Jocuri de cuvinte - brad

 

Jocuri de cuvinte - brad

Geografie lingvistică

 

 

 

          Bradul

 

          Moto: „De rupi din codru-o rămurea,/ Îi pasă codrului de ea/ Ca pădurarului, în... cot/ Când taie hoţii codrul tot.” (Nepăsare, de Gheorghe Băcneanu, 2006)

 

Am scris noi despre bradul de Crăciun (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-brad) și să nu scriem despre brad? Așa că, la treabă! Știți toți că bradul este un arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile și semințele în conuri (Abies alba).

Diferite conuri de brad

 

DEX '09 (2009) și celelalte dicționare ne explică etimologia: „cf. alb. *bradh, bredh”. Scriban scria mai pe larg în secolul trecut (lat. bratus, un copac perpertuŭ verde, care, ca și vgr. bráhty, un fel de ĭenupăr, și alb. breth, art. bredhi, vine d. ebr. beroš, sirian berot, ar. brot, chiparis, înrudit cu vsl. berza, mesteacăn. Ar putea veni și din alb. bredhi, rom. pl. brazĭ, apoĭ sing. brad.) [https://dexonline.ro/definitie/brad, Scriban (1939)].

Cuvânt existent în română, aromână și megleno-română, este posibil să fi fost împrumutat din vechiul albanez *bradh (bredh în albaneza modernă) sau alternativ dintr-un substrat înrudit cu acesta și, în cele din urmă, dintr-o sursă indo-europeană în orice caz (un împrumut direct din albaneza modernă ar fi produs probabil o formă *brez).

O altă teorie sugerează că brad a fost reformat analog de la pluralul brazi și că forma originală a fost *braz (reinterpretată ca plural, modelată pe plurale precum coadă>cozi, pradă>prăzi, surd>surzi). Vezi și toponimele alpine românești care conțin Breaza, care pot corespunde formei de plural albaneză bredha [https://dexonline.ro/articol/Despre_leg%C4%83turile_rom%C3%A2nei_cu_albaneza].

 

          În diferite limbi brad se traduce prin:

 

❁ abbetu în corsicană, abet în aragoneză, abete în italiană, pandunia și sardă, abeti, abitu, abbeti, abbitu și abbìtu în siciliană, abeto în galiciană, spaniolă și tagalogă, abetu în asturiană, Abies în convenții internaționale (wikispecii), abies în engleză și în latină, abiete în interlingua, abieto în ido și în portugheză, abio în esperanto, æbs în engleză veche, avet în catalană și în occitană, awitu în quechua (în final toate, pe diferite căi, din latinescul abies, „pădure de brazi”, derivat din proto-italicul *abjets, probabil înrudit cu grecescul antic ábin - ἄβιν, „brad de argint sau conifer similar”);

❁ ædelgran în daneză;

❁ aiqaire în quenya;

❁ altanuwwb - التنوب în arabă;

❁ apsagʷ - аԥсагә în abhază;

❁ ashúakh - אשוח în ebraică;

❁ asikta - асикта în evenki;

❁ azumbi în kabilă;

❁ baltegles în letonă;

❁ brad în română, aromână și megleno-română;

❁ bradh, bredh (plural) în albaneză (din proto-albanezul *bardza, din proto-indo-europeanul *bʰrh₁ǵós, „mesteacăn”; Matzinger reconstruiește proto-albanezul *braȷ́ʉh sg, *braȷ́ai pl., comparați cu lituanianul béržas, cehul bříza, osetul bærz - бӕрз, englezescul birch, „mesteacăn”, sanscritul bhūrjá - भूर्ज, „mesteacăn himalayan” etc. [Schumacher, Stefan; Matzinger, Joachim (2013) Die Verben des Altalbanischen: Belegwörterbuch, Vorgeschichte und Etymologie (Albanische Forschungen; 33) (in German), Wiesbaden: Otto Harrassowitz, ISBN, page 230]);

❁ choinka în poloneză („conifer”, din proto-slavicul *xvojina);

❁ cibi - чиби în altaică de sud;

❁ čam – чам în macedoneaă și în sârbo-croată (din turcicul otoman çam – چام‎, achin cu čámac - ча́мац, „barcă” și čàmdžija – ча̀мџија, „barcagiu, conductor de bac”);

❁ çoygan - чойган în tuvenă, çoyġan - чойған în tofa;

❁ Dane în germană alemanică, Dann în germană vulgară, danna (și dennia) în saxonă veche, Danne în frizonă saterland, danne în germană vulgară medievală, den, denneboom în afrikaans;

❁ ehlã în aromână, ela - ела în bulgară, ela – ела, elka - елка în macedoneană (din proto-slavicul *edla, forma alternativă a lui *ȅdlь, „brad”, din proto-balto-slavicul *edlis, considerat de Pokorny a deriva din proto-indo-europeanul *h₁edʰ-, „ascuțit, contrazis de Genaust);

❁ elátê - ἐλάτη în greacă antică, élato - έλατο în greacă;

❁ fenyő în maghiară (din proto-fino-ugricul *pᴕ̈nɜ, „molid” [vezi #844 în Uralonet, în baza de date etimologică uralică online a institutului de cercetări în lingvistică din Ungaria]);

❁ ffynidwydden, sybwydd în velșă;

❁ fir în afrikaans și în luxemburgheză, fir, silver fir în engleză, firre în engleză medievală (englezescul fir succesiv din medievalul englez firre, acesta fie din vechiul norvegian fýri, ca în fýriskógr, pădure de pini”, fie din vechle engleze fyrh, furh, ca în furhwudu, „pădure de pini”, din proto-vest-germanicul *furhu, din proto-germanicele *furhō, *furhijǭ, din proto-indo-europeanul *pŕ̥kʷeh₂, din *pérkʷus, „stejar” etc.);

A fir tree (Abies balsamea)

 

❁ fura, þinur în islandeză (din vechiul norvegian fura, din proto-germanicul *furhō, cognat cu danezul fyr, norvegianul nynorsk furu, suedezul fura, olandezul vuren, germanicul Föhre, englezescul fir);

❁ ghjaddicu, ghjallicu în corsicană;

❁ gigibi - გიგიბი în mingreliană;

❁ giúis în irlandeză;

❁ giuthas în galică scoțiană;

❁ göknar în turcă, köknar în turcă, küknar în azeră (din turcicul otoman kuknar – كوكنار‎, „mac, semințe de mac”, din grecescul bizantin koukounariá – κουκουναριά; vezi „köknar”, în Nişanyan Sözlük);

❁ gran, ädelgran în suedeză, gran, edelgran în norvegiană, grann, aðalgrann în feroeză;

❁ hoja în slovenă;

Ялина європейська (brad european, Picea abies)

 

❁ ialytsia – ялиця, ialyna – ялина în ucraineană (din proto-slavicul *ȅdlь, la o analiză de suprafațăs, jalʹ - яль +‎ -yna - -ина);

❁ izei în bască;

❁ jaksun - ᠵᠠᡴᠰᡠᠨ în manchu;

❁ jedľa în slovacă, jedla în slovenă, jedła în sorabă de jos, jědla în sorabă de sus, jedle în cehă, jodła în poloneză (din proto-slavicul *jedla);

❁ jel’ - ель (din proto-slavicul *edlь), jólka - ёлка în rusă (din proto-slavicul *edlъka, adică din jelʹ - ель + -ka -‎ -ка), jéla - јела, jȇlka - је̑лка în sârbo-croată, jela – јела, jelka - јелка în sârbă, jela în croată, jelka în slovenă, jólka - ёлка în bielorusă;

❁ jeon-namu - 전나무 în coreană;

❁ jodoo - жодоо în mongolă;

❁ ǰoygon - јойгон în altaică de sud;

❁ juys în manx;

❁ kėnis în lituaniană;

❁ kuusi, jalokuusi în finlandeză;

❁ lěngshān - 冷杉 în chineză, lěngshān – 冷杉, cōng - 樅, 枞 (literar), cōngshù - 樅樹, 枞树 în chineză mandarină, linh sam în vietnameză;

❁ maiqarağai – майқарағай în cazahă;

❁ mberoshi în swahili;

❁ momi no ki – 樅の木, momi -モミîn japoneză;

❁ nʹyv - ньыв în komi-ziriană;

❁ najvi - ნაძვი în gruzină;

❁ narad - نراد în ‎persană;

❁ nulg în estonă, nulgo - нулго în mari de est;

❁ ŋaŋta - ҥаҥта în even;

❁ oyametl în nahuatl;

❁ p’ȍk’úowoną în taos;

❁ pihta în finlandeză (din rusescul píxta - пи́хта), , pikhta - піхта în bielorusă, pikhta – пихта în rusă (din germanicul Fichte, „molid; lemnul și cheresteaua copacului”);

❁ rødgran în daneză;

❁ samyrsyn – самырсын în cazahă;

❁ sap, sapin în occitană, sapen în haitiană creolă, sapén în valonă, sapin în franceză și în piedmonteză (din latinescul sappinus, „brad”, dintr-o combinație din *sappos, „brad” în gală și latinecul pinus, „pin”), sapîn în normandă, sapo- în velșă;

❁ sıbı - сыбы în hakasă;

❁ som shing - སོམ་ཤིང་། în tibetană;

❁ spar (din medievalul olandez sparre, „stâlp, grindă”, din vechiul olandez *sparro, din francul *sparro, din proto-germanicul *sparrô, cognat cu frizonul spjir), zilverspar (zilver, „argintiu”, + spar, „brad”), sparreboom în neerlandeză, silwerspar în afrikaans, spjir, spjirrebeam în frizonă;

❁ şırşa - шырша în cazahă;

❁ șube - шӱбе în chor;

❁ șyrșy - шыршы în nogaï;

❁ tairwi - 𐍄𐌰𐌹𐍂𐍅𐌹 în gotică;

Tanenbaum

 

❁ tana în venetă, tanna în germană veche, Tanne în germană (din medievalul germanic tanne, din vechiul germanic tanna, din proto-germanicul *dannǭ, posibil din proto-indo-europeanul *(s)dʰonu, „brad”), tanne în germană medievală, Tannu în germană alemanică, Tannenbaum în germană (din Tanne, „brad”, +‎ -n- +‎ Baum, „copac”), tenenboym – טענענבוים în ‎idiș;

C uvântul „brad” în câteva limbi

 

❁ tashing în sherpa;

❁ tigen - тиген în chor;

❁ tunub - تنوب, tannub - تنّوب în arabă;

❁ vangta - вангта în nanai;

❁ vé'evêšéstótó'e, vó'komêšéstótó'e în cheyenne;

❁ xarıya - харыйа în iakută;

❁ xasikta - хасикта în nanai;

❁ yeghevni - եղևնի în armeană;

❁ yodle - יאָדלע în ‎idiș.

 

 

          Bradul în expresii

 

         Moto: „Întrebând-o, de Crăciun/ Ce preferă: brad, molid,/ Mi-a răspus că ar fi bun/ Pinul... şi un card valid.” (Pregătiri de Crăciun, calambur epigramatic de Stelică Romaniuc, 4 decembrie 2016)

 

Folosim „apă de brad”, un amestec de apă și ulei extras din frunze de conifere, bun pentru parfumarea încăperilor sau a apei de baie, cu predilecție a sediilor PDL (că nu dispăru), PSD, sediile guvernului și ale ministerelor. Cu „vârf sau crengi de brad” se împodobesc carul și porțile mirilor PSD și PNL la nuntă, la reapariția USL, cu nașul K. Laus.

Ferească Dumnezeu de nevoia unei „case de brad”, adică a unui copârșeu sau sicriu. Că altfel, cu un președinte de bloc „înalt ca bradul” și mut ca fagul când nu bate vântul, care face reparații pas cu pas la scările blocului doar cu meseriași americani, inclusiv cu minireactoare nucleare, chipurile pentru securitatea națională analizată în destule teze de doctorat. Și vom păți ca cu Bechtel! Facem pariu? Dă bușteni de brad Austriei și Austria „Nicht Shengen”!

Ne vom trezi cu aducerea în fața blocului a câte unei nepoate a fiecărui ins din bloc cu câte o „turtă de brad”, adică o turtă de pâine ce se aduce de fiecare fată în ziua de brad, la mireasă acasă, mireasa fiind blocul nostru cu autostrada Bechtel nefinalizată, dar plătită.

Ar mai fi multe de comentat din familia de cuvinte pe care o știți, o folosiți și o dezvoltați: brădet, brădiș, brădănaș, brădioară, brădișcan, brădișor, brăducean, brădui, brăduiac, brăduleț, brădușcan, brădușor, brăduț etc.

 

 

          Bradul în (c)arte

 

        Moto: „Mi-am cumpărat, ca orice om,/ Şi eu un brad mai mititel,/ Dar nu am ce să pun sub pom.../ C-am dat toţi banii pentru el!” (Cerc vicios, de Eugen Albu din revista Rebus, nr. 1073)

 

Începem viața de familie, aia denigrată de ne(ur)omarxiști, cu hora „bradul” (https://www.youtube.com/watch?v=EoOMW8OSAic), care se joacă, în ajunul nunții, la casa miresei, dar și cu melodia după care se execută această horă. Dacă nu v-a interesat chestia, treceți rapid la https://www.youtube.com/watch?v=XgXVUwe-SVE și urmăriți din nou această tradiție.

Scriitorii noștri au fost la datorie cu pomenirea bradului în operele lor. Pe când Austria, cea care nu ne dorește în Shengen, luase doar aurul Transilvaniniei și nu buștenii sau petrolul, Beniuc dădea vina doar pe boieri („Mari bogătani,/ Fiare flămânde-nsetate/ De aur, de arginți, de bucate,/ De păduri de brad”).

Vagoane cu bușteni de brad transfugi emigrați în Austria

 

Că de, România a fost mereu bogată, depunând de mult timp mărturie poetul Goga („La noi sunt codri verzi de brad/ Și câmpuri de mătasă”) și poetul Alecsandri („Din vârful Carpaților,/ Din desimea brazilor,/ Răpezit-am ochii mei”).

Ba și românașii erau frumoși și înalți ca bradul sau așa visau fetele, măcar metaforic ca în basmele lui Ispirescu („Ea încă avea la ce se uita la el; căci era un brad de românaș”). Mobila era de multe ori făcută pe aceste meleaguri din lemn de brad, beneficiar fiind chiar Eminescu („Cu perdelele lăsate/ Șed la masa mea de brad”).

Este momentul să ne aducem aminte de frumoasa poezie, tristă, Bradul, a marelui istoric si patriot Nicolae Iorga, „bradul bătrân” care a fost ucis de legionari („Au fost tăind un brad bătrân/ Fiindcă făcea prea multă umbră“). Poezia Bradul, ale cărei prime versuri sunt cele de mai sus, a fost scrisă de Iorga cu doar câteva zile înaintea asasinării sale de către legionari în pădurea de lângă Strejnicu.

Nicolae Iorga, născut Nicu N. Iorga (1871-1940) a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.

Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filosof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, „rolul lui Voltaire”. Iorga a avut o activitate ştiinţifică excepţională, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Este autorul a numeroase sinteze, culminând cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile.

„Brad bătrân”

 

S-a tras împotriva lui de nouă ori, cu pistoale de 7,65 mm și 6,35 mm. Iorga a fost și profesor la Academia Militară, locul unde se formau onorabilii conducători de unități și mari unități ale armatei române. Și în mamualele școlare nu prea e pomenit, că au loc Esca, Cristian Tudor Popescu sau ăla cu nașterea puilor vii de către găină, numitul Cristoiu.

Poezia „Bradul“poate fi interpretată ca un cântec de lebădă al celui care a fost Nicolae Iorga. Vedeți o analiză pe larg și citiți poezia la adresa https://uzp.org.ro/01/06/2020/au-fost-taind-un-brad-batran/.

 

Bradul

 

Au fost tăind un brad bătrân

Fiindcă făcea prea multă umbră

Şi-atuncea din pădurea sumbră

Se auzi un glas păgân:

 

„O, voi ce-n soare cald trăiţi

Şi aţi răpus strămoşul nostru

Să nu vă strice rostul vostru,

De ce sunteţi aşa grăbiţi?

În anii mulţi cât el a fost

De-a lungul ceasurilor grele,

Sub paza crăcilor rebele,

Mulţi şi-au aflat un adăpost.

 

Moşneagul, stând pe culme drept,

A fost la drum o călăuză

Şi-n vreme aspră şi hursuză

El cu furtunile-a dat piept.

 

Folos aduse cât fu viu,

Ci mort, acuma când se duce,

Ce alta poate-a vă aduce

Decât doar încă un sicriu?”

 

Ascultați și minunatul cântec Brad bătrân, interpretat de Cornel Constantiniu (https://www.youtube.com/watch?v=OfgVf4Ka-yM) sau încercați karaoke la https://www.youtube.com/watch?v=_qUT9rsUJlE, aici afișându-se și versurile. Curaj! Că nu vă aude nimeni!

În franceză există cuvântul sapin, moștenit din latinescul sappinus, „(un soi de) brad”, combinație (de la traversarea galilor) a lui *sappos, „brad”, conform vechiului cuvânt francez sap, bretonului sap (în corni sab), cu latinescul pinus, „pin”.

Louis Pergaud, în povestirile sătești din Evadarea din Kinkin, scria: „[…], apoi urcase crestele pe una din miile [sic] de poteci pe care ingeniozitatea contrabandistilor îi face necontenit sa le creeze prin aceste poieni-păduri si aceste pâlcuri de brazi.” ([…], puis il avait remonté les crêts par un des milles[sic] sentiers que l’ingéniosité des contrebandiers leur fait sans cesse frayer à travers ces prés-bois et ces boqueteaux de sapins. [Louis Pergaud, L’Évasion de Kinkin, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).

Un sapin

 

Descriind geografia plantelor, Henri Gaussen ne lămurea în 1933: „Bradul (Abies pectinata) se găsește și în Normandia; spontaneitatea lui pare sigură.” (Le Sapin, Abies pectinata, se rencontre aussi en Normandie; sa spontanéité paraît certaine. [Henri Gaussen, Géographie des Plantes, Armand Colin, 1933, page 86]).

Na, drăcie, că francezii folosesc sapin, prin metonimie, ca argou, zicându-i așa sicriului (cercueil), martor fiind chiar cântărețul Georges Brassens, în Bătrânul Leon: „Dar prietenii au urmat bradul cu inimile grele.” (Mais les copains suivaient le sapin le cœur serré. [click pe https://www.youtube.com/watch?v=Hoge8uEix4I, Georges Brassens, Le vieux Léon]).

Trecem granița spre nord la vecinii nemți ai francezilor, care au Tanne și Tannenbaum, dar și Weißtanne, „brad argintiu”, Edeltanne, „brad nobil”, chiar și denumirea științifică Abies. Tanne este moștenit din medievalul germanic tanne, din vechiul germanic tanna, din proto-germanicul *dannǭ, probabil din proto-indo-europeanul *(s)dʰonu, „brad”.

Theodor Fontane, în Șah dat de Wuthenow, scria despre brad: „Poteca șerpuia între mesteceni și brazi argintii și ducea la o față de stâncă artificială acoperită de mușchi și iederă, în fața căreia (bătrânul Köckritz era acum lăsat în urmă) regele stătea pe o bancă de piatră.” (Zwischen Birken und Edeltannen hin schlängelte sich der Weg und führte bis an eine künstliche, von Moos und Efeu überwachsene Felswand, in deren Front (der alte Köckritz war jetzt zurückgeblieben) der König auf einer Steinbank saß. [Theodor Fontane: Schach von Wuthenow. Erzählung aus der Zeit des Regiments Gendarmes. Nymphenburger, München 1969, Seite 119. Entstanden 1878-82, erschienen 1882]).

Tannenbaum e format din Tannen, „brad”, + Baum, „copac, arbore”. Uite că și pe la nemți avea loc „moartea pădurii”, conform lui Der Spiegel: „Unii au crezut că este pură isterie când, în 1983, de exemplu, în revista Bild der Wissenschaft, eco-avertizatorii au avertizat asupra consecințelor morții pădurilor, care tocmai pătrunsese în conștientizarea publicului la acea vreme: «Bradul de Crăciun nu va mai fi. aici peste zece ani»” (Manch einer hielt es für pure Hysterie, als Öko-Mahner 1983 etwa in der Zeitschrift Bild der Wissenschaft vor den Folgen des Waldsterbens warnten, das damals gerade ins öffentliche Bewußtsein gedrungen war: ‚Den Tannenbaum wird es bei uns in zehn Jahren nicht mehr geben.‘“[Waldsterben: „Einmal ist der Eimer voll“. In: DER SPIEGEL. Nummer 1/1994, 3. Januar 1994, ISSN 0038-7452, Seite 38 (PDF, DER SPIEGEL Archiv-URL]).

Sărim peste Polonia și Ucraina tocmai la ruși, care au jel’ (ieli) - ель, moștenit din proto-slavicul *edlь, din care au mai derivat їль și яль în ucraineană, bulgărescul ела́, sârbo-croatul jе́лa, slovenul jêl, ceheștile jedla și jedle, slovacul jedľa, polonezul jodła, sorabele jědla și jedła.

În rusă, bielorusă și kumikă există și jólka – ёлка, moștenit din proto-slavicul *edlъka, echivalent cu jelʹ - ель +‎ -ka - -ка). I. S. Nikitin, în poezia Bradul, scrie: A crescut singuratic/ Un brad zvelt în pădure,/ Am recunoscut frigul din tinerețe,/ Am văzut des o furtună.”, tradusă poetic ca «Crescu singuratic/ Și zvelt în pădure,/ Ferit de secure,/ Vecini alți brazi buni,/ Mereu în furtuni,/ Nu pot fi apatic.» (Одиноко вырастала// Ёлка стройная в лесу, —// Холод смолоду узнала,// Часто видела грозу. [И. С. Никитин, «Ёлка»]).

No, la ruși am întâlnit și pikhta – пихта, moștenit din germanicul Fichte, „pin". De la ruși l-au împrumutat finlandezii. Nu l-am întâlnit încă în literatură. Mai săpăm...

 

 

          Bradul în onomastică

 

        Moto: „Operele, de exemplu-s/ Moduri de-a pleda pro domo./ Citind cartea Ecce tempus,/ Nu pot zice... ecce homo!” (Ion Brad, autorul volumului „Ecce tempus”, de Constantin Trandafir din Antologia epigramei româneşti, 2007)

 

Falnicul brad a inspirat oamenii în acordarea de nume locurilor (toponime) și oamenilor (onomastică). Încă din 1929 Șăineanu consemna toponimul Brad {Brad n. 1. comună în județul Roman 3000 loc.; 2. comună cu o mănăstire în jud. Buzău 3000 loc.; 3. orășel în comitatul Huniedora, situat în munții Zarandului, cu un gimnaziu românesc 3000 loc [Șăineanu, ed. VI (1929)]}.

Verificați toponimele din România: Bradu (comună și sat în județul Argeș), Brazi (sat în cumnuna Râu de Mori, Hunedoara și comună în Prahova), Brazii (comună din Arad, sat în comuna Brazii,  Arad,  sat în comuna Radulești, Ialomița), Brădățel (sat în comuna  Pucheni, Dâmbovița, sat în comuna Burjuc,  Hunedoara, sat în comuna Horodniceni, Suceava), Brădeana (sat în comuna  Sohodol, Alba), Brădeanca (sat în comuna  Jirlău,  Brăila, sat în comuna Vernești, Buzău), Brădișor (sat în comuna  Berislăvești,  Vâlcea, râu în Hunedoara, Romania, afluent al râului Valea Satului, râu în Vâlcea, Romania, afluent al lui Coisca), Dealu Bradului (sat în comuna Săpata, Argeș), Dragu-Brad (sat în comuna  Blăjeni,  Hunedoara), Slobozia Bradului (comună în  Vrancea, sat în  comuna Slobozia Bradului, în Vrancea), Valea Bradului (sat în comuna Mihăești, Argeș, sat în municipiul  Brad,  Hunedoara, sat în comuna Provița de Sus, Prahova), Valea Brazilor (sat în comuna Băiculești, Argeș). Dacă mai știți, comunicați-le!

La români sunt multe nume legate de brad, precum Brad, Brăduț, Bradea, Brădean, Brădățan și multe altele. Întâlnim astfel de nume și în rețelele de socializare. Puteți încerca o simplă căutare, așa cum am procedat și eu.

Nume de familie legate de brad

 

Cred că ați citit poeziile lui Ion Brad (1929-2019), diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător și scriitor român, unul din exponenții realismului socialist (mai ales în poezie) în anii 1950 și 1960, dar devenit scriitor de orientare din ce în ce mai diferită ulterior. 

Trecem la alții! Dacă analizăm cuvântul francez sapin, „brad”, îl veți întâlni virtual pe politicianul francez Michel Sapin (născut în 1952), iar în rețelele de socializare pe mulți alții.

Sapin (Brad) e prezent în facebook

Găsiți că Sapin-sapin, „Brad-brad”, care este denumirea unui desert din bucătăria filipineză, că Sapins FC, „FC Brazii”, este denumirea unui club de fotbal din Gabon. Amatori de jocuri pe ecran, că „pe calculator” nu încap, iar pe afară acum canci, găsirăm că în jocul  Ace Combat Zero: The Belkan War există o țară virtuală denumită The Kingdom of Sapin, „Regatul lui Sapin (Brad)”.

Inși căutători, veți descoperi mica localitate Pointe-Sapin „Punctul Brad”, pe coasta nordică a provinciei New Brunswick, Canada, lângă Northumberland Strait (Strâmtoarea Northumberland) la Gulf of the St. Lawrence (golful Sfântul Laurențiu). După recensământul din 2011 (2011 Census), avea doar 350 locuitori, din care 165 locuitori posedau 192 de case.

Alde Abies, „Brad (taxonomic)”, vă salută!

De Brad Pitt nu vă luați, că numele nu vine de la bradul românesc. Este numele de scenă al lui William Bradley Pitt, născut în decembrie 1963, iar Bradley e derivat în final din vechiul cuvânt englez brād, „larg”, + lēah, „pădure”, echivalent cu broad, „larg”, +‎ -ley. Dacă „îl romanizați”, o puteți face, fiecare cu treaba lui, că fiecare e un univers! Despre bradul de Crăciun am scris, dar urmează să îl repostăm!

Vedeți la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-brad

Să fiți iubiți!

 

Nițu Constantin

 

 

 

 

Jocuri de cuvinte - râu

 

Jocuri de cuvinte - râu

Geografie lingvistică

       Râul

      Motto: „Acela sunt ce pierde totul/ sunt câinele care-şi întinde/ spre râul de răcoare botul/ şi-l simte că se-aprinde.” (Acela sunt, de Eugen Jebeleanu, din Elegie pentru floarea secerată, 1967)

       Fiu de țăran, din comuna Livezeni, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, fostul județ Muscel, primul contact cu râul a avut loc la vârstă fragedă, ducându-mă părinții și bunicii materni cu ei când aveau de lucru pe cele două parcele din luncă, trecând noi peste râu pe puntea construită de bărbații comunei. Era vorba de Râul Târgului.

       Dacă am scris despre apă, e musai să scriu și de râu (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-apa-2).

„Ulița gâștei”, acum strada Primăriei, unde am învățat practic, cu toate simțurile, ce sunt apa, râul, pârâul

       Râul este o apă curgătoare, uneori navigabilă, care se varsă într-un fluviu, într-un alt râu, într-o mare sau într-un ocean. Dicționarele de dezvăluie etimologia: „lat. rivus”. Corect este că am moștenit cuvântul râu din cuvântul latin vulgar rius, „râu”, derivat din cuvântul latin rīvus, „pârâu, râu mic”, împrumutat „gratis” din proto-indo-europeanul *h₃rih₂wós, acesta format din *h₃reyh₂-, „a curge; a se mișca, a pune în mișcare”, + *-wós. Introducem la râuri și pâraiele, dar și fluviile.

       Mihai Vinereanu scrie despre râu: «râu – apă curgătoare. Lat. rivus „râu” (Pușcariu, 1469; REW, 7341); cf. it., sp., port. rio, prov., cat. riu. Lat. rivus din PIE *rei/ „a curge” (Walde, II, 437) sau din PIE *ere-s, res-, ros- „a curge” (IEW, 336); cf. skt. rinati „a lăsa să curgă”, skt. rayah „curs de apă, râu”, v.sl. reka „curs de apă, râu”, m.ir. Rian „râu, curs de apă, drum”, gall. Renos „Rhin” cu sensul de „râu, curs de apă”, alb. rrjedh „a curge”, alb. rrymë „izvor, pârâu” (v. rouă).

       Der: râuleț, a înrăuri, înrăurire, înrâurit.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

       În diferite limbi râului i se spune:

֎ å în daneză, elfdaliană, norvegiană și suedeză, á în feroeză și în islandeză (din vechiul norvegian á, „râu”, din proto-germanicul *ahwō, din proto-indo-europeanul *h₂ekʷeh₂, „apă”, înrudit cu latinescul aqua, „apă”);

֎ abhainn în galică scoțiană și în irlandeză [(și cu galezul afon,) din proto-indo-europeanul *h₂ep-, „apă”; forma abhainn a fost inițial dativul singular al lui abha, dar acum este folosită pe scară largă și ca nominativ/acuzativ];

֎ aboliɛ în baoulé;

֎ abookoshi în chickasaw;

֎ afon în galeză (din medievalul galez afon, din proto-britonicul *aβon, din proto-celticul *abū, din proto-indo-europeanul *h₂ep-h₃ōn-, din *h₂ep-, „corp de apă”), avon în bretonă și în corni, awin în manx;

֎ ağın – ағын în hakasă;

֎ aha în germană veche și în saxonă veche (din proto-germanicul *ahu, din proto-germanicul *ahwō, „ape, râu”, din proto-indo-europeanul *h₂ekʷeh₂, „apă”);

֎ Äi în frizonă Saterland (din vechiul frizon ē, din proto-vest-germanicul *ahu);

֎ aina în nandi;

֎ aiwe în valonă (din vechile franțuzești iaue, aigue, ewe, euwe, egua, „apă”, din latinescul aqua, „apă”, din proto-indo-europeanul *h₂ekʷeh₂, „apă, apă curgătoare”);

֎ ajúmmá în achumawi;

֎ akpa în efik;

֎ alu în acehneză;

֎ älv în suedeză, elv în daneză și în norvegiană, elfur în islandeză (toate din vechiul norvegian elfr, acesta din proto-germanicul *albī, „râu”);

֎ amnis în latină (din proto-indo-europeanul *h₂ebʰ-n-, „râu”, de la rădăcina *h₂ebʰ- sau *h₂ep-, „apă”);

֎ ʻānāvai, pape în tahitiană;

֎ ape în prusacă veche;

֎ arãu în aromână, arriu, erriu, irriu în sardă;

֎ āṟu – ஆறு în tamilă;

֎ asif - ⴰⵙⵉⴼ în central atlas tamazight, în asif berberă tashelhit;

֎ ātōyātl în nahuatl;

֎ awa în maori;

֎ aʒjas – аʒиас în abhază;

֎ banin în bambara;

֎ bawang în dusun central;

֎ beerliya în nyunga;

֎ bengawan în javaneză, bengayi în melanau central;

֎ ḅī – ၜဳ în mon;

֎ bidayuh dəhuʼ în tringgus-sembaan;

֎ bila în wiradhuri;

֎ bIQtIq în klingoniană;

֎ bira - ᠪᡳᡵᠠ (regulat), ula - ᡠᠯᠠ (mare) în manciuriană, bira – бира în evenki, biran – биран în nanai;

֎ bogyii în barí;

֎ c'ena' în ahtna;

֎ cæugædon – цæугæдон în osetă;

֎ cake în tocariană B;

֎ çay în azeră (din proto-turcicul *čāy);

֎ çem în kurdă și în zazaki;

֎ çerek – черек în karachai-balkară;

֎ chawwang în în kalinga de sud;

֎ ciume în napolitană, ciumi, çiumi în siciliană, ciummo, sciummo în napolitano-calabreză, sciùmme în liguriană (toate din latinescul flumen);

֎ c̣q̇armalu – წყარმალუ în mingreliană;

֎ cungai în bakung și în sebop;

֎ dah în zhuang;

֎ daʻrya în karakalpak, där’ya – дәрья în tătară, dare – дарё în uzbecă, dariā - ਦਰਿਆ în pandjabi, darıya - дарыя, dayra – дайра în kârgâză, dary în uzbecă, daryā – دریا în urdu, daryā – दरिया în hindusă, daryāu – دَرياءُ ‎în sindhi, daryâ – دریا ‎în persană, daryo – дарё în tadjică, daryo în uzbecă, dayro – дайро în yagnobi, derä în găgăuză, dere în zazaki, derýa în turcmenă, derya, дәря - دەريا în uigură (toate în final din persanul daryâ – دریا‎, „râu”, din persanul anterior daryâb – دریاب‎, din medievalul persan dlydʾp̄ / drayāb - دریا, „mare”, din vechiul persan d-r-y /draya/ - 𐎭𐎼𐎹, „ocean, mare”, din proto-iranianul *jráyah, din proto-indo-iranianul *ȷ́ráyas; înrudit cu avestanul zraiiaŋh - 𐬰𐬭𐬀𐬌𐬌𐬀𐬢𐬵‎, „mare”, sanscritul jráyas - ज्रयस्, „întindere”, kurdul de nord zerya, „mare”);

֎ deh în dogrib, dex în volof;

֎ don – дон în osetă (din precedentul *dan - *дан, atestat în toponime, din proto-sciticul *dānu, din proto-iranianul *dānu, vezi avestanul dānu, „râu”, din proto-indo-iranianul *dáHnu, din proto-indo-europeanul *déh₂nu; de aici numele Don al fluviului);

֎ dua în ligenza;

֎ dutula în gorontalo;

֎ dzygӀv – дзыгӀв în abazină (caucaziană);

֎ ea în engleză veche (din proto-vest-germanicul *ahu, din proto-germanicul *ahwō, din proto-indo-europeanul *h₂ekʷeh₂, „apă”);

֎ ebale în lingala;

֎ ebe – эбэ în dolgană;

֎ ekaw în nauruană;

Fluviul Don

֎ elga – елга în tătară, yïlğa – йылға în bașchiră;

֎ eluchi în luhya;

֎ entza în achuar;

֎ eŋer – эҥер în mari;

֎ eri – эри în nivkh, ẹri în joruba;

֎ etɔ în ewe;

֎ fäläg – ፈለግ în tigrină;

֎ fioûme în istriotă, fium în piedmonteză, fiume în italiană și în corsicană, fiume, fium în venetă, fiúmene, flúmini, frúmene, frumi, frúmine, frúmini în sardă, fiumm în lombardă, flum în friuliană, retoromană și romanșă, flume în occitană și în portugheză (poetic), flumed în volapük, flumen în latină, floim în dalmată (în final toate din latinescul flūmen, de la fluō, fluere, „a curge”, din proto-indo-europeanul *bʰlew-, „a umfla, curge”);

Fluviul Dunărea și statuia lui Decebal (cea mai înaltă statuie în munte din Europa)

֎ fleuve în franceză (se varsă în ocean sau în mare; moștenit din medievalul francez fleuve, din vechiul francez târziu flueve, în secolul al XII-lea, conform concepției tradiționale, o formă disimilată a lui fluive, fluie, un reîmprumut al latinescului fluvius, „pârâu”, alternativ, confluența cu vechile franceze fluet, flot, „râu, inundație”, de ce nu din franțuzescul *flood și/sau împrumut din vechiul norvegian flóð, „viitură mare, estuar de râu sau inundație”; ar fi înlocuit vechile franceze fluns, flum, derivate din latinescul flūmen, flume în occitană, flüm în romanșă, fiume în italiană), fleuve în valonă, flueve în franceză veche, fluvie în novială, fluvio în interlingua, fluviu în română (din latinescul fluvius, în secolul al XIX-lea), fluvius în latină (de la rădăcina fluō, „curg”, în cele din urmă de la proto-indo-europeanul *bʰleh₁-, „a se umfla, a sufla”, de unde a derivat și flūmen);

֎ fljót în islandeză, flod în daneză, engleză veche, suedeză și norvegiană;

֎ Floss în luxembourgheză, fłus în vilamoviană, Fluss (din medievalul germanic vluz, din vechiul germanic fluz, din proto-vest-germanicul *fluti, din proto-germanicul *flutiz, în cele din urmă din aceeași rădăcină a lui fließen, „a curge”) în germană, hunsrik și plautdietsch (dialect prusac), fluz în germană veche;

֎ folyó în maghiară (din folyik, „a curge”, +‎ -ó, sufix, folyik de origine incertă, probabil din proto-ugricul *pᴕlɜ-, „a curge clocotit”, + -ik; Imre Nemeth îmi transmite că e după model german: „a folyik igéből német mintára, vö. fliessen”);

֎ furd – фурд în osetă;

֎ g`аӀtyra – гьаӀтыра în arcină;

֎ gaṅ – ꠉꠣꠋ în silheti, gaṅā - 𑄉𑄧𑄋 în chakma, gan̆ga – ගඟ în singaleză;

֎ gang - 강 (江) în coreană;

֎ get – գետ în armeană;

֎ gol - гол (râu mare) în mongolă, ğol - һол (regulat) în kalmucă, gol – гол în buriată;

֎ gong1 – 江 în chineză gan;

֎ gtsang chu – གཙང་ཆུ în dzongkha;

֎ gtsang chu – གཙང་ཆུ, ཆུ་བོ, chu bo – ཆུ་ཆེན, chu chen - ཆུ་ཆེནîn tibetană;

֎ gǃari în nǀu;

֎ ɢoɢe în klamath-modoc;

֎ hà în vietnameză;

֎ hador – гьадор în andi;

֎ hav dej, dej în hmong blanc;

֎ hé - 河; héliú - 河流; jiāng - 江; jiānghé - 江河 (colectiv); shuǐliú - 水流; chuān - 川; héchuān - 河川în chineză mandarină;

֎ héen în tlingit;

֎ hem, xem – хем în tuvenă;

֎ hə - хә, ži͡on – җён în chineză dungan;

֎ hherkk – хlеркl în dargină;

֎ hô - 河, kang – 江 în chineză min nan, ho4 – 河, gong1 – 江,ho4 lau4 – 河流 în chineză cantoneză;

֎ hoḷe – ಹೊಳೆ în kannada;

֎ hoq, jjihoq în naxi;

֎ hvcce în vreek;

֎ ibai în bască;

֎ iɣzar în tarifit, iɣzr – ⵉⵖⵣⵔ în tamazight central atlas;

֎ ilog în tagalogă, ilug în kapampangan;

֎ irmaq în azeră, ırmak – ایرماق în ‎turcă otomană, ırmak în turcă (din turcicul otoman ırmak - ایرماق‎, ایرمق‎, din proto-turcicul *yïrmak);

֎ iswa în catawba;

֎ iyolog, isoba', polangi în maranao;

֎ jawira în aimară;

֎ jaxa – яха în nenets;

֎ jian1 – 江, ho2 – 河 în xiang, jiāng - 河, 江, héliú - 河流, shuǐliú - 水流, chuān – 川 în chineză;

֎ jog, joug în livoniană, jõgi în estonă și în võro, jogi în kareliană, livvi și veps, johka în sami de nord, joke în nottoway-meherrin, joki în finlandeză, ingriană și meänkieli, jokk în sami skolt, jõtši în votică, juuhâ în sami inari (din proto-finicul *joki, din proto-uralicul *joke, „râu”);

֎ ju, û - ю în komi-ziriană, juhanšyv, ûhanšyv – юханшыв în ciuvașă;

֎ jume în tarantino;

֎ k'yawinanne în zuni;

֎ ¹kaan 江, 3hhu – 河 în chineză wu;

֎ kahawai, muliwai (lângă gura de vărsare) în hawaïană;

֎ kali în javaneză;

֎ karayan în ilocano;

֎ kawá - 川 (かわ) în japoneză;

֎ không în muong;

֎ khusi – खुसि în newar;

֎ kidho în mursi;

֎ kogi în hausa;

֎ kook – ᑰᒃ în inuktitut, kuuk în groenlandeză și în inupiaq;

֎ kor – کور‎, khor – کھور ‎în baluchi, koriya în bidiyo, kōru - ކޯރު‎ în dhivehi;

֎ kraung în cham de est, krong în bahnară, krueng în acehneză;

֎ krɜŋ – ကြုၚ် în mon;

֎ kuik în yup'ik;

֎ kuksa în kotava;

֎ kuri în ngarrindjeri;

֎ kъoysuv – къойсув în kumică;

֎ laboya în laiwe;

֎ laga în oromo și în sidamo;

֎ ľaj – ляй în mokșa, lej – лей în erza, lui în mizo;

֎ len, lén țigănească;

֎ lèpèn în javaneză;

֎ liba în sranan;

֎ llyung în atayal

֎ loh - ထံကျိ în s'gaw karen hṭee;

֎ lumë în albaneză [din proto-albanezul *lumā, din proto-indo-europeanul *leu(ə), „murdărie”];

֎ māae nâ̰m – မႄႈၼမ်ႉ în shan, maayo - 𞤥𞤢𞥄𞤴𞤮, caangol - 𞤷𞤢𞥄𞤽𞤮𞤤 fula, mǣ nam - ແມ່ນ້ຳ în laoțiană, mae¹nam² ᦶᦙᧈᦓᧄᧉ în lü, maenam – แม่น้ำ în thai;

֎ maneli în chamicuro;

֎ mangbo – мангбо în nanai;

֎ mayu în quechua;

֎ mdinare – მდინარე în gruzină;

֎ mivory în malgașă;

֎ molapo în tsvana;

֎ moo în arabela;

֎ mörn - мөрн (râu mare) în kalmucă;

֎ mouze în valonă;

֎ mrac – မြစ် în birmaneză;

֎ mro wa madji în shingazidja;

֎ mto în swahili;

֎ mtsinjec în chichewa;

֎ mubu în kikongo și în kongo;

֎ müren – мүрэн în buriată;

֎ muro în maore comoriană și în shimaoré;

֎ naddi în fidji, nadi – ندی în urdu, nadi – नदि în sanscrită, hindusă, kașmiră, marathi, nepaleză și bengaleză, nadī – ਨਦੀ în punjabi, nadī – નદી în gudjaráti, nadī – ନଦୀ în orija, nadi – నది în telugu și în kannada, nadi – നദി în malaialam, nadī în pali (toate din sanscritul nadī́ - नदी, acesta din proto-indo-iranianul *nadíH, „râu”, poate din proto-indo-europeanul *ned-ih₂, de la *ned-, „a tuna, hohote, repezi”, +‎ * -íh₂, înrudit cu avestanul anaiδīm - 𐬀𐬌𐬜𐬍𐬨‎, „dincolo de râu”, posibil legat de grecescul antic Néda - Νέδα, numele unui râu, de medievalul germanic Nette, tot „numele unui râu”);

֎ nahár – נהר în ebraică, nahar – نهر în arabă hijazi, nahărā - נַהֲרָא în aramaică ebraică babiloniană‎, nahr - نهر‎ în arabă, nahr - نهر‎ în persană, nahr – наҳр (din arabicul nahr - نَهْر‎) în tadjică, nahr – نهر ‎în arabă egipteană, nahrā - ܢܗܪܐ în aramaică clasică siriacă, nahrā’ – ܢܗܪܐ în aramaică, nāru - 𒀀𒇉 în akkadiană (toate în final din proto-semiticul *nahar-, „râu”);

֎ nandī – नंदी în rajastani;

֎ nati – நதி în tamilă;

֎ ndaaih în iu mien;

֎ neh – нех în lak, nehir în turcă (din turcicul otoman nehir - نهر‎, din arabicul nahr – نَهْر‎, vezi mai sus);

֎ ngósakh, hnárukh (fluviu, canal mare) în tsoliani;

֎ nikere – никере în tat;

֎ nir – нир în tabasaran;

֎ nodi – নদী în assameză, nodi – ꠘꠖꠤ în silheti;

֎ noka în sotho;

֎ nuíy în tunen;

֎ nun – нун în even;

֎ ò̤ - 河 în chineză min dong;

֎ odò în joruba;

֎ okāt – ока̄т în even;

֎ olkeju în masai;

֎ omugga în luganda;

֎ opė → sgs în schematic;

֎ örüs – өрүс în iakută (din proto-turcicul *örs, „râu, albie de râu”);

֎ özen – оьзен în kumică, özen – өзен în cazahă, özen în tătară crimeană, özön – өзөн în kârgâză;

֎ pamptuckquah' în nanticoke;

֎ pet – ペッ în ainu;

֎ phiaro, piaro - ⲫⲒⲁⲣⲟ, eioor - ⲉⲓⲟⲟⲣ, eiero - ⲉⲓⲉⲣⲟ, iaro - ⲓⲁⲣⲟ, iero - ⲓⲉⲣⲟ, iera - ⲓⲉⲣⲁ, ior - ⲓⲟⲣ în coptă;

֎ pia hunuubi în comanșă;

֎ pó în umotína, pɔɔ în kabiyé;

֎ potámi – ποτάμι în greacă, potamós – ποταμός în greacă antică;

֎ psəχʷo – псыхъо în adige și în kabardiană, psy - псы în kabardino-cercheză;

֎ pulangi în maguindanao;

֎ raka - рака în belarusă, réčka – ре́чка în rusă, rěka - рѣка în slavă veche și în slavonică veche bisericească, reka – река în rusă, bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, rěka – ⱃⱑⰽⰰ în glagolitică, řeka în cehă, sorabă de jos și sorabă de sus, reka în croată, polabă și slovenă, řė̂kă în slovinciană, reke – рэка în țigănească slavă, ríčka – рі́чка în ucraineană, rieka în slovacă, rijeka - ријека în sârbă și sârbo-croată, rijeka în bosniacă și în croată, riká - ріка́ în rusină, rika – ріка în ucraineană, rzéka în cașubă, rzeka în poloneză, rzyka în sileziană (în final toate din proto-slavicul *rěka, „râu”, acesta din proto-balto-slavavicul *raikāˀ, la rându-i din proto-indo-europeanul *h₃royH-keh₂, din *h₃reyH-, prelungire a lui *h₃er-);

֎ râu în română, Rio în hunsrik, río în aragoneză, asturiană, extremaduriană, galiciană și spaniolă, rio în ladino și în portugheză, riu în catalană, mirandeză, occitană și papiamento, riu, rivu în sardă;

֎ renirano în madagască;

River (râu)

֎ reveer în limburgheză, Rewwer în germană de Pensilvania, ribièra în occitană, ribu în sardă, river (din medievalele engleze ryver, river, rivere, acestea din anglo-normandul rivere, împrumuitat din vechiul francez riviere, acesta din vulgarul latin *rīpāria, „mal de râu, litoral, râu”, derivat din latinescul rīpārius, „al unui mal de râu”, la rându-i din latinescul rīpa, „mal de râu”, moștenit din proto-indo-europeanul *h₁reyp-, „a zgâria, rupe, tăia”, dublet al lui riviera și rivière; a înlocuit vechiul englez ēa) în engleză și în scots, rivere în novială, rivero în ido și în esperanto, riviè, wiviè în antilleană creolă, rivier în afrikaans, frizonă, neerlandeză și zeelandeză, riviera în interlingua, rivière (din medievalul francez riviere, din vechiul francez riviere, din vulgarul latin *rīpāria, „mal de râu, țărm de mare, râu” etc.) în franceză, riviéthe în normandă, rivire în valonă, rivo în italiană, rivu în corsicană, rivyè în creolă guadelupeză și în haitiană creolă, rivyire în normandă, Riwa în plautdietsch (dialect prusac), rıo, ro în zazaki;

֎ robar în kurdă;

֎ rəbâr – ربار ‎în talysh;

֎ richer în bretonă;

֎ rīpāria în latină (vezi river în engleză);

֎ rirxe în lojbană;

֎ гӏор, ʻor în avară (achin cu hador - гьадор în andi, „râu”);

֎ rud - رود‎ în persană, rüd – рӯд în tadjică, rudxâne - رودخانه‎ în persană;

֎ ruf în ladino;

֎ rwizi în shona;

֎ salog în bikol central și în waray;

֎ saritaḥ – सरितः în sanscrită;

֎ seé poóh, seépus în quiripi;

֎ sembuak în timugabai;

֎ sepoo în mohicană;

֎ ses `- сесь în ket;

֎ sibo în abenaki;

֎ sinavai în motu;

֎ sínd - سيند în paștună;

֎ sip în malécite-passamaquoddy, sipu în micmac și în unami, sîpîy, sîpiy, sīpiy în cree;

֎ sông în vietnameză;

֎ srotas - स्रोतस् în sanscrită;

֎ stêr în bretonă;

֎ stó:lō în halkomelem;

֎ stream în engleză veche și în frízonă de vest, Strom în germană, stroom în neerlandeză, Stroum în luxembourgheză, struum în frizonă de nord (Föhr-Amrum);

֎ stúləkʷ în lushootseed;

֎ suba în higaonon, suba, sapa în tausug, suba, sapa' în cebuano, suba' în aklanon;

֎ sude – ಸುದೆ în tulu;

֎ sug – суг în shor, suğ – суғ în hakasă;

֎ sungai în melanau central, iban, indoneziană, malai și minangkabau, sunge în malai baba, sungi în bakung și în sebop, sungi, grongung în bau bidayuh;

֎ šur – шур în udmurtă;

֎ suu – суу în karachay-balkară, kârgâză și altaică de sud, agyn suu - агын суу în altaică de sud;

֎ tả în tày;

֎ ta-hël în car nicobarese;

֎ taksitai în tutelo;

֎ taykh – טייך în idiș;

֎ tɑ⁴² în cao lan;

Cuvântul „râu” în câteva limbi

֎ telo, telo linja în tokipona;

֎ tooh nílíní, tooh în navajo;

֎ tŭənlee – ទន្លេ în kmeră;

֎ uji în igbo;

֎ umfula în isiZulu și în zulu;

֎ umlambo în isiXhosa și în xhosa ;

֎ unun - унун în iukaghiră de sud;

֎ upa în sudoviană, upe în latgaliană și în letonă, upė în lituaniană (din proto-balto-slavicul *apē-, din proto-indo-europenele *h₂ep-, *h₂op-, „apă curgătoare, râu”);

֎ uruzi în kiniarruanda și în ruanda-rundi;

֎ uweyv – ᎤᏪᏴ în cherokee;

֎ v'ėjem – вʼэем în koriakă;

֎ va - ва în komi-permiacă;

֎ vacl - вацӀ în lezgină;

֎ vaitafe în samoană;

֎ vatn în islandeză;

֎ väylä în meänkieli;

֎ virta în finlandeză;

֎ vizzarmo, lazzarmo în lolopo;

֎ vlód în limburgheză;

֎ wah în khasi, wahangan, walungan în sundaneză, wahig în higaonon;

֎ wang, dong în drung, wangwang în tuwali ifugao și în vontoc de est;

֎ wänz – ወንዝ în amharică;

֎ wara, hanwara în tok pisină;

֎ wassl în elfdaliană;

֎ webi în somaleză;

֎ winu în yamana;

֎ xij - хий în ingușetă;

֎ xmara în malteză (din sicilian ulciumara／sciumara, „râu”);

֎ xwae - ᦶᦩ, ˙ʼo²xaa² – ᦷᦀᧉᦆᦱᧉ în lü;

֎ yaaee în iraqw;

֎ yahndawa în huron;

֎ yakã în mbyá guaraní:

֎ yeokanta în powhatan;

֎ ygarapê în tupi;

֎ yïlğa – йылға în bașchiră;

֎ yòo în zapotèque de la Sierra de Juárez;

֎ ysyry în guarani;

֎ yyp mop - Yi ꒊꃀ în sichuan;

֎ ziibi în odjibwa și în ottawa, θiːpi în shawnee;

֎ zsál în țigănească;

֎ ʔahqʰa în kashaya;

֎ χi – хи în cecenă;

֎ 𐎐𐎅𐎗 în ugaritică (din proto-semiticul *nahar-, „râu”);

֎ 𒀀𒇉 în sumeriană.

       Râul în viață și în lume

       Moto: „E chiar atât de retrograd/ Şi-atât de refractar la toate,/ Că trece râul doar prin vad,/ Convins că peste pod nu poate.” (Unui necunoscut, de Victor Dragotă, din Antologia epigramei româneşti, 2007)

       Un râu este un flux natural de apă dulce care curge pe uscat sau în interiorul peșterilor către un alt corp de apă la o altitudine mai mică, cum ar fi un ocean, un lac sau un alt râu. Un râu poate să dispară înainte de a ajunge la sfârșitul cursului său dacă rămâne fără apă sau curge numai în anumite anotimpuri.

       Râurile sunt reglementate de ciclul apei, despre care (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-apa.html) am scris, procesele prin care apa se mișcă în jurul Pământului. Apa intră mai întâi în râuri de la unul sau mai nulte izvoare (infiltrații din acvifere de sub suprafața Pământului). prin precipitații, scurgerile apei pe pante, topirea ghețarilor sau a zăpezii (vezi despre ploaie (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ploaie-1) etc.

Fluviul Mekong, Laos

       În figură este fluviul Amazon din America de Sud (cu albastru închis) și râurile care se varsă în el (cu albastru mediu). Verdele mai închis marchează bazinul hidrografic al râului sau fluviului Amazon. Râurile curg prin albii naturale sau canalizate și se contopesc în confluențe pentru a forma bazine de drenaj, zone în care apa de suprafață curge în cele din urmă către o ieșire comună.

Fluviul Amazon

       Râurile au un efect mare asupra peisajului din jurul lor. Ele își pot revărsa în mod regulat apele peste maluri și pot inunda zona înconjurătoare, răspândind nutrienți în zona din jur. Bălțile naturale în care se revărsa Dunărea au fost asanaste.

       Aluviunile purtate de râuri se depun în sedimente ce modelează peisajul din jurul lor, formând delte și insule în care curgerea încetinește. Râurile curg rar în linie dreaptă, în schimb, „șerpuiesc” în funcție de obstacolele reliefului. Pozițiile malurilor unui râu se pot schimba frecvent. Râurile își obțin aluviunile din eroziune, care „sculptează” formele de relief în canioane și văi.

       Râurile au susținut viața umană și animală timp de milenii, inclusiv viața primelor civilizații umane. Organismele care trăiesc în jurul sau într-un râu, cum ar fi peștii, plantele acvatice și insectele, au roluri diferite, inclusiv procesarea materiei organice. Râurile au produs resurse abundente pentru oameni, inclusiv hrană, transport, apă potabilă și recreere.

       Oamenii, doar cei inteligenți și vrednici, au modificat albiile râurilor pentru a preveni inundațiile, a iriga culturile, a lucra cu roți de apă și a produce electricitate din baraje (https://webdidacticanova.blogspot.com/2025/01/jocuri-de-cuvinte-baraj.html).

       Oamenii asociază râurile cu viața și fertilitatea și au atașamente religioase, politice, sociale și mitologice puternice față de ele. Râurile și ecosistemele fluviale sunt amenințate de poluarea apei, schimbările climatice și activitatea umană.

       Construcția de baraje, canale, diguri și alte structuri (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-canal-1) proiectate a eliminat habitate, a provocat dispariția unor specii și a redus cantitatea de aluviuni care curge prin râuri. Scăderea zăpezii din cauza schimbărilor climatice a dus la mai puțină apă disponibilă pentru râuri în timpul verii.

       Se zice că reglementarea poluării, eliminarea barajelor și tratarea apelor uzate au contribuit la îmbunătățirea calității apei și la restabilirea habitatelor râurilor. Dar cine s-ar încumeta să distrugă marile baraje hidroenergetice când stăm prost cu energia electrică?

       Ca să nu lungim vorba, puteți studia în internet prin clic o listă a râurilor lumii, conflictul apelor, parametrii calității apelor, potamologia (din greceștile antice ποταμός - râu, λόγος – știință, studiul râurilor, o ramură a hidrologiei), limnologia, poduri peste ape (cu a căror mentenabilitate stăm prost), traversarea apelor cu feribotul, traversarea prin vad, tunele sau pasaje subterane, transportul cu baraje, transportul pe râuri etc.

       Am vizitat multe fluvii și râuri, precum: Volga (cu ocazia lansărilor de rachete în Baikonur), Elba, pe care am și mers cu vaporul de la Hamburg la Insula Helgoland și pe sub care am trecut, Main (la Frankfurt am Main), Modau (la Darmstadt), Rinul (Rhine) la Frankfurt, cel mai lung fluviu din Germania, Spree (la Berlin), Tamisa (Thames, la Londra), Sena la Paris, Loara (Loire), cel mai lung râu din Franța (în zona de antrenare geniștilor militari).

       Alte fluvii și râuri din Europa vizitate sunt Dunărea (la izvoare, la Viena, la Budapesta, la Cazane), Moscova (la Moscova), Neva (la Sankt Petersburg), Akerselva (la Oslo), Söderström și lacurile (Stockholm), Vltava (la Praga), Vistula (la Varșovia) etc.

Cu maiorul Muller, la ieșirea de pe Elba

       Am vizitat și mari fluvii ale Asiei, precum Yangtze, cel mai lung fluviu din China, Fluviul Galben. al doilea cel mai lung fluviu din China și al treilea cel mai lung din Asia,  Huangpu în Șanghai (pe care m-am plimbat), Taedong River ce trece prin Pyongyang, al doilea cel mai lung fluviu din Peninsula Coreea (am vizitat în septembrie 1989 Barajul Mării de Vest) etc.

În Șanghai, pe vapor

       Să revenim acasă, în 2025. Oare unde o să ajungem, că guvernul execută, din nou, ordinele Comisiei Europene, pregătindu-se demolarea barajelor de pe râuri. Oare executivul va trece la desființarea pe bandă rulantă a barajelor? Că de, ministerul mediului a modificat procedura de trecere în „conservare, postutilizare sau abandonare” a barajelor, ca răspuns la directivele europene, permițând mult mai ușor demolarea acestora.

       Este vorba despre Directiva privind restaurarea naturii și Directiva cadru privind apa, care au ca scop eliminarea barierelor existente în râurile din UE și 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030, prin eliminarea barajelor din calea apelor curgătoare. Chiar suntem nebuni?

       În afară de rolul hidroenergetic, barajele de pe râuri au un rol extrem de important în prevenirea inundațiilor. Comisia Europeană a stabilit însă că acestea trebuie demolate în numele biodiversității, invocând imposibilitatea circulației apelor, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme. Mai sunt mulți pești în râurile poluate?

       Peste un milion de bariere artificiale (baraje, deversoare și stăvilare) sunt construite pe râurile Europei, iar noile norme au ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale, se arată în Directiva privind restaurarea naturii.

       Obiectivul este ca 25.000 km de râuri să aibă curgere liberă până în 2030. „Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a „elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE”. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, susținea, inițial, Comisia Europeană.

       Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor-cheie luate pentru a reduce presiunile, cum ar fi eliminarea obstacolelor din calea râurilor. Directiva cadru privind apa le impune statelor membre să asigure controale ale condițiilor hidromorfologice ale corpurilor de apă, care pot lua forma unei cerințe de autorizare sau înregistrare prealabilă.

       Na-ți-o frântă că ți-am dres-o, potrivit Comisiei Europene, au fost raportate măsuri pentru îmbunătățirea continuității longitudinale a apelor de suprafață din 20 de state membre, care au susținut că sursele principalelor presiuni asociate cu aceste măsuri sunt barajele, barierele și ecluzele. Șapte state membre, printre care și România, au transmis că vor înregistra progrese în ceea ce privește stabilirea continuității longitudinale pe baza măsurilor planificate a fi puse în aplicare.

       Așa că ne pregătim vârtos pentru demolări pe bandă rulantă? În actul normativ inițial al ministerului mediului, declanşarea operaţiunilor de abandonare a barajelor putea avea loc doar ca urmare a solicitării deţinătorilor barajelor, atunci când aceştia constatau că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legii, barajele respective prezentând un risc asociat inacceptabil, ca urmare a dispoziţiei organelor de control, în urma unor expertize efectuate care arată ca barajele prezintă un risc asociat inacceptabil, constituind un real pericol pentru populaţie şi mediu, precum și în urma unor accidente, atunci când concluziile expertizei specifică expres abandonarea datorită costului foarte ridicat al refacerilor necesare, precum şi neîndeplinirii exigenţelor de performanţă şi a criteriilor de siguranţă.

       Noua procedură elaborată de ministerul mediului, pe banii noștri, prevede că se poate propune abandonarea barajelor în mai multe situaţii. Astfel, desființarea barajelor se poate face ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu al barajului, atunci când acesta este singurul beneficiar al folosinţelor asigurate, ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu şi cu acceptul beneficiarilor folosinţelor, alţii decât deţinătorul, inclusiv a reprezentanţilor comunităţilor protejate la inundaţii de amenajarea hidrotehnică realizată de baraj, dar și ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor soluţii de modernizare a amenajării hidrotehnice. Ați auzit cumva de vreun referendum local?

       Na, că se dă undă verde pentru atacul ONG-urilorl, care au mai obținut oprirea construcției unor baraje pentru hidrocentrale realizate 80 %. Potrivit proiectului de ordin al ministerului mediului, barajul poate fi desființat și la solicitarea deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor proiecte de postutilizare sau prin dispoziţia autorităţilor competente, în urma unor expertize efectuate conform legislaţiei siguranţei barajelor sau al sistemului calităţii în construcţii, realizate de experţi certificaţi, din care rezultă că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legislaţiei în vigoare, barajul respectiv reprezentând un factor de risc inacceptabil pentru populaţie, obiectivele socio-economice, mediu sau proprietate.

       Abandonarea barajelor mai poate fi decisă și prin hotărâri judecătoreşti definitive, atunci când se constată nerespectarea cadrului legal din domeniul sistemului calităţii în construcţii, al siguranţei barajelor, al gospodăririi apelor sau al protecţiei mediului, lăsând cale liberă ONG-urilor pentru a solicita desființarea acestora în instanță.

       Am scris multe și mărunte despre minunata apă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-apa.html), jucându-mă cu cuvintele. Scriam în revista Luceafărul, în „Jocuri de cuvinte! Imprumutate sau ale noastre, tradiționale?” despre toponimele vlahe din Cehia, Slovacia și Polonia.

       Slovacii au dat numele de vlah, Vlachovo, unei localități căreia ungurii îi ziceau Oláhpatak, (în germană Lambsdorf, acum în districtul Rožňava, Slovacia). Și știți ce înseamnă în română Oláhpatak? „Pârâul valah(ului)”! Iar Lambsdorf înseamnă „Satul Mieilor”. Cuvântul „Vlachovo” traduceți-l cum vreți, că eu îi zic „Al Vlahului”!

       Când or fi viețuit pe acolo ciobanii valahi? Așa că ne puneți la îndoială continuitatea? Am mai scris noi că și în Polonia, care a fost vecina României, sunt destule toponime românești! Citiți „Călătorii geodezice, Polonia – 1986, 1988, 1990, toponimia poloneză” și nu mai fiți cârcotași.

       Adică la granița de sud-est a Poloniei (la est de Poprad), ca rezultat al migrației numelor pastorale care au fost bogate în elemente valahe, există sufixul –apa, fiți mândri fii de ciobani, în hidronime precum Grapa. Dar mai există și Strunz de la strungă (pârâu ce trece printr-o stână).

       Scriam eu că prietena (pe X, fost tweeter) Anna Oczko, de la Universitatea Jagelonă din Cracovia, găsește numeroase urme ale trecerii păstorilor vlahi în cadrul transhumanței, studiind doar zona Podtatrza. Autoarea crede că migrația vlahilor spre nord ar fi început în secolul al XIII-lea. Găsește numele Rzepiedź al unui sat din districtul Sanok, prin care trece pârâul Rzepedka (de la cuvântul românesc „repede”, așa cum avem noi Bistrița de la slavi! Și polonezii se trag din slavii polabi!).

       Râul în expresii

       Motto: „La pol gheaţa se topeşte,/ Faţa lunii se zbârceşte,/ Râurile ies din matcă/ ... Iar salariul se contractă!” (Efectul schimbării climei, de Gabriela Genţiana Groza, 2010)

       La plural „râuri” înseamnă o cusătură în linii șerpuitoare, făcută cu arnici sau cu mătase la mânecile și la pieptul iilor, descriși și de Camil Petrescu („Avea o cămașă albă ca zăpada, de inișor, cu râuri de mătase albăstrie și bete cu mărgele.”).

       Expresia prin repetiție „râuri-râuri” înseamnă în număr foarte mare, fără sfârșit, chiar și „potop”. A fost folosită magistral ca metaforă de către marele nostru poet național, Eminescu („[Neamurile] se mișcară râuri-râuri, Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri.”).

       De „apele fluviului social” ce ziceți? În ce „ape” ne scăldăm? Ați văzut că Biden l-a decorat în ultima lună de mandat pe șogorul „cețos” Soroș, cel căruia îi este interzis să intre în patria natală, Ungaria. La noi, în schimb este reactivată „rețeaua” soroșistă! Înțelegând că valul „marin” al conservatorismului mătură tot în cale, ca o „inundație”, iar etichete precum „extremism” sau „ultranaționalist” nu mai sperie pe nimeni, dimpotrivă, „rețeaua” soroșistă din România a fost reactivată pentru a se „revărsa” decisiv – sau a se apăra, tot ce se poate – în fața acestui „tsunami” care pare că a cuprins toată lumea. Și pe Nicușor Dan!

       Amenințarea României în momentul de față nu era rămânerea lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cât strategia pe care globaliștii din ONG-urile lui George Soroș o pun la cale și scopul dezvăluit – acapararea puterii totale prin excluderea dreptului „picăturilor” de români de a vota și a forma „pârâu cu pârâu” și apoi un „fluviu”! Asta deoarece „pâraiele mici fac fluviile mari”!

       Ce încearcă în aceste zile „apa stătută” soroșistă reactivată nu are legătură cu a pune presiune pe justiție (CCR, vizitată și de ambasadorul francez) sau politicieni, mișcări obișnuite pentru aceste organizații care au ajuns, de-a lungul anilor, să își dea mai multă importanță decât au. Se urmărește trecerea la nivelul următor al „apei” prin dezvăluirea adevăratului țel urmărit: președintele țării să fie numit de „ei”, câțiva, nu de „noi”, „picături”!, cei mulți. Bolojan numește consilier pe Cioloș! Dacian! Îl primește la Cotroceni pe Nicușor Dan! La cererea acestuia! Crin, ce părere ai?

       În rândurile adepților globalismului „oceanic” neomarxist promovat de Soros Foundations, „balta” Alina Mungiu Pippidi e „level 33”, iar vorbele sale sunt ascultate și urmate întocmai. După câțiva ani de „transă” sau „băltire”, „scurgerea” evenimentelor socio-politice derulate i-au impus o nouă ieșire la „confluență”.

       Recunoscută pentru tot felul de poziții „băltoase” controversate adoptate de-a lungul timpului pe marginea unor subiecte sensibile, Pippidi a păstrat linia care a consacrat-o. A anulat CCR „fluxul” alegerilor prezidențiale? Foarte bine, pentru că „picurile” din poporul român oricum sunt proaste și nu merită să mai aibă dreptul de a se „scurge” la vot! Pe scurt, cam asta vrea și o exprimă deschis acest canar din colivia soroșistă, „pârâu” din bazinul soroșist.

       Când aveam președinte-jucător (și cu „gura de vărsare” la securitate, dar asta e o altă discuție, nu pe placul acestor „robespieri” de mucava), nu le puțeau ONG-urile înțepate la „conducta” cu bani publici și de la USAID. Azi, însă, cică este imposibil ca un șef de stat, fie și golfist excursionist, să schimbe lucrurile, să se implice pe chestiuni ce țin de „fluviul” economiei naționale și „râul” bunăstării românilor. „Președinții nu au administrații pe mână. Președinții nu se ocupă cu energia, apa și cu hrana, pentru că nu au aceste competențe constituționale în niciun fel. Pot să se ducă să doarmă în clădirea Guvernului, nu va servi la nimic decât că se va introduce o nouă persoană care să facă curățenie la Guvern. Nimic altceva nu se va întâmpla”, spune „băltita” Pippidi, garantând că ea știe mai bine și așa va fi.

       Sesizați ideea care se inoculează „precipitat” în discursul public? Un președinte este doar un „pârâu” accesoriu din „bazinul” corporațiilor și nimic mai mult, nu are putere, nu are pârghiile legale ca să intervină, nu face altceva decât să taie frunze la câini prin curtea Palatului Cotroceni când nu e în excursii, la Neptun sau la golf. Și, atunci, de ce să mai ieșiți la vot, „în flux”, „picături” de români? Nu mai bine renunțați la acest drept? Iar dacă nu renunțați voi, are soluția „băltita” Mungiu Pippidi – „Alegerile prezidențiale la români sunt doar circ, după care nu urmează și pâine, că pâinea e la guvern, dar votanții așteaptă cozonac, nu alta. De ce ne punem pe noi înșine în situația asta, odată la cinci ani, perturbând mersul firesc al politicii? (…) În concluzie, cred că prima modificare constituțională de luat în considerare cu un impact serios și dovedit ar fi renunțarea la alegerea directă a președintelui”.

       Din păcate, nu este un banc cu „revărsata” Alinuța, pârâul ce se crede fluviu, ci chintesența gândirii rețelei „hidrografice” soroșiste din România, care după ce, în anii ’90-2000, s-a format profesional pe banii bătrânului filantrop dezinteresat de profit „oceanic” trebuie acum să livreze, dacă nu „uragane”, măcar câteva „tornade” și câțiva „nori”.

       De ce? Pentru că așa „climă” ordonă Alexander, moștenitorul imperiului-ocean și „un tânăr miliardar parvenit care își etalează colecția de politicieni pe care o are în buzunar”, după cum l-a caracterizat Matt Wolking, unul din marii strategi de la Washington pe ambițiosul fiu al decoratului George Soroș. „Îi deține pe politicieni și vrea ca lumea să știe cât de bine îl tratează animalele sale de companie”, a completat Wolking.

       Modelul „fluvial” propus nu este nici măcar pomenit, în treacăt, în SUA, acolo unde o asemenea idee scăpată în prime-time, la tv, ar declanșa, foarte probabil, un război civil. Dacă americanii nu concep să le fie luat dreptul constituțional de a alege, de ce ar face-o românii? De ce se insistă ca România să fie deschizătoarea unor „căi navigabile” atât de periculoase și care, după al doilea război mondial au adus puterea absolută în mâinile bolșevicilor, instaurând teroarea totalitarismului reprezentat de „cețoșii” Ana Pauker&co?!

       Cum scriam, cea mai mare amenințare pentru România nu stă, neapărat, în ce vedem la televizor, ci în „apele reziduale” ale uneltirilor din spatele cortinei, de care nu aflăm decât prea târziu ori, cazul de față, când se urmărește testarea vigilenței „barajului” societății, „fluviului uman”.

       ONG-urile, „pâraie” din care s-a născut și „râul” USR, formațiunea de tristă amintire pentru locuitorii Sectorului 1, printre altele, au încercat să ia cu forța România în gheara progresistă, dar minirevoluția pe trotinete pornită la 25 noiembrie cu „ghiozdănari” și „gleznuțe” a sucombat sub greutatea mărețului ideal al globalismului „oceanic”. Băieții cu fustițe și fetele cu master în „tatoo & piercing” ce vor să trăiască în grup, „ape reziduale”, s-au strâns în Piața Universității ca să „inunde” votul românilor. Nemulțumiți de scorul scrutinului, au jurat să treacă țara prin foc și sabie, doar că fumul de țigară electronică nu s-a împrăștiat dincolo de „barajul”-esplanadă de la „Inter”. Vor prin „inundații”!

       Într-un final, la o „confluență”, s-a reușit și „fluviul” alegerilor prezidențiale au fost barat. Acum, că magistrații CCR au acționat de capul lor ori la ordin, nu mai contează. Întrebarea-cheie e alta – garantează cineva că mămăliga nu explodează? Că nu urmează un „uragan”? Trump, Vince, Musk, ce ziceți? Dar camionagiul ce-l invita pe Soros la Oradea și pe Nicușor la Cotroceni?

       Uităm de „apele învolburate” ale românilor și trecem la alte nații. Englezii au river în engleză și în scots, stream, „pârâu”, watercourse, „curs de apă”. Mai există abhainn în galică scoțiană și în irlandeză, afon în galeză etc.

A river

River duck Anatinae)

       Din river au derivat: Crimea river (joc glumeț cu expresia cry me a river, „varsă-mi un râu de lacrimi!”, datorită pronunției sale similare, popularizat în c. 2014, în timpul anexării Crimeei de către Rusia), cry someone a river (fă-l să verse un râu de lacrimi), cross-river (peste râu), downriver (în aval), from the river to the sea (de la râu la mare, slogan politic care exprimă sprijinul pentru autodeterminarea palestiniană, „de la Iordan la Marea Mediterană”), river delta (delta râului, fluviului), lazy river (râu leneș, râu lent, permițând oamenilor să călătorească întinși pe plute), lost river (râu pierdut), midriver (mijlocul fluviului), multiriver (cu multe râuri), over the river (peste râu), river duck (rață de râu, Anatinae) etc.

       Cei mai bogați în cuvinte sunt francezii. Pentru fluviu ei au fleuve, existent și în valonă. În Hexagon se mai folosește flume în occitană (ca în portugheză) etc. Pentru râu există rivière în franceză, riviéthe și rivyire în normandă, ribièra și riu în occitană, richer în bretonă, rivire în valonă, rivu în corsicană, dar și aiwe sau aiwë, „apă”, și mouze în valonă sau stêr, „fluviu, râu”, în bretonă. Pentru pârâu există rouisse, rouisseau.

       Oprindu-ne la fleuve, „fluviu”, prin el francezii denumesc: fluviul, râul mare ce se varsă în ocean sau în mare; (la figurat) un flux continuu și de neoprit de oameni, lucruri sau cuvinte; (în mitologie, artă) un zeu al râului sau reprezentarea artistică alegorică a unui râu ca un bărbat bătrân, cu barbă, culcat pe stuf și ținând sau sprijinit de o urnă din care curge apa râului.

       De la fleuve vă amintiți de roman-fleuve, „roman-fluviu” (roman în mai multe volume, primul la francezi fiind Jean-Christophe de Romain Rolland). De la rivière. „râu”, au derivat: ablette de rivière (râu sumbru), barbue de rivière (somn de râu), buffle des rivières (bivol de râu), riverain (riveran), rivière de diamants (râu de diamante), rivière des amoureux, rivière des Amoureux (râu de îndrăgostiți), rivière souterraine (râu subteran), riviéreux (fluvial), rossignol des rivières (privighetoare de râu), sable de rivière (nisip de râu), truite de rivière (păstrăv de râu) etc.

Barbue de rivière (somn de râu)

       Au apărut și proverbe sau zicale (phrases toutes faites), precum: il ne trouverait pas de l’eau à la rivière (n-ar găsi apă în râu); l’eau va toujours à la rivière (apa curge mereu spre râu); les petits ruisseaux font les grandes rivières (pâraiele mici fac fluviile mari) etc.

Rivière de diamants (râu de diamante)

       Germanii au Fluss, „râu, fluviu”, Strom, „pârâu; râu mare, fluviu”. În lumea germanică mai există Rewwer în germană de Pensilvania, Riwa în plautdietsch (dialect prusac), Floss și Stroum în luxembourgheză, Rio în hunsrik, reveer și vlód în limburgheză.

       De la Fluss au derivat: Abfluss (influență), Alpenvorlandfluss (râu la poalele Alpilor), Datenfluss (flux de date), Durchfluss (debit), Gedankenfluss (flux de gânduri), Gletscherfluss (râu glaciar), Grenzfluss (râu/ fluviu limitrof, pe graniță), Nebenfluss (afluent), Spielfluss (derularea jocului), Verkehrsfluss (flux de trafic), Wasserfluss (curs de apă), Zufluss (aflux; afluent), flussabwärts (în aval), flussaufwärts (în amonte), Flussbett (albie), Flussgeist (pește de apă dulce), Flussschifffahrt (navigație fluvială) etc.

Flussgeist (pește de apă dulce)

       Rușii au reka – река, „râu fluviu”, existent și în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, réčka – речка și sinonimul reciușka – речушка, „râuleț, pârâu”. Pe acolo e și don – дон, „râu”, în osetă, de unde a luat numele fluviul Don - Дон. Există și rucei – ручей, „pârâu”.

Rečnoj (recinoi) rak - речной рак, „rac de râu”

       Reka – река exprimă râul sau fluviul, dar ca metaforă și abundența de lucruri, evenimente sau ființe (sleznaia peka - слезная река, „râu de lacrimi”). Așadar, din familia de cuvinte mai fac parte diminutivele réčka – речка și sinonimul reciușka – речушка, „râuleț”, substantivele réčnik – речник, „riveran”, reka-kanal – река-канал, „râu canalizat”, adjectivul réčnoj (recinoi) – речной, „de râu”, combinații ca réčnoj rak - речной рак, „rac de râu” etc.

       Igor din Irkuțk mă ajută cu zicalele (Фразеологизмы и устойчивые сочетания): где реки текут молоком и мёдом (unde râurile curg cu lapte și miere); и хочется за реку́, да стоишь на берегу́ (vrei și să treci râul, dar și să rămâi pe mal, ești nehotărât!), лежи на боку́ да гляди за реку́ (întinde-te pe o parte și privește peste râu); молевая река (râu liniștit); молочные реки, кисельные берега (râuri de lapte, maluri de jeleu) etc. Înțelesul îl ghiciți!

       Râul în (c)arte

       Motto: „Când plin e râul de gunoaie,/ Ce se revarsă în puhoaie,/ Acelaşi gând îmi dă fiori:/ Va rezista «podul de flori»?” (Inundaţii la Prut, de Ion Diviza, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

       Scriitorii au folosit râurile în operele lor. La noi s-au evidențiat Sadoveanu („Dăm de o vână liniștită de apă, care se desprinde din râu, se abate îmbrățișând un cot de luncă.”), în mod repetat de Coșbuc („Cu cofița pe-ndelete/ Vin neveste de la râu.”, metaforic, „Pe umeri pletele-i curg râu,/ Mlădie ca un spic de grâu,/ Cu șorțul negru prins în brâu...” sau „Iar la ospăț! Un râu de vin!”).

       Heliade arată metaforic circuitul apei în natură („Râul adapă câmpul ce rouă smălțează;/ Răcoarea dă viață și stelile albesc.”). Tot metaforic folosește cuvântul cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu, la studiul folclorului transilvan („Mult, măicuță, te-am rugat,/ Râu de lacrimi am vărsat”).

       La figurat folosește cuvântul și marele Eminescu („Din sufletu-ți rece tu fă o grădină,/ Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină.”), ca și Beldiceanu („Printre râuri de lumină și ogoare de senin,/ Unde lacrimile seacă, unde nu răsare chin.”).

       Ca metaforă este folosit cuvântul de Alecsandri („Zbor caii lăsând râuri de foc în urma lor.”), de Dumitriu („Ieși în uliță și se cufundă și el în râul de trupuri.”) și de Camil Petrescu („Pe toate podurile, pe toate ulițele, râuri de bărbați, femei și copii se îndreaptă spre locul de adunare.”).

       Despre proverbele cu apa ale diferitelor popoare nu mai amintim. Despre muzica de orice fel despre apă, găsiți dacă știți să căutați. Noi vă recomandăm Apa cu Loredana Groza (https://www.youtube.com/watch?v=R-PGMgy5nds) sau (https://www.youtube.com/watch?v=EijNGyZpcW8) Dunărea Albastră, de Johann Strauss II și Valurile Dunării (https://www.youtube.com/watch?v=g2UfwkUDAJE), ca fundal sonor al unei imagini a fluviului Dunărea.

       Valurile Dunării este un vals compus de românul Iosif Ivanovici (1845-1902) și publicat pentru prima oară în 1880. Compoziția s-a bucurat de-a lungul timpului de un succes enorm, începând cu prima audiție, la Expoziția Universală din Paris, din 1889. Versurile inițiale ale piesei aparțin poetului român Carol Scrob. Mai târziu, pentru interpretare s-au folosit texte modificate în parte sau total.

       Englezii au river în engleză și în scots, stream, „pârâu”, watercourse, „curs de apă”. Mai există abhainn în galică scoțiană și în irlandeză, afon în galeză etc. Rămânând la river, în 1908, Kenneth Grahame, în Vântul în sălcii, scria: „Pe malul râului, el a pășit ca un singur pășitor, când era foarte mic, lângă un om care ține o vrajă legată de povești palpitante; iar când, în cele din urmă, obosit, s-a aşezat pe mal, în timp ce râul încă trăgea la el, o gălăgie bolborosită cu cele mai bune poveşti din lume, trimise din inima pământului pentru a fi spuse în sfârşit în marea nesăţioasă.” (By the side of the river he trotted as one trots, when very small, by the side of a man who holds one spell-bound by exciting stories; and when tired at last, he sat on the bank, while the river still chattered on to him, a babbling procession of the best stories in the world, sent from the heart of the earth to be told at last to the insatiable sea. [1908 October, Kenneth Grahame, The Wind in the Willows, New York, N.Y.: Charles .Scribner’s Sons, OCLC]).

Boney M. (https://www.youtube.com/watch?v=l3QxT-w3WMo) , Sopot, 1979

       Generația mea știe ce înseamnă formația Boney M. (vedeți Boney M. - Rivers of Babylon, la Sopot Festival, 1979). Boney M. este un grup vocal euro-caribean creat în 1976 (cu doi ani înainte de 1978, când eu studiam la Hamburg), de producătorul german de discuri Frank Farian, primul compozitor al grupului. V-ați familiarizat cu „Râurile Babilonului”.

       Cei patru membri ai grupului inițial erau Liz Mitchell și Marcia Barrett din Jamaica, Maizie Williams din Montserrat și Bobby Farrell, artist de performanță din Aruba. Grupul format în 1976 și-a câștigat popularitatea în „era disco” de după anul 1980. În timp membrii formației s-au schimbat (vezi https://www.youtube.com/watch?v=ZSN2j__PLVA pentru „era disco de aur” a anilor 1970-2000, „Golden Eurodisco”).

       Cei mai bogați în cuvinte sunt francezii. Pentru fluviu ei au fleuve, existent și în valonă. În Hexagon se mai folosește flume în occitană (ca în portugheză) etc. Pentru râu există rivière în franceză, riviéthe și rivyire în normandă, ribièra și riu în occitană, richer în bretonă, rivire în valonă, rivu în corsicană, dar și aiwe sau aiwë, „apă”, și mouze în valonă sau stêr, „fluviu, râu”, în bretonă.

       Reținând fleuve, François-René de Chateaubriand, în Atala sau Iubirile a doi sălbatici în deșert, scria: „Patru mari râuri, având izvoarele în aceiași munți, au împărțit aceste regiuni imense: râul Saint-Laurent care se pierde la est în golful cu acelaș nune, Rivière de l'Ouest care își duce apele către mări necunoscute, Râul Bourbon care curge de la sud la nord în Golful Hudson și Meshachébé care cade de la nord la sud în Golful Mexic.” (Quatre grands fleuves, ayant leurs sources dans les mêmes montagnes, divisaient ces régions immenses : le fleuve Saint-Laurent qui se perd à l’est dans le golfe de son nom, la rivière de l’Ouest qui porte ses eaux à des mers inconnues, le fleuve Bourbon qui se précipite du midi au nord dans la baie d’Hudson, et le Meschacebé qui tombe du nord au midi dans le golfe du Mexique. [François-René de Chateaubriand, Atala, ou Les Amours de deux sauvages dans le désert]).

Privind rivière, „râu”, Louis-Charles François Petit-Radel, în Notă istorică comparativă privind apeductele anticilor și deturnarea râului Ourcq, scria: „Deturnarea râului Ourcq, dispusă de Guvern, promite capitalei noastre multe avantaje despre care nu ne putem face o idee corectă decât prin folosire.” (La dérivation de la rivière de l’Ourcq , ordonnée par le Gouvernement , promet à notre capitale des avantages multipliés dont on ne peut se faire une juste idée que par l’usage. [Louis-Charles François Petit-Radel, Notice historique comparée sur les aqueducs des anciens et la dérivation de la rivière d’Ourcq, Paris : chez Langlois, an XI, page 1]).

Armoires avec une rivière (stemă cu un râu, sens heraldic)

       Germanii au Fluss, „râu, fluviu”, Strom „pârâu; râu mare, fluviu”. În lumea germanică mai există Rewwer în germană de Pensilvania, Riwa în germană plautdietsch (dialect prusac), Floss și Stroum în luxembourgheză, Rio în hunsrik, reveer și vlód în limburgheză.

Ein Fluss

       Oprindcu-ne la Fluss, Michael Obert, în Magia ploii în 2010, scria: „„Râul este plin de mistere, pericole și puteri, iar toate popoarele râurilor de pe pământ sunt conectate spiritual cu lumea interioară a râului lor prin astfel de legende”. (Der Fluss ist voller Geheimnisse, Gefahren und Mächte, und alle Flussvölker der Erde sind über solche Legenden spirituell mit der Inneren Welt ihres Stroms verbunden. [Michael Obert: Regenzauber. Auf dem Niger ins Innere Afrikas. 5. Auflage. Malik National Geographic, München 2010, ISBN 978-3-89405-249-2, Seite 156 f.]).

       Rușii au reka – река, „râu fluviu”, existent și în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, réčka – речка și sinonimul reciușka – речушка, „râuleț, pârâu”. Pe acolo e și don – дон, „râu”, în osetă, de unde a luat numele fluviul Don - Дон.

       A. S. Pușkin, în Călărețul de bronz, scria: „<..> S-a așezat // Și cu ochi întristați // S-a uitat la dezastrul cel rău. // Mlaștinele stăteau ca niște lacuri, // Și în ele, ca niște râuri largi, // străzile curgeau. <..>” (Он сел // И в думе скорбными оча́ми // На злое бедствие глядел. // Стояли стогны озера́ми, // И в них широкими река́ми // Вливались улицы. <..> [А. С. Пушкин, «Медный всадник»]).

       Revenind la folclorul nostru, mai puteți viziona și asculta pe Pindu cu „Dunărea mea”, pe Tița Tudose cu „Argeșule, râu de munte”, pe Steliana Sima cu „Oltule, pe malul tău”, pe Filofteia Lăcătușu cu „Jiule, pe malul tău”, pe Polina Manoilă cu acelaș râu, „Jiule, pe malul tău”.

       Surprize aveți și cu „Prutule, apă căruntă”, mai mari cu „Prutule, coboară-ți malul” și cu „Sus pe malul Nistrului” (Plăieșii), încheind pașnic cu „Bistriță, apă zglobie” (Maria Lătărețu). Pentru alte râuri și fluvii căutați!

       Râul în onomastică

       Motto: „Românu-acesta dezinvolt,/ Ce-a strâns istoria la piept,/ E frate bun cu râul Olt;/ Dar mai ales cu malul drept.” (Reper oltenesc, de Constantin Păun, din Cu ochii-n patru, 1991)

       Râul nu putea lipsi din onomastică. „Râul-Doamnei este un afluent de-a stânga Argeșului, udă județul Muscel; este și plasă în jud. Muscel”, unde a fost pretor și fratele bunicului, Gheorghe Hera Nițu (sursa: Șăineanu, ed. VI (1929). „Râul-Vadului, afluent de-a dreapta Oltului, pe la fostul hotar; 2. trecătoare numită obișnuit Câineni”.

       Așa e și Râul Târgului, ce trece pe la mine prin comună, cu apă foarte curată în copilăria mea de după război, în care mă scăldam și unde prindeam raci și pește „la răgălie”. Își are izvorul în Munții Iezer-Păpușa, curge prin municipiul Câmpulung Muscel și se varsă în Râul Doamnei în apropiere de Colibași. Râul Târgului se formează din două brațe, Cuca și Bătrâna.

       Pe Râul Târgului a fost construit Barajul Râușor. Are înălțimea de 118 m, lungimea de 386 m și lățimea coronamentului de 10 m. Lacul de acumulare Râușor are un volum de 68 milioane m³. Sunt mai multe localități din țară numite Râușor. Râureni este o localitate componentă a municipiului Râmnicu Vâlcea.

Râul Târgului

Râurenii vă salută!

       Englezii au river în în engleză și în scots, stream, „pârâu”, watercourse, „curs de apă”. Mai există abhainn în galică scoțiană și în irlandeză, afon în galeză etc.

River vă salută!

       De la river, „râu”, a apărut prenumele River, pentru ambele sexe, poate întâi ca poreclă. River a devenit nume de familie. La https://www.houseofnames.com/river-family-crest este un raport al unei baze de date geografice denografice ca răspuns la interogarea asupra existenței numelui de familie River.

       River s-a extins și la nume de locuri din Anglia și din lume, așa numindu-se: un sat suburban și o parohie civilă în districtul Dover, Kent, Anglia (ref. grilă OS TR2943); un cătun din parohia Tillington, districtul Chichester, West Sussex, Anglia (ref. grilă OS SU9322); o localitate din comitatul Red Lake, Minnesota, Statele Unite ale Americii.

       Rămânând la River, acesta intră în multe toponime, precum: Apple River, Arm River, Bear River, Blue River, Crystal River, Deep River, Detroit River, Eagle River, Elk River, Fall River, French River, Fryingpan River, Garden River, Gila River, Green River, Gunnison River, Hay River, Hood Rive, Hutt River, Indian River, Kansas River, Klip River, Lesser Slave River, Little Colorado River, Long River, Mad River, Maurice River, Middle River, Mississippi River, Mooi River, Moose River, Mora River, Northern Rivers, Riverdale, River Don etc. Căutați cu un metacăutător!

       Cei mai bogați în cuvinte sunt francezii. Pentru fluviu ei au fleuve, existent și în valonă. În Hexagon se mai folosește flume în occitană (ca în portugheză) etc. Pentru râu există rivière în franceză, riviéthe și rivyire în normandă, ribièra și riu în occitană, richer în bretonă, rivire în valonă, rivu în corsicană, dar și aiwe sau aiwë, „apă”, și mouze în valonă sau stêr, „fluviu, râu”, în bretonă.

       Francezii scriu oe hărți fără a adăuga cuvântul fleuve, „fluviu”, de exemplu pentru fleuve Bleu (fluviul Albastru, Yang-tsé-kiang), fleuve Jaune (fluviul Galben, 黃河, Huáng Hé, lcompus din 黃, huáng, „galben”, și 河, hé, „fluviu”), fleuve Rouge (fluviul Roșu, 紅河). Francezii numesc poetic Irakul pays des deux fleuves, „țara celor două fluvii (Tigru și Eufrat)”, calc (copie) după o expresie arabă.

       Și din fleuve a apărut numele de familie Fleuve. La https://venere.it/fr/la-signification-et-lhistoire-du-nom-de-famille-fleuve/ este un raport al unei baze  de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Fleuve (apariție, semnificație, distribuție geografică etc.).

Fleuve (Fluviu) vă salută!

       De la rivière a apărut numele de familie Rivière. La https://www.nomorigine.com/origine-du-nom-de-famille/riviere/ este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Rivière sau Riviere.

Rivière sau Riviere (Râu) vă salută!

       Rivière a devenit și toponim, de fapt oiconim, nume de localitate, așa numindu-se: o comună franceză, situată în departemententul l’Indre-et-Loire; o comună franceză, situată în departementul Pas-de-Calais; un sat al comunei Profondeville din Belgia.

       Rivièrois, Rivièroise se numesc locuitorii comunei Larivière-Arnoncourt din departamentul Haute-Marne, ai comunei Rivière din departementul l’Indre-et-Loire, ai comunei Rivière din departementul Pas-de-Calais, ai comunei Rivière-les-Fosses din départementul Haute-Marne, ai cumunei Rivière-sur-Tarn din departementul Aveyron, ai comunei Rivières din departementul Gard, ai comunei Saint-Joseph-de-Rivière din departementul Isère.

       Germanii au Fluss, „râu, fluviu”, Strom „pârâu; râu mare, fluviu”. În lumea germanică mai există Rewwer în germană de Pensilvania, Riwa în plautdietsch (dialect prusac), Floss și Stroum în luxembourgheză, Rio în hunsrik, reveer și vlód în limburgheză.

       Despre Strom puteți consulta: „Strom” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig 1854–1961; „Strom” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Strom” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon; „Strom” în Duden online; „Strom” în German Wikipedia.

       Veți găsi nume de locuri, precum: Strom (afluent de circa 25 km lungime al râului Ucker sau Uecker din Brandenburg), Ortsteil von Bremen (districtul Bremen); Strom (Sude), Nebenfluss der Sude (afluent al lui Sude); Strom, Abschnitt des Peenestroms (secţiune a lui Peenestrom), vezi Peenestrom, un golfuleț al Mării Baltice din Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Germania, care separă insula Usedom de continent; Der Strom, Abschnitt des Gehlbachs (secțiune a lui Gehlsbach), vezi Gehlsbach (Fluss „râu”) etc.

Peenestrom lângă Wolgast

       Plecând de la Fluss „râu”, căutători cum sunteți, veți găsi Amurfluss (Râul Amur), Dnepr-Fluss, Dneprfluss, Dnjepr-Fluss sau Dnjeprfluss (Râul Nipru), Kongo-Fluss sau Kongofluss (Râul Congo), Memelfluss (Râul Memel), Senegalfluss (Râul Senegal) etc.

Fluss vă salută!

       Cum repetiția e mama învățăturii, rușii au reka – река, „râu fluviu”, existent și în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, réčka (recika) – речка și sinonimul rečușka (reciușka) – речушка, „râuleț, pârâu”. Pe acolo e și don – дон, „râu”, în osetă, de unde a luat numele fluviul Don - Дон.

Reka – Река (Râu) vă salută

       Și rușii folosesc Жёлтая река, „Fluviul Galben”, Западный берег реки Иордан (Malul de vest al râului Iordan) etc. Toți știți de Don, în rusă Дон, în ucraineană Din - Дін, al cincilea fluviu ca lungime din Europa, care trece, vor sau nu unii, prin regiunile rusești Tula, Lipetsk, Voronej, Volgograd și Rostov, având lungimea de 1870 km și se varsă în Marea Azov.

       Era cunoscut în Grecia Antică cu numele Tánaïs - Τάναϊς și la Roma cu numele latin Tanais, în vechea slavă de est ca Donŭ - Донъ. Aici s-au stabilit „cazacii de pe Don”, o etnie înființată de ruși. Numele este moștenit din cuvântul don – дон în osetă, care înseamnă „râu”.

Kasзак (Cazacu) vă salută!

       Fiindcă veni vorba de cazacii de pe Don, denumirea cazac are o etimologie interesantă. Cossack, „cazac”, apare în Anglia la circa 1600, „furat” din medievalul francez cosaque, din polonezul Kozak, acesta, zic ei că din ucraineaneanul kozák – коза́к, pe când Ucraina nu exista, derivat din ruseștile kazák - каза́к sau kozák - коза́к (ortografia mai veche), derivate din қазақ (qazaq), „împrumutat” (gratis) din vechiul cuvânt turcic *qazğaq - 𐰴𐰔𐰍𐰸‎, „profitor”, acesta din qazğanmaq - 𐰴𐰔𐰍𐰣𐰢𐰴‎, „a dobândi”. Englezii au și dublura kazah. În cazacii de pe Don, castă militară, au intrat reprezentanții multor etnii, inclusiv români!

       Avem și noi cuvântul cazac, „membru al unei colectivități (etnice rusești) formate din oameni liberi”, mai ales din foști țărani fugiți de pe moșiile stăpânilor feudali ruși și poloni, care, în secolele al XV-lea și al XVI-lea, s-au așezat în regiunile de margine (u kraju - y краю) ale statelor rus și polono-lituanian, recunoscute sub Ivan cel Groaznic (1570), având obligația, în schimbul unor privilegii, să apere țara împotriva invaziilor, pe când Ucraina nu exista, unde au format unități militare autonome. În Rusia, începând din secolul al XVIII-lea, cazacul era un „soldat dintr-o unitate de cavalerie recrutată de obicei dintre cazaci”. Noi am împrumutat cuvântul din rusescul kazák - каза́к. Jocuri de cuvinte!

Nipru

       Altă problemă e cu Nipru, Dnjepr – Днепр în rusă, Dnipro – Дніпро în ucraineană, Dnjapro – Дняпро în belarusă. Ca lungime este al treilea fluviu din Europa, 2.145 km, după Volga și Dunăre. Apele sale îngheață iarna și primăvara. Niprul izvorăște din podișul Valdai, la circa 200 km la vest de Moscova, și se varsă în Marea Neagră. Trece prin trei țări, Rusia, Belarus și Ucraina.

       În antichitate fluviul făcea parte din ruta comercială Drumul Chihlimbarului. În timpurile Ruinei (1657-1687) zona a fost disputată între Uniunea polono-lituaniană și Rusia, împărțind actuala Ucraină în două zone: de pe malul drept și de pe malul stâng. În perioada sovietică fluviul era renumit pentru marile sale baraje hidroelectrice și lacuri de acumulare: Lacul Kiev, Lacul Kaniv, Lacul Kremenciuk, Lacul Kahovka ș.a. Dezastrul de la Cernobîl din 1986 a avut loc pe Prîpeat, imediat deasupra confluenței afluentului respectiv cu Nipru. Niprul este o cale navigabilă importantă pentru economia Ucrainei și este conectat prin Canalul Nipru–Bug de alte căi navigabile din Europa. Prin Canalul Crimeii de Nord este o sursă importantă de apă pentru peninsula Crimeea.

Panorama fostului baraj al Lacului Kahovka

Lacul de acumulare Kahovka (regiuna Herson)

       Ne interesează lacul de acumulare Kahovka (Каховське водосховище - Kahovske vodoshovîșce în ucraineană), construit în 1955-1958, cu o suprafață totală de 2.155 km², în regiunile Herson, Zaporijjea și Dnipropetrovsk din Ucraina. Are 240 km lungime și până la 23 km lățime. Adâncimea variază de la 3 la 26 m și este în medie de 8,4 m. Volumul total de apă este de 18,2 km³.

       Pe 6 iunie 2023, în jurul orei 2:50, ocupanții ruși sau ucrainenii au aruncat în aer hidrocentrala Kahovka, distrugându-se barajul Kahovka ca urmare a exploziei. Din cauza scurgerii necontrolate a marelui volum de apă, au avut loc inundații ale așezărilor din aval. După ce apa se scurge, lacul de acumulare va înceta să existe până când va fi reconstruit noul baraj și va avea loc umplerea cu apă. Asta ca să vedem ce ne paște în război (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina.html), acum cvu cu războiul Rusia – Ucraina. Câți pronunță cuvântul pace? Doar Trump!

       Amatori sau nu de apă de orice fel, de râuri, fluvii sau pâraie, să fiți iubiți, că ntrebuiți, cuiva, cumva, undeva sau oriunde! Că „Dunăre dacă n-aveam,/ Oltul Dunăre-l făceam”, zice Tudor G. (https://www.youtube.com/watch?v=59Sdn58A2CY). Dar poate mai bine vreți și o petrecere, (https://www.youtube.com/watch?v=X0QF2YcJAj0), chiar și cu taraf! Pe malul unui râu! Să vină și Furdui Iancu cu o fată căreia „pe umeri pletele-i curg râu”! Serviți și adresa (https://www.youtube.com/watch?v=fCF-hbPF0H4).

Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - râu.pdf

       Constantin Nițu

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." (Jean Paul Richte);

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege praful se alege!...” (Ananie Gagniuc)

http://webdidacticanova.blogspot.ro/