Jocuri de cuvinte - cânepă

 Jocuri de cuvinte - cânepă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Cânepă

 

      Moto: „O plantă care, permanent,/ E discutabilă ca rod:/ Ea poate fi medicament/ Sau ştreangul de pe eşafod.” (Cânepa – definiţie, de Stelică Romaniuc)

 

          Fiu de țărani musceleni (vezi „Jocuri de cuvinte – Muscel”, https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocul-de-cuvinte-muscel), am apucat civilizația cânepii, adică a acelei plante erbacee anuale cu tulpina înaltă și dreaptă, cu frunze dințate pe margini, cu flori mici, verzui, cultivată ca plantă textilă pentru fibrele care se scot din tulpină și pentru uleiul care se extrage din semințe (Cannabis sativa). Eu nu știam nimic despre ulei. Mama păstra sămânța pentru cultura din anul viitor.

 

Plantație de cânepă

 

          DEX '09 (2009) ne prezintă etimologia: „Lat. *canapa (= cannabis)”. Așadar, cuvântul este moștenit din latinescul târziu canapa, acesta din latinescul vulgar canapa, *canapis (vezi cuvântul aromân cãnipã, cel italian canapa și dalmatul canapial, „cordon”), din latinescul cannabis, din grecescul antic kánnabis - κάνναβις. Așa că acest cuvânt, cânepă, este un dublet al lui canabis, neștiut de mine, în copilărie purtător de straie de cânepă.

          Abia târziu am aflat de cânepa indiană, varietate de cânepă cultivată îndeosebi în anumite regiuni din India, Iran, Africa de Nord și cele două Americi, din care se extrag stupefiante (Cannabis indica). Știam doar că li se zice cânepă și fibrelor textile extrase din tulpina de cânepă, participând eu ca spectator și ajutor la tot procesul tehnologic de obținere a acestor minunate fibre!

 

Tulpinile de cânepă uscate

 

          În alte limbi cânepii i se spune:

 

֎ ānəc° - аныцә în abhază;

֎ asa - 麻 (あさ) în japoneză;

֎ bang - بنگ în persană, bang - банг în tadjică, bhaang – भांग în hindi, bhāṅga - भाङ्ग în sanscrită;

֎ bpàan - ป่าน în thai;

֎ càgnu, cànniu în sardă, cambe în occitană, cambe, carbe în provensală, cánabo în galiciană, cáñamo în spaniolă, cáñamu în asturiană, canapa în italiană, caṇappu - சணப்பு, caṇampu - சணம்பு, caṇappai - சணப்பை în tamilă, canapu, cànapu în corsicană, cànem în catalană, caneva în valenciană, cãnipã în aromână, cànnavu, cànavu, cànnamu în sicíliană, cânepă în română, cânhamo în portugheză, chanvre în franceză, chonv, coniv, tgonev, tgoven, chanv în romanșă, cjanaipe, čhanaipe în friuliană;

 

Cuvântul cânepă în diferite limbi

 

֎ cây gai dầu în vietnameză;

֎ cnáib în irlandeză (tot din latinescul cannabis);

֎ cywarch în galeză;

֎ daema - 대마 în coreană, dàmá - 大麻 în chineză;

֎ gæn - гӕн în osetă;

֎ hamp în daneză și în norvegiană, hampa în suedeză, hampi în islandeză, hamppu în finlandeză, hampur în feroeză, Hanf în germană, hemp în engleză (din medievalele engleze hemp, hempe, henpe, henoppe, henepe, henep, hanep, din vechiul englez henep, din proto-germanicul *hanapiz; dublet al lui cannabis și canvas), hemp - העמפּ în idiș, hennep în neerlandeză și în afrikaans (în final toate din proto-germanicul *hanapiz);

֎ insangu în zulu;

֎ kalamu în bască;

֎ kanab - канаб în tadjică, kanabo în esperanto și în ido, kanaf – کنف‎, kanab – کنب‎ în persană, kánnabis - κάνναβις în greacă antică, kánnavi - κάνναβη în greacă, kànnavi în griko,

֎ kanãpė în lituaniană, ḳanapi - კანაფი în gruzină, kanep în estonă, kaņepe în letonă, kanepʿ - կանեփ în armeană, kanop în uzbecă, kanópli - каноплі în bielorusă, kenep în turcmenă, kennip în manx, konop - коноп în bulgară și în macedoneană, konope în slovacă, konopí în cehă, konopie în poloneză, konopli - коноплі în ucraineană, konoplja - конопля în rusă, konoplja - конопља în sârbo-croată, konoplja în bosniacă, croată și slovenă (toate, pe diferite căi, din latinele canabis sau canapa etc.);

֎ kanstʹ - кансть în erza;

֎ kantăr - кантăр în ciuvașă, kender în maghiară, kendi în turcmenă, kendir - кендир în kârgâză și în sór, kendir - кендір în cazahă, kendir - кендир, kendiraș- кендираш în kumükă, kendir, kenevir în turcă (din turceștile otomane kendir - كندیر‎, kendir - كندر‎, „cânepă”, din proto-turcicele *kentir, *kendir, „cânepă”), kendir în tătară crimeană, kinder - киндер în bașchiră și în tătară, kindír - киндір în hakasă (toate în funal din proto-turcicele *kentir, *kendir, „cânepă”, posibil cognate sau rude cu grecescul antic kánnabis - κάνναβις);

֎ kara kuuray - кара куурай în kârgâză, qaraqwray - қарақурай în cazahă;

֎ kërp în albaneză (din precedentul *kanëp, vezi românescul cânepă, din latinescul vulgar canapa, din latinescul cannabis, derivat din grecescul antic kánnabis - κάνναβις);

֎ kənaf în azeră;

֎ kilca, kilcá în țigănească;

֎ kölöppüne - көлөппүнэ în iacută;

֎ ḳomal - кӏомал în cecenă;

֎ nasha în uzbecă;

֎ ols - олс în mongolă, olsn - олсн în kalmükă;

֎ pyš - пыш în udmurtă și pıș - пыш în komi;

֎ qimpə în neo-aramaică asiriană;

֎‎ qinnab - قِنَّب în arabă;

֎ śaṇa - शण în sanscrită;

֎ tarma - тарма în bașchiră (sinonim kinder - киндер);

֎ taru rauhea în maori;

֎ ulhan - улһан în buriată;

֎ קנבוס‎ în ebraică.

 

 

 

          Cânepa în viață și în (c)arte

 

          Moto: „Handuri, cânepă şi lapte,/ Fire toarse, lungi, subţiri.../ Depănăm întreaga noapte/ Amintiri.” (O, vremuri, de Petru Ioan Gârda)

 

          Cânepa a jucat un mare rol la românii normali. Îmi amintesc că fiecare familie a comunei mele Livezeni (acum sat al comunei Stâlpeni), din județul Mușcel, cultiva cânepă. Cânepa se planta, creștea, toamna se usca. Era tăiată și adunată în snopi și se continua uscarea. Fiecare familie avea o topitorie, de fapt o băltoacă unde pe fund se punea stratul de plante, iar peste strat lemne și pietre. Plantele stăteau acolo minim trei săptămâni.

          Operația se numea topire. Marile fabrici, îndeosebi din Banat, aveau topitorii care funcționau industrial. Plantele scoase se puneau la uscat. După uscare cânepa era melițată cu instrumentul numit meliță, existent și la noi. Tija plantei e ușor casantă. Mănunchiul de plante se așeza pe meliță, o unealtă casnică primitivă de lemn, folosită pentru melițare.

          Cea mai bună descriere a meliței o dă Șăineanu în 1928, respectiv un „aparat casnic compus dintr’un drug gros cu o scobitură longitudinală și dintr’o limbă de sfărâmat cotoarele de cânepă ca să cază toată coaja de pe fire” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929]. DEX '09 (2009) scrie că l-am moștenit din cuvântul bulgar melica, pe când Șăineanu, ed. VI (1929) că l-am fi moștenit din ruteanul mialița.

          Las la o parte că melița a devenit metaforă pentru gura unei femei limbute, adică guralivă excedentar („gura babei umbla cum umblă melița”). Așa s-a născut expresia „a da cu melița” sau „a da din meliță”, adică a trăncăni, a flecări, cam cum trăncănea Țurcanu zisă Raluca, cea care „fugea de pensionari ca năluca” sau „fugea de ei ca dracul de tămâie”! Olguța a imitat-o cu militarii. Ciucă Ăăăăăă „nu are meliță”.

 

Melițe (poate două, poate trei)

 

          Martori ai folosirii cânepii de către români sunt și scriitorii. Vă amintiți de Ion Creangă, cel care a fost prins la furat de cireșe, că cele mai bune fructe sunt cele ale vecinului, la coborârea din pom punând la pământ oarece cânepă („Mă dau iute pe-o creangă mai spre poale, și o dată fac zup! în niște cînepă.”). Vă puteți convinge urmărind filmul Amintiri din copilărie (https://www.youtube.com/watch?v=Emv22XvtLWA).

          Tot Creangă depune o mărturie a timpului („avea o biciușcă de cele de cânepă, împletită de mâna lui”). Ați uitat biciul de plugușor? Nu ziceam de voi, doar de noi, fii de țărani!

          Despre cânepă au scris și Negruzzi („[Sticletele] zboară, la cânepă se lasă,/ Ciupește două fire”), grupul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu („Avem cânepă de vară,/ Ș-o mâncă focul pe-afară,/ Iară cânepă de toamnă/ în șopron stă ca o doamnă.” sau „Fetele de la Vezá/ Nu știu toarce cînepá”), chiar și Geo Bogza („[Oamenii] sunt îmbrăcați în pantaloni largi de cânepă”).

          Există și expresia glumeață „cânepa-dracului” pentru un păr încâlcit, oarece plete, care i s-ar fi potrivit de minune primarului Nicușor Dan, cel gospodar, atât de gospodar, că spre 50 de ani, când tot omul are familia la casa lui, locuia cu chirie! Sunt curios unde locuiește acum! Oamenii l-au votat că a desființat orchestra Valahia a primăriei.

 

„Cânepa-dracului”, „bun” gospodar

 

          Folclorul a sancționat „cânepa-dracului” („Când se duce băiatul acasă fără nici un purcel, îl înhață moșneagul de cînepa-dracului, și-i trage o sfântă de bătaie”). Nu știți care Nicușor? E ăla care de „ziua bicicletei” „a făcut în parc naveta/ și-a căzut cu bicicleta”! Fals! De fapt, speriat de șobolanii lui Nicușor din parc, șeful Raiffeisen cade peste Nicușor și Tanczos Barna (acum înțelegeți de ce nu i-au plăcut Valahia și Zorilă?).

                    Ce-a fost a fost. Mortul de la groapă nu se mai întoarce. Dispăru și industria cânepii. În prezent, cânepa (Cannabis Sativa) are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice. Nimic nu se aruncă, totul este valorificat, iar produsele obţinute au o largă utilizare.

          De la fabricarea textilelor, până în industria cosmetică, în sănătate sau la automobile. Cu referire la tradiţiile şi moştenirea etnologică, în cultura rurală autohtonă, cultivarea şi procesarea cânepei a constituit un set de meşteşuguri care aveau ca efect coagularea comunităţii, dezvoltarea artei ţărăneşti autentice, furnizarea de venituri pentru cetăţenii din mediul rural prin comercializarea produselor în mediul urban. Costumele populare care rezistă de peste un secol au în ele și cânepă.

 

Nuntă în București în 1944 a mătușii Elisabeta, sora tatălui: bunica Nițu Maria și surorile miresei, Eugenia și Nica în costume naționale muscelene făcute de ele (tata era pe front)

          Odată cu dezvoltarea industriei, aceste meşteşuguri au fost abandonate, dar obiceiurile ancestrale legate de procesarea cânepii au rămas în folclorul românesc. Şezătorile, în Mușcel numite hopșii, adunări ale sătenilor, aveau ca ocupaţie și toarcerea cânepii, coaserea și brodarea iilor, folosirea războiului de țesut, prezente și în gospodăria părinților și bunicilor mei. Materiile de bază erau cânepa, inul, borangicul și lâna.

          Socializarea, despre care noi am scris, se făcea la propriu, că nu existau facebook, tweeter sau alte chestii. Erau adevărate surse de creaţie folclorică, de dezvoltare a culturii şi artei ţărăneşti, a gastronomiei frugale. Procesarea cânepii a avut ca efect şi îmbogăţirea vocabularului cu termeni tehnici specifici care au rămas în vocabularul limbii române. Unele din actualele mame nu le vor pentru odraslele lor.

Fetelor, ce-ați zice dacă ați socializa cosând câte o ie?

          Unele mame ale țâncilor de azi protestează pentru a fi scos Creangă din manuale (eu cunosc două), deoarece are prea multe arhaisme pe care ele nu le pot explica micuților în pandemie, în școala de acasă sau după. Noi am mai scris despre straiele astea (vezi „Uriașa minciună din DEX”), unde este prezentată etimologia câtorva elemente ale costumului național.

          Cu voia savanților, cu voia noastră, a oamenilor de rând, acum, cuvinte ca cioareci, fotă, broboadă, hopșe, ițari, meliță, spâldări, vâlnic, bumb, straiță, opincă, nojiță, catrință, urzeală, altiță, cușmă, suman și multe altele dispar, deoarece nu se găsesc la Cora, Kaufland, Auchan sau Liedl! E o șansă cu copiii isteți (https://www.youtube.com/watch?v=q106Qepk2yo) de la Antena 1, prietenii lui Andrei Oros.

          Noroc cu maramureșenii ăștia șturlubatici, care deși lucrează prin Europa pe unde nu te gândești, fac nunțile și botezurile numai acasă, în Maramureș și nu renunță nici de-ai dracului la gacii lor, moșteniți de la daci, și la alte cele (vezi „Viața în Maramureș: imagini cu tradiția, portul popular și obiceiurile din Maramures”).

          Unii din noile generaţii, mai ales „miticiste” nu mai cunosc etimologia cuvintelor respective. Noroc cu Iuliana Tudor și emisiunea Vedeta populară de duminică seara de la TVR, că mai vedem niște vechi costume populare și ascultăm o muzică populară românească. Când am văzut o doctoriță cântând și o studentă la matematică le-am zis în gând „sărut mâna!”

          Mi-au plăcut și Iulia Mihai şi Taraf de Caliu cu Alelele sălcioară (https://www.youtube.com/watch?v=jaXD0aBKbHU), Mihai Teacă cu Au plecat țiganii mei, cu vocea și cu clarinetul (https://www.youtube.com/watch?v=uQcfnEXHeVk) și mulți alții (vezi „Vedeta populară - a patra ediţie, sezonul 4 (prima parte”, https://www.youtube.com/watch?v=3e16USewlIg). Și mai era și orchestra Valahia, (ne)stimate Nicușor...

          Salut jurații de la emisiunea Vedeta populară, cinci personalităţi care iubesc folclorul, adică Grigore Leşe, voce respectată a culturii noastre tradiţionale, dezinvoltele interprete de muzică populară Niculina Stoican şi Cornelia Rednic, unul dintre cei mai tineri și, probabil unul dintre ultimii cobzari din țară, Bogdan Mihai Simion, doctor în litere și cobzar (că Dinescu nu avea ce să caute pe acolo), şi realizatoarea TVR Elise Stan.

          Care Grigore Leșe? Cel căruia nu îi e rușine să zică în față chiar ălora de la Bruxelles: „Când horesc, mă împac cu Lumea!”, într-un reportaj Universul Credinței, chiar la țața TVR (https://www.youtube.com/watch?v=M7dB6rpWYhA), aia care în rest face propagandă antiromânească și e închinată „casei (cât pe ce) regale” (cu ora regelui).

          Dar ne luarăm cu vorba... Să revenim la onorata cânepă, pentru care milita chiar și răposatul Ivan Pațaichin, iubitor de Deltă. România a fost cel mai mare exportator de cânepă din Europa şi al treilea pe plan mondial după China şi URSS înainte de îngrămădeala și lovitura de stat din 1989, botezate revoluţie.

          Suprafaţa cultivată cu cânepă în acea hulită vreme era de peste 50.000 de hectare şi se prelucra în peste 50 de unităţi industriale. În oraşul Sânnicolau Mare din judeţul Timiş funcţiona cea mai mare întreprindere de prelucrare din Europa.

          Tot în judeţul Timiş, la Staţiunea de cercetare de la Lovrin a fost dezvoltat unul dintre cele mai competitive soiuri de cânepă din lume - Lovrin 110. În timpul recesiunii economice din anii 90, suprafeţele cultivate au scăzut dramatic, fabricile s-au închis şi au fost dezafectate, dezmembrate şi vândute la fier vechi.
În prezent, din cauza unei erori de legislaţie, care stabileşte că plantele din genul Canabis sunt producătoare de substanţe psihotrope, există o confuzie şi legislaţia eronată îngreunează cultivarea cânepii industriale (Canabis sativa), fără să se facă distincţie între cele două specii: Canabis sativa şi Canabis indica (specia care acumulează substanţe psihotrope).
          Importanţa atribuită cânepii în cultura arhaică românească rezidă din calităţile şi utilităţile multiple pe care această plantă le are şi le oferă omului. Utilitatea primară a acestei plante este în mod sigur cea textilă, materie primă pentru confecţii şi împletituri.

          Dar cânepa are o multitudine de alte calităţi. În mod tradiţion al, este o plantă premergătoare deosebit de importantă pentru orice cultură agricolă. După cultivarea cânepii, în anul următor, terenul devine propice cultivării cerealelor, deoarece cânepa omoară buruienile prin sufocare, terenul este mai liber de buruieni, astfel devine posibilă agricultura tradiţională (organică) unde nu se aplică erbicide. Cantitatea de îngrăşământ necesară unei producţii bune este mult mai mică sau chiar nulă dacă frunzele de cânepă se lasă pe terenul agricol ca îngrăşământ organic.

          Din seminţele de cânepă se extrage un ulei extrem de valoros pentru industria vopselelor, dar mai ales bogat în acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, un aliment funcţional utilizat ca supliment alimentar cu valoare adăugată considerabilă.

          Se poate utiliza şi la fabricarea margarinei cu conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6. Partea lemnoasă care rămâne după prelucrarea primară (spâldările sau puzderia), poate fi folosită la fabricarea hârtiei, a plăcilor prefabricate sau ca biocombustibil solid cu mare putere calorică. O altă abordare poate fi hidroliza enzimatică a acestei fracţii lignocelulozice pentru obţinerea de etanol de generaţia a doua (biocombustibil lichid).

          Frunzele de cânepă sunt utilizate în medicina naturistă sub formă de ceaiuri medicinale sau sunt folosite ca materie primă pentru medicamente. Fibrele din cânepă sunt utilizate nu numai în industria confecţiilor (hainele din fibră de cânepă sunt apreciate în prezent pentru că sunt din fibre naturale) sau pentru obţinerea sforilor, parâmelor, a diferitelor împletituri, ci şi ca înlocuitor al fibrei de sticlă în unele componente din industria auto (acest aspect făcând parte din premizele bio-economiei, revenirea la produse naturale şi reducerea consumului de produse din industria petrochimică).
          Iată că USAMVB din Timişoara a iniţiat un proiect internaţional pentru procesarea acestei bioresurse care în istoria rurală a României a avut un rol central în păstrarea tradiţiilor şi coagularea comunităţilor locale.

          Universităţii i s-au alăturat institute de cercetare şi universităţi din Italia, Elveţia şi Spania, iar propunerea de proiect a fost depusă în cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene.

          Obiectivul principal al proiectului lansat de USAMVBT este să contribuie la revigorarea activităţilor legate de cultivarea şi procesarea cânepii în regiunea tradiţională din câmpia joasă a Banatului, prin aplicarea biotehnologiilor industriale şi elaborarea unei tehnologii de biorafinare cu ajutorul enzimelor şi a microorganismelor.

          Echipa îşi propune să efectueze cercetări în domeniul biorafinării complete a cânepii, inclusiv bioconversia biomasei lignocelulozice la biocombustibili şi alţi biocompuşi.

          Ultima etapă în această biorafinare este transformarea anaerobă a reziduurilor din cadrul biorafinării cu producerea de biogaz şi îngrăşământ organic. Prin administrarea acestui îngrăşământ pe terenul agricol folosit pentru producerea biomasei folosite ca materie primă, circuitul materiei se închide, iar biotehnologia aplicată devine circulară şi cu grad ridicat de sustenabilitate prin menţinerea fertilităţii solului.

          Cu toate că există posibilitatea obţinerii de derogări speciale de la agenţiile guvernamentale, care avizează culturile de cânepă industrială, în condiţiile procedurilor legislative extrem de nefavorabile şi dificile şi din cauza dificultăţii obţinerii avizelor speciale, suprafeţele cultivate cu cânepă în România în ultimii ani au fost de câteva zeci pe an (scăderea faţă de 50.000 de hectare este de aproximativ o mie de ori). Și nu vă aștepați la revigorarea culturii cânepii în planul ăla european zis de reziliență, că scriem separat despre el....

          În loc de concluzii

          Moto: „Să lupți cu pata de carbon,/ C-ar fi dușmanul etalon,/ Să schimbi natura-i o prostie,/ E cretinism,anomalie.” (anomalii de globalizare, de Gheorghe Dragomirescu)

          Rezumând, cânepa e importantă doarece: 1) un pogon de cânepă produce la fel de mult oxigen cât 25 de pogoane de pădure; 2) un pogon de cânepă poate produce la fel de multă hârtie cât 4 pogoane de copaci; 3) în timp ce cânepa poate fi transformată în hârtie de 8 ori, lemnul poate fi retransformat în hârtie doar de 3 ori; 4) cânepa crește în 4 luni, lemnul în 20-50 de ani; 5) cânepa este o adevărată capcană de radiații; 6) cânepa poate fi cultivată oriunde în lume și necesită foarte puțină apă (în plus,deoarece poate vâna insecte, nu are nevoie de pesticide); 7) dacă textilele din cânepă se răspândesc, industria pesticidelor ar putea dispărea complet; 8) primii blugi au fost confectionati din cânepă (chiar și cuvântul „KANVAS” este numele dat produselor din cânepă); cânepa este o plantă ideală pentru a face și frânghii, șireturi, genți de mână, pantofi sau pălării; 9) reduce efectele chimioterapiei și radiațiilor asupra tratamentului canabisului, SIDA și cancerului (este utilizată în cel puțin 250 de boli precum reumatism, boli de inimă, epilepsie, astm, boli de stomac, insomnie, boli ale sistemului nervos și boli ale coloanei vertebrale); 10) valoarea proteică a semințelor de cânepă este foarte mare și cei doi acizi grași pe care îi conține nu se găsesc nicăieri în natură; 11) cânepa este chiar mai ieftină de produs decât soia; 12) animalele de companie hrănite cu canabis nu au nevoie de suplimente hormonale; 13) toate produsele din plastic pot fi realizate din cânepă, iar plasticul din cânepă se întoarce foarte ușor în natură, este biodegradabil; 14) dacă caroseria unei mașini este făcută din cânepă, aceasta va fi de 10 ori mai rezistentă decât oțelul; 15) poate fi folosită si pentru izolarea clădirilor, fiind durabilă, ieftină și flexibilă; 16) săpunurile și produsele cosmetice din cânepă nu poluează apa și, prin urmare, sunt complet ecologice.

          Puțină istorie nu strică. Anul de grație 1914... Vin anii primului război mondial, când fermierii cultivau „cânepă” în schimbul dolarilor americani. Cânepa industrială nu este doar o plantă agricolă. Este antidotul împotriva petrolului și dolarului.

          În America secolului al XVIII-lea, producția cânepii era obligatorie, iar țăranii care nu produceau erau închiși. Dar acum situația s-a inversat... De ce oare?!? W.P. Hearst a deținut ziare, reviste și mass-media în Statele Unite în anii 1900. Avea păduri și producea hârtie. Dacă hârtia ar fi fost făcută cu cânepă, ar fi putut pierde milioane.

          Rockefeller a fost cel mai bogat om din lume. Avea o companie petrolieră. Biocombustibilul, uleiul de cânepă, a fost, desigur, cel mai mare dușman al său. Mellon era unul dintre principalii acționari ai companiei Dupont și deținea un brevet pentru fabricarea de plastic din produse petroliere. Industria cânepii le amenința piața.

          Mai târziu, Mellon a devenit secretar al Trezoreriei președintelui Hoover... Aceste „nume mari" au decis în întâlnirile lor că inamicul lor financiar este cânepa și ... au eliminat inamicul!!! Nu tot urmașii lor au decis eliminarea gazelor, prtrolului, benzinei rusești din Europa? Este că suntem fraieri? Noroc că veni gazul lichefiat american.

Vineeee!

          Îi veți auzi vreodată pe Ciolacu, Rareș Bogdan și pe Ciucă Ăăăăă anunțând vreun studiu de fezabilitate al vreunei firme amercane pentru cultivarea cânepii sau al unei firme a UE? De viticultorul  Jules Werner numai de bine. Rareș Bogdan latră pe la TV că întârzie publicarea cărții „Un ostaș în slujba țării” a candidatului penelist. Oreste crede că probabil trebuie precizată țara...

          Iubitori sau neiubitori de cânepă tradițională, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cândva, undeva!

          NC, un țăran devenit domn, dar tot cu inimă de țăran, vorba lui Dinu Săraru; „ - Niște țărani, Costică!”

Jocuri de cuvinte - vânt

 

Jocuri de cuvinte - vânt

Geografie lingvistică

 

 

          Vânt

 

          Moto: „Vântul de seară luase ţărâna/ Şi-o-mprăştiase într-un puhoi:/ Te-ntunec, soare! striga nebuna./ Acum! Dar mâine vei fi noroi!” (Calomniatorilor, de Cincinat Pavelescu)

 

          Dacă am scris despre aer și atmosferă, despre ploaie (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ploaie-1), nor (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-1), e musai să scriem și despre vânt. Vântul este o deplasare pe orizontală și nu numai, uneori în toate direcțiile, a unor mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două sau mai multe regiuni ale atmosferei. DEX '09 (2009) și celelalte dicționare ne prezintă etimologia latină: „lat. ventus”.

          Așadar, am moștenit cuvântul vânt din cuvântul latin ventus, „vânt”, moștenit la rându-i din cuvântul proto-italic *wentos, acesta în final din cuvântul proto-indo-european (PIE) *h₂wéh₁n̥ts, derivat din *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”. Așa a apărut familia de cuvinte legate de vânt: vântos, vântura, zvânta, evantai etc.

          Mihai Vinereanu scrie despre vânt: «vânt (ar. vimtu, mgl. vânt, istr. vintu) - deplasare a unei mase de aer provocată de diferența de presiune din atmosferă. Lat. ventus „vânt” (Pușcariu, 1897; REW, 9212; Ciorănescu, 9280). Panromanic; cf. vegl. Viant. PIE *au(e)#, ue- „a bate, a sufla”, *uent-os „vânt”(IEW, 82). După Walde-Pokorny, *uent-o ar fi forma de gerunziu a rad. verbal *au(e)#, ue-; cf. Hitt. huwant „vânt”, skt. vata „vânt”, skt. vayuh „vânt, aer”, av. vata „vânt”, got. winds, v.g.s. wind „vânt”, v.isl. vindr, dan., norv., sued. vind, cymr. Gwynt „vânt”, lituan. vejas „vânt”, vetra „furtună”, toch. A want „vânt”. Der: vântu, vânticel, vântoasă, vântoaică „vijelie”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

          În diferite limbi îi corespund cuvintele:

 

❁ aḍu în chaoui;

❁ afẹ́fẹ́, ẹ̀fúfú în joruba;

❁ air (din vechile franceze air, aire, din latinescul āēr) în franceză și în valonă, aire în spaniolă, ayre în ladino;

❁ ajakatl în guerrero;

❁ andu' în iranun;

❁ ànemo în griko, anemos - ανεμος în greacă, anemos - ἄνεμος în greacă antică;

❁ angban în baoulé;

❁ angin în bisaya, iban, ilocano, indoneziană, javaneză, malai și kapampangan;

❁ anila - अनिल în sanscrită;

❁ anin în tetum, ˈanin în damară de est;

❁ anori în groenlandeză, anuri - ᐊᓄᕆ în inuktitut;

❁ avel în bretonă, awel în corni și în velșă;

❁ aya în eve;

❁ ba în kurdă;

❁ bād - باد în paștună, bâd - باد în persană;

❁ balval, bálvál în țigănească;

❁ baram - 바람 în coreană;

❁ bariyo în abaknon;

❁ bāta - ବାତ în orija, bataś - বাতাস în bengaleză;

❁ bayu în jawai, baẏu - বায়ু în bengaleză;

❁ bbarat în rungus;

❁ bej - бей în ket, bie - биә în nganassan;

❁ bentu, ventu în sardă, biento în aragoneză și în mirandeză, biento, bientu în papiamento, bint în mòcheno;

❁ biegga în sami de nord, bïegke în sami de sud;

❁ bikv - ბიქვ în svan;

❁ blæst în daneză, blåst în norvegiană și în suedeză (din vechiul norvegian blástr, „explozie”);

❁ bod - бод în tadjică;

❁ boria - ბორია, kari - ქარი în mingreliană;

❁ botah - বতাহ în assameză;

❁ brezza în italiană, breeze (din frizonul brisen, din vechiul occitan bisa) în engleză, brisa în catalană, spaniolă și portugheză, brise în franceză (secolul al XVI-lea, din spaniolul brisa), briză în română (din franțuzescul brise);

❁ bubbee în oromo;

❁ buran în yagara;

❁ caacay în afară;

❁ cagi în fidjiană;

❁ cel - жел în kârgâză, cil - җил în tătară, çil - чил în hakasă, śil - ҫил în ciuvașă;

❁ ciarakilu - чӀаракӀлу în lak;

❁ d'еlь - д'ель în urum;

❁ dabayl în somaleză;

❁ dajagi - дягӀ în dargină;

❁ duros în bikol Naga;

❁ dymgæ - дымгӕ în osetă;

❁ edi - эди în udihe, edyn - эдын în negidal, ədən - эдэн în even, ədin - эдын în evenki, əʒin - эдин, əʒi - эди, xəʒun - хэдун, xəʒu - хэду în orok;

❁ edun - ᡝᡩᡠᠨ în manchu;

❁ ehēcatl în aztecă;

❁ ejecaꞌ în mecayapan, ejekat în highland puebla și în pipil;

❁ embuyaga în ganda și în luganda;

❁ endu în maguindanao;

❁ eñin în naurui;

❁ erë în albaneză (din proto-albanezul *ōd-r-, din PIE *h₃ed-);

❁ esin, esinti în turcă (din proto-turcicul *es-, „a bate vântul, a sufla, morfologic es- +‎ -in +‎ -ti” [Nişanyan, Sevan, 2002, vezi „es-”, în Nişanyan Sözlük]);

❁ fēng - 风 în chineză, fûng - 風, 风 în chineză hakka;

❁ fiɲɛ în bambara;

❁ fɨn - фын în dungană;

❁ flatulence în engleză și în franceză, flatulență în română, flatulenza în italiană;

❁ fon - 風, 风 în wu;

❁ frymë în albaneză;

❁ gāḷi - ಗಾಳಿ în kannada;

❁ ganolvvsgv - ᎦᏃᎸᎥᏍᎬ, unole - ᎤᏃᎴ în cherokee;

❁ gaoth în galică scoțiană și în irlandeză;

❁ gar - гар în lezgină;

❁ geay în manx, gwyns în corni, gwynt în velșă;

❁ gió în vietnameză;

❁ gwát - گوات în ‎baluchi;

❁ haize în bască;

❁ halxin - һалхин în buriată;

❁ hangin în aklanon, cebuano, hiligaynon, tagalogă, tausug și waray-waray, hangin, angin, ndo' în maranao;

❁ hari în oirata;

❁ hau în maori;

❁ hāvā - हावा în nepaleză, havā - ਹਵਾ în punjabi, havā - هوا în ‎sindhi, havā - ہوا în urdu‎, havā - हवा în hindusă, hawā - ਹਵਾ în pandsabi, haẇa - হাওয়া în bengaleză;

❁ haw în zarma, hew în songhaï koyraboro senni;

❁ helim în kabilă;

❁ henndu în peul;

❁ huḷaⁿga - හුළඟ în singaleză;

❁ hunӊə - хунӊэ în even;

❁ huri - гьури în avară;

❁ iik’ în maya yucatecă;

❁ ijyecal în michoacán;

❁ iska în hausa, íssakh în tsolyáni;

❁ ixi în laz;

❁ ǰel - јел în altaică de sud, jel - жел, cel - джел în karachay-balkară, çel - чел în shor, çil - чил în hakasă, jel în karakalpak, yel - ел în bașchiră, kumică și nogaï, yel în azeră, tătară crimeană, turcă și uzbecă, ýel în turcmenă, yïl, yil, yel în uigură de vest, žel - жел în cazahă etc. (din proto-turcicul *yẹl, „vânt”);

❁ jivend în țigănească;

❁ k`ay - къай în lezgină;

❁ kalamag în higaonon;

❁ kari - ქარი în gruzină;

❁ kāṟṟ - കാറ്റ് în malajalam, kāṟṟu - காற்று în tamilă;

❁ kaze - 風 (かぜ), uindo - ウインド, windo -ウィンド în japoneză, kazi - カジ în miyako, kazi - 風 (かじ) în okinawană;

❁ kepo, celevut în sebop;

❁ kəteɣ - кытэг în koryakă;

❁ khyɑl - ខ្យល់ în kmeră;

❁ kial în bahnară;

❁ ku - ڤا în laki‎;

❁ kulak - кулак în lezgină, külək în azeră;

❁ kvrvf în mapudungun;

❁ kʿami - քամի, hoghm - հողմ în armeană;

❁ labriz în creolă seycheleză și în creolă mauritiană;

❁ le - လေ în burmai;

❁ lom - ลม în thai, lom - ລົມ în laoțiană, lum - ᦟᦳᧄ în lü;

❁ luftstrøm în daneză;

❁ lüzgär în găgăuză;

❁ mahli în alabama și în chickasaw;

❁ makani în hawaiiană;

❁ marc - марч în lak;

❁ mardež - мардеж în mari;

❁ māruta - मारुत în sanscrită, maruta, bayu în sundaneză;

❁ matagi în samoană, matangi în tongană, matai în tahitiană;

❁ mertsja - мерця în nenets;

❁ mhepo în shona, mphepo în chichewa și în nyandza;

❁ miḳ - микӏ în tabasaran ;

❁ mnw - ကျာ în mon;

❁ moḍči - मोड्चि în konkani;

❁ moya în sotho;

❁ moχ - мох în cecenă;

❁ mpbepvo, pepo, upepo, pepvo în shingazidja;

❁ muč în lesgină, muš - муш în udi, muš - 𐕌𐕒𐕡𐕐 în aghwan, muχ - мух în ingușetă (din proto-lezginul *muč, din proto-nord-caucazianul *mɨ̆lćwV);

❁ näfas - ነፋስ în amharică, argobba în ge'ez;

❁ nbung în jingpho;

❁ ndumx în bouyei;

❁ ngelaw, ngelew în volof;

❁ níłchʼi, níyol în navajo;

❁ noodin în odzsibva (ojibwe);

❁ nvmbeung în drung;

❁ osiwuo, engijape în masai;

❁ osuruk în turcă, uturuk - утурук în iakută (din turcicul osurmak, „a trage vânturi, a se băși”, moștenit din turcicul otoman osurmak - اوصورمق‎, acesta din proto-turcicul *osgur-, „a flatula”);

❁ ówera în mohawk;

❁ paros în bikol legazpi;

❁ pavan - پون în urdu‎, pavan - पवन în hindusă, pavan - પવન în gudjaráti, pavana - पवन în sanscrită, pavanamu - పవనము în telugu, pavanu - پون în sindhi;

❁ pawḳa - ܦܵܘܚܵܐ‎, poxə în asiriană neo-aramaică;

❁ pev̄o în shimaoré;

❁ phē în newar;

❁ pīŋŋk - пӣӈӈк în sami kildină;

❁ pjerd în sorabă de jos și în sorabă de sus;

❁ pšá - пша́ în abază;

❁ rera - レラ în ainu;

❁ rḥ - 𐎗𐎈 în ugaritică;

❁ rīḥ - ريح în arabă, riħ în malteză, rúakh - רוח în ebraică, ruekh - רוח în idiș;

❁ rik, riknjenje în sorabă de jos;

❁ rivotra, tsiko, tsioky în malgașă;

❁ rlung - རླུང în tibetană;

❁ rookw în yurok;

❁ rüzgar, rüzgârı în turcă, rüzgâr în turcă și în tătară crimeană;

❁ sal'kn - салькн în kalmükă, salgın - салгын în tuvenă, salğın - салғын în shor, salhi - салхи în mongolă, salkïn - салкын în altaică de sud;

❁ šamal - шамал în kârghâză, šamol - шамол în yagnobi, shamal - شامال în uigură‎, shamal, samal în karakalpak, shamol în uzbecă;

❁ sarup în kimaragang;

❁ saxra în aimară;

❁ sirisiri în paumarí;

❁ slagux în aleutină;

❁ sobak în bau bidayuh;

❁ suka în kotava;

❁ szél în maghiară (dintr-o limbă turcică, vezi ciuvașul śil - ҫил, turcicul otoman yel - یل‎ etc.);

❁ tate în dakota;

❁ tembo în kongo;

❁ temmera - తెమ్మెర în telugu;

❁ thaya în aimară;

❁ timili în chamicuro;

❁ tıal - тыал în dolgană și în iakută;

❁ tokerau, toηa în rapa nui;

❁ töl - тöл în udmurtă;

❁ tongus în lotud;

❁ töv - тöв în komi;

❁ tūļ în livoniană, tullei în veps, tuul în estonă și în veps, tuul' în voro, tuuli în finlandeză, ingriană. kareliană, kven și votică;

❁ tumu în sumeriană;

❁ tyryrykane în apalașă;

❁ uliqtuq în inupiak;

❁ umbúíny în tunen;

❁ umoya în xhosa și în zulu, umuyaga în ruandeză;

❁ ˈun în babară de sud-est;

❁ upepo în swahili;

❁ va în zazaki;

❁ vaan în métchif;

❁ vai - ވައި în dhiveni;‎

❁ van în haitiană, vänt în emiliană (bologneză), vânt în română și în megleno-română, vent în franceză (din vechiul francez vent, din latinescul ventus, din proto-italicul *wentos, în final din PIE *h₂wéh₁n̥ts < *h₂weh₁-, „a adia”), catalană, lombardă, normandă, occitană piemonteză, provensală și romanșă, vent, vènt, vento în valenciană și în venetă, vent, viant în tourangeau, vent' în kabuverdianu, vente în novială, vento în esperanto, galiciană, genoveză, ido, interlingua, istriotă, italiană și portugheză, ventu în corsicană și în siciliană, ventus în latină, viant în dalmată, viento în aragoneză, spaniolă și napolitano-calabreză, vientu în asturiană și în extremaduriană, vimtu în aromână, vind în norvegiană și în suedeză, vindr în norvegiană veche, vindur în feroeză și în islandeză, vinse în franco-provensală, vint - ווינט în idiș, vint în friuliană, picardă și valonă, vintu în istro-română, Wand în luxemburgheză, want în tochariană A, wiend în flamandă occidentală, win în bislama și în tok pisină, Wind (din medievalul germanic wint, din vechiul germanic wint, din proto-vest-germanicul *wind) în bavareză, germană și saxonă de jos, wind în engleză (din medievalele engleze wynd, wind, din vechiul englez wind, „vânt”, din proto-vest-germanicul *wind, din proto-germanicul *windaz, din PIE *h₂wéh₁n̥tos, „vânt”, din precedentul PIE *h₂wéh₁n̥ts, „vânt”, derivat din participiul prezent al lui *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”), afrikaans, engleză veche, limburgheză și neerlandeză, winds - 𐍅𐌹𐌽𐌳𐍃 în gotică, winj în frizonă, Wint în germană plautdietsch, winti în sranan, wyn în frizonă;

❁ vārā - वारा în marathi;

❁ varma - варма în erza și în moksha;

❁ vāta - वात în sanscrită, vāta în paliri;

❁ vāyu - वायु în sanscrită;

❁ vécer - вецер în bielorusă, vėjas în lituaniană, vetar - ветар în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, veter - ветер în rusă, slovio și macedoneană, veter în slovenă, větrŭ - вѣтръ în slavă veche, větrŭ - ⰲⱑⱅⱃⱏ în glagolitică, vietor în slovacă, víter - ві́тер în ucraineană, vítr în cehă, vjatăr - вятър în bulgară, vjãtăr în slovinciană, vjetar - вје̏тар în sârbă și în sârbo-croată, vjetar în bosniacă și în croată, v́otĕr în polabă, wětr în sorabă de sus, wětš în sorabă de jos, wiater în cașubă, wiatr în poloneză, wjatr în sileziană, wjôter în polabă;

 

 Veter - ветер

 

❁ vējš în letonă, viejs în latgaliană;

❁ vien în volapük;

 

Cuvântul vânt în câteva limbi

 

❁ vies în jamaicană;

❁ vir în baure;

❁ vorvori - ворвори în tatsky;

❁ vōt - во̄т în mansi;

❁ wad - уад în osetă;

❁ waḻpa în pitjantjatjara;

❁ warri în kaurna, wayra, waira în quechua;

❁ wǫ́nemą în taos;

❁ wʾd /wāδ - 𐭅𐭀𐭃 în partiană;

❁ xaaxa în saho;

❁ xat - хат în tuvenă, xădun - хэдун în nanai, mxedu - хэду în orok și ulch;

❁ xiohói în pirahã;

❁ xỏ în muong;

❁ yaing în tobi;

❁ yejyecatl în tetelcingo;

❁ yente în tochariană B;

❁ yue - 風 în chineză cantoneză;

❁ yvytu în guarani;

❁ źə - жьы în kabardină, ž̍əbġă - жьыбгъэ în adige;

❁ ǂqhùe în ǃxóõ.

 

 

 

          Vântul în viață

 

          Moto: „Privind-o cu încântare/ Cum o întruchipase Sfântul,/ Aştepta cu nerăbdare/ Timpul când va bate vântul.” (Adam adorând-o pe Eva, cu frunza acoperitoare, de Petre Gigea-Gorun, din revista Cugetul)

 

          Știm toți că Pământul are atmosferă, cuvânt pe care l-am moștenit din cuvântul francez atmosphère, moștenit din neo-latinul atmosphaera, împrumutat „gratis” din greceștile antice atmós - ἀτμός, „abur”. + sphaîra - σφαῖρα, „sferă”, adică atmo- +‎ -sferă. Din franceză au apărut și atmosphere în engleză, Atmosphäre în germană, atmosfera - атмосфера în rusă etc.

          Atmosfera este învelișul de aer sau alte gaze ale Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, dar și din urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.

Atmosfera și straturile sale

       Atmosfera actuală a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N₂) în proporție de aproape 4/5 sau 78,2 %, oxigen molecular diatomic (O₂), 20,5 %, argon (Ar), 0,92 %, dioxid de carbon (CO₂), 0,03 % , ozon sau oxigen triatomic (O₃), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli (+flatulația vacilor?) etc.

       Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte caracteristici precum densitate, grosime, transparență etc. Detalii asupra compoziției și straturilor atmosferei găsiți ușor în internet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m%C3%A2ntului). Revenim la vânt, fenomen care ne dă de gândit.

Reamintim că vântul este mișcarea naturală a aerului sau a altor gaze în raport cu suprafața unei planete.

UE are logică?

       Vânturile apar pe o serie de scări, de la fluxuri de furtună care durează zeci de minute, la brize locale generate de încălzirea suprafețelor terestre și care durează câteva ore, până la vânturi globale rezultate din diferența de absorbție a energiei solare între zonele climatice de pe planeta Pământ. Cele două cauze principale ale circulației atmosferice la scară largă sunt încălzirea diferită dintre poli și ecuator și rotația planetei (efectul Coriolis).

       În zonele tropicale și subtropicale, circulațiile termice scăzute peste teren și platourile înalte pot determina circulații musonice. În zonele de coastă, ciclul briza mării/ briza uscată poate defini vânturile locale. În zonele care au teren variabil pot predomina vânturile de munte și vale.

Cireșul se mișcă cu vântul care suflă cu aproximativ 22 m/sec (aproximativ 79 km/h)

 

       Vânturile sunt clasificate în mod obișnuit după scara lor spațială, viteza și direcția lor, forțele care le provoacă, regiunile în care apar și efectul lor. Vânturile au diferite caracteristici: viteză (viteza vântului); densitatea aerului sau gazului; conținut de energie sau energie eoliană.

       În meteorologie, vânturile sunt adesea menționate în funcție de puterea lor și de direcția din care suflă. Convenția pentru direcții se referă la de unde vine vântul exprimată față de punctele cardinale. Un vânt „de vest” sau „vest” suflă de la vest la est, un vânt „de nord” suflă spre sud etc.

       Fenomenele scurte de vânt de mare viteză sunt denumite rafale. Vânturile puternice de durată de zeci de minute sunt numite furtuni. Vânturile de lungă durată au diverse denumiri asociate cu puterea lor medie, cum ar fi briza, furtuna, furtuna puternică și uraganul.

       În spațiul cosmic, vântul solar este mișcarea gazelor sau a particulelor încărcate de la Soare prin spațiu, în timp ce vântul planetar este degajarea de gaze cu elemente chimice ușoare din atmosfera unei planete din spațiu. Cele mai puternice vânturi observate pe o planetă din Sistemul Solar au loc pe Neptun și Saturn.

       În civilizația umană, conceptul de vânt a fost descris încă din mitologie, a influențat evenimentele istoriei, a extins gama de transport și război și a oferit o sursă de energie pentru munca mecanică, electricitate și recreere.

       Vântul permite deplasările pe apă ale navelor cu vele, pe fluvii, pe mările și oceanele Pământului. Baloanele cu aer cald folosesc vântul pentru a face deplasări scurte, iar zborul cu motor îl folosește pentru a crește portanța și a reduce consumul de combustibil.

       Zonele de forfecare a vântului cauzate de diferite fenomene meteorologice pot duce la situații periculoase pentru aeronave. Când vânturile devin puternice, copacii și structurile create de om pot fi deteriorate sau distruse.

       Vânturile pot modela formele de relief, printr-o varietate de procese eoliene, cum ar fi formarea de soluri fertile (de exemplu loess) și prin eroziune. Praful din deșerturile importante poate fi mutat de vânturile predominante la distanțe mari de regiunea sursă, că ați cam simțit praful saharian.

       Vânturile care sunt accelerate de topografia accidentată și asociate cu focare de praf au primit denumiri regionale în diferite părți ale lumii datorită efectelor lor semnificative asupra acelor regiuni. Vântul afectează și răspândirea incendiilor de vegetație (de exemplu în Grecia).

       Vânturile pot dispersa semințele de la diferite plante, permițând supraviețuirea și dispersarea acestor specii, precum și populațiile de insecte și păsări zburătoare. Atunci când este combinat cu temperaturile scăzute, vântul are un impact negativ asupra animalelor. Vântul afectează depozitele de alimente ale animalelor, precum și strategiile lor de vânătoare și de apărare. Lăsăm colegii vânători, climatologi, metereologi, geografi să se exprime (https://en.wikipedia.org/wiki/Wind). 

 

 

 

       Vântul în expresii (pamflet)

 

       Moto: „Vânt în suflet, frig în cap;/ s-a făcut atât de rece/ încât nici nu mai încap/ cei veniţi să nu mai plece!” *(Însingurare, de Ioan Hapca, din Reflecţiuni diverse)

 

       Un „vânt rău” înseamnă o întâmplare nenorocită care lovește pe cineva, cam cum a fost răspândirea covidului, din întâmplare de la o sucursală din China a unei firme multinaționale farmaceutice, firmă care, din întâmplare, a creat și vaccinul anticovid, promovat și cumpărat de Ursula, din întâmplare Eva Adamului de la acea firmă.

       Și ca din întâmplare, nu știm la insistența cui, Cîțu, matrafoxatul arestat în Iowa, SUA, a cumpărat vaccinuri cât pentru populația Europei. E cel care, din întâmplare, nu a luat treapta, din întâmplare fu mutat de la profesională la liceu, din întâmplare nu a reușuit de două ori la ASE și tot din întâmplare nu știe cine i-a achitat taxa de studii în Iowa. CIA, ce zici?

       „Ca vântul”, adică foarte repede, clubul de discuții CSAT a decis să nu mai facem comerț sau să avem afaceri cu China sau cu alte state, ci doar cu cei care ne-au bombardat în aprilie 1944, ridicându-le lor două monumente, iar victimelor bombardamentelor lor niciun monument.

       Tot „ca vântul” clubul de discuții a decis să donăm un sistem de rachete Patriot ucrainenilor, cei care prin rapt dețin partea de nord a Bucovinei (cu albastru) și sudul Basarabiei, Bugeacul (cu roșu).

 România și teritoriile furate

 

       Din întâmplare guvernul a hotărât „ca vântul” să dezvolte americanii în România, fără licitație, minireactoare nucleare, neacceptate în SUA, modelul experimental fiind dezvoltat nu pe o parcelă a statului, ci, din întâmplare, particulară. Acum finanțăm „ca vântul” studiul de fezabilitate pentru producția de serie.

       Din întâmplare, guvernul a decis, „ca vântul”, ca americanii să realizeze, tot fără licitație, dar nu „ca vântul”, ci într-un deceniu, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Guvernul ne anunță „ca vântul”, că tot americanii, fără licitație, vor face un studiu de fezabilitate pentru folosirea apei geotermale în termoficarea municipiului București. Cum naiba or fi reușit orădenii să realizeze acest lucru fără americani, nu pricep.

       Cum vine un american la București, în loc să-l întrebăm „ce vânt te aduce? Vize?”, care se spune cuiva care a venit pe neașteptate, noi îi pupăm mâna și-l întrebăm cât vrea. Behtel e un exemplu destul de clar, înțeles chiar și de Năstase.

 

E chipajul de 4 (D)RAME

 

 

Ocolul Pământului în două mandate

 

       „A se așterne vântului” înseamnă a alerga foarte repede, dar la figurat, cu avionul particular, nu pe jos, cu aterizare obligatorie la Sibiu contra doar a 26.000 de euro. Așa a reușit celebrul scriitor Jules Werner să-și dezvolte opera cu lucrarea Ocolul Pământului în două mandate.

 

 

Alegeți (tupeu): ori folclor, ori căldură

 

       „A se duce pe aripi de vânt” înseamnă a se duce foarte repede, așa cum s-a dus primarul Nicușor Dan să semneze desființarea orchestrei de muzică populară Valahia a primăriei, realizare pentru care l-au votat pentru un nou mandat toți ioamenii de cultură și de artă, toți dirijorii, toți soliștii de orice tip de muzică, toți oamenii iubitori de folclor, de se miră până și violonistul și dirijorul Zorilă.

       Știm că prin unele localități politicienii s-au străduit să desființeze fabricile și uzinele create de cel împușcat și unde lucrau cinstit românii, mulți căutându-și de muncă în alte țări. Așa că prin multe localități ale țării cam „bate vântul”, din populate, acestea devenind pustii.

       Cu toată legea pensiilor ce va intra în vigoare în septembrie, explicată și paraexplicată propagandistic de ministrul muncii și de șeful casei de pensii prin propagandă plătită din banii noștri la toate posturile TV, mai ales la România TV, veți constate că majorității pensionarilor „îi va sufla vântul în buzunare”, adică bătrânii rămân tot săraci.

       Asta se întâmplă când alții „aruncă banii în vânt”, precum Rizea, care i-a dat lui Geoană, președinte PSD, 100.00 de euro pentru un post de parlamentar, i-a plătit vacanța la Monaco, excursia cu iahtul pentru aniversarea zilei fiicei, vizita în restaurante și în cluburi. În club, doar rezervarea mesei costa 6.000 de euro.

       Și „din cele patru vânturi” se pregătește știrea că Geoană va candida la prezidențiale, pentru meritul că a avut locul americanului la vicepreședinția NATO, că fu președinte de o noapte, că a dat înapoi ceasurile, nu la trecerea la ora de vară, ci lui Vanghelie, de unde le primise ca mită, constatată de DNA. Are meritul de a-și lămuri cumnatul să nu se prezinte în România, unde l-a uns director de bancă de stat, după condamnarea la închisoare pentru corupție.

       Iar Ciolacu, sfătuit de turcitul Ponta, care vroia să ne îmbogățească cu o mare moscheie în capitală, așteaptă „să vadă „dincotro bate vântul” la congresul PSD, că îi e cam frică să candideze, gândindu-se la sărăntocul Geoană, agreiat și de americani.

 Ciucă al lor, al celor care l-au decorat

 

       Chestia e că stau destul de bine pe picioare candidații Șoșoacă, Lasconi sau A(i)URistul Simion, „nu-i bate vântul”. „Nu-l bate vântul” nici pe Ciucă al lor, al celor care l-au decorat. A, da, „l-a bătut Vîntu” și pe Geoană, când l-a dat în gât Băsescu că a fost la Vîntu la spa cu o noapte înainte de dialogul candidaților moderat de colonelul Turcescu.

       Fiindcă veni vorba de militari, la îngrămădeala din decembrie 1989, botezată revoluție, iar de procurori lovitură de stat, comandanții unităților militare, viitorii generali, au ordonat militarilor „să tragă în vânt”, ca la nuntă, că nu se vedea niciun inamic noaptea, în trei-patru zile unitățile rămânând fără muniții.

       Așadar, „luați-vă vânt” spre alegerile prezidențiale și parlamemtare, scăpând de sub controlul conducătorilor ce vă duc în neant, luați în mână o „sfârlează de vânt”, adică o giruetă și orientați-vă. Va apărea de undeva un „fuior de vânt” bun, vreun vârtej de vânt. Dar să nu fie tornadă, că stau românii în cârciumă când militarii, pompierii și jandarmii lucrează.

       Feriți-vă de „vântul turbat” ce bate dinspre UE, de „vânt rău” ce vine de la NATO. Nu credeți „vorbele-n vânt”! Politicienii ne cam lasă „în voia vânturilor”, adică la voia întâmplării. Cam vor război...

Englezii folosesc wind, „vânt”, cu sinonimele breeze, draft, gale. 

 

Wind rose

 

       Mai întâlnim: scattered to the four winds (împrăștiat în cele patru vânturi; ceva căruia nu i se știre locul); see which way the wind is blowing (vezi cum bate vântul; a fi nehotărât); turn with every wind (a se întoarce cu fiecare vânt; a fi nehotărât); whistle down the wind (fluieră vânt; nu-i pasă de nimeni); wind chart (harta sau diagrama vânturilor); wind-cheater (vorbe-n vânt); wind energy (energia vântului); windmill (moară de vânt); wind rose (roza vânturilor); winds of change (vântul schimbării; progres); you don't need a weatherman to know which way the wind blows (n-ai nevoie de Busuioc ca să știi de unde bate vântul) etc. 

 

Éventail Louis XV

 

       Francezii folosesc vent, „vânt”, din care au derivat: aller contre le vent (a merge contra vântului; a fi împotriva tendinței); aller le nez au vent (a merge cu nasul în vânt; a fi încrezut); au vent (în vânt); bon vent (vânt bun; pentru marinari); éventail (evantai); faire du vent (a face vânt); moulin à vent (moară de vânt); rose des vents (roza vânturilor); se battre contre des moulins à vent (a se lupta cu morile de vânt; a combate o himeră); vent en poupe (vând în pupa); ventilateur (ventilator) etc.

       Francezii au și proverbe și zicători (proverbes et phrases toutes faites), precum: autant en emporte le vent (pe aripile vântului, metaforă); le vent a tourné (vântul s-a întors; cursul lucrurilor nu mai e favorabil); petite pluie abat grand vent (ploaia mică învinge vântul mare); qui pisse contre le vent mouille sa chemise (care se pișe contra vântului își udă cămașa); qui sème le vent récolte la tempête Icine seamănă vânt culege furtună) etc. Nu e nevoie de explicații...

       Nemții au Wind, „vânt”, din care au derivat: Abendwind (vânt de seară); Bergwind (Vânt de munte, film austriac din 1963, în germană Sturm am Wilden Kaiser); Fahrtwind (vânt la bord); Gegenwind (vânt din față); Herbstwind (vânt de toamnă); Höhenwind (vânt de mare altitudine); Starkwind (vânt puternic); Windbeutel (spumă de cremă, chou à la crème); Windbluse (hanorac); Windbö (rafală de vânt); Furzwind (flatulație); Windkraft (energie eoliană); Windmühle (moară de vânt); Windrose (roza vânturilor); Windshutz (protectie împotriva vântului); Windzug (curent de aer) etc. 

 

Un general explică art. 5 din tratatul NATO

 

       Nemții au și proverbe și zicători (Sprichwort und Sprüche), precum: durch den Wind sein (a fi în vânt; confuz); in den Wind reden (a vorbi în vânt); jedem riechen seine eigenen Winde wohl (vânturile miros bine bășinoșilor); jemandem den Wind aus den Segeln nehmen (a scoate vântul din pânzele cuiva; a-i împiedica acțiunile, a-i tăia elanul); sein Fähnchen nach dem Wind hängen (atârnă steagul lui de vânt; i se fâlâie); Wer Wind sät, erntet Sturm (cine seamănă vânt culege furtună) etc.

       Am ajuns la cei cu operația specială, despre care (la adresa https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-invazie.html) am scris cu ceva timp în urmă „Jocuri de cuvinte - invazie”.

       Ei au veter - ветер, dar și expresii aparte și cuvinte compuse (Фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: бросать деньги на́ ветер (a arunca banii în vânt); бросать слова на́ ветер (a arunca cuvinte-n vânt); ветер в голове (vânt în cap; fără minte); держать нос по́ ветру (a fi cu nasul în vânt; încrezut); звёздный ветер (vânt stelar); как ветром сдуло (ca și cum vântul a suflat departe); откуда ветер дует (de unde bate vântul); подбитый ветром (adiere de vânt); роза ветров (roza vânturilor); собака лает - ветер носит (câinele latră - vântul bate; câinele latră, caravana trece) etc. Înțelesul îl ghiciți. 

 

 

       Vântul în (c)arte

 

       Moto: „Împins de vântul cel domol,/ Ulise, iarna, cu ocol,/ Scăpat-a teafăr de sirene./ Scăpa-vei oare de... catrene?” (Unui poet care a citit „Ulise iarna", de Gheorghe Culicovschi, din cenaclul „Viaţa Buzăului", 1989)

 

       Ispirescu știa ce e vântul turbat, vânt care suflă cu putere la o mare înălțime și care face să turbeze păsările care ajung acolo („Și lovindu-l cu aripa, îl făcu un pui de corb și îl vârî într-un stol de corbi ce se urcase până la vântul turbat.”).

       Lovinescu folosea expresia ce se spune cuiva care a venit pe neașteptate („Ce vânt te aduce pe aici?”). Vajnicul călător Hogaș prefera uneori „să se ducă pe aripi de vânt”, adică foarte repede. Agârbiceanu ne dezvăluia că funcționarii statului erau prost plătiți („Ce, vrai numaidecât să-ți iasă feciorul condeieriu, ca să-i sufle vântul prin buzunări?”).

       Vlahuță scria pe timpul când farmaciile nu erau multe ca acum, de te întrebi unde se găseau medicamentele („Radu căzuse la pat... Mama Ilinca bocea pe la toate pragurile și se da-n vânt după leacuri”). Caragiale folosea expresia „a vorbi în vânt”, adică degeaba. („Vorbesc unui om tare deștept și de neam mare; n-am teamă că vorbesc în vânt”).

 

Vânt versat, de Gheorghe Văduva

 

       Și Arghezi pomenea expresii cu cântul („Da, lauda-i frumoasă și-o credem pe cuvânt,/ Dar pîn' la urma urmei rămâne vorbă-n vânt” sau „Cenușa morților să fie aruncată în cele patru vânturi”), ca și Rebreanu („Toate nădejdile lui s-ar împrăștia în vânt și ar rămâne tot așa de becisnic ca până acuma”).

       Exemplele ar putea continua cu Camil Petrescu („În jurul caretei lui Cantacuzino... erau cinci-șase mari boieri care simțiseră cum bate vântul”), Caragiale („Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul”), Eminescu („Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt” sau „Ei numai doar durează-n vânt/ Deșerte idealuri”) sau Camil Petrescu („Jean rămâne cu nasul în vânt, interzis, speriat”). Exemplele ar putea continua.

       Și scriitorii străini au scris despre vânt. Cred că unii își amintesc de romanul Pe aripile vântului (Gone With the Wind), scris de Margaret Mitchell, după care s-a turnat filmul cu acelaș titlu, în 1939, regizat de Victor Fleming, cu Vivien Leigh și Clark Gable în rolurile principale. Este unul din cele mai vizionate filme din istorie, deținând recordul de cele mai mari încasări.

       Acum sunt contestate și romanul și filmul de mișcarea progresistă a acestui secol, când nu ai voie să pronunți cuvântul negru sau alte cuvinte (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-negru-1). Ești amendat și hulit. Puteți vedea filmul de la cinematecă AICI sau la adresa https://www.youtube.com/watch?v=UkB-fLKpZRc.

 

Pe aripile vântului (film, 1939)

 

       Cum în engleză wind, „vânt”, înseamnă, la figurat, și mere breath or talk, „doar respirație sau vorbire” empty effort, „efort în zadar”, sau idle words, „cuvinte degeaba”, în 1667, în Cartea a VI-a, Paradisul pierdut, John Milton scria: „Nici nu lua în seamă vântul / Amenințări și-nfricoșare.” (Nor think thou with wind / Of airy threats to awe. [1667, John Milton, “Book VI”, în Paradise Lost. […], London: […] [Samuel Simmons], and are to be sold by Peter Parker […]; [a]nd by Robert Boulter […]; [a]nd Matthias Walker, […], OCLC; republished as Paradise Lost in Ten Books: […], London: Basil Montagu Pickering […], 1873, OCLC]).

       Pentru germanicul Wind, „vânt”, Siegbert A. Warwitz și Anita Rudolf, în Despre sensul jocului, reflecții și idei de jocuri, scriau în 2016: „Pilotul de parapantă se joacă cu posibilitățile tehnice ale aeronavei sale și cu abilitățile sale: deschide planorul, lasă vântul să intre în camere și să le umfle, [...] Se joacă cu liniile, frânele, forțele vântului în parapanta lui.” (Der Gleitschirmflieger spielt mit den technischen Möglichkeiten seines Fluggeräts und mit seinen Fertigkeiten: Er zieht den Schirm auf, lässt den Wind in die Kammern greifen und sie aufblähen, […] Er spielt mit den Leinen, den Bremsen, den Kräften des Windes in seinem Gleitschirm. [Siegbert A. Warwitz, Anita Rudolf: Vom Sinn des Spielens. Reflexionen und Spielideen. Schneider, Baltmannsweiler 2016, ISBN 978-3-8340-1664-5, Seite 8]).

       Franțuzescul vent, „vânt”, e și el prezent în literatură. Octave Mirbeau, în Capul tăiat (Scrisori din cabana mea), scria în 1885: „Toată ziua a suflat un vânt amar dinspre vest; cerul a rămas jos și trist și am văzut niște corbi trecând în zbor...” (Toute la journée, un vent aigre a soufflé de l’Ouest; le ciel est resté bas et triste, et j’ai vu passer des vols de corbeaux… [Octave Mirbeau, La Tête coupée», Lettres de ma chaumière, 1885]).

       Revenind la rusescul veter - ветер, arhaic și poetic și vetr – ветр, Cehov, în Visul, scria în 1884: „Vântul, umed, rece, pătrunzător, bate la ferestre și acoperișuri cu furie crâncenă.” (Ветер, сырой, холодный, пронизывающий, с неистовой злобой стучит в окна и в кровли. [А. П. Чехов, «Сон», 1884 г.]).

       Arhaicul vetr - ветр este folosit de Pușchin în De la A. Chenier, scria în 1835: „Vântul sufla; un fluier și un vuiet se-auzi;/ Focul trosnește; iar în curând flăcări, zgomote,/ Se duce la cer duhul nemuritor al eroului.” (Дунул ветр; поднялся свист и ре́в;/ Треща горит костёр; и вскоре пламя, воя,/ Уносит к небесам бессмертный дух героя. [А. С. Пушкин, «Из А. Шенье», 1835 г.]).

       Nu putem încheia literatura, fără a aminte de expresia „a te lupta cu morile de vânt”, care înseamnă de fapt a realiza o acțiune fără rost, a lupta cu probleme care nu există. Expresia a fost inspirată din aventurile lui Don Quijote, eroul cărții Don Quijote de la Mancha, romanul cel mai tradus și cel mai vândut din lume al scriitorului Miguel de Cervantes Saavedra.

       Alonso Quixano (sau Quijano), un hidalgo sărac ce se apropie de vârsta de 50 de ani („hidalgo”, în spaniolă, provine de la hijo de algo - fiul cuiva care a fost „cineva”, de spiță nobilă) locuiește împreună cu nepoata sa într-o porțiune necunoscută a ținutului La Mancha. Cititor pasionat de romane cavalerești, Don Quijote ajunge să se considere un „cavaler rătăcitor” astfel că pornește la drum călare pe iapa sa, Rosinanta, înarmat cu arme din carton.

  

Don Quijote și Rocinante, autor Honoré Daumier

 

       Întocmai ca eroul din romanele de aventură pe care le citea, Amadis de Gaula, el își alege o domniță căreia să-i dedice victoriile din bătălii, Dulcinea del Toboso, o țărancă dintr-un ținut vecin, pe numele adevărat de Aldonza Lorenzo, dar care în realitate nu era nici nobilă, nici frumoasă.

       Însoțit de Sancho Panza, legătura lor ilustrând „relația antagonică realitate-irealitate”, în aventurile sale, faimosul Don Quijote a pornit să se lupte și cu nişte mori de vânt, pe care, în închipuirea lui înfierbântată, le luase drept adversari. De aici, „a te bate cu morile de vânt” înseamnă a te lupta cu himere, cu năluci, cu lucruri care de fapt, nu există. 

 

 

       Vântul în onomastică

 

       Moto: „Stau pe gânduri şi discern/ Şi mă-ntreb ca prostu-n vânt:/ Cum să cadă un guvern/ Care este la pământ?!” (Janet Nică, Nedumerire)

 

       Vântul a pătruns și în toponime. Există și un vânt numit Sfânta Ana (Santa Ana wind. vent de Santa Ana sau Santana wind), derivat de la numele spaniol al unei vechi localități din sudul Californiei, + wind. Există și râuri numite Vânt, Wind River în: Yukon, Canada; Yukon-Koyukuk Census Area, Alaska; Larimer County, Colorado; Yamhill County, Oregon; Skamania County, Washington; Pierce County, Wisconsin; Wyoming etc.

       De la denumirea Wind River au derivat alte toponime (Wind River Basin, Wind River Canyon, Wind River meridian, Wind River Mountains, Wind River Pass etc.). Windberg (Muntele Vânt) este numele unei comune germane din Bavaria.

       Există și două grupuri de insule cu numele Sous-le-Vent (sub Vânt), unul în Oceanul Pacific (în l’archipel de la Société), între Australia și America de Sud, altul în Marea Caraibelor, în Micile Antile (Petites Antilles).

       Începem abrupt cu prenumele englez Wind, devenit și nume de familie, derivat din wind („vânt”, cu multe sensuri, de mișcare a aerului, flatulație etc.). Acest nume apare și la olandezi, danezi, suedezi ș.a. Apare și la nemți ca Wind, dar și ca Wint, ca De Wind, dar și ca Wendt (după englezi).

       Dar aici greșesc, deoarece Wendt, nume german și danez provine de la Wende, nume german pentru insul popoarelor slave, mai ales pentru sorabi și cașubi, de la granițele germano-polone.

 

 

Wind („Vântu”) într-o rețea

 

       După „Wind Name Meaning, Family History, Family Crest & Coats of Arms". January 2000”, cei mai mulți cu numele de familie Wind existau în SUA (3.778 persoane), Germania (3.135), Țările de Jos (2.868) și Danemarca (1.692, https://www.houseofnames.com/wind-family-crest). La adresa https://discover.23andme.com/last-name/Vent găsiți informații despre numele de familie Vent.

       Veți constata, de exemplu, că etnicitatea asociată mumelui de familie Vent în SUA rămâne dominantă în 2010 (albii 84,04%) față de 2000 (albii 83,45%), după date ale recensămintelor (Decennial U.S. Census data).

Slavii Elena, Natalia și Mila Veter - Ветер („Vântu”) în rețea

 

       Nu vă faceți că nu știți de acest nume în limba română. Sorin Ovidiu Vîntu, om de afaceri e cunoscut din scandalul FNI. Revista Capital l-a poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată la 800 milioane euro.

 

Alde Vîntu vă salută!

 

       El s-a întâlnit cu Geoană „la spa” și l-a dat în gât lui Băsescu la întâlnirea moderată de colonelul Turcescu, de l-a făcut președinte doar „de o noapte”. E ăla al cărui cumnat, frate cu „Mihaela mea”, fu director de bancă de stat, a furat și a fost condamnat. Se odihnește în Turcia! Și acum Geoană barcagiul, din echipajul 4 (d)rame sau 4 (pana)rame, se vrea președinte pentru mulți ani, îndemnat și de democrații americani!

       Dar SOV e important că deține grupul media Realitatea-Cațavencu, care a cuprins, în cea mai extinsă formă, radiourile Guerrilla, Realitatea FM, Gold și Alpha, revistele Academia Cațavencu, Tabu, SuperBebe, Idei în Dialog, 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Realitatea Plus, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn. Cine deține informația deține totul! Ba fraierilor care au pus botul le-a mai șmanglit și banii prin FNI .

 

Alți Vântu de pe la noi!

 

       Iubitori sau nu de vânt, briză, uragan sau tornadă, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!

 

Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vânt.pdf

       NC