Jocuri de cuvinte - rochie
Geografie lingvistică
Rochie
Moto: „Era așa de nerăbdătoare…, încât a venit la prima întâlnire în… în rochie de mireasă!”
Dacă am scris despre femeia mamă (vezi „Jocuri de cuvinte – mamă”, https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-mama.html), e musai să scriem și despre rochie, acea îmbrăcăminte femeiască la care bluza și fusta din același material formează o singură piesă.
Rochie de seară
MDA2 (2010) precizează etimologia: „E: bg. рокля, scr. roklja cf ger. Rökel”. Mai plauzibil e că l-am fi moștenit din cuvântul sârbo-ocroat roklja, dar iată că sârbii și croații nu-l mai au. A devenit arhaic.
În diferite limbi rochiei i se spune:
֎ aantrek în afrikaans;
֎ abito în italiană (din latinescul habitus, „obișnuință, înfățișare”, substantiv bazat pe habeō, „a avea”);
֎ ahi în 'Are'are;
֎ anter în tătară crimeană;
֎ áo dài (phụ nữ), áo đầm în vietnameză;
֎ avhay în maricopa;
֎ ba-do, sul-ot în waray-waray;
֎ bata în bască, bikol central, chavacano, hiligaynon și spaniolă (din franțuzescul ouate, „pânză de bumbac”);
֎ baṭṭe - ಬಟ್ಟೆ în kannada;
֎ berg - بەرگ în kurdă centrală;
֎ casag mhòr f în galică scoțiană;
֎ cimarre în tourangeau;
֎ cote în valonă;
֎ çına, gınc n, qal n în zazaki;
֎ čuvla în sami de nord;
֎ daman - دامن în persană;
֎ damtan în tagalogă;
֎ deureseu- 드레스 în coreană (din englezescul dress), doresu - ドレス în japoneză (din englezescul dress), dreasa în galică scoțiană (din englezescul dress), dress în norvegiană (din englezescul dress), dress în engleză [substantivul din verbul to dress, „a îmbrăca”, din medievalele englezești dressen, dresse, „a aranja, a pune în ordine”, din anglo-normandă, din vechile franțuzești dresser, drecier (franțuzescul modern dresser), din latinescul târziu *directiare, din latinescul dīrēctus, participiu perfect pasiv al lui dīrigō, „a alinia, a direcționa”, din dis-, prefix însemnând „a depărta; a despărți; a îndoi” + regō, „a conduce”, în final din proto-indo-europeanul *h₃reǵ-, „drept, corect”], Dress în germană de Pensilvania (din englezescul dress), dressing gown;
֎ don în azeră (din proto-turcicul *tōn, „îmbrăcăminte, rochie, haină”; înrudit cu ciuvașul tum - тум);
֎ dustulu – దుస్తులు, baṭṭalu – బట్టలు în telugu;
֎ èideadh în galica scoțiană;
֎ ekiteteeyi în luganda;
֎ elbise în turcă (din turcicul otoman elbise - البسه, din arabicul ʔalbisa - أَلْبِسَ, pluralul arabicului libās – لِبَاس, „rochie”);
Elbise
֎ eninki în finlandeză;
֎ entari în turcă;
֎ esanya în umbundu;
֎ fórema - φόρεμα în greacă (din grecescul antic phórēma - φόρημα, „ceea ce se poartă”, de la phoréō – φορέω, „a purta obișnuit”; înrudit cu grecescul pontic fórema - φόρεμα);
֎ fôro în valonă;
֎ fostān - فُسْتَان m în arabă egipteană, fustan în albaneză, fustan - фустан în macedoneană, fustan - فستان în arabă, fustān فُسْتَان m în arabă hizaji;
֎ fro m în normandă (Jersey, Guernsey);
֎ frock în engleză (din medievalele englezești frok, frokke, din vechiul franțuzesc froc, „rochie, rasă de călugăr”, poate prin latineștile medievale hrocus, roccus, rocus, „o haină”, de la franțuzescul *hrokk, „fustă, rochie, halat”, din proto-germanicul *hrukkaz, „haine, jachetă, fustă, tunică”, din proto-indo-europeanul *kreḱ-, „a țese”; înrudit cu vechile germanice hroch, roch, „fustă, rochie, căpușă”,, de unde germanicul Rock, „fustă, haină”, frizonul saterland Rok, „fustă”, olandezul rok, „fustă, jupon”, vechiul englezesc rocc, „îmbrăcăminte, tunică”, vechiul norvegian rokkr, „fustă, jachetă”, de unde danezul rok, „îmbrăcăminte”);
֎ fuku - 服 (ふく), wanpīsu - ワンピース în japoneză;
֎ gaun în indoneziană, gauni în swahili;
֎ gewaad n în neerlandeză (din medievalul olandez gewaet, din vechiul olandez giwādi, în cele din urmă din proto-germanicul *wēdiz, forma neprefixată este încă văzută în compusul înrudit cu lijnwaad);
֎ geyin în azeră;
֎ gown (din medievalul englezesc gowne, din anglo-normandele goune, gune, „palton cu blană, haină”), dressing gown în engleză, gùn f în galică scoțiană, gúna în irlandeză;
֎ gwisg f (din proto-britonicul *gwesk, din proto-celticul *weskā, el însuși din proto-indo-europeanul *wes-, „a îmbrăca”, comparați cu vechiul guisc în corni, bretonul gwisk), gwisgoedd f pl în galeză;
֎ hagust - հագուստ în armeană;
֎ haljina - хаљина în sârbă și în sârbo-croată, haljina în bosniacă și în croată;
֎ hame în finlandeză;
֎ jantzi în bască;
֎ japon în afrikaans;
֎ jurk în neerlandeză, afrikaans și frizonă (etimologie nesigură, eventual prescurtare de la precedentul *jurreken, comparați cu englezescul jerkin, asimilat de la *jurneken, din medievalele olandeze jo(u)rney, journede, „pardesiu”, din vechiul franțuzesc journée, format din jor, „ziua (turneului)”, cu sufixul -ade, „la, de la sau înainte”; cu sensul „îmbrăcăminte” găsit pentru prima dată în 1691, iar în secolul al XIX-lea sensul a trecut de la îmbrăcămintea pentru copii la cea pentru femei);
֎ k'aba - კაბა în gruzină;
֎ kaka în maori;
֎ kjole în daneză și în norvegiană, kjóli în feroeză, kjóll în islandeză;
Ein schwarzes Kleid
֎ kläder în suedeză, klær în norvegiană (din vechiul norvegian klæði, „rochie”), klajd m în sileziană, klänning în suedeză, kléd m în cașubă, kleed n în flamandă, Kleed în germană de jos, Kleet, Kleed în luxemburgheză, Kleid în germană (din medievalul germanic kleit, din vechiul germanic *kleid, din proto-germanicul *klaiþą, din proto-indo-europeanul *gleyt-; înrudit cu olandezul kleed, englezescul cloth, „pânză”; posibil legat de klettern, Klette, Klei), kleit în estonă, kleita în letonă, klejd m, klejdźik m în sorabă de sus, klere în afrikaans, kleyd - קלייד n în idiș;
֎ manmeri în tok pisină;
֎ koʻylak în uzbecă, köilek - көйлек în cazahă, könglek - كۆڭلەك în uigură, köýnek în turcmenă, köynök - көйнөк în kârgâză;
֎ kostüm în tătară crimeană;
֎ kuldek - күлдәк în bașchiră;
֎ külmäk - күлмәк în tătară;
֎ kurta - курта în tadjică, kurta - كُرْتَة f (arhaic) în arabă hijazi;
֎ lebâs - لِباس în persană iraniană, libās - لِبَاس m în arabă, libos - либос în tadjică, libos în uzbecă, libsa în malteză;
֎ lèineag f în galică scoțiană;
֎ leninki în finlandeză;
֎ liányīqún - 连衣裙 (連衣裙) în chineză, liányīqún - 連衣裙/连衣裙, zhuózhuāng - 著裝/著装, zhuózhuāng - 着装, nǚúf- 女服, fúzhuāng- 服裝/服装 în chineză mandarină;
֎ mekko în finlandeză;
֎ nafnūfa - نَفْنوفَة m în arabă irakiană;
֎ nbo - ꂃ în nuosu;
֎ oblek în slovacă, obleka în slovenă;
֎ onton - אָנטאָן în idiș;
֎ Pahirāvā - ਪਹਿਰਾਵਾ în punjabi;
֎ påklædning în daneză;
֎ paltar în azeră;
֎ pána în taos;
֎ péplos - πέπλος m în greacă antică;
֎ pláccje – пла́цце în bielorusă, platʹe - платье în rusă (din plat -плат + -ʹje - -ье), plati - плати în buriată (din rusă), platja în ingriană (din rusă), plattya - плаття în ucraineamă, рłасiе în poloneză;
֎ pośāk - पोशाक f în hindusă, Pōṣāka - পোষাক în bengaleză, püšok - пӯшок în tadjică;
֎ pukeutua, puku în finlandeză;
֎ Rack în luxemburgheză;
֎ rauba f în occitană, roba f în catalonă și în interlingua, robe f în franceză (din vechea franceză, din proto-germanicul *raubō, „pradă”, mai târziu „îmbrăcăminte furată”), neerlandeză și normandă (Jersey), rôbe în valonă, robo în esperanto, ido și malgașă;
Cuvântul rochie în câteva limbi
֎ raxt - رَخْت în persană iraniană;
֎ ridāʔ رِدَاء m în arabă;
֎ rinda în swahili;
֎ rochie f în română, rok în afrikaans, roklja - ро́кля în bulgară;
֎ rop în turcă, ropa, ropón în spaniolă, roupas în portugheză;
֎ ruha (dintr-o limbă slavă; comparați-l cu sârbo-croatul ruho - ру̏хо), egyberuha, egybeszabott ruha în maghiară;
֎ sae în bretonă;
֎ simlá - שמלה în ebraică (cognat cu arabicul šamla - شَمْلَة, „mantie”);
֎ snaga - 𐍃𐌽𐌰𐌲𐌰 în gotică;
֎ soineko în bască;
֎ stola f în latină;
֎ sukenka - сукенка în bielorusă, sukne în latgaliană, suknelė în lituaniană, sukienka f, suknia f în poloneză, suknja - сукња în sârbă și în sârbo-croată, suknja în bosniacă, suknja f, suknicka f în sorabă de jos, súknja - су́кня f în ucraineană;
֎ sʉ̂ʉa-chút – เสื้อชุดîn thai;
֎ šat m, šaćik m în sorabă de sus, šaty în cehă și în slovacă;
֎ t'ansatsmeli - ტანსაცმელი în gruzină;
֎ ṯawb - ثَوْب m în arabă;
֎ traje m în spaniolă;
֎ tupyja în mbyá guaraní;
֎ tʼááhadiilʼééʼ, tłʼaakał în navajo;
֎ uibok - 의복(衣服), wonpiseu - 원피스 în coreană;
֎ urba în tătară crimeană;
֎ vastrābharaṇa - ವಸ್ತ್ರಾಭರಣ în kannada;
֎ veshje în albaneză;
֎ vestido în galiciană, portugheză și spaniolă, vestire în italiană, vestis în latină, vestit, vestit de dona în catalonă, vestito m în italiană, vistitu în corsicană, vistíu m în asturiană, vsti în romagnolă;
֎ vinivo în fijiană;
֎ vuolpu în sami de nord;
֎ waje în winnebago;
֎ wanpīsu - ワンピース în japoneză, wonpiseu - 원피스 în coreană;
֎ zannah - زَنّه m în arabă yemenită san'ani;
֎ zgest - զգեստ, šrǰazgest - շրջազգեստ în armeană;
֎ ʔı în chipewyan.
Rochia în viață și în lume
Moto: „Eu cred, iubito, că-i o glumă/ Să-mi ceri o rochie de seară;/ De ce să dăm aşa o sumă/ Când te prefer aşa... sumară?!” (Subterfugiu, de Iulian Bostan, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Ar râde de mine sexul frumos („un pisc de munte scorburos/ pe care-l urci de sus în jos/ când faci pe alpinistul caraghios/..., Minulescu, Poveste scurtă), dacă aș scrie prea mult despre rochie. Că de, fraților, femeile poartă rochii deosebite lângă noi, bărbații, dar ele se gândesc să facă în ciudă celorlalte femei.
Une robe de femme des années 1920
(o rochie de femeie din anii 1920)
Asta deoarece de la frunza Evei la rochia femeii din secolul al XXI-lea, din mileniul al treilea, a trecut mult timp. Repetăm ce știm toți, că rochia este acel obiect de îmbrăcăminte la care bluza și fusta formează o singură piesă, purtat în general de femei, de exemplu rochie de seară, rochie de mireasă, rochie mulată etc. Că doar nu ne declarăm de acord cu eunucii moderni îmbrăcați în veșminte femeiești.
Cum noi am scris multe și mărunte despre femei (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-femeie.html), cu epitete și metafore, chiar și despre rochie, citiți în enciclopedia Wikipedia (de exemplu cu clic pe robe).
Rochia în expresii
Moto: „Cum de modă îi tot pasă,/ Nu-şi mai ascundea dorinţa,/ Cum trecea în altă clasă,/ Mai scurta puţin rochiţa.” (Unei eleve, de Corneliu Costăchescu, din Epigrame cu şi despre femei, 2010)
Locul copilăriei
Cuvântul rochie a intrat în diferite cuvinte compuse, precum „rochia rândunicii” sau „rochia rândunelei”, adică planta perenă ghizdei (Lotus corniculatus) pentru nutreț. O aveam pe unul din loturile noastre de pe Delul lui Vlad.
Există și „rochia doamnei, cucoanei, păsării”, adică planta volbură (Convolvulus arvensis) și „rochia cerului”, numită și rourică (Glyceria fluitans). Denumirile populare comune nu le-am învățat din cărți, ci în satul natal, de la „ai mei” sau de la consăteni, că doar nu poți uita florile galbene ale ghizdeiului, dacă le-ai văzut și le-ai pipăit, fără google sau tik-tok.
Las la o parte faptul că tot pe acolo mi-am însușit și cuvintele argou, adică nașpa pentru rochie, respectiv coajă, cortină sau prelată, recitite mai târziu în cărți, inclusiv în dicționarul Argou (2007). Că una era să zici „bă, ce prelată are tipa!” sau chiar „jos cortina!”.
Englezii folosesc pentru rochie dress, gown, dressing gown, frock etc. Referindu-ne numai la dress, au apărut multe cuvinte compuse, precum baby-doll dress (rochie scurtă pentru fetițe) sau bandage dress (rochie mulată).
Bandage dress (rochie mulată)
Dacă ne mai străduim, mai găsim: cocktail dress (rochie de cocktail); dinner dress (rochie de dineu sau de cină); dress fan (rochie evantai); dress-out (rochia jos); dress rehearsal (repetiție generală în ținuta de spectacol); evening dress (rochie de seară); gala dress (rochie de gală); going away dress (scoțând rochia); minidress sau mini-dress (rochie mini); nightdress (cămașă de noapte); tennis dress (rochiță pentru tenis); wedding dress (rochie de mireasă) etc.
Trecem la verii francezi, cu cuvântul robe, dar care, pe lângă rochia unei femei, mai înseamnă: halat de baie; roba universitară; roba de judecător sau de avocat, împrumutat și de noi, avocații și judecătorii numindu-se „gens de robe"; roba magistratului; roba nobilimii, nd erau la putere; blana unui animal (măgar, cal, pisică, câine, iepure) etc. Francezii numesc robe și culoarea unui vin, adică culoarea și aspectul său exterior.
Femme avec une minirobe
Robe de mariée ou robe nuptiale (rochie de mireasă)
Și robe întră în cuvinte compuse și expresii, precum: garde-robe sau garderobe (garderobă); minirobe (rochie mini); robe bustier (rochie fără bretele); robe de cocktail (rochie de cocktail); robe de mariée (rochie de mireasă); robe du soir (rochie de seară); robe nuptiale (rochie de mireasă); robe sirène (rochie de sirenă); vieux comme mes robes (bătrână ca rochiile mele) etc.
Fiindcă prietenul colonel Jean Boileau are vii și crame pe valea Loarei, îmi amintește de expresia „les couleurs de la robe d’un vin” (culorile unui vin), enumerându-mi-le: rouge: violet, grenat, pourpre, rubis, vermillon, rouge cerise, rouge moyen, fauve, tuilé, pelure d’oignon, acajou, ocre, marron (roșu: violet, granat, purpuriu, rubin, vermilion, roșu cireș, roșu mediu, brun, gresie, coajă de ceapă, mahon, ocru, maro); rosé: vermillon, pivoine, framboise, rosé, gris, groseille, rose pâle, fraise, saumon, saumon fumé, orangé, brun, ocre, marron (roze sau trandafiriu: vermilion, bujor, zmeură, roze, gri, coacăze, roz pal, căpșuni, somon, somon afumat, portocaliu, maro, ocru, maro); blanc: or blanc, or pâle, or vert pâle, or vert, jaune citron, légèrement doré, doré, jaune paille, vieil or, ambré, ocre, marron (alb: alb auriu, auriu pal, auriu verde pal, auriu verde, galben lămâie, ușor auriu, auriu, galben pai, auriu vechi, chihlimbar, ocru, maro).
Les couleurs de la robe d’un vin
Nemții au Kleid pentru rochie, moștenit din medievalul germanic kleit, din vechiul germanic *kleid, din proto-germanicul *klaiþą, din proto-indo-europeanul *gleyt-. Experții pot consulta: „Kleid” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, „Kleid” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon și „Kleid” în Duden online.
Minikleid
Specialiști fiind nemții în cuvinte compuse, Kleid intră în: Abendkleid (rochie de seară); Ballkleid (rochie de bal, vezi în Duden online „Ballkleid”); Brautkleid (rochie de mireasă); Cocktailkleid (rochie de cocktail); Hochzeitskleid (rochie de mireasă); Minikleid (rochie mini); Prinzessinnenkleid (rochie de prințesă); Strandkleid (rochie de plajă); Tanzkleid (rochie de dans) etc.
Tanzkleid und Tanzen im Regen (rochie de dans și dans în ploaie)
Trecem la ruși, cu plat`e (platie) – платье, „rochie”, existând și plattja (plattia) – пла́ття în ucraineană, placce (plațțe) – пла́цце în bielorusă, рłасiе în poloneză etc. Rușii au și cuvinte apropiate precum sarafan - сарафан, vaginoplat`e -вагиноплатье, pidžak (pidjak) – пиджак etc.
Dăm doar două exemple de cuvinte compuse, kokteil`noe plat`e - коктейльное платье (rochie de cocktail) și vaginoplat`e - вагиноплатье (rochie despicată). Ultimul e format în mod curios din vagino - вагино + plat`e - платье, care s-ar traduce ca „rochie de vagin”.
Vaginoplat`e - вагиноплатье
Rochia în (c)arte
Moto: „Asemenea femeii ce vrea s-atragă ochii/ Din oră-n oră, mare, schimbi rochii după rochii,/ Şi-asemenea femeii setoase de plăceri/ Ai trupul pretutindeni, dar capul nicăeri!” (Catrenul mării, de Nichifor Crainic, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
La îmbrăcămintea asta femeiască lucrată din diferite țesături s-au referit și scriitorii români. Cezar Petrescu, în romanul Calea Victoriei, scria în 1930: „Elena Lipan adusese o croitoreasă cu ziua, în casă, să-i prefacă o rochie neagră.”. Citiți tot la https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2022/05/1930.-Cezar-Petrescu-Calea-Victoriei.pdf.
Calistrat Hogaș se referea la o soție, că doar ea putea fi stăpâna casei („Stăpâna casei, îmbrăcată într-o rochie neagră de mătasă ușoară, încinsă peste mijloc cu un colan lucrat în solzi auriți, stătea în picioare dinaintea mea și mă privea nemișcată.”).
Despre preafrumoasele rochii au scris repetat Caragiale și Macedonski, dar noi nu-l putem uita pe Mihai Eminescu („Îi foșnea uscat pe frunze poala lung’ a albei rochii.”).
A 19th-century illustration of a woman wearing a dress
Repetăm că englezii folosesc pentru rochie dress, gown, dressing gown, frock etc. În 1963, Margery Allingham, în romanul Periculoasa doamnă, scria: „Arăta cool într-o rochie gri făcută din bumbac, cu o eșarfă și pantofi de culoarea teracotei, iar părul ei o perucă de mătase neagră.” (She looked cool in a grey tailored cotton dress with a terracotta scarf and shoes and her hair a black silk helmet. [1963, Margery Allingham, “Dangerous Lady”, în The China Governess: A Mystery, London: Chatto & Windus, OCLC, page 36]).
Cum
sea gown era
o cămașă mai lungă cu mâneci scurte, purtată anterior de
marinari în interiorul navei, în 1599–1602, William Shakespeare,
în Tragedia lui Hamlet, prințul Danemarcei, scria: (Sus din cabina
mea,/ Erau eșarfa-mi
cu cămașa de mare.” (Up
from my cabin,/
My sea-gown
scarf'd
about me. [c.
1599–1602,
William Shakespeare, „The
Tragedie of Hamlet, Prince of Denmarke”,
in Mr.
William Shakespeares Comedies, Histories, & Tragedies […]
(First
Folio),
London: […] Isaac
Iaggard,
and Ed[ward]
Blount,
published 1623, OCLC,
Act V, scene ii]).
Francezii au robe, „rochie”, dar și cu alte înmțelesuri. In Femeia de 30 de ani, Honoré de Balzac scria în 1832: „Atunci luxul rochiei ei lungi consta într-o croială extrem de distinsă și, dacă ni se permite să căutăm idei în aranjarea unei țesături, am putea spune că numeroasele și simplele pliuri ale rochiei ei i-au asociat o mare noblețe.” (Puis le luxe de sa longue robe consistait dans une coupe extrêmement distinguée, et, s’il est permis de chercher des idées dans l’arrangement d’une étoffe, on pourrait dire que les plis nombreux et simples de sa robe lui communiquaient une grande noblesse. [Honoré de Balzac, La Femme de trente ans, Paris, 1832]).
Henri Barbusse, în Infernul, scria în 1908: „Și-a îmbrăcat din nou o rochie; ea îmi ascunde toate secretele frumoase pe care le ascunde tuturor; a revenit în doliul pudorii sale.” (Elle a remis une robe; elle me cache tous les beaux secrets qu’elle cache à tous; elle est rentrée dans le deuil de sa pudeur. [Henri Barbusse, L’Enfer, Éditions Albin Michel, Paris, 1908]).
Și scriitorii nemți scriu despre rochie (Kleid). Sabine Bode, în Generația uitată, scria în 2013: „Era vremea când tinerii încă studiau pe bune la universitate, când studenții purtau costume și cravate, iar colegele lor purtau rochii cu gulere albe sau coliere de perle.” (Es war die Zeit, als sich die Jugend an der Universität noch siezte, als Studenten Anzüge und Krawatten trugen und ihre Kommilitoninnen Kleider mit weißen Kragen oder Perlenketten. [Sabine Bode: Die vergessene Generation. Die Kriegskinder brechen ihr Schweigen. 3. Auflage. Klett-Cotta, Stuttgart 2013, ISBN 978-3-608-94797-7, Seite 62]). Vremuri!
Și la noi în licee era rochia cu gulerașul alb (Viorica, Timișoara, 1962)
Tailliertes Kleid (rochie mulată sus)
Charles Bukowski, în romanul Am visat, scria în 1997: „Rochia ei era atât de mulată, încât aproape că părea să crape la cusături.” (Ihr Kleid spannte so stark, daß es fast aus den Nähten platzte. [Charles Bukowski: Ausgeträumt. Roman. Deutscher Taschenbuch Verlag, München 1997]).
Korotkoe pritalennoe plat`e - короткое приталенное платье (rochie mulată scurtă)
Uite-acuș, acuș, acuș, revenirăm iar la ruși, cu cuvântul lor plat`e (platie) - платье. Lermontov, în romanul Eroul timpului nostru, scria în 1839–1841: „Mi-am ridicat privirea: pe acoperișul colibei mele stătea o fată într-o rochie în dungi cu împletituri largi, o adevărată sirenă.” (Я поднял глаза: на крыше хаты моей стояла девушка в полосатом платье с распущенными косами, настоящая русалка. [М. Ю. Лермонтов, «Герой нашего времени», 1839–1841 гг., Викитека]).
Nu putem uita de alte lucrări întâlnite, precum: OSKARS KLEID (rochie de Oscar), film german din 2022; Das Kleid (Rochia), un film est-german din 1961 regizat de Konrad Petzold; La Robe (De jurk, rochia) și efectul pe care îl are asupra femeilor care o poară și a bărbaților care se uită la ea, un film olandez din 1996 al lui Alex van Warmerdam; la robe (rochia), o fotografie care a devenit virală în 2015; 27 Dresses (27 de rochii), un film din 2008 regizat de Anne Fletcher etc.
Rochia în onomastică
Moto: „«Ce sexy eşti, jos pălăria!»/ Exclamă şeful... Iar Măria/ A replicat: Ok, my boss,/ Am priceput: «Rochiţa jos!»” (Aluzii subtile, de Ica Ungureanu)
Rochia nu putea lipsi din onomastica lumii. Un nume la români e Robe, dar el nu e moștenit din cuvântul franțuzesc robe, ci din cuvântul bulgar Robev – Робев. Există câteva toponime cu numele Robe, astfel: Robe, un oraș din regiunea Limestone Coast din Australia de Sud; Robe River (râul Robe) în Australia; Robe (Arsi), oraș în Etiopia; Robe (Balé), oraș în Etiopia; Robe, unitate administrativă (woreda) în provincia Arsi a regiunii Oromia din Etiopia, cu centrul adminmistrativ în orașul Robe (Arsi).
La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=robe găsiți informații asupra numelui de familie Robe (și Robé) în 54.000 de înregistrări dintr-o bază de date geografică demografică, dar nu toate derivând de la cuvântul francez robe (rochie, robă etc., după Dictionary of American Family Names 2nd edition, 2022).
Gelozie
Iubitori sau nu de rochii, de rochii mini, de rochii de mireasă, de rochii mulate, de rochii de bal, de rochii largi sau de ce tip mai vreți, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!
Eseul fișier în format pdf la: Jocuri de cuvinte - rochie1.pdf
CN