RESURSE INTERACTIVE GRATUITE PENTRU UZ DIDACTIC

20.12.2017

Călătorii geodezice – Germania

M-am bucurat de vizitarea celor două Germanii, în mai multe rânduri: în 1978, la Hamburg, pentru un curs de cartografie asistată de calculator, la Institutul Oceanografic al Universității din Hamburg; în 1980 în Berlinul de Est, la o consfătuire a cercetătorilor științifici din 14 țări, pentru rezolvarea temei de cercetare științifică „Sistem automatizat de cartografiere a hărților”; în 1980, la ESA Darmstadt, pentru un curs de sisteme informatice geografice și automatizare în cartografie (cu lucrări de laborator la universitățile din Hamburg și Tubingen); în 1985, în Berlinul de Est, în 1987 în Berlinul de Est, Strausberg, Berlinul de Vest, în 1988 în Berlinul de Est, pentru probleme de cercetare științifică; în 1997 în Germania reunită, la Reutlingen, Tubingen, la izvoarele Dunării și în alte locuri ca turist (cu drum și la Strasburg, Franța), ca invitați ai Irenei și lui Karl Shaberger.

Prima postare se referă la toponimia Germaniei și o puteți găsi AICI. Trecerea de la o postare la alta se poate face ușor printr-un simplu click pe cuvântul „continuare” de la sfârșitul fiecărei postări. La multe cuvinte sau expresii există linkuri spre pagini web din care vă puteți documenta ușor. Revenirea la postare se face tot prin click pe săgeata corespunzătoare a programului de navigare (browser). Vă dorim o lectură ușoară! Să fiți iubiți!

12.07.2017

Calatorii geodezice, Suedia – 1997

În cadrul colaborării dintre profesorii universitari din România și profesorii universitari din Suedia, la invitația Primăriei capitalei Stockholm, am avut onoarea de a fi „profesor vizitator” la câteva facultăți din universități suedeze. În anul 1997, tot în „mileniul trecut”, eram profesor universitar la Academia Tehnică Militară din București, decan al Facultății de Geniu, Geodezie și Construcții, profesor consultant al Fscultății de Geografie a Universității din București și președinte al Asociației Române de Cartografie. Predam cursurile „cartografie”, „cartografie asistată de calculator” și „sisteme informatice geografice”. În aceeași perioadă, la Stockholm urma să aibă loc conferința internațională de cartografie, organizată de ICA (International Cartographic Association) și organizația cartografilor suedezi.

  Suedia și România

upă o documentare asupra Suediei în general, am accentuat repetarea unor cursuri de limbă engleză și asupra celor câteva cursuri ce făceau obiectul temelor pe care aveam să discut cu colegii profesori și studenții suedezi, respectiv cartografia și geodezia în sistemele informatice geografice și toponimia și realizarea bazelor de date cu toponime.


Zonă din Stockholm

Postările sunt pe blogul meu din site-ul CRONOPEDIA. Veți putea citi prima postare printr-un click AICI. Trecerea de la o postare la următoarea sau de la un capitol la capitolul următor se face prin click pe cuvântul „continuare” de la sfârșitul postării (capitolului). Trecerea de la un capitol la cel precedent se face prin click pe expresia „capitolul precedent” de la începutul capitolului.


Cu primărița capitalei Stockholm

Capitolele sunt în curs de realizare. Subiectele sunt destul de interesante și nu vi le dezvăluim aici, lăsându-vă plăcerea de a le descoperi. În capitole există și destule imagini. Citire ușoară!


Podul și tunelul Oresund

Lectură plăcută!
Constantin Nițu


30.06.2017

SEMNUL „@”

Cam intortochiată istorie are semnul ăsta! @ Originile interesante şi nebănuite ale simbolului ''@'', pe care îl folosim cu toţii.
Simbolul @ (a-rond, „coadă de maimuţă”, „at sign – în engleză”), universal şi omniprezent în lumea Internetului de astăzi, are origini interesante şi nebănuite. Nu există un nume singular al acestui simbol, dar el a fost asociat cu imaginea unor animale şi în multe limbi are porecle nostime: - apestaart – în olandeză „coadă de maimuţă” - snabel – în daneză „trompă de elefant” - kissanhnta – în finlandeză „coadă de pisică” - klammeraffe – în germană „maimuţă atârnată” - kukac – în maghiară „viermişor” - dalphaengi – în coreeană „melc” - grisehale – în norvegiană „coadă de purcel” - sobachka – în rusă „căţeluş” Înainte să fie folosit în adresele de email, simbolul @ nu era atât de cunoscut, de aceea a şi fost ales pentru adresele electronice. Dar de unde provine acesta? Cea mai veche formă cunoscută a acestui simbol datează din 1345, într-o traducere bulgărească a „Cronicii lui Constantin Manasses”, o scriere bizantină din secolul 12 care trecea în revistă istoria lumii până la sfârşitul veacului al XI-lea. Aici, semnul era folosit ca simbol pentru cuvântul „Amin”. Simbolul avea să mai apară în scrieri abia dupa 100 de ani, sub o formă uşor diferită, proto-@. El era folosit într-un registru spaniol din 1448, Taula de Ariza, care se referea la un transport naval de grâne din Castilla în Aragon. Înaintea acestor două documente care reprezintă dovezi clare, se crede că semnul era folosit de călugării medievali pentru a prescurta prepoziţia latină „ad”, prin combinarea literei a şi a vechii forme a literei „d” – ∂ . În anul 2000, a fost descoperită o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi, scrisă la 4 mai 1536, în care semnul @ apare exact în varianta de astăzi, dar era folosit pentru a desemna o măsură comercială, amfora (a 13-a parte dintr-un butoi) şi scris în caligrafia florentină. Se crede că negustorii italieni au fost cei care au contribuit la răspândirea simbolului, prezent în facturile şi chitanţele care circulau în Europa. Era prima atestare a acestui simbol în afara scrierilor din mănăstiri. Şi spaniolii se pare că au avut contribuţia lor la popularizarea semnului @, care apare în documente comerciale medievale ca o prescurtare pentru „arroba”, echivalentul a 12 kg. Termenul este considerat de provenienţă arabă (ar-rub) şi însemna „un sfert” (în Spania maură). Ulterior, simbolul @ a devenit prescurtarea comercială pentru „la preţul de” (26 de saci de făină@1 dolar). Multe alte prescurtări de acest fel fuseseră create încă de acum o mie de ani, pentru o scriere mai rapidă de mână a textelor : ampersand (&), prescurtarea latinescului „et” (şi) sau semnul „X” pentru „Christos”, care era de fapt litera grecească „chi” (χ). După Evul Mediu, timp de câteva secole, simbolul @ a fost folosit exclusiv în scop comercial. El a fost inclus pe tastaturile maşinilor de scris şi mai apoi pe cele ale computerelor. În 1971, un programator numit Ray Tomlinson, a ales acest semn de pe tastatură pentru a-l include în codul primelor mesaje electronice, ca indicator al adresei. Trebuia folosit un simbol care să nu poată fi confundat cu alte litere sau semne din numele de utilizator.

21.06.2017

Calatorii geodezice, Franta - 1996

În cadrul colaborării dintre profesorii universitari din România și profesorii universitari din Franța, am avut onoarea de a fi „profesor vizitator” la câteva facultăți din universități franceze. În anul 1996, în „secolul trecut”, eram profesor universitar la Academia Tehnică Militară din București și decan al Facultății de Geniu, Geodezie și Construcții. Predam cursurile „cartografie”, „cartografie asistată de calculator” și „sisteme informatice geografice”. După o documentare asupra Franței în general, am accentuat repetarea unor cursuri de limbă franceză și asupra altor probleme de interes cu care aveam să discut cu colegii profesori și studenții francezi.
Postările sunt pe blogul meu din site-ul CRONOPEDIA. Veți putea citi prima postare printr-un click AICI. Trecerea de la o postare la alta sau de la un capitol la altul se face prin click pe cuvântul „continuare” de la sfârșitul postării (capitolului).
Capitolele sunt în curs de realizare. Subiectele sunt destul de interesante și nu vi le deezvăluim aici, lăsându-vă plăcerea de a le descoperi. În fiecare postare, la început, este dată și adresa de întoarcere la postarea precedentă, tot printr-un simplu click cu locatorul. În capitole există și destule imagini. Citire ușoară!

12.01.2017

Călătorii geodezice - China (I)

Călătorii geodezice – China, 1980 (I)
    În anul 1980 am vizitat China. Acolo, la Cheng Chow, la Observatorul Astronomic Militar, avea să se măsoare distanța Pământ – Lună, deoarece pe Lună se montase un reflector laser la aselenizarea astronauților americani. Măsurătorile s-au făcut concomitent timp de trei luni, la mai multe observatoare astronomice din lume, de pe toate continentele. Echipa de la Cheng Chow era formată din 2 specialiști americani, 3 specialiști ruși, 6 chinezi și subsemnatul.
                                     La parlamentul Chinei

    Aparatele de măsurare a distanței erau de producție americană, rusească și chineză, cu emitere a razei laser după vizarea inițială manuală și apoi prin detectare automată a receptorului. Înregistrarea timpului de emisie a razei laser și de recepționare a semnalului reflectat se făcea automat. Detalii mai multe vor fi date într-un alt capitol. Această primă relatare este doar o introducere despre surpriza misiunii de a vizita China, despre situația actuală a Chinei și despre interesanta istorie a acestei țări, a cărei populație crește anual cu 12.000.000 de locuitori. Referirea în final la manualele „alternative” de istorie pentru învățământul liceal din România este întâmplătoare! Puteți descărca fișierul în format pdf de aici. Să fiţi iubiţi, Că trebuiţi: Cui(va), cum(va), Când(va), unde(va!)? C. N.