ATELIER METODIC

RESURSE INTERACTIVE GRATUITE PENTRU UZ DIDACTIC

22.03.2024

Jocuri de cuvinte - mamă

 Jocuri de cuvinte - mamă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Mama

 

          Moto: „O mamă râde râsul nostru, varsă lacrimile noastre, iubește iubirea noastră, suferă teama noastră. Trăiește bucuriile și necazurile noastre și împărtășește speranțele și visurile noastre.” (Julia Summers)

 

       Mă pusese dracul să mă uit, acum câțiva ani, vesperal cum sunt, pe un post TV pe care se anunța la „știri de te sparg” și să aflu că în orașul luminilor, Paris, războinicul Macron a promulgat legea votată de Adunarea Națională că în școlile franceze și în documentele scrise din interiorul ministerului educației este interzisă folosirea cuvintelor mamă și tată. În locul lor vor fi folosite cuvintele „părinte 1” și „părinte 2”! Vom adopta și noi o asemenea lege? În 2024 și Departamentul de Stat al SUA recomanda personalului său ocolirea acestor cuvinte, pe lângă altele ca doamnă, domnișoară etc.

Femeia, după Iorga

 

       Nu după mult timp aflai că o domnișoară pe nume Bretan ar fi fost dezavantajată la finala de calificare pentru concursul ăla futil de muzică nașpa numit Eurovision, unde votarea se face pe preferințe geografice. Slava! Doi membri ai juriului ar fi votat împotriva domnișoarei deoarece au aflat că fata ar fi militat pentru familia tradițională la referendumul ăla nevalidat din lipsa de interes a românilor. Așa că „tropa, tropa, chiar am intrat în Europa.”

       Ușor, ușor sau mai brutal vom jongla printre cuvintele mamă, tată, părinte, eventual familie. Fiindcă mama e izvorul vieții și ocrotitorul familiei tradiționale, ne vom referi la nobilul cuvânt „mamă”, care în dicționarele noastre are vreo 89 de definiții, care, după unii, ar deveni arhaism, adică istorie.

 

Mama și eu (Mamă sau părinte 1?)

 

       Hop și userista primăriță la Câmpulung Muscel, a declarat că ar fi votat, sanchi, pentru familia tradițională..., dar fiica ei, pe la Paris, militează pentru LGBT. Curată familie lărgită tradițională! Și se vrea mamița președinte de țară! Ptiu, drace! Of, of, of! După 20 de ani de pandemie de „Cea!”, interjecție cu care se mână boii spre dreapta, să aducem la putere neomarxiștii?

       Așa aflăm că mamă vine din cuvântul latin „mamma” și e explicat ca semnificând o femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre măria sa. La noi i se mai spunea și maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. (sursa: DEX '09 2009)”.

       Cuvântul se extinde la tot regnul animal, mamă fiind femela unui animal în raport cu puii ei, despre care noi am scris deseori, de exemplu lup (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1). Am scris chiar și despre ființa aerului, porumbel, minunata pasăre acceptată în Veneția, care e foarte fidelă cu reciprocitate (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-porumbel). Vor fi numite și animalele părinte 1 și părinte 2?

       Ba la vocativ este și termenul (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere sau termenul de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă).

       Mihai Vinereanu scrie despre mamă: «mamă (var. mumă, ar., mgl. mamă) – 1. femeie care are copii; 2. femeie considerată în raport cu copiii ei. Lat. mamma „1. țâță, sân; 2. mamă (în limbajul copiilor)” (Diez, I, 260; Pușcariu, 1019; Candrea-Densușianu, 1044; REW, 5307). Ciorănescu (5035) crede că este vorba de o „creație expresivă”.

       Este adevărat că ma este una dintre primele silabe pe care le pronunță copiii. Astfel se explică de ce în foarte multe limbi avem acest cuvânt; cf. gr. μάτέρα, alb. mamë, bg., scr., rus. mama, mgh. mama, it. mamma, mama etc. Forme similare avem și în alte limbi IE; cf. skt. nana, hitt. ana, cymr. mam(an).

       Formele sunt foarte vechi, și originea lor merge până la PIE *ma- „Lallwort pentru mamă”, reduplicat mamā, mammā (IEW, 694). La formele prezentate mai sus pot fi adăugate și altele, din diverse limbi IE; cf. skt. mā, gr.(dor.) μα, v.ir. muimme „doică”, v.g.s. muoma „mătușă (dinspre mamă)”, lituan. mama, moma, lituan. māma (v. maică). Dată fiind natura sa imitativă (Lallwort), radicalul există și în limbile ne-indo-europene; cf. basc. ama, ebr. ima „mamă” (v. mătușă). Din fondul pre-latin.

       Der: mămică, mămucă, mămulică, mămuliță, mumulică, mumuliță, mumuleană, mămos etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

Desființăm și bunică?

 

 

 

 

          Cuvântul mamă în lume

 

          Moto: „Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” (N. Gogol)

 

֎ -'nihstenha în mohawk;

֎ -’má în lipan și în chiricahua;

֎ -maa, , -máá în apașă de vest;

֎ 'a ma - འ་མ în sherpa;

֎ a ma – ཨ་མ, a ma lags - ཨ་མ་ལགས () (onorific) în tibetană;

֎ a.me – အမေ, a.mi, - အမိ , mi.hkang - မိခင် , meme = မေမေ în birmaneză;

֎ a'i - ཨའི în dzongkha;

֎ aana în yup'ik, aana, aaka în inupiaq;

֎ a̱bas în kwak'wala;

֎ ʾadä - ኣደ în tigrină;

֎ āī - आई în marathi, ai - आइ în bodo, ai - আই în assameză (cuvinte legate de alăptarea copiilor, în final din proto-indo-arianul *āyiH);

֎ aiþei - 𐌰𐌹𐌸𐌴𐌹 în gotică;

֎ akkā - अक्का în sanscrită;

֎ āmā - आमा în nepaleză;

֎ AMA - 𒂼 în sumeriană;

֎ ama în bască, ama în sidamo, amá în navajo;

֎ amai în shna;

֎ ambā - अम्बा în sanscrită;

֎ amĭ în jarai și în rade;

֎ amma - আম্মা în bengaleză, ammā - அம்மா în tamilă, amma - അമ്മ în malaialam, ammā - අම්මා în singaleză, amma – అమ్మ în telugu, ammā în pali, ammu – আম্মু în bengaleză;

֎ an - ан în abhază, ań - ань în komi-ziriană, ana - ана în cazahă, karachay-balkară și kumică, ana - ана, äni - әни în tătară, ana în azeră, tătară crimeană, turcă și uigură;

Anyuka

 

֎ anaana - ᐊᓈᓇ în inuktitut, anaana în groenlandeză;

֎ anaj – анай în udmurtă;

֎ anax în aleută;

֎ anmā - あんまー în okinawană;

֎ anna - アンナ în miyako, anna - 𒀭𒈾𒀸 în hitită;

֎ anne - анне în ciuvașă, anne în turcă (înrudit cu ciuvașul anne - анне, din proto-turcicul *ana-ene, „mamă”);

֎ anya, anyuka (diminutiv) în maghiară (probabil din proto-uralicul *ańa, „soția unei rude mai în vârstă; mamă”; după Imre Nemeth „ösi örökség a finnugor korból, vö. komi ань, a.m. nő, asszony”);

֎ apa în uigură;

֎ atko - ⁧اتکو⁩ , atkaṛa - ⁧اتکړه⁩ în paștună;

֎ ați - 𐌀𐌕𐌉 în etruscă;

֎ ava - ава în erzya și în mari de est, ava – ава, avam – авам, avay - авай în tuvenă, ävä - ӓвӓ în mari de munte;;

֎ aya - আয়া în rabha;

֎ äiti, äitee (dialectal) în finlandeză [din proto-finnicul *äitei (comparați cu ostrobotnienele de sud äitee, äiree), împrumutat din proto-germanicul *aiþį̄ (comparați cu goticul aiþei 𐌰𐌹𐌸𐌴𐌹; vocala din față din cuvânt ar putea fi explicată prin influența vorbirii copilului (care a fost sugerată și ca o etimologie alternativă, comparați cu täti și vorbirea copiilor äittä-äittä-tättä); cuvântul original pentru „mamă”, emä (< proto-finnicul *emä), este acum folosit doar pentru animale în finlandeză, dar este folosit pentru oameni în dialecte și în alte limbi finnice, fiind înrudit cu estonul eit („femeie bătrână”), în võro äide, äidi, ääde („mamă, bunică”)];

֎ ǟma în livoniană (din proto-finnicul *ämmä, înrudit cu finlandezul ämmä, „soție, mamă”, estonul ämm, „mamă soacră”);

֎ âbudang în yagara;

֎ ba în bamba;

֎ bąą, bąąhi în apașă de vest;

֎ baba - баба (colocvial) în avară;

֎ babu în malai Brunei;

֎ baíxi în pirahã;

֎ biang în sundaneză, biyang în balineză;

֎ bima - बिमा în bodo;

֎ buba - буба în avară;

֎ bunda în indoneziană;

֎ chuch în k'iche';

֎ dada - дада în tabasaran, deda - დედა în gruzină, dede - დედე în svan, dida - დიდა în laz, dida - დიდა în mingreliană, dide - диде în budukh, dide - диде în lezgină;

֎ daj, daj - дай, dej în țigănească;

֎ dama în corni;

֎ dayik în kurdă de nord, dayk - ⁧دایک⁩ în kurdă centrală;

֎ dâ - ⁧دا⁩ în bakhtiari;

֎ eadni în sami de nord;

֎ ebel - эбел în avară;

֎ eje în turcmenă, eǰi - ᠡᠵᠢ în mongolă;

֎ ek - эк în kalmucă, eke - ᠡᠬᠡ în mongolă, ekie în dongxiang;

֎ em - ⁧אֵם⁩ în ebraică;

֎ ema în estonă și în în kareliană, emä, emo în ingriană;

֎ emak în malai;

֎ eme - ᡝᠮᡝ , eniye - ᡝᠨᡳᠶᡝ , aja-ᠠᠵᠠ , nainai -ᠨᠠᡳᠨᠠᡳ în manciuriană;

֎ ene - эне înaltaică de sud, kârgâză și shor, eņie - эньиэ kaghiră de nord, enin - энин în nanai, enni în inari;

֎ eṅgô - ᱮᱝᱜᱚ în santali;

֎ eomeong - 어멍 în jeju;

֎ eomma - 엄마, eomeoni - 어머니 în coreană;

֎ ex – эх, eež – ээж în mongolă;

֎ exe - эхэ în buriată;

֎ eže – еҗе în turcmenă;

֎ əmk – ымк, əmək – ымык, əmka – ымка, əməka - ымыка în nivkh;

֎ ʾənat - እናት în amharică;

֎ əņin - энин în even și în evenki;

֎ əsəy - әсәй, əsə - әсә în bașchiră;

֎ ətla – ытԓя, ətlʔa ытԓьа în chukchi;

֎ ɛna în akan;

֎ fa'ē în tongană;

֎ genetrix în latină;

֎ gunhi în wiradjuri;

֎ haadha în oromo;

֎ hapo - ハポ în ainu;

֎ hooyo în somaleză;

֎ ĭ-mă - 依媽／依妈, ĭ-nā̤ - 依奶, nòng-nā̤ - 娘嬭／娘奶 în chineză min dong;

֎ ibu în indoneziană, javaneză și malai;

֎ içe - иче în shor;

֎ ieddne în lule;

֎ ihkuus (decedată) în karok;

֎ iksísst în blackfoot;

֎ ila - ила în andi;

֎ iloy în hiligaynon;

֎ ima în kapampangan, imä, äide, äidi, ääde în voro;

֎ ímma - אִמָּא în ebraică, ʾemmā - ⁧ܐܡܐ⁩ în aramaică clasică siriacă, ʾimmā - ⁧אִמָּא⁩ în aramaică ebraică;

֎ ina - ᨕᨗᨊ în bugineză, ina în afară, aklanon, amis, asilulu, balineză, biak, bikol central, bima, bontoc central, casiguran âdumagat agta, cuyunon, dakota, iban, Ifè, isnag, itawit, kambera, kankanaey, karao, komodo, kulon-pazeh, lakota, leti (Indonezia), âlimos kalinga, maguindanao, makasae, mansaka, mayoyao ifugao, mentawai, motu, nauna, ngadha, nias, paiwan (vocativ), pangasinan, paulohi, sabu, saisiyat, sasak, sika, simeulue, tagalogă, tausug, thao, toba batak și wolio, ina' în iranun și în maranao;

֎ inahan în cebuano;

֎ inan în tetum;

֎ indai în iban;

֎ indu în kapampangan;

֎ indung în sundaneză;

֎ inna în hausa;

֎ ishk' în chickasaw;

֎ ìyá în joruba;

֎ iye - ийе în tuvenă și în iakută;

֎ jeäˊnn în sami skolt, jienn’ - е̄ннҍ în sami kildină;

֎ jemā în livoniană;

֎ jinen în marșaleză;

֎ jipal în volapük;

֎ kaja în jarawa;

֎ kana - (кана) ハポ în ainu;

֎ ká̄na 'ek'án̄an în ohlonede nord;

֎ kána în taos;

֎ karrang în gunwinggu;:

֎ m'ma în sranan tongo;

֎ m1 ma - 姆媽／姆妈 în chineză gan, m1 ma1 - 姆媽／姆妈 în chineză xiang;

֎ ma - ма în chineză dungan, mā̃ - मां în hindusă, ma - মা în assameză și în bengaleză, mā̃ - ਮਾਂ în punjabi, mā - મા în gujarati, ma - ମା în odia, ma - ꠝꠣ în sylheti, ma în afrikaans (informal), asturiană, malteză și zazaki;

֎ ma, maj, meh, mih, caq în zhuang, ma, mak în acehneză, má, mẹ, mợ, u, mạ, nạ, bầm, mệ în vietnameză;

֎ maama în luganda;

֎ maau - ⲙⲁⲁⲩ în sahidică;

֎ mac în cașubă, mać în sorabă de sus;

֎ mācar în tochariană A, mācer în tochariană B;

֎ máci – ма́ці în bielorusă;

֎ mad - мад, madæ - мадӕ (în osetă digor) în osetă;

֎ mādar - ⁧مَادَر⁩ în persană, mādar - मादर în hindusă;

֎ madeo - 마더 în coreană;

֎ mader în lombardă, madre în asturiană, galiciană, italiană și în spaniolă (în final din latinescul mātrem, din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă”);

֎ mǣ – ແມ່ în laoțiană;

֎ mãe în portugheză;

֎ mae¹ - ᦶᦙᧈ în lü;

֎ mai în galiciană, luhya și aragoneză;

֎ måie în istro-română;

֎ mair, maire în occitană, mairi în extremadur(ian)ă;

֎ maĭka – майка în bulgară, majka - мајка în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, majka în bosniacă și în croată (vezi „majka” în Hrvatski jezični portal, portalul limbii croate);

֎ máke în swazi;

֎ makuahine în hawaiiană;

֎ mam - мам în komi, mam în föhr-amrum, bökingharde, galeză și veps, mäm în halligen, goesharde, karrharde;

֎ mama - мама în bielorusă, chineză dungan, rusă, rusină carpatică, sârbă și ucraineană, māmā - ⁧مَامَا⁩ în arabă (familiar sau copilăros) și⁩ în arabă nord-levantină, māma - 媽媽／妈妈 în chineză mandarină, mama – մամա (informal) în armeană, Mama în germană, mama în aimară, croată, jargon chinook, luo, maghiară, malai Brunei, meru, mòcheno, mwali comoriană, papiamentu, poloneză, quechua, rwanda-rundi, sardă, slovio, sorabă de jos, swahili, tok pisină, xhosa, mama - ⁧ماما⁩ în arabă egipteană și în arabă sud-levantină, mamà în malteză, mamã în aromână, mamã, mamå în romanșă, mama, mamma, immamma în sardă, mamă în română și în megleno-română, mame - ⁧מאַמע⁩ în idiș, mami în tok pisină, Mamm în luxemburgheză, mamm în bretonă și în corni, mamma în afrikaans, corsicană, feroeză, islandeză, lombardă, napolitano-calabreză, norvegiană și suedeză, mamme în tarantino, Mammi în germană de Pennsilvania;

֎ mamah în maya yucatecă;

֎ mamai în sardă campindaneză;

֎ maman în franceză;

֎ mamanja – маманя și mamaša – мамаша, mamenʹka – маменька în rusă;

֎ mámcja - ма́мця în ucraineană;

֎ maminka în sorabă de jos;

֎ mána - μάνα (colocvial) în greacă;

֎ mande în minangkabau;

֎ manma - ⁧މަނމަ⁩ în dhivehi;

֎ maó -মাও în kamta (Koch Rajbangsi);

֎ mar în maya yucatecă;

֎ mare în catalană, istriotă și venetă, mari în friuliană;

֎ más - ⁧ماس⁩ în baluchi;

֎ maś, maśeŕ, maśerka în sorabă de jos;

֎ mat - мат în sârbă, matʹ – мать în rusă, mati - мати în rusă, sârbă și slavă veche de est, mati - ⰏⰀⰕⰉ în glagolitică, mati în slovenă, máty - ма́ти în rusină carpatină și în ucraineană;

֎ mát - ⁧مات⁩ în baluchi, mātā - ⁧ماتا⁩ în urdu, mātā - माता în marathi, mātā - माता în hindusă, mata - মাতা în bengaleză, mātā - ਮਾਤਾ în punjabi, mātara - मातर în sanscrită (derogatoriu);

Māter et īnfāns suus (o mamă și copilul său)

 

֎ mātāvŭ - മാതാവ് în malaialam;

 

Cuvântul mamă în câteva limbi

 

֎ mate în faliscană, māte în letonă;

֎ māter în latină (din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă”) și în engleză etc.;

֎ materʹ – матерь în rusă și în rusină carpatină;

֎ máthair în irlandeză și în galică scoțiană;

֎ mátir - ма́тір în ucraineană;

֎ matka – ма́тка în bielorusă, matka în cehă, poloneză sileziană și slovacă;

֎ mātṛ - मातृ în sanscrită;

֎ matra în novială, matre în interlingua, matri în siciliană, matro în ido;

֎ matua wahine, ewe, whaea, whaene, kowhaea, kōkara, ūkaipō (poetic) în maori;

֎ matúlja - мату́л în bielorusă;

֎ matúsja - мату́ся în ucraineană;

֎ mau - ⲙⲁⲩ în bohairică;

֎ may în mnong de est;

֎ mayi în chichewa;

֎ mayo în bemba;

֎ mayr - մայր în armeană;

֎ mayragh în manx;

֎ māʾu - ⁧ماء⁩ în sindhi;

֎ măr - ⁧مر⁩ în gilaki, mâr - ⁧مار⁩ în mazanderani;

֎ mdaay - ម្ដាយ , mae- ម៉ែ în kmeră;

֎ mễ în muong;

֎ mẹ, má în vietnameză;

֎ mem în frizonă de vest, Mem în heligoland;

֎ mëma în cașubă;

֎ mëmë în albaneză [din proto-albanezul *ma(m)mā, din proto-indo-europeanul *mā̆(m)mā, *meh₂-(m)meh₂, „mamă”];

֎ mère în franceză (din medievalul francez mere, din vechile franceze medre, mere, din latinescul mātrem, din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, mamă”), mere în valonă;

֎ mḗtēr - μήτηρ în greacă antică;

֎ mētere - μητερε în frigiană;

֎ méthe în normandă;

֎ metua vahine în tahitiană;

֎ meye în arrernte de est;

֎ mɛ̂ɛ - แม่ , maan-daa - มารดา în thai;

֎ misina în maranao;

֎ mitéra - μητέρα în greacă;

֎ mither în scots;

֎ mma în sotho de nord, mme în sotho și în tswana;

֎ moæ în liguriană;

֎ modar – модар în tadjică;

֎ Moder în germană de jos, moder în suedeză, daneză, norvegiană saxonă de jos neerlandeză și scots, móðir în feroeză și în islandeză, mōdor în engleză veche, moeder în afrikaans, neerlandeză și zeelandeză;

֎ moer în zeelandeză;

֎ moir în manx;

֎ mōj - ⁧موج⁩, mạ̄j - ⁧مٲج⁩ în kașmiră;

֎ Mooter în sylt;

֎ mor - ⁧مور⁩ în paștună;

֎ mor în daneză, norvegiană și suedeză;

֎ mot în volapük;

֎ motai în polabă;

֎ motė, motina în lituaniană;

֎ motha în kriolă;

֎ mother în engleză (din medievalul englez moder, din vechiul englerz mōdor, din proto-vest-germanicul *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, a înlocuit medievalul englez mere, „mamă”, moștenit din vechiul francez mere, „mamă”);

֎ mou5 can1 - 母親／母亲, mou5 - 母, 阿媽／阿妈, 媽媽／妈妈 în chineză cantoneză, mû-chhîn - 母親／母亲, ngiòng-chhîn - 娘親／娘亲, â-mê- 阿姆 în chineză hakka;

֎ muadda în bavariană;

֎ mučin - мучин în chineză dungan;

֎ Mudder în germană de Pennsilvania;

֎ Mueter în germană alemannică;

֎ mumã în aromână;

֎ muna în elfdaliană;

֎ mųor în elfdaliană;

֎ muote în latgaliană;

֎ muter - ⁧מוטער⁩ în idiș, Mutta în germană plautdietsch, Mutter în germană (din germanicul muoter, din vechiul germanic muoter, din medievalul proto-vest-germanic *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr), Mutti în germană;

֎ Muur în frizonă Saterland;

֎ n'ay în maricopa;

֎ na în zande, na' în maya yucatecă și în q'eqchi;

֎ naa în andinka;

֎ naha în jargon chinook;

֎ nai în galiciană;

֎ nalu în fataluku;

֎ nan - нан în adige, nana - нана în cecenă, ingușetă și udi, nana - ⁧ننه⁩ (dialectul asalem) în talysh, nana în chamorro, nánay în tagalogă, nane - ⁧ننه⁩ în alviri-vidari, naniya - ⁧ننیه⁩ în eshtehardi;

֎ nantli în nahuatl;

֎ naora în kaki ae;

֎ ndey în wolof;

֎ ne- în aghwan, nə - ны în adige;

֎ nënë în albaneză (din proto-albanezul *na(n)nā, din proto-indo-europeanul *nan(n)-eh₂-, „mamă”, posibil strâns înrudit cu messapicul ana, înrudit cu grecescul antic nánnē - νάννη, „mătușă, mamă”, galezul nain, „bunică”, sanscritul nanā́ - नना, „mamă”, persanul nane - ننه, „mamă, bunică”, ucraineanul nenja - неня, „mamă”), nenja - неня în ucraineană (vezi „неня”, în Словник.ua [Slovnyk.ua], în ucraineană);

֎ neš - неш în dargwa;

֎ ngudi în kongo;

֎ ngunytju în pitjantjatjara;

֎ niâ - 娘, niû-chhin - 娘親／娘亲, bó-chhin, bú-chhin - 母親／母亲, a-ḿ - 阿姆în chineză min nan;

֎ nimaaaa, ninga în ojibwe (mama mea);

֎ nina în dalmată;

֎ ninu нину în lak;

֎ ni͡on– нён, činni͡on - чиннён în chineză dungan;

֎ nne în igbo;

֎ nya în ngazidja comoriană;

֎ okāsan - お母さん (おかあさん), haha 0 母 (ja) (はは) în japoneză;

֎ om în malteză;

֎ ona în uzbecă;

֎ oyim în uzbecă;

֎ patra în novială, patrino în esperanto;

֎ pia în comanșă;

֎ qáe în ǃxóõ;

֎ reny în malgașă;

֎ roditelʹnica – родительница în rusă, roditèljica - родитѐљица în sârbă;

֎ sâ̄nʹ - ся̄нь în mansi de nord;

֎ sh:1m-ma;sz:1m-ma1 - 姆媽／姆妈 (), sh:1ma-ma;sz:1ma-ma1 - 媽媽／妈妈 în chineză mandarină;

֎ sk'ʷuy în lushootseed;

֎ sy în guaraní și în tupinambá;

֎ Şeşe - Шеше în cazahă

֎ táat în karok;

֎ ťaďa - тядя în moksha;

֎ taica în aimară;

֎ taḷḷa - തള്ള (animale) în malaialam, talli - తల్లి în telugu;

֎ tapi în yámana;

֎ tāyi - ತಾಯಿ în kannada;

֎ tina în dusun central, fijiană și samoană;

֎ tjidtjie în sami de sud;

֎ tʃe în borôro;

֎ ủm - 𐎜𐎎 în ugaritică;

֎ uma în banjareză (India);

֎ umama în xho, umama, unina în zulu;

֎ ummu - 𒂼 în akkadiană;

֎ unitsi - ᎤᏂᏥ în cherokee;

֎ uwa în hausa;

֎ vālidā - वालिदा în hindusă, volida - волида în tadjică, volida în uzbecă, walda - ⁧والدة⁩ în arabă egipteană, wālida - ⁧وَالِدَة⁩ în arabă, wālida - ⁧وَالِدَه⁩ în persană;

֎ xy în mbyá guaraní;

֎ yaay în wolof;

֎ yālōḏtā -⁧ܝܠܘܕܬܐ⁩ în aramaică clasică siriacă

֎ yaya în ternate

֎ yemma în tarifit

֎ yimma - ⁧ܝܸܡܵܐ⁩, yalodta - ⁧ܝܵܠܘܿܕܬܵܐ⁩ în assiriană neo-aramaică;

֎ ʔimm - ⁧إم⁩ în arabă levantină, ʔom - ⁧أم⁩ în arabă egipteană, ʔumm ⁧أُمّ- ⁩ în arabă;

֎ ˀytá·- în central sierra miwok;

֎ ǁgûs în khoekhoe.

 

       Acum cred că ne-am lămurit. Vor scoate etniile din vocabular cuvântul mamă și-l vor înlocui cu „părinte 1” sau „părinte 2”? Vom merge noi spre unire și simplificare, așa cum se rezumă unele fătuce doar la OK și mișto, așa cum arătam noi? Se vor scoate din literatură, muzică, pictură, sculptură etc. operele despre mamă?

 

 

          Mama în expresii (pamflet)

 

          Moto: „Femeia e soţie, mamă,/ Prietenă, de bună seamă,/ Iar pentru gineri, dumneaei,/ Este tot mamă: mama... ei!” (Ea, de Liviu Popescu din Când pleca odată, la război, un om..., 2010)

 

       Bogata limbă română conține și expresii sau cuvinte compuse mamă-mare (sau, pop., bătrână, bună) - bunică, mamă-soacră, aia care-și ceartă ginerele că n-a găsit oarece la farmacie pentru articulații, mama (sau muma)-pădurii - personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri ademenind copiii, ucigând oameni sau chiar fost (n)europarlamentar ca Macovei etc. Muma pădurii e și o plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii (Latharea squamaria, de pe la noi, nu fugite-n Costa Rica, apoi în Italia sau la Târgșor).

       Cuvântul apare și în alte construcții ca locuțiunea adjectivală „de mamă” (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. Poate fi și locuțiune adverbială când te înjură cineva „de mamă”. Dar se va duce de-a berbeleacul și înjurătura asta curat românească atunci când vor naște tații.

       Există și expresia „vai de mama noastră” etc., demonstrată mai ales după cele două decenii de președinție de dreapta a turnătorului Petrov și a meditatorului la masa tăcerii, autorul excursionist al inițiativei „România meditată”, care a învățat în armată doar să coasă nasturi pas cu pas și se vrea să conducă cele mai puternice armate ale planetei.

       Ar conduce el NATO „de mama focului”, adică grozav, strașnic, extraordinar? Românii mai trimit pe unii „la mama dracului”, adică foarte departe, în special pe Hadrianus, nepotul mătușii Tamara, cel care a inițiat afacerea Bechtel cu autostrăzile sau care a inițiat vinderea Petrom. L-aș mai adăuga pe Petre Roman, autorul lozincii „industria românească e un morman de fiare vechi”, eroul cântat de fetele de la APACA („nu vrem Kent, cafea, valută, vrem pe Roman să ne bată”).

       Mulți români se mai pot lăuda cu definirea unei perioade lungi de viață în care le-au văzut pe toate, prin expresii ca „de când mama m-a  făcut” sau „de când era mama fată (mare)”. Așa că unii dintre noi, cu toată propaganda TVR pe banii noștri împotriva lui Ceaușescu, cel împușcat pe nedrept, ar fi bine să comparăm ce s-a construit în România în cei 25 de ani de muncă a lui Ceaușescu cu ce s-a distrus în România în cei 35 de ani de domnie neo-capitalistă sau în 24 de ani sub Constantinescu-Petrov-Klaus. Avantaj Ceaușescu!

NATO (Nothing After Two O`clock, „lucrăm până la 14.00”)

 

 

       Fură unii de prin Canada, Gabriel Resources, unii dintre ei și români, care parcă au știut expresia populară românească „a cere cât pe mă-sa”, pretinzându-ne un preț exagerat că n-au putut să facă un mare lac cu cianuri la Roșia Montană. Politicienii se certau și ne speriau cu sentința.

       Presa vândută n-a crâcnit nimic și ne-a vândut gogoși. Nu ne-a spus nimic de prof. univ. dr. Crenguța Leaua, și mamă, de loc din Tg Mureș, lidera echipei care a câștigat pentru România procesul de miliarde cu Gabriel Resources.

       Crenguța Leaua a fondat in 2005 casa de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP", care are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional.

       Alte domenii de expertiză sunt dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, dreptul energiei și resurselor naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ. Procesul Rosia Montană a fost câștigat, de fapt, in consorţiu cu casa de avocatură LALIVE - Geneva.

Crenguța, soția comandorului Leaua, directorul presei militare!

 

       Avocatul și mama Crenguţa Leaua are experienţă vastă în arbitraje internaţionale, până la procesul „Rosia Montană" câştigând împreună cu LALIVE cinci procese de arbitraj pentru România la Curţile de Arbitraj Internaţioanle, în valoare totală de peste 3 miliarde $!!!

       Am lăsat la urmă o expresie interesantă, că doar românii, fără a cunoaște bine capitolul analiză combinatorie din matematică, ce se studiază în cursurile liceale, puteau combina un cuvânt sfânt, mamă, cu un cuvânt diavolesc, al iadului, bătaie. A rezultat expresia românească, nu numai vasluiană „o mamă de bătaie”, adică o bătaie strașnică, zdravănă.

       Mai există sinonimele maică, mamacă, mamaie, muică, neneacă, diminutivele mămică, mămucă, în trecut Mamă eroină (titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață, desființat că era „ceaușist”), mamă vitregă, mamă bună (mamă adevărată), mamă soacră, (în imprecații, amenințări sau în exclamații de mirare, de ciudă, de necaz etc.) mama-dracului (personaj imaginar, socotit a fi mai rău decât dracul), puiul mamei, dragul mamei, odorul mamei, de mama focului (cu mare intensitate) etc. Ne oprim, că și alte etnii merită amintite!

Există și Mother Earth Day (ziua Pământului. 22 aprilie)

 

       Englezii folosesc mother [vezi Douglas Harper (2001–2024), „mother”, în Online Etymology Dictionary], dar prin Marea Britanie și mither în scots, mamm în corni, máthair în irlandeză și în galică scoțiană, moir în manx etc. Au apărut ca din pământ adoptive mother, „mamă adoptivă”, and his mother (și mama lui, ca un intensificator pentru un substantiv sau expresie incluzivă, cum ar fi toți, oricine, fiecare etc.), antimother (antimamă, o mamă al cărei comportament este opusul celui așteptat social de la mame), like a mother hawk (ca o mamă șoim, pentru cineva care acordă o atenție extrem de mare; într-un mod extrem de protector), milk-mother (lmamă ce alăptează), motherless (fără mamă, orfan), motherlike (ca o mamă, matern).

       Mai există și motherline (pe linie maternă), mother church (biserica mamă), mother country (țara natală), mother-in-law (soacră, mamă soacră), ba chiar și mother fucker, motherfucker sau mother-fucker (mama dracului, de fapt o înjurătură atestată din 1918, ce provine din implicarea că cineva se culcă cu propria mamă, dar probabil că nu a fost folosită literal decât mai târziu [vezi  „and int motherfucker, n. and int.”, în OED Online  Paid subscription required ⁠, Oxford, Oxfordshire: Oxford University Press, launched 2000]) etc.

       Ar fi păcat să uităm de mother nature (mama natură), ca o personificare a naturii, atestată din cca. 1600, mother earth (planeta mamă, Pământul), ca expresie a Pământului ca dătător de viață, cam din 1580 sau mother tongue (Limbă maternă), care a fost atestată încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea.

P laneta mamă, poză făcută de echipajul navei Apollo 11 în drum spre casă (NASA, imagine restaurată de Toby Ord)

 

       În limba franceză există mère și maman, dar prin „hexagon” și mamm în bretonă, méthe în normandă etc., plus mere în valonă în țara vecină, Belgia. Au apărut mintenaș cuvinte compuse sau expresii precum beille mère (soacră), belle-mère (mama vitregă), fête des Mères (ziua mamei), grand-mère (bunică), la nécessité est la mère de l’invention (necesitatea este mama invenției).

       Mai există mère porteuse (mamă purtătoare), mère poule (cloșcă), prudence est mère de sûreté, (prudența este mama siguranței), reine mère (regina mamă), telle mère, telle fille (cum e mama, așa e fiica) sau de mère en fille (de la mamă la fiică), vendre père et mère (a-și vinde și pe tat-su și pe mă-sa), vieille mère (mamă bătrână (istoric după expresia chineză lǎomā – 老媽／老妈, „bătrână servitoare”) etc.

Telle mère, telle fille

 

       În limba germană există pentru mamă Mutter și Mutti, dar și moder în saxonă de jos neerlandeză, Moder în germană de jos, muadda în bavaeză, Mudder în germană de Pennsilvania, Mueter în germană alemannică, Mutta în germană plautdietsch, Muur în frizonă Saterland, Mamm în luxemburgheză, etc.

Brautmutter und Braut (deduceți)

 

       Mutter are și diminutivele Mütterchen, Mütterlein sau Mütterken și este moștenit succesiv din medievalul germanic muoter, din vechiul germanic muoter, din proto-vest-germanicul *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă” (comparați cu olandezul moeder, englezescul mother, danezul și suedezul moder etc.).

       Cum nemții sunt specialiști în cuvinte compuse, apărură ca din pământ adoptivmutter (mamă adoptivă), Bärenmutter (ursoaica mamă), Bordellmutter (patroana bordelului), Brautmutter (mama miresei), Erdmutter (planeta mamă, Pământul), Gastmutter (mamă ospitalieră), Großmutter sau Grossmutter (bunică) etc.

Și dacă ne mai străduim, mai găsim Hausmutter (mama, stăpâna casei), Kind-Mutter-Bindung (legătura copil-mamă), Kindesmutter (mama copilului), Königinmutter (regina mamă), Mutter-Vater-Kind (mamă-tată-copil), Mutterbild (imaginea mamei), Mutterboden (solul vegetal), Muttergalaxie (galaxia mamă), Mutterhaus (casa maternă), Mutterinstinkt (instinct de mamă), Mutterkuchen (placentă), Mutterliebe (dragoste sau iubire de mamă), Mutterlinie (linie maternă) și alte multe sute de cuvinte. Îi vedeți pe nermți să renunțe la ele? S-ar distruge o limbă! Maternă, na, Macron tată, și nu părintească!

       Rușii folosesc pentru mamă mama - мама (cuvânt existent și în bielorusă, chineză dungan, rusină carpatină, sârbă și ucraineană), matʹ - мать și mati - мати, mamanja – маманя, mamaša – мамаша, mamenʹka – маменька, materʹ – матерь (și în rusină carpatină), roditelʹnica – родительница etc.

Мать с ребёнком (mamă cu copilul)

 

       De exemplu, matʹ - мать și mati – мати sunt moștenite succesiv din vechiul slavic de est mati - мати, din proto-slavicul *mati, din proto-balto-slavicul *mā́ˀtē, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă” (ca să vedeți ce ușor mă informez, vezi „мать” în Большой толковый словарь, editor-șef С. А. Кузнецов, găzduit la https://gramota.ru/).

       Vă propunem, pentru cunoscătorii de limbă rusă, câteva expresii uzuale „nașpa” din laudele copiilor și înjurăturile unor „foste” fete: мать моя по пояс! (mamei mele îi ajung până la talie!), мать моя в кедах! (mama mea poartă pantofi sport!), мать моя в коньках на босу ногу! (mama poartă patine în picioarele goale!), мать моя женщина! (mama e femeie!), мать моя женщина, вся в саже! (mama mea este o femeie acoperită cu funingine!), мать моя женщина, отец мой мужчина! (mama este femeie, tatăl meu este bărbat!), мать моя с Ярмольником училась! (Mama a studiat cu actorul Yarmolnik!), мать твою… я знал ещё девицей! (mama ta, nenorocitule,..., te-am cunoscut când eram fată!), мать твою в душу в гроб (mama ta, nenorocitule, vedeate-aș în sicriu) etc.

       Prietenul Igor din Irkuțk îmi mai propune: мать твою нехорошо в рот! (mama ta, de spurcat la gură!), в чём мать родила (pe unde te-a făcut mă-ta, cum e la noi „p---a mă-tii”), как мать родила (cum te-a făcut mă-ta, ca la noi „..mama ta care te-a făcut”), выражаться по матери / выразиться по матери (vorbești ca mă-ta), крёстная мать (nașă de botez), кому мать, кому мачеха (pentru unii mumă, pentru alții ciumă, corect mamă vitregă), Москва — кому мать, кому мачеха (Moscova – pentru unii mumă, pentru alții ciumă), Солнце всех не обогреет: кому мать, кому мачеха (soarele nu-i va încălzi pe toți: pentru unii mumă, pentru alții ciumă) etc.

 

 

 

          Mama în (c)arte

 

      Moto: „Sufletele de mamă n-au nicio cumpătare la recunoștință, cum n-au nici la iubire.” (Hortensia Papadat-Bengescu)

 

       Literatura nu putea să nu trateze subiecte legate de mamă. Cuvântul este folosit, de exemplu, de Sadoveanu („Văzu... ochii albaștri și duioși ai mamei care l-a strâns la sân și l-a legănat.”), Sahia („Vocea mamei tremura de plâns.”) sau Coșbuc („Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame/ Nu pot să pună stăvili pornirii unei mame.”).

       Vlahuță folosește metafora icoană, pe care mulți români o mai respectă („Încetul cu încetul, icoana bunei și iubitoarei lui mame i se lămuri în minte...”), dar amintește și de cel rămas fără mamă („Pe mă-sa n-a apucat-o.”). Macedonski folosește sinonimul mumă („Și mumă, frați, prieteni, și toți pe câți iubisem,/ Coprinși de-o jale-adâncă plângându-mă-i vedeam.”).

Mama nu poate fi înlocuită!

 

       De rudele materne ale musiului răsfățat domn Goe amintește inegalabilul Caragiale („Mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă în București.”). Galaction pomenește de o mamă vitregă („Și această mamă vitregă... îi apăruse... ca o madonă a fatalității.”), iar Davidoglu de mama bună („Mama mea bună nu m-ar fi vândut.”).

       Eminescu povestește de o damă care urla precum muma pădurii („Urla prin aerul cernit mama-pădurilor cea nebună.”). Sunt și scriitori ce folosesc înjurătura, nelipsită multor români experți doar în așa ceva, precum Ion Pas („Nu blestema, babo, că te ia mama-dracului.”), care precis s-a luat după Creangă („Dar oare pe acesta cum mama-dracului l-a mai fi chemând?”).

       Am putea continua cu mulți clasici, dar vă recomand poezia Mama de Maria Demetriad, că neomarxiștii și UE ar dori să nu mai folosim numele Maria, eu bucurându-mă că mama și ambele bunici se numeau Maria. Dar despre acest nume în alt articol.

       Poate e mai bine să-l vedeți și să-l ascultați pe Ami Gott, cel care a compus în 2020 o melodie pe versurile poeziei Mama de excepționala Maria Demertriad (https://www.youtube.com/watch?v=yW5TSjMFtvg). Veți observa că între muzică și text e o deplină concordanță.

Schimbăm titlul poeziei în Părinte 1 sau Părinte 2?

 

       Despre mamă puteți citi în Mara de Ioan Slavici, Baltagul lui Sadoveanu (la https://www.youtube.com/watch?v=MWKSkj0cBM8) sau vedeți filmul despre mama și soția Vitoria Lipan). Preferați audiobook (https://www.youtube.com/watch?v=ub1FOjKRxFo)? Și exemplele ar putea continua. Dacă la comentarii ați posta o poezie despre mamă sau ați specifica un link (o adresă) spre un roman audio sau spre o melodie, bine ar fi.

       O poezie care mi-a plăcut și care descrie femeia mamă a satului românesc care acum, în perioada de globalizare, e pe cale de dispariție este cea a lui Virgil Carianopol, pe care o scriu cu plăcere. Mi s-a întâmplat și mie, deoarece mama a decedat cu 6 luni înainte de „a ieși eu pe leafă”!

 

          Cântec pentru mama - Virgil Carianopol

 

Tare necăjită ai fost, mamă,

Iarna, vara, orice timp trecând,

Cât era de frig sau de căldură,

Tot desculță te-am văzut umblând.


N-ai purtat o haină mai ca lumea,

O scurteică veche doar aveai,

Dar și pe aceea totdeauna,

Doar de sărbători o îmbrăcai!


Tu așa si fost de când țin minte,

Pe picioare-ai mers la drum, mereu.

Nici în car nu te suiai de teamă,

Boilor să nu le fie greu.


Ce păcat că n-ai trăit măicuță,

C-ai plecat fără de timp în lut.

Ce pantofi ți-aș fi adus acuma,

Și ce haină ai mai fi avut!

 

       Ar fi cam păcat să nu ascultați aceeași poezie cu excelentul Tudor Gheorghe interpret (https://www.youtube.com/watch?v=Xp21wKmYlZo). Despre mame au scris mulți scriitori celebri. Hugo, în Mizerabilii le descrie pe Fantine și fiica sa Cosette, Fantine chiar și prostituându-se pentru a-i fi bine fiicei. Sunt destule ecranizări ale acestui roman (de exemplu la adresa https://www.youtube.com/watch?v=62TYTiPPKa4, un prim episod).

 

Bunic și nepoată

 

       Chipuri de mame întâlnim și în Coliba unchiului Tom (cartea care a dus la războiul de secesiune). Cum la modă acum e și cartea audio sau audiobook, puteți asculta tolăniți pe un fotoliu sau pe o canapea la adresa https://www.youtube.com/watch?v=G7QXaEttvfI, ba chiar realizând o altă activitate, chiar fiind în tren, în avion sau în automobil, unii, puțini, pe un iaht.

       Am amintit că englezii folosesc pentru mamă mother. În 1988, Robert Ferro, în Al doilea fiu, scria: „Avea ceva din mama lui în el, dar asta pentru că și-a dat seama că până la urmă doar dragostea ei era necondiționată și, în semn de recunoștință, o emulase.” (He had something of his mother in him, but this was because he realized that in the end only her love was unconditional, and in gratitude he had emulated her. [1988, Robert Ferro, Second Son]).

       În engleză se folosește colocvial și mom, prescurtare a cuvântului momma, alt cuvânt pentru „mamă”, în special în SUA, Canada, Africa de Sud, chiar pentru orice femeie respectabilă. În 2017, în Allstate: All Alone‎, se scria: „(vorbește tatăl) Nu o împărtășesc cu mama! Da, mamă?” (spoken by the father: I don't share it with mom! Right, mom? [2017, Allstate: All Alone‎]).

       Francezii folosesc mère și maman. Louis Pergaud, în Joséphine este însărcinată, în Rustice, știri de la țară, scria în 1921: „Mai întâi i-a zis Iosefinei târfă, lucru care nu l-a surprins tare, având în vedere că era fiica mamei sale, […]. (Il traita d’abord Joséphine de putain, chose affirma-t-il qui ne l’étonnait guère attendu qu’elle était la fille de sa mère, […]. [Louis Pergaud, Joséphine est enceinte, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).

Mutter mit Kindern: Le Repos, von William Adolphe Bouguereau

 

 

       Cel mai folosit cuvânt în germană este Mutter. Nava Ebrahimi, în romanul Şaisprezece cuvinte, scria în 2019: „Mama fetei îl trezește în grabă pe bărbatul casei, care tocmai s-a culcat pentru un pui de somn de după-amiază, în timp ce fiica fierbe apă pentru ceai.” (Die Mutter des Mädchens weckt eilig den Mann des Hauses, der sich gerade zu einem Mittagsschläfchen hingelegt hat, während die Tochter Wasser für Tee aufsetzt. [Nava Ebrahimi: Sechzehn Wörter. Roman. btb, München 2019, ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 87]).

       Rușii folosesc, după cum am văzut mai sus, multe denumiri pentru mamă, cel mai obișnuit fiind mat` - мать. Maxim Gorki, în Viața lui Klim Samghin, scria în 1925: „Fiul a mângâiat mâna mamei sale încurcat și a tăcut.” (Сын растерянно гладил руку матери и молчал. [Максим Горький, «Жизнь Клима Самгина», Часть 1, 1925 г., НКРЯ]).

       Maxim Gorki a scris și romanul Mama, după care în 1926 s-a rfăcut un film (https://www.youtube.com/watch?v=HlP9uGQ56ag). Veți vedea că în roman și în film, mama lui Pavel Vlasov este atrasă în conflictul revoluționar atunci când soțul și fiul ei se află în tabere opuse în timpul unei greve a muncitorilor. După ce soțul moare în timpul grevei eșuate, ea trădează ideologia fiului ei pentru a încerca, în zadar, să-i salveze viața. Măcar vedeți filmul...

 

 

 

          Mama în muzică

 

       Moto: „La noi, oltenii, bag de seamă,/ Că nou-născutul orişicui/ Învaţă-ntâi cuvântul «mamă»/ Şi dup-aceea... «mama lui!»" (Oltenească, de Alexandru Clenciu (aprilie, 2000)

 

       Chipul mamei este oglindit ;i în muzică. Să începem cu cei mici, constatând că educatorii au grijă să pregătească multe cântece pentru copii dedicate mamei. Copiii, educatoarele și învățătorii sau profesorii se străduiesc în grădinițe și în primele clase ale școlii cu cântece pe care copiii sa le interpreteze de Ziua Mamei si nu numai.        Aveți de făcut doar un clic pentru a alege câteva melodii (Cantece pentru mama, Cantece pentru mama, Mama - cântece de 8 Martie, cântece pentru mama, Colaj melodii pentru mama, Picături Muzicale - Mama, la mulți ani etc.).

       Folclorul nu se lasă mai prejos. Din cele mai vechi timpuri interporeții începători sau consacrați au în repertoriiile lor și cântece dedicatte mamei. Alegerea dintre aceste comori nu e ușoară. Fiecare cântec are istoria sa și fiecare interpret are propria sa trăire și se străduiește să o transmită celorlalți. Vorbesc despre folclorul autentic, nu de cel făcut pe genunchi în scopuri comerciale.

Macron, UE, de femeie ce ziceți? Dispare?

 

       În copilărie, de la cei din sat am învățat cântecul Mamă, mamă, dor de mamă. Cu oarece ureche muzicală și oarece voce, plus o memorie bună, mi-am însușit rapid melodia și versurile. Cântam cântecul pe deal, pe vale, pe luncă. Dar cel mai bine l-am trăit la vârsta de 21 de ani, când, în ultima vacanță de primăvară fiind, mi-a decedat mama. Nu l-am mai interpretat, l-am cântat doar recitat în gând (https://www.youtube.com/watch?v=bfeyWM5MjhM), ascultând-o doar pe Romica Puceanu.


Comuna Stâlpeni, „ulița gâștei” (cântam pe coclauri)

 

       O puteți asculta și pe Maria Ciobanu, cea care ne amintește că (https://www.youtube.com/watch?v=_YpNWjkjdE4) ,,Doar o mamă poate şti/ Ce e dorul de copii’’. Cântecul se referă la propria trăire, când Ion Dolănescu, tatăl, i l-a „luat” pe Ionuț Dolănescu, fiul celor doi, dându-l spre creștere mamei interpretului, bunica paternă din Perșinari.

       „Măculiță ș-a me' mamă" este un cântec vechi, horit în trecut de către feciorii care plecau în cătănie. Poate vă întrebați cine a lansat cântecul Dă mamă cu biciu-n mine. Cea care l-a lansat, renumita Gabi Luncă, a marcat muzica lăutărească din România. De la trei ani a fost crescută de-o mamă vitregă care-o trata ca pe Cenușăreasa (https://www.youtube.com/watch?v=1fZfUz9APNI). S-a stins răpusă de COVID.

Nițu Constantin

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter

http://webdidacticanova.blogspot.ro/ 
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
Publicat de Profesorul la 3/22/2024 12:49:00 p.m. 0 comentarii
Etichete: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)