Jocuri de cuvinte – zăpadă
Geografie lingvistică
Zăpadă
Motto: „O fată tânără este un lan de grâu verde, sub zăpadă.” (Carmen Sylva, din Cugetări şi impresii)
Dacă am scris despre iarnă (vezi „Jocuri de cuvinte – iarnă”), despre ploaie, e musai să ne jucăm și cu zăpada. Este acea precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată. Tot așa se numește și stratul provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0°C.
Dacă DEX '09 2009 dă etimologia „cf. sl. zapadati, a cădea”, MDA2 (2010) dă „E pvb zăpădi”. Cert este că am moștenit cuvântul din slavicul zapadat' – западать, „a cădea”, cu prefixul za – за, + padat' – падать, „a cădea, a scădea, a se scufunda, a declina”, ultimul din rădăcina pad- - -пад-, sufixul -а și terminația -t' - -ть a verbului etc. [Tihonov - Тихонов, 1996].
Pentru specialiștii în lingvistica rusă, doar pentru padat' – падать Tihonov scrie excelent originea, ca să vedeți ce au alții în web [Происходит от праслав. *padati, от кот. в числе прочего произошли ст.-слав. падѫ, пасти (др.-греч. πίπτειν), русск. пасть, паду, укр. па́сти, паду́, белор. пасці, болг. па́дна, сербохорв. па̏дне̑м, па̏сти, словенск. pásti, pádem, др.-чешск. pásti, padu, чешск. padat, словацк. рadať, польск, paść, в.-луж. раdас́, н.-луж. раdаś. Родственно др.-инд. раdуаtē «падает, идёт», прич. pannás, кауз. pādáyati, авест. раiđуеiti «идёт, приходит», аvа-раsti- «падение», сев.-индо-ир. раstа- «павший», др.-в.-нем. gi-feʒʒan «упасть», англос. fеtаn «падать», лат. pessum «наземь, ниц». Далее сближают с под, лат. рēs, реdis «нога», греч. πώς, атт. πούς, род. ποδός, готск. fōtus «нога». Отсюда напа́сть, про́пасть. Использованы данные словаря М. Фасмера]. Adică, așa cum le spuneam eu studenților, „știi – love story, nu știi – I'm sorry”! Revenim cu o replică!
Mihai Vinereanu scrie despre zăpadă: «zăpadă – 1. precipitație atmosferică sub formă de fulgi formați din cristale de apă înghețată; 2. strat format din depunerea acestora. V.sl. zapadŭ „cădere” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 211; Ciorănescu, 9437); cf. bg. zapad „Apus”. Ipoteza este cu totul eronată și trebuie respinsă în totalitate. Am arătat (cf. Vinereanu, 163) că rom. zăpadă trebuie să provină de la PIE *g’hei-, g’hi- „iarnă, zăpadă” (IEW, 425); cf. skt. heman „iarnă”, hime-h „zăpadă, ger”, lat. hiems „iarnă”, av. Zimo „ger”, arm. jmern „iarnă”, lituan. žiema „iarnă”, let. ziema, v.pr. zima „iarnă”, alb. dhimër, gr. χείEα, v.sl. zima.
Dacă ar fi de origine slavă, ar fi trebuit să se păstreze forma v.sl. zima care are echivalente în majoritatea limbilor slave. Astfel nu se explică de ce rom. zăpadă provine de la v.sl. zapadati „a cădea”. Rad. traco-dac trebuie să fi fost *gjemada, apoi *zemada > *zabada > zăpadă, cu trecerea lui m > b, cunoscută fiind alternanța m/b în traco-dacă (cf. Tibiscum/Timi+). Rad. *gjem-, *zem# propus aici este foarte apropiat de cel din albaneza modernă *dhim- (er), unde alb. dh provine de la un mai vechi z. Ulterior b > p pentru a disimila una dintre cele trei consoane sonore: z, b, d. Rom. zai „sloiuri de gheață duse de apele curgătoare”, folosit și azi în Muntenia, este o continuare directă a PIE *g’hei.
De asemenea, rom. zăpor „dezgheț, viitură” provine tot de la acest radical care a suferit aceeași trecere a lui m la p (v. zai, zăpor). Origine traco-dacă. Der: a înzăpezi, înzăpezire, înzăpezit, zăpădos.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbi, zăpezii i se spune:
֎ adfel în chaoui;
֎ apun în inupiaq, aput - ᐊᐳᑦ în inuktitut, aput în groenlandeză (din proto-inuitul *ạp-unt, din proto-eschimosul *apǝ);
֎ āsə - асы în abhază;
֎ aykil - ಅಯ್ಕಿಲ್ în kannada;
֎ ʿazu - гӀазу în avară;
֎ barf - барф în tadjică, barf - برف în persană, barf - برف în urdu, barf – बर्फ़ și naram barf - नरम बर्फ़ în hindusă, barf – ਬਰਫ਼ în pandsabi, barfa - برف în sindhi, bôrôf - বরফ în bengaleză, barph - बर्फ în marathi, barph - બરફ în gudjarati, befr - بهفر, befr, berf în kurdă, boroph - বৰফ în assameză (toate din persanul barf – برف);
֎ borë, deborë în albaneză (din proto-albanezul *bārā, din *bera, „a cădea”), borra în malteză (asemănare probabil întâmplătoare cu albanezul borë, „zăpadă”);
֎ běły próšk în sorabă de sus;
֎ beye în zapotèque de Yalálag;
֎ chióni - χιόνι în greacă;
֎ coan̄ în oowhatan;
֎ eira în velșă, erc'h în bretonă, ergh în corni (din proto-britonicul *ėrɣ, „zăpadă”);
֎ elur în bască (din proto-bascul *erur);
֎ gangs - གངས în tibetană;
֎ gar în turcmenă;
֎ glt - 𐎂𐎍𐎘 în ugaritică;
֎ gneûge în tourangeau (vezi neige în franceză);
֎ goon în chippewa, ojibwa și ottawa;
֎ haar - хаар în iakută, har - хар în hakassă, kaar - каар în dolgană, kar - кар în kârgâză, nogaï și sor, kar în turcă, qar - кар în tătară, cazahă și bașchiră, qar - قار în uigură, qar - къар în karatchaï-balkară și în kumykă, qar în azeră și în tătară crimeană, qor în uzbecă (din turcicul otoman قار, „zăpadă”, din vechiul turcic kar - 𐰴𐰺, „zăpadă”, din proto-turcicele *kār, *Kiār, „zăpadă”);
֎ hau în hawaiiană;
֎ hi ma - ຫິມະ în laoțiană, him - ᱦᱤᱢ în santală, hima - हिम în sanscrită, hima - හිම în singaleză, hima - หิมะ în thai, himaṃ - ഹിമം în malaialam;
֎ himpāt - हिमपात în hindusă;
֎ hiũ - हिउँ în nepaleză;
֎ hnang: în birmaneză;
֎ hó în maghiară (din proto-uralicul *kume, „zăpadă subțire”, cognat sau înrudit cu χāβ – хав în tundra nenets, „strat subțire de zăpadă”);
֎ huka, hukarere în maori;
֎ iqhwa în zulu;
֎ jiv, hiv, viv în țigănească;
֎ jur - юр în ciuvașă (din precedentul *xur, înrudit cu turcicul kar, din vechiul turcic kar, vezi mai sus kar în turcă);
֎ jyun - ձյուն în armeană (din vechiul armean jiwn - ձիւն, din proto-indo-europeanul *ǵʰéyōm, „iarnă, gheață, zăpadă”);
֎ kavi în feroeză;
֎ khiṓn - χιών în greacă antică;
֎ khunu în aimară;
֎ ƙànƙáráa în haussa;
֎ lehlwa în soto;
֎ lo - ло în cecenă (din proto-nakhul *law), lov - лов în erza și în komi-ziriană, lul – лул în udmurtă (din proto-permicul *lol, din proto-uralicul *lewle);
֎ lum - лум în mari (din proto-uralicul *lome), lumi în estonă, lumi, lumisade în finlandeză, lym - лым în komi, lymy - лымы în udmurtă (din proto-finicul *lumi, din proto-uralicul *lome);
֎ mañcu - మంచు în telugu;
֎ mit - митt în osetă;
֎ muohta, vahca în sami de nord;
֎ naiv, neiv, nev în romanșă, nea în română, neao, neauã în aromână, nêf în friuliană, nëif, inyeve, nieve în ladino, neĝo în esperanto, neige în franceză, nèj în haitiană kreolă, neji în shingazidja, neu în catalană, nèu în occitană (provensală), neuge, nige în normandă, ñeve în asturiană, corsicană, galiciană, italiană, napolitană și portugheză, nève, neu, nef în valenciană, ni, nia, nibe, nive în sardă, nieu în aragoneză, nieve în spaniolă, nif în volapük, nive în interlingua, novială și valonă, nivi în siciliană, nivo în ido (din latinescul nivem, acuzativ singular al lui nix, „zăpadă”, din proto-italicul *sniks, din proto-indo-europeanul *snígʷʰs), nix în latină:
֎ niyebe în tagalogă, nyebe în cebuano;
֎ nun - 눈 în coreană;
֎ nundil în hupa;
֎ okoona în kickapoo;
Omăt
֎ omăt în română (din slavicul comun *ometъ);
֎ oram-panala în malgașă;
֎ paṉi - பனி în tamilă;
֎ pril - ព្រិល în kmeră;
֎ pumɓa la laglasi în shingazidja;
֎ qaniigix̂, qaniix, qaniqax̂ în aleutină;
֎ qanuk, qanikcaq în yupik central;
֎ riti, rit’i în quechua;
֎ salji în malai, salju în indoneziană și în javai;
Snow-covered trees (copaci acoperiți cu zăpadă)
֎ Schnee în germană și în germană plautdietsch (din mrdievalul germanic snê, din vechiul germanic snēo, din proto-germanicul de vest *snaiw), Schnéi în luxemburgheză, shney - שניי în idiș, snáiws - 𐍃𐌽𐌰𐌹𐍅𐍃 în gotică, snaw în engleză veche și în scots, sne în daneză, sneachda în galică scoțiană, sneachta în irlandeză, snee în germană veche, Snee, Snai, Snei în germană de jos, sneeu în afrikaans, sneeuw în neerlandeză, sneu în papiamento, sniaghtey în manx, snie în frizonă, snjár în norvegiană veche, snjógvur în feroeză, snjór, snær, fönn în islandeză, snö în suedeză, sno în tok pisină, snø, sne în norvegiană, snow în engleză (din mrdievalele englezești snow, snaw, din vechiul englezesc snāw, „zăpadă”, din proto-germanicul de vest *snaiw, din proto-germanicul *snaiwaz, „zăpadă”, din proto-indo-europeanul *snóygʷʰos „zăpadă”, din rădăcina *sneygʷʰ-);
֎ simatta - симатта în orok;
֎ sinoo în igbo;
֎ sneg - снег în macedoneană, rusă, sârbă și sârbo-croată, sneg în polabă și în slovenă, sněg în sorabă de jos, sněgŭ - снѣгъ în slavă veche, sneh în slovacă, sněh în sorabă de sus, śnej în wilamowiciană, śnieg în poloneză, sniega în lituaniană, sniegs în letonă, snih - сніг în ucraineană, sníh în cehă, snijeg - сније̑г în sârbo-croată, snijeg în bosniacă și în croată, snjag - сняг în bulgară, snjeh - снег în belarusă (din proto-slavicul *sněgъ, din proto-indo-europeanul *snóygʷʰos);
Cuvântul „zăpadă” în câteva limbi
֎ snō - ސްނޯ în maldívă;
֎ syut3 - 雪în cantoneză;
֎ šeleg - שֶׁלֶג în ebraică, silġ în malteză;
֎ taív în tzotzil;
֎ ṯalǧ - ثلج în arabă;
֎ theluji în swahili;
֎ tovli - თოვლი în gruzină;
֎ tsas - цас în mongolă;
֎ tsetl în holikachuk, tsitl în tanana de jos;
֎ tuṣāra - ତୁଷାର în orija, tušāra - तुषार în sanscrită;
֎ tuyết (雪) în vietnameză;
֎ unatsi - ᎤᎾᏥ în cheroki;
֎ vawr în zazaki, wāwra - واوره în paștună;
֎ xuě - 雪 în chineză;
֎ yäbärädo bnany - የበረዶ ብናኝ în amharică;
֎ yoł, tseetl în koyukon;
֎ yrypy'a în guarani;
֎ yuki 雪 (ゆき) în japoneză;
֎ zas în apașă și în navajo;
֎ zăpadă în română;
֎ zhah, zhoh în gwich’in;
֎ תלגא, ܬܠܓܐ în aramaică.
Zăpada în natură și în lume
Motto: „Omătul - rochia de mireasă dăruită de Uranus zeiţei Geea.” (N. Petrescu-Redi, 10 octombrie 2016)
Zăpada, neaua sau omătul sunt familiare românilor, țara noastră aflându-se în zona temperat-continentală. Cum repetiția e mama învățăturii, zăpada este formată din cristale individuale de gheață care cresc în timp ce sunt suspendate în atmosferă, de obicei în nori, și apoi cad, acumulându-se pe sol unde suferă modificări ulterioare, în funție de vreme, deciziile și acțiunile oameniloir.
Tren belgian care își „croiește” drum, pe când ale noastre se „împotmolesc” în zăpadă
Constă din apă cristalină înghețată pe tot parcursul ciclului său de viață, începând atunci când, în condiții adecvate, cristalele de gheață se formează în atmosferă, cresc până la dimensiunea milimetrică, precipită și se acumulează pe suprafețe, apoi se metamorfozează pe loc și, în cele din urmă, se topesc, alunecă sau se sublimă.
Furtunile de zăpadă apar și se dezvoltă din surse de umiditate atmosferică și aer rece. Fulgii de zăpadă se acumulează în jurul particulelor din atmosferă prin atragerea picăturilor de apă suprarăcite, care îngheață în cristale de formă hexagonală. Fulgii de zăpadă iau o varietate de forme, trombocite, ace, coloane și pastă.
Pe măsură ce zăpada se acumulează într-un strat, acesta poate „exploda” în dâre. În timp, zăpada acumulată se metamorfozează, prin sinterizare, sublimare și îngheț-dezgheț.
Acolo unde clima este suficient de rece pentru acumularea de la an la an, se poate forma un ghețar. În caz contrar, zăpada se topește de obicei sezonier, provocând scurgeri în pâraie și râuri și reîncărcând apele subterane. Norocul nostru, că scriserăm despre ploaie și circuitul apei în natură.
Principalele zone predispuse la zăpadă sunt regiunile polare, jumătatea de nord a emisferei nordice și regiunile muntoase din întreaga lume, cu suficientă umiditate și temperaturi scăzute. În emisfera sudică, zăpada este limitată în primul rând în zonele muntoase, în afară de Antarctica.
Știm toți că zăpada afectează activitățile umane precum transportul, fiind noi nevoiți să deszăpezim drumurile, căile ferate și aeroporturile, dar nu doar cu lopata și sarea, ci cu mijloace rutiere performante, cu freze, cu pluguri în fața locomotivelor precum în Canada și SUA (vezi https://www.youtube.com/watch?v=8bwf90pINQ0), nu ca la noi (Deszăpezire cu surprize: Doi muncitori împrăștie material ...).
Nu strică nici acest videoclip (Deszăpezire superbă de București: antiderapant azvârlit din mersul camionetei, peste și pe mașini parcate. "O intra în Taxa de Dezvoltare Urbană a lu' Băluță!" • Viața în București). Nicușor umbla prin Suceava și Iași unde fu huiduit în campania nelegalizată încă, în loc să stea la post în capitală când începu să ningă consistent...
Ninge în București (17.02.2025)
De zăpadă profită și agricultura, asigurându-se apa necesară culturilor actuale de grâu și culturilor ce se vor pregăti în primăvară, vară și toamnă. Asta cu toate că realitățile funciare sunt nașpa, că peste jumătate din terenul arabil e cedat străinilor (vezi „Jocuri de cuvinte – sol”). Așa că degeaba ne promite Georgescu o agricultură aparte ce nu poate avea loc pe Insula Mare a Brăilei donată unui șeic și cămilelor sale.
Sănii trase de câini
Zăpada înseamnă și practicarea sporturilor de iarnă pe pârtiile de schi, sanie și snowboard. Se pot face călătorii cu sănii trase de cai, de câini, reni sau elani și cu mașini de zăpadă unde se poate. Noi lăsăm primarii să dormiteze sau să acționeze, pe Marcel să-și caute pisica, și revenim la lingvistică.
Acum vreo trei ani a nins intens. Casele, curțile și drumurile au fost acoperite. Militarii, jandarmii, polițiștii au trecut la deszăoezirea drumurilor, curților, caselor, grajdurilor. Oamenii mai puțin.
Zăpadă mare!
Cineva dintr-un sat se plângea că n-a putut să meargă patru zile la magazin să-și ia de-ale gurii. Păi să nu fi avut ei și ele niscaiva cartofi, bulion, suc de roșii în cămară sau în beci? Să nu fi avut ei butoiul cu varză acră pusă de cu toamnă? Să nu fi avut el niscaica mălai sau făină? Și-or fi cultivat inșii grădina?
„Ulița gâștei” era deszăpezită numai de gospodarii locului
Eu n-am pomenit în copilărie, în curtea noastră și pe „ulița gâștei” picior de militar să ne deszăpezească. Fiecare gospodar cu ai săi se ocupa de „potecile” prin zăpadă spre uliță, spre magazie, spre vaca din grajd, spre poiata de păsări. Apa călduță și mâncarea nu le lipseau animalelor nici chiar în iernile grele!
Ierni în România
Motto: A iubi e primavară. A cunoaște-nseamnă iarnă.” (Lucian Blaga)
Iarna e anotimpul zăpezilor. Trecem în revistă câteva ierni cu cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă din ultimii 130 de ani.
1892: Pe 26 ianuarie s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m altitudine. La Roman au fost 250 cm.
1901: Stratul de zăpadă a depășit 1,5 metri la Galați în prima decadă a lui ianuarie.
1922: La Baia Mare au fost 108 cm.
1923: O iarnă legendară. La Brașov stratul de zăpadă a fost de 152 cm pe 20 ianuarie, iar pe 2 februarie încă era de peste un metru la stația meteo. Troienele au depășit 2,5 metri înălțime pe străzi. Și la Pitești a fost zăpadă de peste un metru.
1924: La Turnu Măgurele grosimea stratului de zăpadă a depășit un metru în noiembrie.
1929: Strat extrem de gros de zăpadă la Cotnari, 210 cm pe 14 ianuarie. Iarna a fost foarte grea, iar în presa vremii s-a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.
1932: La jumătatea lui martie stratul de zăpadă a ajuns la 167 cm la Joseni (750 m altitudine), cea mai mare valoare măsurată la sub 1.000 m altitudine în Transilvania.
1941 (anul nașterii mele): Iarnă grea în care la Câmpina au fost 170 cm de zăpadă, iar la Botoșani, 135 cm.
1942: Deși nu a adus recorduri de strat de zăpadă, iarna lui 1942 va rămâne în istorie pentru că a adus nu doar recordul absolut de frig (-38,5o C la Bod), dar și minime absolute în multe alte locuri. Au fost -34,8o C la Alexandria, -32,8o C la Târgu Mureș, -32,2o C la București Băneasa și -31o C la Târgu Jiu. Soldații noștri suportau gerul rusesc.
1943: La Călărași stratul a ajuns la o maximă de 115 cm. Soldații noștri suportau gerul rusesc.
1945: Pe 19 martie a fost măsurată la Vf Omu cea mai mare grosime a stratului de zăpadă de la toate stațiile meteo din țară, 390 cm. Soldații noștri luptau în vest.
1946: La Stâna de Vale, în Crișana, stratul de zăpadă a ajuns la 266 cm pe 20 februarie. Stația se află la 1108 m altitudine și este celebră pentru recordurile de precipitații.
1953 (eram în clasa a IV-a): La Întorsura Buzăului grosimea stratului de zăpadă a fost de 108 cm în februarie. La Rădăuți și Suceava a fost 120 cm tot în partea a doua a lui februarie.
Omeni și lopeți (1954, București)
1954 (clasa a V-a): Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași, pe 25 februarie 1954, iar stratul a persistat, fiindcă o săptămână mai târziu încă erau 160 cm. Troienele au fost și de peste 4-5 metri în sudul și sud-estul țării. Stratul de zăpadă a depășit un metru pe o arie extinsă a țării, nu doar într-o zonă restrânsă.
Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Cele mai multe recorduri privind grosimea stratului de zăpadă datează din iarna lui 1954. Iată câteva exemple: Turnu Măgurele (150 cm), Cernavodă (138 cm) Roșiorii de Vede (135 cm), Slobozia (133 cm), Titu (128 cm), Videle (121 cm), Alexandria (120 cm), București Băneasa (109 cm). În noiembrie stratul de zăpadă a atins 156 cm la Botoșani.
1964 (locotenent rachetist, Ineu, Arad): În orașul Ștei, din județul Bihor, nu departe de Ineu, grosimea stratului de zăpadă a atins 67 cm la jumătatea lui februarie într-o regiune unde rar se depune strat consistent.
1965 (locotenent rachetist, Ineu, Arad): La Sinaia cota 1500 grosimea stratului a fost 145 cm în februarie.
1966 (lt. major rachetist, Ineu, Arad): La Fetești, stratul de zăpadă a ajuns la 120 cm grosime în primele zile de ianuarie.
1969: (lt. major, student, București): În februarie stratul de zăpadă a atins 46 cm la Constanța, valoare extrem de rară.
1972-73: (căpitan, student, București): A fost o iarnă neobișnuită fiindcă a nins mult în luni când rar se depune strat de zăpadă în octombrie și în martie. De exemplu au fost 12 cm în octombrie la Brașov și 47 cm la Predeal, iar în mai 1973 erau 290 cm la vârful Omu. La Bacău grosimea a fost 65 cm în martie 1973.
1976 (ofițer, inginer, cercetător, București): La Obârșia Lotrului, în Oltenia, stratul de zăpadă a ajuns la 167 cm pe 8 martie. Stația meteo se află la peste 1.350 m altitudine.
1977 (ofițer, inginer, cercetător pr. III, București): La Bâlea Lac s-a produs o foarte gravă avalanșă care a făcut 23 de morți. După acest tragic eveniment, la 1 noiembrie 1978 a fost înfiinţată staţia meteorologică de la Bâlea-Lac, cu măsurători complete de la 1 ianuarie 1979.
1980 (ofițer, inginer, cercetător pr. II, București): În ianuarie au fost 60 cm la Sibiu și 128 cm la Păltiniș.
1985 (ofițer, cercetător pr. I, șef laboratot cercetare, București): A fost o iarnă lungă cu minime ce au scăzut frecvent sub -20o C în țară și frig cumplit în case. În ianuarie au fost 76 cm la Câmpina, un loc cu climă blândă iarna în general, iar în februarie au fost 80 cm la București și 48 cm la Târgu Mureș. Stratul de zăpadă s-a menținut mult timp pentru că au fost multe zile geroase. La Miercurea Ciuc au fost -38,4o C la mijloc de ianuarie, a doua cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată în țară, după recordul absolut. La Întorsura Buzăului au fost -35,5o C.
1997 (general de bg., profesor ubiv., decan la ATM, București și profesor univ. la Universitatea din București): În ianuarie au fost 81 cm la Miercurea Ciuc, iar pe 2 mai erau 388 cm la Bâlea Lac, a doua cea mai mare grosime a stratului de zăpadă măsurată vreodată în țară. În aprilie erau 126 cm la Predeal.
2000 (profesor la Universitatea din București): La Câmpeni (591 m altitudine), în Apuseni, stratul de zăpadă a ajuns la 100 cm în ianuarie. La stațiile meteo Cuntu și Semenic, ambele la aproape 1500 m altitudine, maximul grosimii atinse a fost 235 cm.
2007 (profesor la Universitatea din București): În martie, spre finalul lunii, stratul a atins 377 cm la Bâlea Lac.
2008 (profesor la Universitatea din București): La Zimnicea s-a înregistrat cel mai gros strat de zăpadă de la câmpie măsurat în acest secol, 106 cm la 4 ianuarie 2008.
2009 (profesor la Universitatea din București): La Oravița stratul de zăpadă a atins 80 cm pe 20 februarie. Oravița este locul unde a fost măsurată cea mai ridicată temperatură de ianuarie +22,2o pe 7 ianuarie 2001.
2012 (profesor la Universitatea din București): În comuna Bisoca, la 850 m altitudine, stratul de zăpadă a ajuns la 102 cm la jumătatea lui februarie. Comuna este situată în nordul județului Buzău, la poalele munților Vrancei. Datorită faptului că această așezare este situată la mare altitudine (800-900 m), de aici provine și denumirea ei în limba slavonă, „vâsokii” înseamnând „la înălțime”.
2017 (pensionar): Pe 21 aprilie la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, la Întorsura Buzăului 24 cm, iar la Bârnova, lângă Iași, stratul ajunsese la 65 cm. Sunt departe de recordurile absolute, dar este una dintre cele mai târzii ninsori de primăvară. Pentru anii de după 2017 aveți amintiri recente....
Vedere de la Bâlea-Lac
În 2025, după ninsori abundente care au durat mai multe zile, peisajul de poveste de la Bâlea Lac, situat la o altitudine de 2.040 de metri, impresionează prin stratul de zăpadă care măsoară peste 2,5 metri în multe locuri, reprezentând un record impresionant pentru această perioadă a anului. Revenim la lingvistică!
Zăpada în expresii (pamflet)
Motto: „Zăpada nu este decât o stare sufletească.” (Vasile Ghica)
Știm toți că există „zăpezi persistente” sau „zăpezi permanente”, pe la cei doi poli sau pe crestele unor munți, zăpezi care nu se topesc total de la un an la altul. Așa s-ar dori coaliția asta împotriva naturii, tot cu Ciolacu premier, băiatul lui nea Costică, aviatorul și cu scriitorul Jules Werner, autorul celebrului roman Ocolul Pământului în două mandate, dar care, speriat de Simion cu demiterea, s-a demis singur, să nu scape avantajele oe care deja le-a pierdut Petrov. Dar fu înlocuit temporar de cel ce se vrea prieten cu Macron, aprobatorul lui „părinte 1” și „... 2”.
Jules Werner, „Ocolul Pământului în două mandate”
Fu desemnat de ei, la propunerea UDMR, un candidat de președinte fost Căcărău, cel ce a opropus o lege cum că nu avem voie să scriem și să vorbim de mareșalul Antonescu, de Țuțea, de Cioran și de alți români. Cum el a stat 10 ani șomer, pe banii soției, candidatura lui, ca și a „gospodarului” soroșist Nicușor Dan, care până la 50 de ani nu fu în stare să asigure propriei familii o locuință, sunt „apă de zăpadă”, adică apă de ploaie. „Apă de zăpoadă” s-a dovedit și promovarea pas cu pas în multe funcții politice a lui Ciucă Ăăăăă de către scriitorul Jules Werner.
Mai există „zăpada mieilor”, o denumire populară care se referă la ninsorile ce vin după data de 9 martie, când se termină Zilele Babelor. Zăpada mieilor sau „zăpada berzelor” este cunoscută în popor încă din vechime și este considerată benefică. Bine-ar fi dacă CCR s-ar îndura și ar echivala „zăpada mieilor” cu reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Că și oamenii lui Trump s-au prins de chestie... Și au întrebat în primul rând care e situația fraților Tate! Nimic de parteneriat!
Că de, magistrații, polițiștii judiciari și membrii CCR se tot străduiesc să-i conserve ca invalidați pe posibilii candidați Călin Georgescu și Șoșoacă, de parcă ar dori să-i ningă cu „zăpadă carbonică”, adică cu gheață uscată, de fapt bioxidul de carbon în stare solidă.
Să profităm de ninsoarea asta din București, cu „zăpadă mare”, și să lăsăm copiii afară, să construiască fiecare câte un „om de zăpadă”. Poate oamenii de zăpadă, dacă ne rugăm, vor învia și se vor strădui să dea jos din copac pisica lui Marcel. Că precis se roagă Tudose și Grindeanu de pisica „albă ca zăpada”.
Toți politicienii se consideră cu caracter „de nea”, curați, de un alb strălucitor ca omătul. Și când colo, apar generalii Ciucă, Zisu și alții, promovați de ei, care făcură năzbâtii. Omăt, nămete, troian!
Poate vedeți „pasărea-omătului”, o pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis). E a Ralucăi, dar nu făcu parte din tezaur... Dă, Doamne, să se găsească coiful și brățările!
Am ajuns la englezi, unde există snow, „zăpadă”, dar în Insulele Britanice sunt și snaw în engleză veche și în scots, eira în velșă, ergh în corni, sneachda în galică scoțiană, sneachta în irlandeză, sniaghtey în manx etc.
Dar atenție, translatori, că snow semnifică: zăpada, omătul sau neaua; perioada de timp când ninge; troienele formate; culoarea albă a zăpezii; (la figurat) spuma mării; (la figurat, la plural) părul alb de pe capul unei persoane (mai în vârstă); (la figurat, poetic) marmură albă; (la figurat, argou) bani, în special monede de argint; (la figurat, argouj) lenjerie albă care a fost spălată; (în chimie) zăpada carbonică; (inițial în SUA, argou) cocaină, (mai rar) heroină sau morfină.
Snow fox (vulpe polară)
Au apărut destule expresii cu snow: acid snow (zăpadă acidă); artificial snow (zăpadă artificială); white as snow (alb ca zăpada); carbon dioxide snow (zăpadă carbonică); driven snow (zăpadă tasată); frost snow (zăpadă înghețată); popcorn snow (floricele); sell snow to Eskimos (a vinde zăpadă eschimoșilor, „minciuni”); snowmobile (snowmobil); snowbank (troian); snow cloud (nor de zăpadă); snowfall (ninsoare); snow fox (vulpe polară); snow gun (tun de zăpadă); snowman (om de zăpadă); snowstorm (furtună de zăpadă) etc.
Snowman (omul de zăpadă)
Există și zicalele „there may be snow on the mountaintop but there's fire in the valley” (poate fi zăpadă pe vârful muntelui, dar să fie foc în vale) sau „there may be snow on the rooftop but there is fire in the furnace” (poate fi zăpadă pe acoperiș, dar să fie foc în cuptor”). Înțelesul îl deduceți ușor!
În franceză există neige, „zăpadă”, dar în Franța se folosesc și erc'h în bretonă, nèu în occitană (provensală), neuge, nige în normandă, gneûge în tourangeau, nige în corsicană etc., nive la vecinii valoni.
Canons à neige (tunuri de zăpadă)
Din neige au derivat: banc de neige (troian); blanc comme neige (alb ca zăpada); boule de neige (bulgăre de zăpadă); canon à neige (tun de zăpadă); chasse-neige (plug de zăpadă); flocon de neige (fulg de zăpadă); léopard des neiges (leopard de zăpadă); neige carbonique (zăpadă carbonică); tempête de neige (furtună de zăpadă); s’en soucier comme des neiges d’antan (să-i pese de el ca de zăpezile de altădată) etc.
Léopard des neiges (leopard de zăpadă)
Nemții au Schnee în germană și în germană plautdietsch, dar în lumea germanică se mai folosesc Schnéi în luxemburgheză, snee în germană veche, Snee, Snai, Snei în germană de jos etc. Și aici cuvântul Schnee are mai multe semnificații, dar nu le amintim.
Din Schnee au derivat adjective ca: schneebedeckt (acoperit de zăpadă), schneedicht (rezistent la zăpadă), schneefrei (fără zăpadă), schneeig (înzăpezit), schneeweiß (alb ca zăpada) etc.
Eine Schneekanone (un tun de zăpadă)
Substantivele sunt și mai numeroase: Schneeball (bulgăre de zăpadă), Schneebesen (tel), Schneeblindheit (orbirea zăpezii), Schneebrett (avalanşă), Schneebrille (ochelari de zăpadă), Schneeflocke (fulg de nea), Schneefräse (freză de zăpadă), Schneegans (gâscă de zăpadă), Schneekanone (tun de zăpadă), Schneemobil (snowmobil), Schneepflug (plug de zăpadă), Schneereifen (cauciucuri de iarnă), Schneerose (ghiocel); Schneeschippe (lopată de zăpadă); Schneeschleuder (freză de zăpadă); Schneeschmelze (topirea zăpezii), Schneewasser (apă de zăpadă), Schneewolke (nor de zăpadă); Schneezaun (gard de zăpadă) etc.
Schneerosen (ghiocei)
Rușii au sneg - снег, „zăpadă”, cuvânt existent și în macedoneană, sârbă și sârbo-croată. E prezent și în alte limbi slave.
Din familia de cuvinte fac parte: снегирёк (om de zăpadă), снежок (zăpadă), снегопадик (snowbord), снегириха (ghiocel), снегирь, снеговик (om de zăpadă), бесснежие (neruşinat), белоснежность (albul zăpezii), малоснежие (zăpadă mică), многоснежность (ninsoare mare), снегоболотоход (vehicul de zăpadă și mlaștină), снегомобиль (snowmobil), снеговой (de zăpadă), заснеженный (înzăpezit), снеговать (a ninge) etc.
Snegoviciok - снеговичок (om de zăpadă
Segomobil` - снегомобиль (snowmobil)
Au apărut rapid expresii și zicale (Фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: „белее снега” (mai albă ca zăpada), „снег выпал, снег растаял” (zăpada a căzut, zăpada s-a topit), „снег с дождём” (lapoviță), „снег идёт” (ninge), „бабушка надвое сказала: то ли дождик, то ли снег, то ли будет, то ли нет” (bunica a spus-o și-așa și-așa: ori va ploua, ori va ninge, ori se va întâmpla ori nu), „где снег, там и след” (unde-i zăpadă, acolo-i și-o urmă), „зимой снега не выпросишь” (nu poți cere zăpadă iarna, că vine singură), „как снег на́ голову” ([păr] ca neaua pe cap), „много снега - много хлеба” (multă nea, multă pâime), „нужен, как прошлогодний снег” (necesar ca zăpada de altan, inutil), „искать прошлогодний снег” (a căuta zăpada de anul trecut, a căuta ceva ce nu există) etc.
Zăpada în (c)arte
Motto: „Mais ou sont les neiges d`antan?” (fr., „dar unde sunt zăpezile de altădată?”, François Villon, „Balade des dames du temps jadis”, Balada doamnelor de altădată)
Scriitorii români au obsevat și au descris zăpada, neaua sau omătul. Agârbiceanu observa strălucirea zăpezii („Zăpada strălucea de-ți lua vederile.”), pe când Alecsandri remarca venirea primăverii („S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării.”), după o iarnă când neaua părea o mare („Treptat omătul spulberat/ Se-ntinde ca o mare.”).
Mihai Beniuc filosofa asupra uitării treptate a amintirilor („Se vor așterne peste noi/ în straturi nepătrunse,/ Zăpezile uitării.”), amintiri despre care perorau și Jean Paul Richte („Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți.") sau Ananie Gagniuc („Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...”).
Caragiale scria despre o iarnă grea („Zăpada e până la brâu și ninge mereu, mărunt și cu temei.”), pe când Cocea utiliza culoarea zăpezii ca termen de comparație („Cearșafurile de paturi, albe ca zăpada.”), care se inspirase probabil de la Creangă („Două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței.”). Opoziția zăpadă-foc e de reținut!
Eminescu folosea zăpada ca metaforă („Prin ei curge rumenirea, mândră ca de trandafiri,/ Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri.”), apoi ca epitet („Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă îmi întindeai o gură deschisă”), ca comparație („Și plângând înfrână calul,/ Calul ei cel alb ca neaua.”) și din nou ca metaforă („Cireșii poartă pe-a lor ramuri ce se-ndoaie/ Și de vânt scutură grele omătul trandafiriu/ A-nfloririi lor bogate.”).
Despre zăpadă au mai scris Hodoș („Iarna-i grea și neaua-i mare.”), cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu („Cându-i negură și nea,/ Atuncea caii să ia.”), Macedonski cu aluzie la culoarea albă a ninsorii („La țărm corabia oprită/ E ninsă de zăpada lunii,/ Și marea tace odihnită/ De biciuirile furtunii.”), Sadoveanu („După ce se curăță pământul de neaua asta dintâi, va să vie iarna cea adevărată.” sau „Streșinile picurau și soarele împrăștia deasupra Măgurei, pe omături, o strălucire orbitoare.”).
Ardelenii au folosit versul ca armă, referindu-se la jivine, exemplificând cu Goga („Tremură omătul pe livadă,/ Când de departe-un lup își taie cale/ Și-și strigă nopții patima flămândă.”) și Topîrceanu („Lângă drum bătut de sănii,/ Unde malul stă să cadă,/ Vede urme de dihănii/ înstelate pe zăpadă.”), devenit muscelean...
Când am scris despre iarnă, am amintit de poezia Iarna a lui Vasile Alecsandri, poezie învățată „pe de rost” la îndemnul profesoarei de română din gimnaziu, domnișoara atunci Totirescu Beatrice (vezi Iarna, Vasile Alecsandri, „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă...”), în care m-a impresionat repetiția cuvântului ninge („Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!”).
În engleză există snow, „zăpadă”, dar în Insulele Britanice supraviețuiesc și snaw în engleză veche și în scots, eira în velșă, ergh în corni, sneachda în galică scoțiană, sneachta în irlandeză, sniaghtey în manx etc.
În 1593, William Shakespeare, în „Tragedia regelui Richard al treilea”, scria: „Și cine-i conduce ca un nenorocit? / De mult ținut în Brittaine, pe cheltuiala mamelor noastre, / Un papă-lapte, unul care nu mai era în viața lui / I s-a simțit atât de rece ca pantofii în omăt: […]” (And vvho doth lead them but a paltrey fellovv,? / Long kept in Brittaine at our mothers coſt, / A milkeſopt, one that neuer in his life / Felt ſo much colde as ouer ſhooes in ſnovv: […] [c. 1593 (date written), William Shakespeare, The Tragedy of King Richard the Third. […] (First Quarto), London: […] Valentine Sims [and Peter Short] for Andrew Wise, […], published 1597 OCLC, [Act V, scene iii], signature M2, verso]). Dar mai bine ascultați-l pe Frank Sinatra cu Let it snow (să ningă)!
În franceză există neige, „zăpadă”, dar în Franța se folosesc și erc'h în bretonă, nèu în occitană (provensală), neuge, nige în normandă, gneûge în tourangeau, nige în corsicană etc., nive la vecinii valoni.
Jules Verne, în „Țara blănurilor”, scria în 1873: „Toate aceste cețuri se vor transforma în curând în zăpadă și, dacă vântul se iscă, s-ar putea să fim învinși de vreo furtună mare.” (Toutes ces brumes ne tarderont pas à se résoudre en neige, et, pour peu que le vent se lève, nous pourrons bien être battus par quelque grosse tempête. [Jules Verne, Le Pays des fourrures, J. Hetzel et Cie, Paris, 1873]).
Nemții au Schnee în germană și în germană plautdietsch, dar în lumea germanică se mai folosesc Schnéi în luxemburgheză, snee în germană veche, Snee, Snai, Snei în germană de jos, Schnää în bavareză, Schnéa, Schnéé în șvăbească etc.
Die Brüder Grimm (frații Grimm)
Dacă nu știați, frații Grimm, care au fost și lingviști celebri, vă lămuresc ce înseamnă Schnee, „zăpadă” (Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch. 16 Bände in 32 Teilbänden. Leipzig 1854–1961, clic pe „Schnee“ ).
Știți toți că ei au scris basmul „Albă ca Zăpada și cei 7 pitici” (Schneewittchen und die 7 Zwerge). După basm s-a realizat și un film în 1937 (vezi Schneewittchen und die sieben Zwerge 1937 – Wikipedia sau Albă ca Zăpada și cei Șapte Pitici).
Verschneite Autos (autoturisme înzăpezite)
Erich Maria Remarque, în romanul „Timp pentru a trăi și timp pentru a muri”, scria în 1954: „Zăpada s-a făcut crustă și s-a transformat în gheață.” (Der Schnee verkrustete und wurde zu Eis. [Erich Maria Remarque: Zeit zu leben und Zeit zu sterben. Roman. 4. Auflage. Kiepenheuer & Witsch, Köln 2003 ISBN 3-462-02726-3, Seite 12. Urfassung von 1954]).
Rușii au sneg - снег, „zăpadă”, cuvânt existent și în macedoneană, sârbă și sârbo-croată. Există și în multe alte limbi slave.
V. S. Grossman, în „Viața și soarta”, scria ]n 1960: „Până dimineața căzuse zăpadă și a rămas acolo până la amiază fără să se topească.” (К утру выпал снег и, не тая, пролежал до полудня. [В. С. Гроссман, «Жизнь и судьба», 1960 г. НКРЯ]).
Aleksandr Sergheevici Pușchin, cel ucis în duel la doar 38 de ani, în „Evghenii Oneghin”, scria în 1823-1831: „Prima zăpadă pâlpâie și se învârte, căzând ca stelele pe țărm.” (Мелькает, вьётся первый снег, звездами падая на брег. [А. С. Пушкин, «Евгений Онегин», 1823–1831 гг., НКРЯ]).
Zăpada în onomastică
Motto: „Şi în privirea omului de zăpadă am citit ambiţia veşniciei.” (Valeriu Butulescu, din Stepa memoriei)
Dicționarele românești nu scriu despre existența cuvintelor zăpadă, omăt sau nea în onomastică, în nume de oameni sau de locuri. Noi am întâlnit numele în rețelele de socializare, că INS nu răspunde la așa ceva.
Zăpadă vă salută!
Omăt vă salută!
În engleză există snow, „zăpadă”, dar în Insulele Britanice există și snaw în engleză veche și în scots, eira în velșă, ergh în corni, sneachda în galică scoțiană, sneachta în irlandeză, sniaghtey în manx etc.
Din snow a derivat numele Snow (cu varianta Snowe), din care a derivat și Snowia. Puteți găsi în internet multe nume de familie Snow (vezi Jon Snow, Julia Warner Snow, Kate Snow, Lois Snowe-Mello, Lorenzo Snow, Mark Snow ș.a.).
La adresa www https://www.ancestry.com/name-origin?surname=snow este raportul unei baze de date geografice denografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Snow, unde găsiți destule informații (origine, distribuire pe țări și pe alte criterii, statistici pe țările SUA, Canada, Anglia).
Snow vă salută!
Snow își face simțită prezența și în toponime sau nume de locuri. Snowbasin este o stațiune de schi (ski resort) în vestul SUA, în Weber County, Utah, la 53 km nord-est de Salt Lake City.
Snow Creek Falls este un lung șir de cascade situate în SUA, în Parcul Național Yosemite, spre limita de est a Văii Yosemite. Coboară un defileu abrupt pe un pârâu cu izvorul în Lacul May la nord. Snowcrest (Creasta cu zăpadă) este o stațiune de schi pe muntele Waterman din lanțul muntos San Gabriel din Los Angeles County, California, SUA.
Snow Hill (Dealul Zăpada) este numele mai multor locuri din SUA: o comunitate neîncorporată în Wilcox County, Alabama; un munte în Windham County, Connecticut; un oraș fantomă în orașul Harrison, Miami County, Indiana; o comunitate neîncorporată în orașul Raccoon, Parke County, Indiana; o comunitate neîncorporată în orașul Washington, Randolph County, Indiana; un oraș, centru administrativ al lui Worcester County, Maryland, fondat în 1686; un oiraș, centru administrativ al lui Greene County, North Carolina; o comunitate neîncorporată în Clinton County, Ohio; o comunitate neîncorporată în Collin County, Texas; o comunitate neîncorporată în King and Queen County, Virginia; o comunitate neîncorporată în Kanawha County, West Virginia; o comunitate neîncorporată în Nicholas County, West Virginia. Este și o suburbie a orașului Nantwich, Cheshire, Anglia (OS grid ref SJ6452), dar și mică așezare lângă Wrenthorpe, City of Wakefield, West Yorkshire, Anglia (OS grid ref SE3222).
Snow Island (Insula Zăpada) este numele unor insule: Snow Island (în Ontario), în Lacul Erie; Snow Island (South Shetland Islands), în Insulele Shetland; Chionis Island, în Archipelagul Palmer al Antarcticii, cunoscută în trecut ca Snow Island.
Snow Lake este numele unor lacuri: din Pakistan, Snow Lake sau Lukpe Lawo; din SUA: Snow Lake, Idaho; Snow Lake, Nevada; Snow Lake, New Mexico; Snow Lake King County, Washington, Snow Lake, Mount Rainier, în Lewis County, Washington, Snow Lakes system în Alpine Lakes Wilderness, Chelan County, Washington. Este și numele unor comunități (Snow Lake, Manitoba, Canada; Snow Lake, Arkansas, SUA; Snow Lake, Indiana, SUA).
Snow Mountain (Muntele Zăpada) este numele mai multor munți din lume, Snowshill este numele unui sat din Anglia, Snowtown este un oraș din Australia, dar și titlul unor filme, Snowville se poate referi la Snowville, Michigan, Snowville, New Hampshire, Snowville, Utah Snowville, Virginia.Snow Shoe (pantofi de zăpadă) este o localitate în Pennsylvania.
Dacă ați văzut seria de filme Războiul Stelelor (Star Wars), ați întâlnit Snowtroopers, cunoscute și ca trupele de asalt de vreme rece (cold weather assault stormtroopers), care au apărut prima dată în timpul bătăliei de pe planeta de gheață Hoth (battle of Hoth) în Imperiul contraatacă (The Empire Strikes Back, 1980). Armura lor este izolată împotriva vremii reci și modificată cu ochelari polarizați pentru zăpadă, o mască de aer încălzită, pelerină cu centură izolată și bocanci de iarnă speciali. Pachetele de baterii se descarcă în două săptămâni, în timp ce echipamentul suplimentar pentru vreme rece este transportat, inclusiv cu cârlige de prindere, rachete de ioni și balize de orientare.
Star wars (războaiele stelelor)
Trecem Canalul Mânecii. În franceză există neige, „zăpadă”, dar în Franța se folosesc și erc'h în bretonă, nèu în occitană (provensală), neuge, nige în normandă, gneûge în tourangeau, nige în corsicană etc., nive la vecinii valoni.
Din neige a derivat numele feminin Neige, devenit și nume de familie. La https://www.ancestry.com/name-origin?surname=neige este un raport al unei baze de date geografice demografice, ca răspuns la interogarea asupra existenței numelui de familie Neige. Sunt date informații priviond originea, distribuția pe țări și pe alte criterii etc.
Neige (Zăpadă) vă salută!
În ziarul „20 de minute”, ediția Paris-IDF, din 6 noiembrie 2023, la pagina 9, se scria: „Cu 36 % din voturi, romanul autobiografic al lui Neige Sinno cucerește inimile comunității literare.” (Avec 36 % des suffrages, le roman autobiographique de Neige Sinno l’emporte dans le cœur de la communauté littéraire de «20 Minutes» [journal 20 minutes, édition Paris-IDF, 6 novembre 2023, page 9]).
Și francezii au Blanche-Neige, „Albă ca Zăpada”, un calc (o copie) după cuvântul german Schneewittchen, povestea fraților Grimm despre care am scris mai sus.
Neige apare și în toponime. Côte-des-Neiges (Coasta de Zăpadă) este o localitate creată la 25 august 1862. Teritoriul său a fost împărțit în două localități la 21 martie 1889, partea de nord devenind satul Notre-Dame-des-Neiges Ouest, nume care s-a schimbat din nou în 1907 în cel al orașului Côte-des-Neiges. Acest teritoriu a fost anexat orașului Montreal la 4 iunie 1910 pentru a deveni districtul Côte-des-Neiges.
Abația Notre-Dame des Neiges sau Fecioara Noastră a Zăpezii este o mănăstire cisterciană din departamentul Ardèche din centrul de sud al Franței. Fosta mănăstire trapistă a fost strămutată de călugărițele cisterciene în 2022. Abația a fost construită în 1850, situată pe teritoriul comunei Saint-Laurent-les-Bains.
Notre-Dame-des-Neiges, este o municipalitate canadiană din Quebec situată în MRC des Basques, zonă situată în centrul regiunii administrative Bas-Saint-Laurent. Pe unde au mai ajuns și bascii plecați din Spania și Franța!
Nemții au Schnee în germană și în germană plautdietsch, dar în lumea germanică se mai folosesc Schnéi în luxemburgheză, snee în germană veche, Snee, Snai, Snei în germană de jos etc.
Din germanicul Schnee, „zăpadă”, a apărut numele Schnee în germană și evreiască (așkenazică), întâi o poreclă pentru cineva cu părul alb sau cu un ten excepțional de palid. Acest nume de familie se găsește și în Franța (Alsacia și Lorena). Numele evreiesc este în principal artificial.
La https://en.geneanet.org/surnames/SCHNEE este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Schnee. Există informații asupra originii numelui, asupra distribuției pe țări și pe alte criterii.
Schnee vă salută!
- În afară de basmul pomenit anterior al fraților Grimm, există și Schneeweißchen und Rosenrot, Märchen (Albă ca Zăpada și Trandafirul Roșu), care apare în Poveștile pentru copii și de uz casnic ale fraților Grimm din ediția a 3-a din 1837. Wilhelm Grimm a publicat pentru prima dată Alba ca Zăpada și Trandafirul Roșu în 1827 în Almanahul de basme al lui Wilhelm Hauff. Se bazează pe Piticul nerecunoscător din fabulele, basmele și poveștile pentru copii ale lui Karoline Stahl din 1818.
- În Austria Inferioară (Niederösterreich) există Schneeberg (Muntele Zăpada), numele unui oraș din Munții Metaliferi și al unui vârf din Munții Fichtel.
- Rușii au sneg - снег, „zăpadă”, cuvânt existent și în macedoneană, sârbă și sârbo-croată. Au apărut nume legate de sneg - снег, de exemplu Snegurka - Снегурка, Snegurocika - Снегурочка, Snejka – Снежка, Snejana – Снежана Snejanocika - Снежаночка ș.a.
Au și ei Belosnejka – Белоснежка „Albă ca Zăpada”, pentru care precizează „персонаж немецкой народной сказки” (personaj dintr-o poveste populară germană), adică din belâi - белый, „alb”, + sneg - снег, „zăpadă”, traducere a cuvântului germanic Schneewittchen, „Albă ca Zăpada”, despre care am scris mai sus.
Există și Снежная Королева, „Răgina zăpezii”, explicat ca „имя персонажа популярной сказки Ханса Кристиана Андерсена” (numele popularului basm al lui Hans Christian Andersen), adică în rusă снежная, „zăpadă”, și королева, „regina”, traducere a titlului Sneedronningen, „Regina Zăpezii”.
Au apărut nume de familie precum Sneg – Снег, Sneghin – Снегин, Sneghiriov – Снегирёв, Snegov – Снегов, Snejkov – Снежков ș.a.
Seghin, Sneg, Snegova și Snejkov vă salută!
Zăpada rusescă sneg – снег este prezentă și în toponime. Snejkov – Снежков (în ucraineană Snijkiv - Сніжків) este un sat în Ucraina, raionul Valkovskii – Валковский, regiunea Harkiv.
Snejnaia - Снежная, „Zăpada”, este un râu din Rusia, în regiunile Buriată și Irkuțk, cu cea mai mare și mai abundentă sursă de apă, vărsându-se în Lacul Baical. Izvorul e la 2300 m deasupra nivelului mării. Are lungimea de 173 km, suprafața bazinului hidrografic fiind 3.020 km².
Smejnoe – Снежное, „Zăpadă”, este un oraș din Ucraina, în Donbass, acum centrul administrativ al districtului orășenesc Snejniansk - Снежнянск din Republica Populară Donețk (Донецкая Народная Республика). Potrivit legendei, orașul și-a primit numele de la împărăteasa rusă Ecaterina a II-a, care, în timp ce trecea prin aceste părți, a exclamat: „Ce loc înzăpezit” («Какое снежное место»). Hotărăsc Trump și Putin (Донецкая Народная Республика — карта)? Complicată problemă în gerul prezent și în gerul social al viitorului!
Zi de poezie!
Iubitori sau de zăpadă, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde! Chiar dacă a trecut decembrie, melodia e încă valabilă. Ascultați-l pe Alifantis (https://www.youtube.com/watch?v=C5eusmEqeb0), că versurile lui Bacovia sunt excelente (Te uită cum ninge decembre,/ Spre geam, iubito, priveşte,/ Mai spune s-aducă jăratec/ Şi focul s-aud cum trosneşte.// Şi mână fotoliul spre sobă,/ La horn să ascult vijelia/ Sau zilele mele totuna/ Aş vrea să le-nvăț simfonia.// Mai spune s-aducă şi ceaiul/ Şi vino şi tu mai aproape,/ Citeşte-mi ceva de la poluri/ Si ningă zăpada ne-ngroape.// Ce cald e aicia la tine/ Şi toate în casă-mi sânt sfinte,/ Te uită cum ninge decembre,/ Nu râde, citeşte-nainte.// E ziuă şi ce întuneric,/ Mai spune s-aducă si lampa,/ Te uită zăpada-i cât gardul/ Şi-a prins promoroacă şi clampa.// Eu nu mă mai duc azi acasă,/ Potop e-napoi şi-nainte,/ Te uită cum ninge decembre,/ Nu râde, citeşte-nainte.//). Vioricăi îi place zăpada, dar și poezia de mai sus! Capricorn!
Eseul în format pdf: Jocuri de cuvinte - zăpadă.pdf
CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu