spotty teenagers,” marveled Anderson. [2017, David Weigel, The Show That Never Ends: The Rise and Fall of Prog Rock, W. W. Norton & Company]).
Birds in the disco the Devil's business (păsărici în discoteca Afacerea diavolului)
Trecem canalul la francezi, cu al lor cuvânt oiseau, de gen masculin. Jean-Baptiste Charcot, în jurnalul de călătorie În Marea Groenlandei, scria în 1928: „Nenumărate păsări cuibăresc în stâncile abrupte și, speriate de sirenele navelor, zboară zgomotoase până la nori.” (Les oiseaux innombrables nichent dans les falaises escarpées, et effarés par la sirène des navires, s'envolent en nuages bruyants. [Jean-Baptiste Charcot, Dans la mer du Groenland, 1928]).
Cum colocvial, în limbajul tinerilor lăudăroși, organului sexual masculin, penisului, i se zice oiseau, „pasăre, păsărică”, Saïdeh Pakravan, în Armistițiul, scria în 2016: „Ea îți știe păsărica (scula), Coop, cunoaște toate păsăricile noastre. În orice caz, ea o cunoaște pe a mea, asta e sigur.” (Elle le connaît ton petit oiseau, Coop, elle connaît tous nos petits oiseaux. En tout cas, elle connaît le mien, c’est sûr. [Saïdeh Pakravan, La Trêve, 2016]).
Nemții au Vogel și Vögel. Se mai folosesc în lumea germană fugal în săsească veche, Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză Vull în luxemburgheză. Bernd Müllender, în articolul Der Mensch as Jo-Jo, în Zeit Online, din 14 decembrie 1990, scria: „Noua Zeelandă, dintre toate locurile, ai căror rezidenți se numesc cu mândrie Kiwi după o pasăre fără zbor, s-a dedicat acestui sport de zbor neobișnuit (cu parapanta).” (Ausgerechnet Neuseeland, dessen Einwohner sich nach einem flugunfähigen Vogel stolz Kiwis nennen, hat sich diesem ungewöhnlichen Flugsport verschrieben.“[Bernd Müllender: Der Mensch als Jo-Jo. In: Zeit Online. 14. Dezember 1990, ISSN 0044-2070, URL]).
Într-o adaptare după Christoph Jehle, Tranziția energetică: Turbinele eoliene sunt cel mai mare dușman al păsărilor?” la 31 octombrie 2023 se scria: „Acolo unde pisicile domestice umblă libere, ele prăduiesc păsările.” (Wo Hauskatzen frei herumlaufen, erbeuten sie Vögel. [adaptiert von: Christoph Jehle: Energiewende: Sind Windräder der Vögel schlimmster Feind? telepolis.de, Heise Medien GmbH & Co. KG, Hannover, Deutschland, 31. Oktober 2023, abgerufen am 2. November 2023]).
Trecem la cei ocupați cu operația specială, rușii, care au ptitsa (ptița) - птица, „pasăre”. Goncearov, în Cliff, scria în 1869: „[Marfenka] a luat pumni de mei și le-a aruncat păsărilor. La picioarele ei erau înghesuite găini, curci, rațe, porumbei și, în cele din urmă, vrăbii și rândunici.” ([Марфенька] брала горстями пшено и бросала птицам. У ног её толпились куры, индейки, утки, голуби, наконец, воробьи и галки. [И. А. Гончаров, «Обрыв», 1869 г., МАС]).
Cehov, în La Moscova în piața Trubnaia, scria: „Cu cocoși și cu rațe sub brațe ciucașii se grăbesc în mulțime. Toate păsările sunt slabe și flămânde.” (В толпе снуют чуйки с петухами и утками под мышкой. Птица вся тощая, голодная. [А. П. Чехов, «В Москве на Трубной площади», МАС]).
Pasărea în onomastică
Moto: „Apreciată-ntre femei,/ Ea spre bărbaţi tot face saltul/ Zglobie, păsărica ei,/ Migrează dintr-un pat în altul.” (Mobilitatea păsărilor migratoare, de Dan Căpruciu, din „Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău”, 2011)
Cuvântul pasăre nu putea să lipsească din onomastică, din numele de persoane și din toponime, adică nume de locuri. Dicționarul Onomastic (1963) dă în definiție câteva prenume și nume de familie: „PASĂRE subst. 1. – T., act. 2. Păsăr/el, Manea (16 B V 340); -escu, T. (Cotr 556). 3. Păsăroiu, Oprea, mold. (Sd V 545). 4. Păsăruică, I. (AO XI 83)”. Există mănăstirea Pasărea la 29 km est de București.
Alde Pasăre vă salută!
La englezi, bird a devenit prenumele Bird, la început poreclă, în final și nume de familie. Saxofonistul de jazz (https://www.youtube.com/watch?v=UTORd2Y_X6U, aici cu All the things you are) Charlie Parker (1920–1955) era poreclit Bird.
La https://www.findmypast.co.uk/surname/bird este un raport răspuns la interogared unei baze de date geografice demografice pentru numele de familie Bird, ce explică semnificația, apariția și răspândirea în lume a acestuia.
Alde Bird (Pasăre) vă salută!
La https://www.findmypast.co.uk/surname/fowl este raportul la interogarea bazei de date pentru numele de familie Fowl, derivat din substantivul comun fowl, „pasăre”, nume existent în multe țări ale lumii, deocamdată doar cu 559 de înregistrări.
Alde Fowl (Pasăre) vă salută!
Trecem la francezi cu al lor cuvânt oiseau, „pasăre”. Prin Franța se mai folosesc ev, evn m și labous m în bretonă, ocellu în corsicană, oisieu, ogeau, ojieau, osiau în în picardă, osel în piemonteză, ouésé în normandă, ousiau, mouéçon în tourangeau, usél în franco-provensală. Pe lângă Franța, în valonă, există moutchon, mohon, oûhê și oujhea.
Oprindu-ne la oiseau, puteți citi mai multe doar cu un clic pe „oiseau”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digital(izat) al limbii francezer], 2012. Puteți folosi pagina și pentru alte cuvinte.
La adresa https://www.familysearch.org/en/surname?surname=Oiseau este un raport al bazei de date geografice demografice după o interogare pentru numele de familie Oiseau, unde puteți vedea unde a apărut întâi porecla, apoi numele, istoria răspândirii numelui în lume etc.
Numele de familie Oiseau în trei țări
De la cuvântul articulat l`oiseau, „pasărea”, a apărut numele de familie Loiseau,iar de la vechiul cuvânt francez oisel, după articulare (l`oisel), a apărut întâi porecla, apoi numele de familie Loisel.
Statisticienii francezi dau și numărul de persoane pe orașe și comune cu numele de familie Loiseau, de ezemplu în: Paris (12 .371 persoane); Buvilly, Jura (6 .968); Mayet, Sarthe (5 .256); Crossac, Loire-Atlantique (4. 800); Santranges, Cher (3.855); Deux-Sèvres, Deux-Sèvres (2.946); Liniez, Indre (2.396); Orléans, Loiret (2.382); Batz-sur-Mer, Loire-Atlantique (2 201) etc. Detalii prin clic pe Loiseau în Généanet. După denumire e scris numele departamentului.
Dau și variante ale numelui de familie Loiseau
Alde Oiseau (Pasăre) vă salută!
Trecem la vecinii nemți ai francezilor, cu ale lor cuvinte Vogel, Vögel, „pasăre”. Se mai folosc în lumea germană fugal în săsească veche, Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză, Vull în luxemburgheză etc.
Există și un crater lunar denumit Vogel, după numele astrofizicianului german Hermann Carl Vogel (1841–1907). Așadar, Vogel a devenit nume de familie, întâi ca poreclă. La adresa web https://www.familysearch.org/en/surname?surname=Vogel este un raport rezultat la interogarea unei baze de date geografice demografice referitoarer la numele de familie Vogel, ajuns chiar și la evreii așchenazi.
Primele 3 țări cu cele mai multe nume de familie Vogel
Câțiva Vogel (Pasăre) cu care am prieteni comuni
Sărind la ruși, cu al lor cuvânt ptitsa (ptița) – птица, „pasăre”, în rusă au apărut numele proprii (имена собственные) Ptița – Птица (Pasăre), Ptițân – Птицын (Păsăraru) etc.
Alde Птица (Pasăre) și Птицын (Păsăraru) vă salută!
Puteți încerca singuri pentru alte limbi consultând lista dată la început și veți avea surprize plăcute (Ptak, de exemplu).
Oricum, iubitori sau nu de păsări sau de zborul lor, de vânătoare, gurmanzi sau nu, amatori sau nu de fois gras, de friptură de fazan, de ciorbă sau supă de găină, gâscă, rață, bibilică sau curcă, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!
Vegetarieni, învățați să vânați! Vegani, învățați măcar să aprindeți focul! Jar sub grătar să fie! Puneți pe grătar niscaiva pulpe de pui sau pește! Faceți o saramură de pui de casă sau o saramură de pește. „Vin” și eu cu un „vin” bun!
Căutați acest vin!
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pasăre.pdf
Cu respect, CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu