Jocuri de cuvinte - carne

 Jocuri de cuvinte - carne

Geografie lingvistică

       Carne

       Moto: „Până în 2030 o țară va renunța la producția de carne (știri, 2022)

       Ne jucarăm cu multe cuvinte, scriind eu și de aliment (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html). Carnivor am devenit în copilărie, cu curtea plină de orătănii, iar tata fiind pădurar și vânător, cu două puști de vânătoare, una, de pădurar, cu o țeavă „de 16”, alta cu două țevi, „de 12”. Că poate ați citit despre porumbel, găină, gâscă, rață, miel etc.

Copilărie pe „ulița gâștei”, cu păsări sălbatice și domestice

       Așa că a venit rândul cărnii. Carnea este numele dat țesutului muscular al corpului animalelor, inclusiv al omului sau, împreună cu țesuturile la care aderă. MDA2 (2010) precizează etimologia: „E ml caro, carnis”.

Carne

       Adică e moștenit din cuvântul latin medieval carnem, acuzativul lui carō, moștenit din proto-italicul *karō, acesta din proto-indo-europeanul *(s)ker-, „a tăia”. Așadar, din latină a fost moștenit în aragoneză, aromână, asturiană, franceză, galiciană, interlingua, italiană, portugheză, română, spaniolă ș.a. Ba din spaniolă e descendent karne în bikol centrală, tagalogă și yogad!

       Prin extinderea căutării, în diferite limbi cărnii i se zice:

֎ a.sa în burmai;

֎ akˡʼ - акь în aramaică archi;

֎ ach în dizi;

֎ agga în aasá;

֎ aj`y - ажьы în abhază;

֎ aksum - ⴰⴽⵙⵓⵎîn tamazight central Maroc, kabilă și tachawit;

֎ antapa în yámana;

֎ aš - аш în ciuvașă;

֎ atsįʼ în navajo;

֎ aycha în quechua;

֎ āž̍ə - ажьы în abhază;

֎ ătha: - အသား în birmaneză;

֎ bärrgo în sami pite;

֎ basár - בשר‎ în ebraică;

֎ bearkoe în sami de sud, biergu în sami de nord;

֎ beden în turcă, bədən în azeră;

֎ besrā - ܒܣܪܐ în siriacă clasică;

֎ bœuf în franceză („carne de vită”,din medievalul francez bœuf, din vechile franceze buef, boef, din latinescul bovem);

֎ beef în engleză, bif în kriolă;

֎ cado în afară;

֎ carn în catalană și în provensală, carn, charn, tgarn, tgern în romanșă, carne în aragoneză, aromână, asturiană, corsicană, franceză, galiciană, interlingua, italiană, portugheză, română, siciliană și spaniolă, carni în siciliană, caro în latină, carre în corsicană, cjâr, cjar, čhâr în friuliană, chaérn în gallo, chai în normandă, chair în franceză, cuarne în dalmată, kanne în palenquero, k arne în abaknon, bikol centrală, tagalogă și yogad, karno în ido, kuarno în dalmată;

֎ cig în velșă, kig în bretonă și în corni (din proto-celticul *kīkos, „țâță”);

֎ cisim în turcă, cism în azeră;

֎ cnawd în velșă;

֎ daging în indoneziană, malai;

֎dikʼ - дикӏ în lak;

֎diʾ - диъ, dig - диг în dargină;

֎ dilxə - дилхъ în cecenă, dulx’ - дулхъ în ingușetă;

֎ ditx - დითხ, ditxĭ - დითხი̆ în bats;

֎ eq̇ - екъ în udi;

֎ ẹran în joruba;

֎ et - ет în cazahă, et - эт în kârgâză, altaică de sud, chor, cumică, dolgană, iacută, karatchaï-balkară și nogaï, et în găgăuză, tătară crimeană, turcă și turcmenă, ət în azeră, əъt - эът în tofalară și în tuvenă, it - ит în bașchiră, hakasă și tătară (din vechiul turcic et, „carne”, acesta din proto-turcicul *et, „carne”);

Verschiedene Sorten Fleisch zum Verkauf verarbeitet

֎ fasipovi în samoană;

֎ feill în manx, feoil în irlandeză, feòil în galica scoțiană (din vechiul irlandez feóil, „carne”);

֎ flǣsc în vechea engleză, Fleesch în germană populară, luxemburgheză și germană plautdietsch, fleis în frizonă, Fleisch în germană și în bavareză (din medievalele germanice fleisch, vleisch, din vechiul german fleisk, din proto-vest-germanicul *flaiski), fleisk în vechea germană, flesh în engleză (din medievalele engleze flesh, flesch, flæsch, din vechiul englez flǣsċ, din proto-vest-germanicul *flaiski), fleysh - פֿלייש în idiș (în final toate din proto-germanicul *flaiski, din proto-indo-europeanul *pleh₁ḱ-, „a rupe, a dezlipi”), vlees în neerlandeză, vleis în afrikaans, vleês în zeelandeză (din olandezul medieval vlêesch, din vechiul olandez flēsc, din proto-vest-germanicul *flaiski etc.);

֎ foon în oromo;

֎ fyd - фыд, fidizgъӕi - фыдызгъӕл, dzidza - дзидза în osetă;

Cuvântul carne în diferite limbi

֎ g`an - гьан în avară;

֎ gaļa în letonă, gale în latgaliană;

֎ gátə în kogui;

֎ glems - гlемс în dargină;

֎ gogi - 고기 în coreană;

֎ goʻsht în uzbecă, gösh - گۆش în uigură, gośt - گوشت în urdu, gośt - गोश्त în hindusă, gośt - গোশত în bengaleză, gośt - ਗੋਸ਼ਤ/ gośt - گوشت‎ în punjabi, gośto - গোশত/goś - গোশ în bengaleză, gošt - گوشت în balucchi, göş - гөш în kârgâză, goşt în zazaki și în kurdă de nord, güšt - гӯшт în tadjică, güs - গোছ în assameză, gôšt, gušt - گوشت‎ în persană, gužd - گوژد‎ în talysh asalemi (toate, pe diferite căi, din persanul gušt - گوشت‎, aista din persanul medieval gosht, din avestanul gao; posibil „rudă” cu sanscritul gō - गो, „bou, vacă”, + tanū - तनू, „corp”);

֎ gsol dkrum - གསོལ་དཀྲུམ în tibetană;

֎ ǧwëẍa - غوښه în paștună‎;

֎ han - гьан în avară;

֎ haragi în bască;

֎ hawiya - ᎭᏫᏯ în cherokee;

֎ hilib în somaleză;

֎ hús în maghiară (probabil dintr-o limbă iraniană, vezi mai sus persanul gušt - گوشت‎, kurdul goşt etc.);

֎ inyama în zulu (din proto-bantu *nɲàmà);

֎ iṟaicci - இறைச்சி în tamilă;

֎ iwak, ulam, daging în javaneză;

֎ jak - йак, äk - як în lezgină, jik̄ - йикк în tabasaran;

֎ kakai - какай în ciuvașă;

֎ kakanoʻi manu în tongan;

֎ kam -カㇺîn ainu;

֎ kandri în kristang;

֎ kemek în yup'ik;

֎ kig în bretonă;

֎ kjøt în feroeză, kjöt în islandeză, kjøt în norvegiană nynorsk, kjøtt în norvegiană, kød în daneză, kött în suedeză (din vechiul norvegian kjǫt, aista din proto-germanicul *ketwą, „carne”);

֎ kréas - κρέας greacă și greacă veche, krês - κρῆς în dorică;

֎ kuka în pitjantjatjara;

֎ laḥam - لحم‎ în arabă irakiană, laham - लहम în hindusă, laħam în malteză (din arabicul laḥm - لَحْم‎), laḥm - لحم‎ în arabă‎, láḥma - لحمة în arabă egipteană, laḥme - لحمة‎ în arabă levantină de sud;

֎ laman în tagalogă;

֎ leur, leura în oirata;

֎ leɣv - ლეღვ în svan;

֎ liha în estonă și în finlandeză (din proto-finicul *liha);

֎ lᶻə - лы în adige și în kabardină;

֎ lɨkka - лыкка în khinalug;

֎ m'yaso - м'ясо în ucraineană, mėsa în lituaniană, meso - месо în macedoneană și în sârbo-croată, maso în cehă, mäso în slovacă, mesó - месо́ în bulgară, meso în croată și în slovenă, miãso în casubă, miesa în letonă, mięso în poloneză, mis - միս în armeană, mjása - мя́са în bielorusă, mjáso - мя́со în rusă, mjaso în sorabă de sus, mnjaso - мнясо în rusină (din męso - мѧсо în vechea slavă, din proto-slavicul *męso, din proto-indo-europeanul *mḗms);

֎ mah - мах în mongolă,

֎ mā́ṃs - मांस्, mā́s - मास् în vedică, māṃsa - मांस, māṃsaṃ - मांसं, māṃsam - मांसम् în sanscrită, māṃsaṃ - మాంసం în telugu, māṃsaṃ - മാംസം în malaialam, mā̃s - مانس în urdu‎, mā̃s - माँस, mā̃s - मांस în hindusă, mas - මස් în singaleză, mas, masz, mász în țigănească (toate în final din sanscritul māṃsa - मांस, acesta din proto-indo-europeanul *mḗms);

֎ meat în engleză (din englezescul medieval mete, din vechiul englezesc mete, „carne, mâncare”, din proto-germanicul *matiz, „mâncare”, din proto-indo-europeanul *meh₂d-, „a picura, a scoate; grăsime”; cognat cu frizonul mete, vechiul saxon meti, vechiul german maz, „mâncare”, islandezul matr, goticul mats - 𐌼𐌰𐍄𐍃), Meet în frizonă de nord, meti în sranan (din englezescul meat);

֎ mimz - 𐌼𐌹𐌼𐌶, mats - 𐌼𐌰𐍄𐍃 în gotică;

֎ miq'a - ᠮᠢᠬ᠎ᠠ în mongolă;

֎ mis - միս în armeană;

֎ mish în albaneză (din proto-albanezul *miśśa, acesta din precedentul *meśśa, din proto-indo-europeanul *mensa-, „carne”; vezi armeanul mis - միս, sârbo-croatul meso, rusescul mjáso - мя́со, tocharianul B mīsa, vechiul prusac mensa, goticul mimz - 𐌼𐌹𐌼𐌶, sanscritul māmsá - मांस);

֎ mit în tok pisină și în volapük, mīti în maori;

֎ mjahan - мяхан în buriată;

֎ mơnŏng în jarai, moṅoh - মঙহ în assameză (din sanscritul māṃsa - मांस, din proto-indo-europeanul *mḗms);

֎ mos în așkună, mus în kamkata-viri și în waigali;

֎ muskolo în esperanto, mușchi în română;

֎ musuk în prasuni;

֎ mușak - мушак în tadjică;

֎ na'an în tetum, naːn⁴ în ai-cham și în maonan;

֎ nacat în highland puebla, nacatl în nahuatl clasic, puebla de nord și tetelcingo, nacaꞌm în ecayapan;

֎nama în haussa și în sotho, nyama în swahili și în shingazidja;

֎ nelani în tanana de jos;

֎ neqi în groenlandeză;

֎ néua - เนื้อ în thai;

֎ nĩ în kaingang;

֎ niku - 肉, (にく) în japoneză;

֎ njwò în kom (Camerun);

֎ nô̰e - ၼိူဝ်ႉ în shan;

֎ noh în bouyei, noh, nwx în zhuang;

֎ nqaij în hmong blanc;

֎ nʉ́ʉa - เนื้อ în thai;

֎ nyà - ညၣ် în s'gaw karen;

֎ okela în bască (din latinescul buccella, „gură”);

֎ orv în iu mien;

֎ pekano în chamicuro;

֎ pètha în sardă;

֎ porc în franceză („carne de porc”, din medievalul francez porc, din vechiul francez porc, din latinescul porcus, din proto-italicul *porkos, din proto-indo-europeanul *pórḱos, „porc tânăr, purcel”), pork în engleză („carne de porc”, din medievalele engleze pork, porc, prin anglo-normandă, din vechiul francez porc etc.);

֎ rikkˡʼi - рикьи în andi;

֎ ròu - 肉 în chineză;

֎ řu - жу în chineză dungan;

֎ sapo' în maranao, sapu în maguindanao;

֎ səga - ስጋ în tigrină, śəga - ሥጋ în amharică;

֎ sha - ཤ în dzongkha, sha - ཤ în sherpa, sha - ཤ, gzol dkrum - གཟོལ་དཀྲུམ în tibetană;

֎ shaat în beja;

֎ shishi - 肉 (しし), mī - 身 (みー) în kikai;

֎ sibol` - сиволь, pal - пал în moksha, syvel` - cывель în erz(i)a;

֎ sïlʹ - сӥль în udmurtă;

֎ sīn - ຊີ້ນ, nưa - ເນຶ້ອ în laoțiană;

֎ sï̄sï - 肉 (しぃーしぃ), miz - 身 (みㇲ゙) în miyako, sïsï - 肉 (しぃしぃ), mï̄ 身 (みぃー ) în yaeyama;

„Steaks”

֎ steak în engleză (din medievalul englez steike, din vechiul norvegian steik, „friptură; carne prăjită pe un băț”, frigăruia de pe la noi);

֎ suuɗo în bidyo;

֎ Sylt în frizonă de nord;

֎ šerkeh - شركة‎ în arabă San'ani;

֎ šỉr - 𐎌𐎛𐎗 în ugaritică;

֎ tchå în valonă;

֎ tėkičgyn - тэкичгын în chukchi;

֎ thịt în vietnameză;

֎ tifyyi - ⵜⵉⴼⵢⵢⵉ în tashelhită;

֎ tjyöt în elfdaliană;

֎ tsiin² - ᦋᦲᧃᧉ în lü;

֎ tχăltχăl - тӽăлтӽăл în itelmenă;

֎ uliksă - уликсэ în nanai, ullə - уллэ în evenki, ulrə - улрэ în even;

֎ unod în cebuană;

֎ vast voedsel în neerlandeză (olandeză);

֎ viand în engleză, vianda în galiciană și în portugheză, viande în franceză, viande, viànde în normandă, viando în esperanto (din vechiul franțuzesc viande, din latinescul târziu *vīvanda, alterare a latinescului vīvenda, din forma de neutru plural a lui vīvendus, din vīvere, „a trăi”);

Différents types de viande (tipuri diferite de carne)

֎ visiho în araki;

֎ vueʹǯǯ în sami skolt;

֎ waa în hamară;

֎ wiyus în unami;

֎ xách, xéich în pacoh;

֎ xazo în saho;

֎ xorci - ხორცი în mingreliană, xorci - ხორცი în gruzină, xorǯi în laz;

֎ yapp în wolof;

֎ yota - ёта în yagnobi;

֎ žižig - жижиг, žiži - жижи în cecenă;

֎ ʘàje în ǃXóõ;

֎ ᠶᠠᠯᡳ în manchu.

       Carnea în viață și în lume

       Moto: „Ea iubeşte-un măcelar/ Că-i frumos şi e şucar./ O serveşte pe din dos/ Şi-i dă carne fără os.” (Unei gospodine, de Gheorghe Dragu, din Printre epigramiştii olteni,, 2008)

       Am definit anatomic carnea, am scris echivalentele în diferite limbi. Așadar, din punct de vedere al consumatorului, carnea este partea comestibilă din corpul unor mamifere, păsări, pești, crustacee și moluște.

       Cum știți toți, carnea este constituită în general din musculatura scheletului animalelor cu porțiuni de țesut conjunctiv și adipos (gras). În cadrul acestui termen nu sunt incluse organele, părțile cornoase (copite, coarne, pene etc.), țesuturile cartilaginoase și osoase. Dar organele, zgârciurile și oasele sunt bune în oarece ciorbă (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba-2).

       După normele de igienă sanitar-veterinare carnea trebuie să fie controlată înainte de consum de o persoană calificată. După timpul de intrare în consum carnea poate să fie carne proaspătă sau carne conservată. Conservarea poate fi realizată prin temperatură ridicată (fierbere sau prăjire), sau prin sărare, uscare și afumare.

       Carnea este diferită și după proveniența sa, după specia de animal din care se obține după sacrificare. Spre deosebire de carnea roșie, carnea albă are avantajul de a fi digerată mult mai ușor, aduce organismului acizi grași nesaturați, ajută la reducerea lipidelor reducând riscul bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni.

Carne roșie (vită) și carne albă (piept de pui)

       Pe viitor, se estimează că va fi imposibil ca agricultura modernă să livreze necesarul de alimente pentru 10 miliarde de persoane (acum suntem vreo 8), câți vom fi în câteva decenii. Soluția ar fi ca oamenii să treacă la un regim alimentar vegetarian, să trecem la „carnea artificială” sau după UE să „valorificăm insectele”.

       Și așa sunt acuzate vacile că „flatulează” și poluează atmosfera și se treziră olandezii cu un partid al agricultorilor care a și câștigat alegerile. Logica conducătorilor UE lasă de dorit. Citiți cele scrise în imaginea de mai jos și vă lămuriți.

Logica UE

       Oamenii au vânat și au crescut animale pentru carne din timpuri străvechi. Revoluția neolitică a permis domesticirea animalelor, adică găini, oi, capre, porci, cai și vite, începând cu circa 11.000 de ani în urmă. De atunci, creșterea selectivă a permis „țăranilor”, mai modern „fermierilor”, să producă carne cu calitățile dorite de producători și consumatori. De istorie să se ocupe istoricii și zoologii.

       Carnea este compusă în principal din apă, proteine ​​și grăsimi. Că unii mai „injectează” apă chioară în carne, e o altă problemă. Plătim apa cu prețul cărnii și așa mărit mereu. Inflație! Calitatea cărnii este afectată de mulți factori, inclusiv genetica și starea nutrițională a animalului implicat.

       Dacă unii consumă și carnea crudă, treaba lor. Noi o consumăm gătită, adică prăjită, fiartă, tocată și pusă în chiftele, pârjoale, în niscaiva sarmale, despre care am scris (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-sarma.html), în cârnați, caltaboși, salam etc. (https://webdidacticanova.blogspot.com/2018/07/jocuri-de-cuvinte-porcul.html) etc.

Cârnați făcuți de Viorica, cea care a întrecut „echipa” din decembrie 1989 din Arad, formată din prietenii noștri, doi nemți și un român (Marcel, profesor), conduși de Karl

       Că de, au apărut crescătorul de animale, abatorul, măcelarul, tranșatorul, comerciantul, bucătarul (vezi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/07/jocuri-de-cuvinte-bucatar.html) și consumatorul carnivor. Carnea se și conservă prin afumare sau sărare, învățând eu asta de la tata, la tăiatul porcului. Primul de Crăciun, al doilea prin martie, că în martie și aprilie se tăiau și mielul sau iedul (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-pastele.html).

       Așadar, vă invităm, de exemplu, la masa de prânz. Vă oferim un aperitiv, format din cârnați, tobă, caltaboș (https://webdidacticanova.blogspot.com/2018/07/jocuri-de-cuvinte-porcul.html), slăninuță, o ciorbă de pui de casă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/09/jocuri-de-cuvinte-gaina.html), să nu ziceți că nu vă place mult un fois gras de la cel ce a copilărit pe „ulița gâștei” (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), pentru cine prea dorește, sarmale (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sarma-1), o friptură ușoară de porumel sălbatic (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-porumbel.html) sau rață pe varză, iar ca desert un tort.

Să nu ziceți că nu urmează un merlot de Jidvei sau de Murfatlar

       În lume se produc și se consumă milioane de tone de carne, cu sau fără voia conducerii UE. De exemplu, în anul 2012, consumul mediu de carne era de 43 kilograme pe an de persoană, față de 34 kilograme în 1992. Producția a crescut mereu, conform figurii de mai jos.

       Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, consumul total de carne albă a crescut din secolul al XX-lea până în secolul XXI-lea. Carnea de pasăre a crescut cu 76,6% kg pe cap de locuitor, iar carnea de porc cu 19,7%.

       Carnea de bovine a scăzut de la 10,4 kg în 1990 la 9,6 kg pe cap de locuitor în 2009. Analiza FAO a constatat că în 2021 au fost produse 357 de milioane de tone de carne, cu 53% mai mult decât în ​​2000, carnea de pasăre reprezentând mai mult de jumătate din creștere. Puteți studia consumul de carne din țara noastră (https://symposium.iceadr.ro/wp-content/uploads/2023/03/article-2022-section1-id15-RO.pdf) în ultimii zece ani. Puteți opta și pentru altă pagină web (vezi https://www.roaliment.ro/actualitate/consumul-de-carne-in-romania-la-cel-mai-mare-nivel-din-ultimii-30-de-ani/).

Producția de carne a lumii, pe ani și pe tipuri

Alegeți!

       Noi fiind numai consumatori carnivori, lăsăm țăranii, câți mai sunt și recunosc, zootehniștii, fermierii, producătorii, măcelarii, procesatorii, comercianții, vânzătorii, bucătarii și amatorii să se ocupe de carne, ca atare. Revenim la lingvistică.

       Carnea în expresii (pamflet)

       Moto: „Stăpân pe meserie/ Un doctor serios,/ Tăie în carne vie.../ Până dădu de os!” (Unui medic politicianist, de Ion Romanescu, din Antologia epigramei româneşti, 2007)

       Carnea intră în multe expresii. „În carne și oase” înseamnă în persoană, adică în realitate, cam cum apare președintele meu de bloc, care ne îmbie la golf, când se întoarce din excursii cu avionul privat de lux care aterizează și la Poplaca. Cu omul corect, nu cu Cîțu, Ciucă, Ciolacu sau Geoană, pot fi „prieten unghie și carne”, adică pot fi frate de cruce. Expresia am reținut-o de la Ion Creangă („Pavel făcu o păreche de ciubote de iuft vărului meu Ioan, cu care era prietin unghie și carne”). Mămici, ferea, am scris de Creangă!

„Spiru Haret” bate „Oxford”!

       Un politician liberal, pesedist sau userist neșcolarizat sau școlarizat la o universitate de apartament, nu e altceva decât o „bucată de carne cu ochi”, adică vax, caz valabil și dacă „se cîțâie” pe primul loc pe listă chiar la senat în alegeri în București, care n-a reușit la liceu și fu trecut pe blat de la profesională la liceu, fie el și liceu forestier vâlcean. Și ce năzuroși sau răutăcioși sunt unii de pe la conducere, care nu respectă legile salarizării și pensiilor pentru noi, dar pentru ei, președinte, guvern, parlament, primari, și-au mărit salariile din prima și repetat! Au pensii speciale! Adică sunt „cu carnea bălțată”.

       Parcă sunt „carne din carnea PDL”, adică rudă de sânge cu alde Petrov Traian. E ăla care „a tăiat în carne vie” în salariați când le-a redus salariile. A încercat gagiul să curme scăderea economiei, când pentru Elena Udrea erau bani, prin măsuri foarte drastice. Noroc că pensionarii au fost salvați de Curtea Constituțională... Aia care amu se băgă în seamă interzicând-o pe Șoșoacă la președinție... Mai an, sanchi, i-au salvat Ciolacu și Budăi, plus useristul Ghinea și Cîțu cu PNRR 9,4%.

       Că ăștia de-a dreapta lui Ciucă sau de cea sunt „răi de carne”, adică se vindecă greu de setea de bani și de facerea de împrumuturi și nu se vede la ce folosesc banii. Și Ciolacu îi salvă cu alte împrumuturi cu dobânzi mari. De ce „și-au pus alegătorii carnea la saramură” pentru PNL și USR nu prea înțelegeam eu, dar parcă aș fi înțeles dacă mă gândesc la imaginile cu câțiva useriști în depozitul de voturi de la Sectorul 1, protejați de justiție. A confirmat și PSD chestia.

       Că se mira și guadelupeza Clotilde că fusese asigurată de procurorul șef cu votarea pe sector că au fost deconectate camerele de luat oarece vedenii! Îmi și vin în minte zisele musceleanului meu Mușatescu în Titanic vals: „bagi în urnă ce vrei și iese cine trebuie”! Nicușor Dan! Geoană?

       Ăștia de-a dreapta sau de cea, fură la putere, luară cu ei pe cei de hăis, precis „vor pune sau vor prinde carne”, salvați de pesediști, cu acordul lui Ion de Poplaca, zis Joules Werner, golfistul, adică se vor întrema, se vor îngrășa, vor prospera. Și psd făcu rocada într-un mai! Și „crescu carnea pe ei”, inclusiv pe (n)europarlamentarul Bogdan, fost jurnalist, adică sunt bucuroși că ei nu vor fi atinși de sărăcie. Pe oamenii de rând „va tremura carnea”, de frica de creștere continuă a prețurilor mărfurilor, medicamentelor și energiei, de creșterea inflației, de emoție pentru ziua de mâine, de morții din pandemie etc.

       Oamenii au și uitat că există în fiecare an „săptămâna cărnii”, penultima săptămână înaintea postului Paștelui, în care se mănâncă și miercurea și vinerea carne, la credincioșii ortodocși. Nu uitați, fărtați, șogori și megieși că omul e „carne și spirit”, carnea fiind, la figurat, corpul, considerat drept sediu al vieții senzuale. Dacă „ești carne rea” sau „rea de carne”, precum Nuți care mergea la 1 noaptea pe la Cotroceni la cel cu cuburile de gheață, cea aplecată spre plăceri senzuale, e nasol. Acum povestește de la Târgșor și amenință...

       Carnea în viață și (c)arte

       Moto: „Pentru cine-i amator/ Şi îmi place-un pic şi mie,/ Am produse de-abator/ Şi mai am şi... carne vie!” (Reclamă la un magazin care comercializează carne şi preparate din carne, vânzătoarea fiind o tânără atrăgătoare, de Liviu Sergiu Manolache, din Flori de mătrăgună, 2003)

       Chiar și în biblie se pomenește de carne. Exemplificăm doar prin câteva versete: Ezechiel 24:10 („Mâna pe lemne, aprindeți focul, fierbeți carnea bine, adăugați mirodenii și lăsați oasele să fie arse.”), Regi 17: 6 („Corbii i-au adus pâinea și carnea dimineața, apoi și seara și el bea apă din pârâu.”), Exodul 29:31 („Să luați berbecul hirotonisirii și să-i fierbeți carnea într-un loc sfânt.”), Geneza 25:29 („Când Iacov a gătit tocana, Esau a venit de la câmp și a fost furios.”) ș.a. Faceți bine și nu citiți doar biblia!

       Scriitorii români au amintit de carne în operele lor, exemple fiind Vasile Alecsandri („El scoase o torbă plină de cărnuri fripte”), George Coșbuc („Doctorul în carnea mea/ Adâncă brazdă taie”) sau Ion Creangă („Când ți-oi spune până la sfârșit, cred că ți s-a încrâncina și ție carnea pe tine”).

       Nici basmele n-au ocolit tema, remarcându-se mai ales Ispirescu („Făt-Frumos privea și creștea carnea pe el de mulțumire”, „Când aducea fata paloșul... da în carne vie...”, „Porunci de tăie un bou și alese toate cărnurile la un loc...” sau „Îi sărise inima de frică și-i tremura toate cărnurile...”).

       Englezii au destule cuvinte pentru carne, precum beef, „carne de vită”, flesh, „carne, fleică (partea moale a corpului, mușchi și grăsime)”, meat, „carne”, pork, „carne de porc”, steak, „(carne friptă pe )grătar, friptură, biftec, cotlet”, viand etc.

Beef

       Mai e necesară o observație. Cuvintele engleze ce definesc animale vii provin din germană, că nemții, ciobani și porcari, se ocupau cu creșterea lor. Cele referitoare la carnea animalelor sunt importate din franceză, că ei au creat gastronomia cărnii. Așa există: oaie (vie) - sheep (din proto-germanicul *skēpą), carne de oaie - mutton (din vechiul francez mouton), porc - pig (animal, din germană), carne de porc - pork (din vechiul franțuzesc porc), vițel (viu) - calf (din proto-germanicul *kalbaz), carne de vițel - veal (din anglo-normandul veel), beef (din vechile franceze buef, boef, „bou”).

       Am aflat cele de mai sus citind memoriile lui Radu Beligan, cel care ne îndemna să ne caracterizăm viața cu un singur cuvânt, „Mulțumesc!”, dar care povestea și că „Anul 1938 a fost anul de maximă bunăstare a României. Te duceai la restaurant și mâncai o supă bună, o pârjoală cu piure sau cartofi prăjiți, un desert și o bautură și plăteai 7 lei. Aveam un salariu de tânăr actor de 4.000 de lei."

       În 1918, sub porecla Fannie Farmer (fermierul haios), în manualul Cartea de bucate, cap. XVII, Păsări de curte și vânat, se scria: „Carnea de pasăre, de găină și de curcan are fibre mult mai scurte decât cea a animalelor rumegătoare și nu este amestecată cu grăsime, grăsimea fiind întotdeauna găsită în straturi direct sub piele și în jurul intestinelor.” (The flesh of chicken, fowl, and turkey has much shorter fiber than that of ruminating animals, and is not intermingled with fat,—the fat always being found in layers directly under the skin, and surrounding the intestines. [1918, Fannie Farmer, Boston Cooking-School Cook Book, Chapter XVII: Poultry and Game]).

       La 19 octombrie 2010, Andy Atkins, în „Dezbaterea despre consumul de carne nu taie muștarul”, în The Guardian‎, scria: „În timp ce persoanele care nu mănâncă deloc carne sunt identificate și identificabile ca vegetarieni, nu există un termen comun acceptat pentru persoanele care o mănâncă doar de câteva ori pe săptămână și sunt selective în ceea ce privește calitatea acesteia.” (While people who eat no meat at all are identified and identifiable as vegetarians, there is no commonly accepted term for people who eat it only a couple of times a week and are selective about its quality. [2010 October 19, Andy Atkins, “Debate on meat-eating does not cut the mustard”, in The Guardian‎]).

       La 26 iulie 2013, Nick Miroff, în „Mexicul are gustul să mănânce insecte […]”, din The Guardian Weekly‎, volumul 189, numărul 7, pagina 32 scria: „Piața San Juan este cea mai faimoasă delicatesă de carne exotică din Mexico City, unde un cumpărător aventuros poate vâna creaturi greu de găsit […] Dar cele mai scumpe articole de pe piață nu sunt fripturile armadillo sau chiar tonul roșu.” (The San Juan market is Mexico City's most famous deli of exotic meats, where an adventurous shopper can hunt down hard-to-find critters […] But the priciest items in the market aren't the armadillo steaks or even the bluefin tuna. [2013 July 26, Nick Miroff, “Mexico gets a taste for eating insects […]”, în The Guardian Weekly‎, volume 189, number 7, page 32]). Insecte? Hm!

       Alegând doar steak, există cuvinte compuse și expresii, precum: all sizzle and no steak (toate sfârâie și fără friptură, un lucru sau persoană care nu reușește să corespundă descrierii sau promovării în avans); chicken-fried steak (friptură de pui); cowboy steak sinonim cu ribsteak („friptură de vită cu sos atașat”); hamburger steak (friptură de hamburger); pork steak (friptură de porc) etc. Francezii folosesc viande, moștenit din vechiul cuvânt francez viande, moștenit din cuvântul latin târziu *vivanda, alterare a cuvântului latin vivenda, forma la plural a neutrului vivendus, derivat din vivere, „a trăi”. Comparați cuvântul cu cuvintele englez viand, italian vivanda, prtughez vivenda, spaniol vivienda.

       La început însemna orice hrană, cu sau fără carne. Apoi s-a rezumat la corpul tăiat al unui animal, în opoziție cu vegetalele și ouăle. Într-o revistă literară din 1830 se scria: „Observă însă o masă bine aprovizionată, o cină rezervată pentru patru ofițeri. «Dar există carne pentru opt; nu le poți cere acestor domni să împartă această masă cu doi călători care mor de oboseală și foame?»” (Cependant ils remarquent une broche bien garnie, souper réservé à quatre officiers. — «Mais il y a des viandes pour huit; ne pouvez-vous prier ces messieurs de partager ce repas avec deux voyageurs mourant de fatigue et de faim ?» [Anonyme, Revue littéraire, 1830, Revue des Deux Mondes, 1830, tome 1]).

       Descriind traversarea Mării Groenlandei, Jean-Baptiste Charcot scria: „[…] la primul simptom, apariția unui ușor edem pe piele, a trebuit să se oprească orice consum de carne conservată și să se consume exclusiv legume conservate sau uscate și carne proaspătă.” ([…] au premier symptôme, l’apparition d’un léger œdème prétibial, il fallait cesser toute absorption de viande de conserve et se nourrir exclusivement de légumes conservés ou secs et de  viande  fraîche. [Jean-Baptiste Charcot, Dans la mer du Groenland, 1928]).

       Și Honoré de Balzac scria despre carne: „Erau resturi de carne de vită fiartă cumpărată de la un ins cu o tigaie ușor zgâriată, si prăjite apoi în unt cu ceapă tăiată felii subțiri, până când untul a fost absorbit de carne si ceapă, astfel încât vasul de hamal părea ars.” (C’étaient des restes de bœuf bouilli achetés chez un rôtisseur tant soit peu regrattier, et fricassés au beurre avec des oignons coupés en tranches minces, jusqu’à ce que le beurre fût absorbé par la viande et par les oignons, de manière que ce mets de portier présentât l’aspect d’une friture. [Honoré de Balzac, Le Cousin Pons, 1847]).

       Cuvântul viande poate fi folosit și peiorativ, cu referire la corpul uman, familiar, de exemplu „tout l’été, les touristes exposent leur viande sur les plages”, adică „toată vara turiștii își expun carnea la soare pe plajă”. Lasă că noi suntem mai sadici când spunem „gagicele își expun hoiturile la soare”.

       Curajoșii francezi declară asta și în scris, precum Antoine Bello, în Ada: „Pentru ei, femeile erau bucăți de carne pe care le mușcau și le scuipau la fel de uscate dacă respectiva carne nu era pe placul lor.” (Pour eux, les femmes étaient des pièces de viande, dans lesquelles ils mordaient à pleines dents et qu’ils recrachaient aussi sec si la bidoche n’était pas à leur goût. [Antoine Bello, Ada, Gallimard, Collection Blanche, 2016, 191]).

       Francezii folosesc și chair pentru carne, în vechea fanceză charn sau char, moștenite din cuvântul latin carnem, acuzativul lui caro, despre care am scris la început.

Toutes les parties molles du corps (toate părțile moi ale corpului)

       Așa numesc francezii în anatomie toate părțile moi ale corpului unui animal. Tot așa numesc în nutriție carnea animalelor terestre și a păsărilor, considerată ca hrană (en nutrition, la viande des animaux terrestres et des oiseaux, considérée comme aliment). Extind denumirea și la pulpa unui fruct.

       Trecem granița la nemți cu cuvântul lor Fleisch (cu gândul la fleica noastră ce de toate zilele), moștenit din medievalele germanice fleisch, vleisch, moștenite din vechiul germanic fleisk, „carne„” derivat din proto-vest-germanicul *flaiski, „carne”.

       Germanii definesc anatomic cuvântul ca „Muskel- und häufig auch Fettgewebe”, „mușchi și adesea și țesut adipos”, iar ca hrană „Nahrungsmittel: ein aus Fleisch von Tieren gewonnenes”, adică „hrană: una derivată din carnea de animale”. Și au apărut: Muskelfleisch, „(carne de) mușchi”, koscheres Fleisch, „carne cușer”, Tierfleisch, „carne de animale”, Eisbein, „bucată (de carne) de porc”  Filet, „file”, Kotelett, „cotlet”, Rippchen, „coaste”, Schinken, „șuncă”, Schweinshaxe, „porc”, Schweinerücken, „cotlet de porc”, Spanferkel, „purcel de lapte”, Speck, „slănină”, Steak, „friptură”, Wurst, „cârnat” etc.

       Ba au mai apărut și Delfinfleisch, „carne de delfin”, Dörrfleisch, „pastramă de vită”, Dosenfleisch, „conserve de carne”, Ekelfleisch, „carne fără gust”, Entenfleisch, „carne de rață”, Fischfleisch, „(carne de )pește”, Formfleisch, „carne tocată”, Konservenfleisch, „conserve de carne” sau „carne conservată” etc.

       Christian Graf von Krockow, în Ora femeilor, scria: „Este mult mai rău cu carne, cu grăsime și cu ouă, decât cu fructe și legume.” (Viel schlimmer als mit Obst und Gemüse steht es mit dem Fleisch, mit Fett und mit Eiern. [Christian Graf von Krockow: Die Stunde der Frauen. Bericht Pommern 1944 bis 1947. Nach einer Erzählung von Libussa Fritz-Krockow. 11. Auflage. Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ München 2000, ISBN 3-421-06396-6, Seite 133. Erstauflage 1988]).

       În romanul Şaisprezece cuvinte, Nava Ebrahimi scria: „Când a făcut tocană, și-a pescuit cea mai bună [bucată de] carne înainte de a o servi.” (Wenn sie Eintopf kochte, fischte sie das beste Fleisch für sich heraus, bevor sie ihn servierte. [Nava Ebrahimi: Sechzehn Wörter. Roman. btb, München  2019, ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 29]).

       Mechtild Borrmann, în romanul Trecătorii frontierei (povestea unei copilării germane pierdute), scria: „Aici ai mâncat carne, supe fine și deserturi”. (Hier aß man Fleisch, feine Suppen und Nachspeisen. [Mechtild Borrmann: Grenzgänger. Die Geschichte einer verlorenen deutschen Kindheit. Roman. Droemer, München 2019, ISBN 978-3-426-30608-6, Seite 167]).

Ștefan cel Mare?

Ștefan cel MareRușii au pentru carne cuvântul mjaso - мясо, pronunțat „miaso”. Cuvântul e moștenit din proto-slavicul *męso, acesta din proto-indo-europeanul *mḗms. Comparați, cum am scris mai sus, cu sârbo-croatul meso, maso în cehă, mięso în poloneză, meso în slovenă etc, dar și cu mensa, „carne” în vechera prusacă.

       Dacă mergeți să cumpărați carne în Rusia, puteți folosi pentru mușchi myshecnaja tkan` - мышечная ткань, plot` - плоть, musculy - мускулы și myshcy - мышцы, pentru carne în general mjasnoe - мясное sau uboina - убоина (carne în urma sacrificării), pentru carne tocată și frământată mesilovo - месилово, mesilovka - месиловка, mjasopubka - мясорубка, pubilovka - рубиловка. Jocuri de cuvinte!

       Mai puteți folosi beloe mjaso - белое мясо, „carne albă”, dikoe mjaso - дикое мясо, „carne de vânat”, krasnoe mjaso - красное мясо, „carne rosie”, pushecinoe mjaso - пушечное мясо, „carne de tun (acum prin Ucraina)”, rublenoe mjaso - рубленое мясо, „carne tocată”, syroe mjaso - сырое мясо, „carne crudă” și multe alte expresii.

       S-o luăm politic! Prin 2003, Svetlana Babaeva și Ekaterina Grigorieva, în articolul Plăcinta în straturi, din Izvestia, folosind carnea ca metaforă, ne lămureau că Vladimir Putin a început distribuirea puterii: „Rolul «cărnii» este atribuit modificărilor la buget și codurilor fiscale - acestea își vor determina propria bază de venit pentru regiuni și municipii, datorită căreia o parte din competențele care le sunt atribuite ar trebui finanțate.” (Роль «мяса» отведена поправкам в Бюджетный и Налоговый кодексы ― они определят собственную доходную базу регионов и муниципалитетов, за счёт которой и должна финансироваться часть возложенных на них полномочий. [Светлана Бабаева, Екатерина Григорьева, «Слоёный пирог», Владимир Путин начал раздачу власти, 18 февраля 2003 г. // «Известия», НКРЯ]). „Carnea” a fost partea consistentă a alocării!

       În piesa Trei surori, Cehov scria în 1900-1901: „[Cebutâkin. (intră în sufragerie cu Irina).] Și răsfățul a fost unul cu adevărat caucazian: supă cu ceapă, iar pentru friptură - carne chekhartma (carne fezandată).” ([Чебутыкин. (идя в гостиную с Ириной).] И угощение было тоже настоящее кавказское: суп с луком, а на жаркое ― чехартма, мясное. [А. П. Чехов, «Три сестры», 1900-1901 гг., НКРЯ]).

       V. P. Astafiev, în Blestemat și sacrificat (fără asomare?), scria: „Soțul mătușii mele tocmai a tăiat un porc la Lumânărie, iar mătușa a prăjit cartofi cu carne proaspătă în tigaia familiei.” (Тёткин муж на Сретенье как раз свинью заколол, и тётка нажарила картошки со свежей убоиной в семейной сковородище. [В. П. Астафьев, «Прокляты и убиты», Книга первая. Чёртова яма, 1995 г., НКРЯ]). Românii - doar carne!

       Undeva în Rețeaua literară am publicat o satiră despre o întâmplare intitulată „Grătar nemţesc”:​

 

V-am promis demult satira

Şi am dat mereu cu clanţa

Am tot luat în mână lira

Că am timp. Veni vacanţa!

 

Invitai pe neamţ în ţară.

Prietenul e ofiţer,

Venea pentru-ntâia oară

Şi lucra în Bundewehr.

 

La ţară, la alambic

Am cam degustat o ţuică

Era şi un grătar mic!

Şi niscai friptane, muică!

 

L-învăţasem că la mine,

Toţi bătrânii beau Fetească,

Asta ştie orişicine,

Însă tinerii… Băbească!

 

Cu speranţă, cu mult har,

Îi dusesem şi pe ei

Întâi pe la Murfatlar

Şi apoi pe la Jidvei.

 

Şi am mai lucrat niţel

Iar în anul următor

Omul m-a chemat la el

Erau prietenii „ciopor”!

 

El n-avea decât grătar

Adusesem eu, ştiţi bine,

Naveta de Murfatlar

Să poată gusta oricine. 

„Darul” meu a fost ofrandă

Precum scrie-n cartotecă.

Aşa am primit comandă!

Să trec pe la… vinotecă,

 

Şi în ce priveşte „darul”

Ei au dat bere la halbă

Iară eu… cu Murfatlarul!

Sticlele formau o salbă…

Vă spun drept că şi Cotnarul

I-a cam făcut harcea-parcea

Plus că, fraţilor, el, „darul”

Avea și coniac... Segarcea!

 

Vinul tot îl beau doar beţii,

Şi la noi, dar şi pe Rin.

Şi îl cântă doar poeţii!

Noi l-am degustat puţin…

 Le plăcea nemţilor „darul”

De îi apucase boala,

Dar beam numai cu paharul

Nu ca pe la noi cu... oala!

Grătar pe Rin

 

Grătarul când l-am văzut,

Mi-am pus şi eu o-ntrebare:

Cine dracu’ l-a făcut?

Era unul foarte mare!

 

Şi într-o satiră nouă

Doar spre bucuria vieţii

Iacă, vi-l prezint şi vouă

Să se mire toţi poeţii!

       Carne în onomastică

       Moto: „Are gusturi ancestrale,/ Sau e superstiţios,/ Când e-atâta carne moale,/ El aleargă după «os»!” (Carieristul, de Mihai Danielescu, din Antologia epigramei româneşti, 2007)

       Dicționarul Onomastic (1963) dă derfiniția: „CARNE subst. 1. Cărneală Ioan, act. < cărnilă sau < vb. a cîrni. 2. Căros, Șt., mold. 3. Cărnar/u., -iul, Iordache (Sd VII, 327) n. agentis.” În cercetare am avut coleg pe colonelul Cărnaru Ion, șeful laboratorului de astronomie geodezică, un foarte bun prieten.

       Pentru cuvintele engleze beef, „carne de vită”, flesh, „carne, fleică”, meat, „carne, bucăți de carne”, pork, „carne de porc”, steak, „friptură, biftec, cotlet”, viand, „carne (proaspătă)” etc., am găsit câteva cuvinte în onomastică.

       La adresa web https://www.ancestry.com/name-origin?surname=beef este un raport al unei baze de date despre numele de familie Beef după o interogare. La fel este cu numele (https://www.ancestry.com/name-origin?surname=meat) de familie Meat.

Alde Beef vă salută!

Alde Bœuf (Vită, Bou) vă salută!

       Francezii, cu o limbă bogată, au bœuf („carne de vită”, din medievalul franțuzesc bœuf, din vechile franțuzești buef, boef, din latinescul bovem), carne, chair, porc („carne de porc”), viande (viande, viànde în normandă, kig în bretonă) etc.

       Englezii au numele Carne, pe de o parte ca pronume în limba corni, din carn, „turn”, din proto-britonicul *karn, din proto-celticul *karnos, „grămadă de pietre, mormânt”, pe de altă parte ca pronume francez, fie din charnière, „balama”, fie din chair,, „carne”. Așa a apărit numele de familie (vezi la https://www.ancestry.com/name-origin?surname=carne) Carne, cu 108.000 înregistrări în baza de date, nume derivat de la un toponim (nume de loc).

       Numele de familie Carne a ajuns și în SUA. După recensământul populației din 2010 (2010 United States Census), Carne este al 39.281-lea nume de familie ca frecvență din SUA, pentru 560 persoane din care 91,07% albi (vezi „Carne”, în Hanks, Patrick, editor, 2003, in Dictionary of American Family Names, volume 1, New York: Oxford University Press, →ISBN, page 291).

       Carne a devenit și oiconim (nume de localitate, cartier, cătun), pentru un cartier în Gillan Creek în parohia St Anthony-in-Meneage, la sud- vest de Cornwall (OS grid ref SW7724) și un cartier lângă plajă în parohia Veryan, pe coasta de sud a lui Cornwall (OS grid ref SW9138).

       Și Viande a devenit nume de familie, în baza de date geografică demografică existând deocamdată 293 articole (vezi raportul lax https://www.ancestry.com/name-origin?surname=viande).

Alde Viande (Carne) vă salută!

       Nemții au Fleisch pentru carne (vezi „Fleisch” în Duden online), existent și în bavareză (din medievalele germanice fleisch, vleisch, din vechiul germanic fleisk, din proto-vest-germanicul *flaiski), Fleesch în germană populară, luxemburgheză și germană plautdietsch, fleisk în vechea germană etc.

Alde Fleish (Carne) vă salută!

   Și Fleisch a devenit nume de familie, conform (https://www.ancestry.com/name-origin?surname=fleisch) aportului după interogarea bazei de date geografice demografice, cu 18.000 de înregistrări pentru acest nume.

       Rușii folosesc plot` - плоть, „fleică”, mjaso (miaso) - мясо, „carne”, steyk - стейк, bifșteks - бифштекс, „friptură, biftec, cotlet” (din engleză), govjadina (goviadina) - говядина, „vită(, carne de vită)” etc. Uneori folosesc uboina - убоина, „carne (de la animat sacrificat)”.

       Cel mai folosit este mjaso (miaso) - мясо. Așa au apărut prenumele Mjasoed (Miasoed) - Мясоед (мясоед, „carnivor, cărnar”), numele de familie Miasișcev - Мясищев, Miasnikov - Мясников, Miasoedov - Мясоедов, dar și toponimele Miasoedovo - Мясоедово sau Miasoedovskaia - Мясоедовская.

       Așa că puteți alege: a) în Belarus (Белоруссия) - Мясоедово — деревня (sat) в Шумилинском районе Витебской области; în Rusia (Россия) - Мясоедово село (sat) в Белгородском районе Белгородской области, Мясоедово - деревня в Вяземском районе Смоленской области, Мясоедово - деревня в Гагаринском районе Смоленской области, Мясоедово — деревня в Сафоновском районе Смоленской области, Мясоедово — деревня в Ржевском районе Тверской области, Мясоедово - деревня в муниципальном образовании город Алексин Тульской области, Мясоедово — деревня в Каменском районе Тульской области, Мясоедово — село в Щёкинском районе Тульской области, Мясоедово — деревня в Переславском районе Ярославской области.

       Al doilea toponim se referă la strada Myasoedovskaia (în ucraineană Улістя М’ясоїдівська), una din străzile centrale ale cartierului Moldavanka - Молдаванка (e și raion), din orașul Odessa - Одесса, bombardat recent (în secolul trecut am fost pe acolo). De cuvântul „român” se fereau sovieticii ca dracul de tămâie, ca și ucrainenii acum!

Alde Mjasoed (miasoed) - Мясоед (Carnivoru) vă salută!

       Carnivori, vegetarieni (ăștia nu știu să vâneze) sau vegani (ăștia nici măcar nu știu să aprindă focul), să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!

Eseul în format pdf este la:  Jocuri de cuvinte - carne.pdf

       CN