ATELIER METODIC: 2018-09-09

14.09.2018

Personalități ale științei și tehnicii militare românești. Monografie vol.I (1918-2018)

La Editura AGIR București a apărut în 2018 lucrarea „Personalități ale științei și tehnicii militare românești. Monografie vol.I (1918-2018)”, sub coordonarea prof. univ. dr. ing. Russu Marius-Alexandru. Colectivul redactării monografiei este format din: prof. univ. dr. ing. Radu Mihai și prof. univ. dr. ing. Jula Nicolae (pentru domeniul radioelectronică, comunicații și informatică); prof. univ. dr. ing. Russu M.-A. și dr. ing. Lungeanu Ionel (pentru domeniul artilerie); prof. univ. dr. ing. Fuiorea Ion (pentru domeniul aviație); prof. univ. dr. ing. Samoilescu Gheorghe (pentru domeniul marină); prof. univ. dr. ing. Serediuc Corneliu și prof. univ. dr. ing. Răducanu Dan (pentru domeniul topogeodezie); dr. ing. Savu Ion (pentru domeniul chimie).

În „Cuvânt înainte”, președintele AGIR (Asociația Generală a Inginerilor din România), prof. univ. EUR Ing dr. ing. dipl. DHC Mihai Mihăiță scrie că „...nu trebuie să fii mare strateg pentru a înțelege căile prin care se poate apăra cel mai bine o națiune; în primul rând, printr-o forță militară bine instruită, bine înzestrată și motivată. În al doilea rând, prin crearea și exploatarea judicioasă a unei industrii naționale de apărare, capabilă să realizeze cât mai multe dintre produsele de care armata are nevoie.” Oamenii care realizează aceste eforturi trebuie remarcați.

Lucrarea încercă să popularizeze eforturile personale, realizările și experiența unor specialiști de excepție din corpul inginerilor și tehnicienilor militari, unii aflați încă în viață, iar alții trecuți la cele veșnice (poate în detașamentul tehnic al Raiului), pe care, în acest an aniversar, românii trebuie să îi cunoască și poate chiar să îi omagieze, că au contribuit și ei la independența acestei nații!

Colectivul redacțional a depus eforturi demne de remarcat pentru culegerea de date și transformarea acestora în informații utile, cu învățăminte pentru orice cititor. Autorul principal explică în primul rând ce se înțelege prin „personalitate” și cum a procedat la alegerea colectivului de redactare, pentru a acoperi domeniile apărării naționale. Orice propunere asupra conținutului volumelor viitoare ar fi interesantă pentru autori. Colectivul a stabilit criteriile de selecție a personalităților, respectiv: funcția îndeplinită (științifică, tehnică, didactică și militară); activitatea desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcției; aptitudini și însușiri deosebite; invenții și inovații brevetate sau certificate; teme de cercetare și proiecte finalizate; activitatea publicistică; titluri științifice sau premii interne sau internaționale; citări, ordine și medalii; calitatea de membru al unor organizații științifice și tehnice; recunoașterea internă și internațională.

Personalitățile sunt descrise în ordine alfabetică. Mulțumesc colectivului redacțional pentru introducerea mea în rândul acestor p0ersonalități. Dar acest lucru mă obligă să amintesc că nimeni nu poate face nimic de unul singur, gândindu-mă la cele scrise de Călinescu – „Sufletul meu are nevoie de sufletul celorlalți și toți trăim în lume!” Nu sunt un adept al „colectivismului”, dar e important și colectivul de oameni care a transpus în viață deciziile celor cu funcții de conducere în cercetare, în propiectare, în producție sau în învățământ. Mă gândesc aici și la tehnician, muncitor, conductor auto, operator calculator, mecanic-conductor, ooperator al unei instalații de lansare, cartograf, ochitor, inginer proiectant, asistent universitar, șef al unui laborator, laborant, tipograf ș.a.

Iar importanți sunt și cei care ți-au dat viață și te-au adus la vârsta școlii, învățătorii și profesorii care te-au apreciat sau te-au muștruluit, părinții care au colaborat bine cu ei și te-au certat tot pe tine dacă te-au muștruluit dascălii, colegii care te-au încurajat, ți-au cerut sau ți-au dat ajutorul, subordonații, colegii, elevii sau studenții care ți-au spus „verde în față” când ai făcut bine sau nu și care ți-au rămas prieteni chiar și doar pe rețelele de socializare.

Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. ing. Nițu Constantin

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

12.09.2018

Jocuri de cuvinte – de la gură la muie (pamflet)

Jocuri de cuvinte – de la gură la muie

(pamflet)

(postarea precedentă)

De la gură la muie

Moto: „ Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.” Fănuș Neagu

Cotrobăitor cum sunt, prin cărți, gânduri și sentimente, m-a pus dracu` să caut în blogurile din Cronopedia, să văd cu ce se mai ocupă colegii de site! Și am găsit explicat cuvântul „muie”, ăla des folosit de sorosiștii din „#rezist” și adoptat de partidulețele de „cea” {CEA interj. Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. sursa: DEX '98} împotriva partidului de „hăis” {hăis i [At: (a. 1805) CRIȘAN, 109, ap. TDRG / V: hais, ~sa, heis / E: mg hajsz, săs hoits, srb ajs] (Pop) 1 Strigăt cu care se îndeamnă boii înjugați spre stânga. sursa: MDA2 (2010)}. Și am găsit oarece discuție explicată de doamna Rodica Bogdan în August 26, 2018, cu titlul Sexologisme: Muia din dex… nu din piața Victoriei!

Ține-ți Firea!

Vreți „#rezist” 10 august? Serviți!

Muzică lăutărească

Guralivi cum suntem, ne vom referi întâi la gură, că aici ne deosebim mult de celelalte neamuri. Veți vedea bogăția limbii române, cum am extins noi cuvântul și la proriu și la figurat, dovedindu-se că limba română are destule meandre, chiar interesante....

Și a fost anul informaticii.... apoi... al lui Cioloș

Izvoarele democrației: 221.12.1989 și 10.08.2018

Așadar, pentru „gură” găsim în dicționare: „gură[1] sf [At: COD. VOR. 122/14 / Pl: ~ri, (înv) ~re / E: ml gula] 1 Cavitate care se deschide în partea anterioară (inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism. Și: bot, cioc, clobanț, donț, (irn) fleoancă, fleură, flit, leoapă, plisc, pupăză, rât, tic, (înv) rost. 2 (Prc) Buzele și deschizătura dintre ele. 3 (Prc) Buze. 4 (D. cai; îe) A fi moale(sau tare) în ~ ori a avea ~ra moale (sau tare) A se supune ușor (sau greu) la comenzile ce i se dau prin mișcarea frâului. 5(Îe) A da ~ra unui cal... 6 (Pop; îlv) A se duce (ca) pe ~ra lupului A dispărea... 9 (Pfm; îe) A țipa (sau a striga) ca din ~ra șarpelui ori cât îl ține (ori îl ia) ~ra A țipa din răsputeri. 10 (Pop; îe) A se zvârcoli ca în ~ de șarpe A se zbate cu disperare.... 12 (Îc) ~ de lup Ochi dublu al unei parâme cu care se prinde un cârlig de remorcă sau o macara, sau se fixează parâma de o bară. 13 (Îac) Unealtă care servește la îndoirea tablei groase... 17-18 (Îac) Persoană care stă absentă (sau care nu înțelege ce i se spune).... ....

Tot integrale....

....... 21 (Bot; îc) ~ra-mâței Linariță (Linaria vulgaris). 22 (Bot; îc) ~ra-porumbului Plantă .... 23 (Bot; îc) ~ra-paharului Tufănică (Chrysanthemum sinense). 24 (Bot; îc) ~ra-țigăncii Plantă ... 26 (Îe) A avea (sau a-i fi cuiva) ~ra amară (sau rea) ori a avea fiere în ~ A simți gust amar în gură (de emoție, de frică etc.). 27 (Fam; îe) A uita de la mână pân' la ~ ... 30 (Îe) A nu pune (sau a nu băga, a nu lua) nimic în ~ A nu mânca. .... 35 (Pop; îe) A face ~ra pâlnie A bea mult. 36 (îae) A se îmbăta. 37 (Fam; îe) A da (cuiva) mură-n ~ A da cuiva ceva de-a gata, fără ca acela să facă cel mai mic efort. 38 (Îls) De-ale ~rii Mâncare. ..... 43 Sărut......

Alianțe....

Ravel....

..... 44 Organ al vorbirii Si: (pop) cloanță. 45 (Îe) A avea ~ de aur (sau aurită) A prevesti (corect și) de bine. .... 48 (Îe) A astupa (sau a închide) ~ra (cuiva) A face pe cineva să nu mai spună (sau să nu mai ceară) nimic. 49 (Îe) A lua (cuiva) vorba din ~ A spune tocmai ceea ce voia să zică altul din clipa respectivă.....

„Ca și” ăsta ne cam încurcă...

Dunărea albastră

.... 50 (Îae) A întrerupe pe cineva, nelăsându-l să termine ce avea de spus. 51 (Pop; îe) A i se muia (cuiva) ~ra A nu mai avea curaj să vorbească. 52 (Îae) A schimba tonul și conținutul celor spuse....

Fumatul.... fumăritul pe când?

Apă și păsări

.... 53 (Îe) A-și bate (sau a-și strica, a-și răci, a-și rupe) ~ra degeaba (sau de pomană ori de clacă) ... 54 (Îe) A-l lua (sau a-l scăpa) ~ra (pe dinainte) A se destăinui fară voie..... 56 (Fam; îe) A avea ~ra spartă (sau de cârpă) A divulga orice secret. 57 (Îe) A fi slobod la ~ .... 61 (Îae) A-și impune tăcere....

Ne cerem scuze ieșenilor

Nai sau n-ai?

.... 62 (Îe) A da din ~ (sau cu ~ra) ori a-i umbla (sau a-i merge, a-i toca) (cuiva) ~ra (ca o meliță, ca o fofează, ca o moară stricată, ca o pupăză) A vorbi repede și fără întrerupere Si: a flecări. .,... 71 (Îe) A fi rău de ~ (sau ~ rea) (Îae) A fi bârfitor. 72 A vorbi urât, folosind cuvinte obscene. 73 (Îae) A prevesti (cuiva) ceva nefavorabil. 74(Fam; îe) ~-spartă Om care nu poate ține un secret Si: flecar, limbut. 75 Ceea ce spune cineva Si: cuvânt, declarație, mărturisire, spusă, vorbă. 76-77 (Îs) ~ra satului (sau a mahalalei ori a lumii) (Persoana care lansează sau duce) bârfe, critici, intrigi care trec apoi de la unul la altul. 78 (Trs; gmț; îs) ~ra satului Pețitor. 79 (Îe) A intra în ~ra lumii (sau satului, mahalalei) ... 84 (Îe) A se pune (sau a sta) cu ~ra pe cineva A insista mult pe lângă cineva cu scopul de a-l convinge să facă ceva Si: a cicăli. 85 (Pop) Voce. 86 (Îe) A striga (sau a (se) boci, a vorbi) în ~ra mare A striga (sau a (se) boci, a vorbi) pe un ton ridicat. 87 (Îe) A nu i se auzi ~ra A fi liniștit. 88 (Pop) Gălăgie. 89(Îe) A face ~ (mare sau largă) A face gălăgie Si: a vocifera. 90 (Pfm; îe) A da o ~ A striga. 91 (Pop) Ceartă. .... 95 (Îe) A fi cu ~ra mare A fi certăreț. 96 (Pfm; îe) A-i da (ori a-i trage) o ~ (cuiva) A săruta pe cineva. 97 (Pop) Laudă. 98 (Pop) Putință de a vorbi Si: grai. 99(Îe) A nu avea ~ (să răspunzi, să spui ceva) A nu avea posibilitatea (sau curajul) de a mai zice ceva. 100 (personificat) Persoană care spune ceva Si: vorbitor. 101 (Îs) ~rile rele Bârfitorii......

Stânga-dreapta?

Acordeon

..... 107 (Îs) ~ de vizitare (sau de om) Gaură prin care intră omul care controlează sau curăță interiorul unui rezervor, al unui cazan etc. .... 112 (Pop) Capăt (sau vârf) al unui obiect (mai ales al unei unelte) care intră într-o deschizătură......

Alergări în diferite țări (de la noi doar „one way ticket”)

..... 120 (Îs) ~ de foc Nume generic pentru armele de foc (grele). 121 (Îs) ~ de apă Instalație care cuprinde un robinet și unele piese de racord sau de protecție, servind la luarea apei din rețeaua de distribuție pe care e montată Si: hidrant. 122 (Îs) ~ de incendiu.....

Ponta: „Cea sau hăis?”

Lonely Shepherd

.... 130 (Îe) A se afla (sau a trimite pe cineva) în ~ra tunului A fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. 131 (Pop; îs) ~ra coasei (sau cuțitului, securei etc.) Tăiș. sursa: MDA2 (2010)”.

Pesta porcină. Umblă din gură în gură că.....

El condor pasa

Și wikționarul prezintă cuvântul „gură”, specificând că e românesc, etimologia fiind din latinul gula – „gât”, din proto-indo-europeaul *gʷel- - „gât”. Termenii derivați sunt guriță, guraliv, gurar, gureș etc. Și să știți că latinescul gula – „gât” e cognat cu vechiul cuvânt armean կուլ- (kul-), cu rusescul глотка (glotka, „gât”), cu persanul گلو‎ („gât”), cu cuvântul din limba urdu گلا‎ („gât”) și cu cel kurd gewrî, gerû („gât”). După ce trecem de „muie” vom reveni la gură după ce tragem sforile!

Nu numai în politică se trag sforile!

Gagici de show

Trecând de la „gură” la „muie”, găsim: „MUIE s. f. (Argotic) Gură. Din țig. mui. sursa: DLR (1913-2010)” sau „4-5 (D. bărbați; îe) A da ~ (A invita o femeie să practice sau) a practica sexul oral. 6 (Șîe a da ~) Invitație la sex oral adresată unei persoane indiferent de sex, cu intenția de a jigni, de a înjosi. 7 Gest făcut prin ridicarea degetului cel mai lung de la mână și strângerea celorlalte patru, eventual orientându-l în direcția gurii, cu semnificația de muie (4-6). sursa: MDA2 (2010)”.

Ai o gură atât de mare! Și tu....

Am o dragoste-ntr-un loc

Și aici wikționarul ne e de folos, existând destule cuvinte „mui”: Mui (nume propriu în engleză), MUI (prescurtare de la Magic User Interface sau de la Multilingual User Interface), múi (apă în vietnameză), mùi (von-sino-vietnamezul citit în chineză 味 – „miros”; SV: vị; dublet al lui vị - „a gusta”), Mùi (nume propriu vietnamez), mũi (din proto-vieticul *muːs - „nas”, din proto-mon-kmerul *muh ~ *muuh ~ *muus – „nas”; cognatele includ kmerul ច្រមុះ (crɑmoh), bahnarul muh, khasiul khmut, mongolul မိုဟ်, car nicobaresul meh) și mu'i (încă nelămurit).

În asturiană, spaniolă și portugheză mui înseamnă „foarte”, din latinul multus. În dalmată „mai mult” din latinul magis. În vietnameză mui (𥯍, 𥴘, 𦩚), este și „acoperiș” (de casă, de barcă, de automobil).

Și revenind la „gură”, acesteia i se zice: în albaneză gojë, bască ahoa, bengali মুখ (Mukha) (în pali din sanscrită मुख - mukha), bosniacă, croată, poloneză, slovacă, slovenă usta, bulgară, sârbă уста (usta; din proto-slavicul *usta, din proto-indo-europeanul *h₃éh₁os – „gură”; cognatele includ sanskritul आस् - ās, gură” și latinul os „gură”), aragoneză, asturiană, catalană boca (din latinul bucca; din vechea occitană; în galiciană din vechea portugheză boca etc.), corsicană bocca, daneză, germană mund (din vechiul german mund, din proto-germanul *munþaz, din proto-indo-europeanul *ment-; cognat cu vechiul german de ev mediu Mund, olandezul mond, englezul mouth, danezul mund), engleză mouth, greacă στόμα (stóma, de unde derivă stomatologie), gujarati મોં (Mōṁ), hindi मुंह (munh), indoneziană mulut, letonă mute, macedoneană устата (ustata), maghiară száj, maori mangai, olandeză mond, nepaleză मुख (Mukha), norvegiană munn (din vechile nordice muðr, munnr, din proto-germanicul *munþaz, din proto-indo-europeanul *ment-), punjabi ਮੂੰਹ (Mūha), sasotho molomo, shonă muromo, suedeză mun, rusă, ucraineană рот (rot; din proto-slavicul *rъtъ, compară cu cehul ret „buză”), vietnameză miệng (din proto-vieticul *-mɛːŋʔ - „gură”, din proto-mon-kmerul *miəɲʔ -„gură”; cognat cu muongul miểng/mẻnh) etc. Că mă doare deja capul!

Recapitulând, nu mai râdeți de țigani cu „mui” al lor, că se trage din sanscrită, adică din मुख - mukha, poate prin dardică: *múkʰa-, khowară: موخ‎ (mux), assameză: মুহ (muh) și মুখ (mukh), pali: mukha, sauraseni prakrită: 𑀫𑀼𑀳 (muha), hindi: मुँह (mũh) și मुख (mukh), punjabi: ਮੂੰਹ (mū̃h), bengali: মুখ (mukh), gujarati: મુખ (mukh), kannada: ಮುಖ (mukha), khmeră: មុខ (muk), malay: muka, indoneziană: muka, malayalamă: മുഖം (mukhaṃ), marathi: मुख (mukh), nepaleză: मुख (mukha), rajasthani: मुखड़ौ (mukhṛau), tagalog: mukha, telugu: ముఖము (mukhamu) și cum mai vreți!

O plimbare nu strică!

Aș ofta să-mi iasă focul

Așa că nu vă mai supărați pe „muie”, luați-l doar ca argou și lăsați vulgul needucat să-l folosească cum vrea. Oamenii cultivați să se ferească de așa ceva. Și ăluia cu funcție mare care deja l-a oficializat îi putem da lecții, ca să luăm și noi un ban cinstit, poate facem rost de ceva case din meditații. În loc să îi educăm pe cei mici și pe cei de la organele europene bruxeleze, noi încurajăm vocabularul argotic neadecvat! Pușchea pe limbă! Că trecând eu într-o seară pe lângă un grup de fete într-un parc, care nu mai găteau ca mama, ci beau ca tata, ce mi-au auzit urechile....