Jocuri de cuvinte - alun

 Jocuri de cuvinte - alun

Geografie lingvistică

       Alunul

       Moto: „O cojiță de alună trag locuste, podu-l scutur,/ Cu musteața răsucită șede-n ea un mire flutur.” (Călin, Mihai Eminescu)

       Copil de țăran, dacă am scris despre pomul pe care l-am iubit nespus, măr (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mar-partea-intai), trebuie să scriu și despre alun, că doar locuiam în copilărie doar la 700 de metri de o mare pădure de foioase, în care existau multe „alunișuri” (grupuri de tufe de alun).

Pe „ulița gâștei”, acum strada Primăriei, unde am învățat ce sunt alunul, alunișul și alunele

       Alunul este, conform celor 49 de definiții din dicționarele românești, un arbust din familia betulaceelor, cu frunze rotunde, cu flori monoice, cu fructe comestibile (Corylus avellana), care crește prin păduri și tufișuri, fiind uneori cultivat.

       Numele de alun derivă din denumirea fructului său, alună, cuvânt moștenit dintr-o rădăcină latină vulgară *abellona, din latinescul abellāna, „alună”, de la numele unui oraș din Italia, Abella sau Avella. Comparați alună cu alună în aromână, aulana în occitană, avelã în portugheză, avellana în spaniolă.

Alun și frunze de alun

Alune

       În diferite limbi alun se traduce prin:

֎ abeleira f în galiciană, abelyano, puno ng abelyana în tagalogă, ablanal f în asturiană, avelaneira, avelãzeira, aveleira în portugheză, avelanièrm m, averassèr m în occitană, avelaniero în ido, avelinier m în franceză, avellaner în catalană, avellanera în aragoneză, avellaniero în interlingua, avellano m în italiană și în spaniolă, avelujo, avelarbo în esperanto;

֎ akharot - अखरोट în hindusă;

֎ alognier în franco-provensală;

֎ alun m, aluniș n în română;

֎ ӕxsӕrbyn - ӕхсӕрбын, ӕxsӕr - ӕхсӕр în osetă;

֎ arepșnik - арэшнік m în bielorusă, ořeší în cehă, orešnik - орешник în rusă (din oréx - оре́х, „nuc, nucă”, + -nik - ‎ -ник, din proto-slavicul *orěxъ);

֎ bla`ring - бӀаьринг în ingușetă;

֎ bolbukta - болбукта în iakută;

֎ bunduq, funduk - بُنْدُقْ m în arabă;

֎ calltainn f în galică scoțiană, coll m în irlandeză, collen în galeză, coull în manx, cyll f pl în galeză, koll, kollen f, gwydhen know f în corni, kollenn în bretonă, kollwydhenn în corni;

֎ codriyi m, couodre, coudre în normandă, coudrier m în franceză (din coudre, „a coase, a repara”, +‎ -ier), coudraie f (aluniș) în franceză;

֎ corulus f în latină, Corylus în convenții internaționale (wikispecii);

֎ dieka în kotava;

֎ domisolsire, d'omisolsire în solrésol;

֎ ereq̇naχod - ерекънаход în udi;

֎ fandgh - فندق în în persană;

֎ filbert în engleză („alune și alun”, din precedentele filbert-nut, Philibert-nut, din medievalul englez filbert-note, din anglo-normandul noix de filbert, numite așa pentru că sunt coapte în apropiere de ziua sfântului Philibert);

֎ fındık în turcă (din turcicul otoman funduk, fındık - فندق, din arabicul funduq - فُنْدُق, din persanul medieval pondik, pndk', „alun”, prescurtare din grecescul antic Pontikón káruon, Pontikón káruon - Ποντικόν κάρυον, din Pontikón - Πόντικón, „Pontikón”, o regiune din Turcia, + káruon - κάρυον, „nucă”), fındıklık (aluniș) în turcă, fındıq în azeră, fundici în română (din turcicul otoman funduq – فندق etc.), funduk - фундук în rusă (din tătărescul crimean funduq, fındıq, din turcicul otoman funduq – فندق etc.), fountoukiá - φουντουκιά f în greacă (din fountoúki – φουντούκι, „alune”, + -ia - ‎ -ιά, din turcicul otoman funduq - فندق etc.);

֎ gaeamnamu - 개암나무 în coreană;

֎ gorișnik - горішник m ucraineană (vezi orișnik - оришник);

֎ hasel în afrikaans, Hasel (din medievalul germanic hasel, din vechiul germanic hasal, din proto-vest-germanicul *hasl, „alun” etc.) și Haselstrauch m în germană, hashi-bami - ハシバミ (はしばみ) în japoneză, hassel în daneză, norvegiană și suedeză, Hassel în germană de jos, hazel - האַזעל în idiș, hazel (din medievalul englez hasel, din vechiul englezesc hæsl, „alun, arbust”, din proto-vest-germanicul *hasl, din proto-germanicul *haslaz, „alun”, din proto-indo-europeanul *kóslos, „alun”) și hazel grove (aluniș) în engleză, hazelaar m în neerlandaeză, hazzenutebeam în frizonă, hesli n în feroeză și în islandeză, hoslnuss în germană plodarisch;

֎ hurritz, hurrondo în bască;

֎ Hyājēla – হ্যাজেল în în bengaleză;

֎ keûdra în franco-provensală;

֎ lajthi în albaneză;

֎ lazda f în letonă, lazdīns în samogitiană, lazdynas în lituaniană;

֎ leščina - лещина în rusă, lěšćina în sorabă de sus, leska - леска f în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, leska - леска f, leșnik - лешник m în bulgară, leska f în slovenă, leskarnik - лескарник m, leșnik - лешник m, leștarnik - лештарник m în macedoneană, leszczëna în cașubă, leszczyna f în poloneză, lieska f în slovacă, lijeska f în croată, liščýna - ліщи́на f în ucraineană, liska - ліска în ucraineană, líska f în cehă;

֎ looz - לוּז în ebraică;

֎ malipqwanjmusi în micmac;

֎ mhazeli în swahili;

֎ mogyoróbokor în maghiară (din mogyoró, „alună”, + bokorm, „tufă, arbust”);

֎ nefü în araucană, ngefü în mapudungun;

֎ niehttemiestta în sami de nord;

֎ nocciolo m în italiană, noglâr m în friuliană, noiseraie f (aluniș) în franceză, noisetier m în franceză (din noisette, „alună”, +‎ -ier), noxełar m, noxełer, nisołar m în venetă, nucellu în corsicană, nuciddara f, nucillara f în siciliană, Nußstrauch m (din Nuß, „alună”, + Strauch, „tufă, arbust”), Nußsträucher m (aluniș, tufișuri) în germană;

֎ olanar m în venetă;

֎ päähkänäpuu, päähkänäpehko în ingriană, pähkelsüsi în estonă, pähkinäpensas, euroopan-pähkinäpensas în finlandeză;

Cuvântul alun în câteva limbi

֎ pašpu - пашпу în udmurtă;

֎ pndukeni - պնդուկենի, tʻpʻakaġni - թփակաղնի în armeană;

֎ punnuk` - пуннукь în lak;

֎ rākau hānati în maori;

֎ riekstkoks în letonă;

֎ sarapuu în estonă;

֎ șĕșкĕ - шĕшкĕ în ciuvașă;

֎ șu`mjagŭ ttar - шуьмягъ ттар, klereț ttar - кIерец ттар în lezgină

֎ taktykag – тактыка̄г, bolgig – болгиг în even;

֎ txili - თხილი în gruzină;

֎ valzal - هزل în în paștună;

֎ yvgidv - ᏴᎩᏛ în cherokee;

֎ žanğak ağașy - жаңғақ ағашы, žanğaktyk – жаңғақтық, žanğakșa - жаңғақша în cazahă;

֎ zhēn - 榛, zhēnshù - 榛树 (榛樹) în chineză mandarină.

       Alunul în lume și în viață

       Moto: „ La mijloc de codru des/ Toate păsările ies,/ Din huceag de aluniș/ Spre voiosul luminiș.” (La mijloc de codru, de Mihai Eminescu)

       Alunii sunt plante foioase din genul Corylus, arbuști mari originari din zona temperată a emisferei nordice. Genul este plasat în familia Betulaceae a mesteacănului, deși unii botaniști au asociat alunul cu carpenul și alte genuri conexe într-o familie separată, Corylaceae.

       Alunul are frunze simple, rotunjite, cu margini dublu-serate. Florile sunt produse foarte devreme primăvara înaintea frunzelor și sunt monoice, separate, cu amenti de un singur sex. Amenții masculi sunt galben pal și au 5–12 centimetri lungime, iar femelele sunt foarte mici și în mare parte ascunse în muguri, de un roșu aprins, de 1 până la 3 mm, stiluri lungi vizibile.

Alune, preferate de veverițe

       Fructele sunt alune ovoidale lungi de 1–2,5 cm și diametrul de 1–2 cm, într-o coajă. Forma și structura fructului, precum și obiceiul de creștere (fie un copac, fie un un arbust), sunt importante în identificarea diferitelor specii de alun.

       Polenul florilor de alun este deseori cauza alergiilor la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii. Alunul Corylus are aproximativ 14–18 specii. În anul 1980 mi s-au servit alune la o gustare în Beijing, la Institutul de teledetecție, pe lângă alte fructe exotice.

„Cineva”, atent la detalii, a fotografiat scena

       De speciile de alune se ocupă botaniștii lumii și așa află și copiii de asfalt că arbuștii pot ajunge până la 12 m înălțime. În pădurea lângă care m-am născut alunii ajung la 5-7 metri. Colegii chinezi mi-au explicat că în China unii aluni sunt adevărați copaci cu o singură tulpină de până la 20–35 m înălțime (Corylus chinensis). Concurentele mele la alunișurile cunoscute erau veverițele care cărau alunele în scorburi din copaci. Unii le-ați văzut în parcul din Vatra Dornei, când, pe o bancă, ciocneau alune vândute acolo.

       Este interesant că în alunișurile din pădurea de foioase găseam multe tipuri de ciuperci. Un aluniș este un desiș de tufe de alun, numit și alunat, alunar, alunet sau aluniște. Am aflat din cărți că între alun și vreo 21 de specii de ciuperci există o relație reciprocă.

       Despre pădure, copaci și ciuperci am învățat de la părinți, bunici și vecini. Mănătărcile erau în fiecare aluniș, mai ales după ploaie. Făcea mama o tocăniță pe cinste (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tocana-1)! Aveam voie toți să culegem ciuperci și fructe de pădure! Gratis! Se zice că acum te amendează, chiar și pe „lotul tău”!

       Multe cuvinte am învățat în copilăria de „la coada vacii” -pentru ființe și lucruri percepute prin toate simțurile (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vaca-1), așa ceva nefiind posibil unui copil „cu cheia de gât” din fața blocului, așa cum a fost fiul nostru Călin-Daniel. Dar l-am dus des la țară! Lăsăm botaniștii să rezolve problema alunului și mămicile să protesteze împotriva introducerii în manuale a unor opere cu multe arhaisme (Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, vezi la adresa https://www.youtube.com/watch?v=CvE8Ipc8TxY).

       Alunul în expresii

       Moto: „Lelițo cu alunei,/ Nu căta la doi, la trei,/ Și cată la ochii mei.” (Sultana, poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)

       Alunul, numit regional și alunar, alunaș, alunel, fundici, rânză, tufă (Corylus avellana) intră și în cuvinte compuse, de exemplu „alun turcesc”, deosebindu-se doar prin forma și culoarea brun-roșcată a fructelor, „alun sălbatic” care crește pe colinele din regiunea de deal și montană, „alun ursăresc” (Corylus maxima).

       Găsirăm și un proverb, „a ajunge la resteul de alun”, adică a sărăci de tot. Alunul joacă un rol însemnat în credințele și obiceiurile poporului. Cu o vărguță de alun ce se scutură peste o ulcică pusă în vatră, babele fac de dragoste pentru fetele ce așteaptă un Făt-Frumos, dar e bun și măcar un Zmeu!

       Cine descântă un șarpe cu un „băț de alun”, îi ia puterea de a mușca, de aici și credința că cu frunze de alun se lecuiește mușcătura de șarpe. Recomand horoscopiștilor și numerologilor, profesii acceptate de ministerul muncii, cu care televiziunile ne descântă de câteva ori pe zi, să țină cont că tot tot cu o „vargă de alun”, cu care s-a descântat o broască mușcată de șarpe, se crede că se pot alunga norii și grindina. Ministerul muncii n-a creat profesia de analist pentru sisteme informatice geografice și vrăjitorii (la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-horoscop) horo(r)scopiști se bucură.

       Alunul este prezent și în alte tradiții românești (https://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti-a-b.html). Denumirile colind și corind se dau şi „băţului din alun”, construit special pentru acest rit, folosit, în timpul ceremonialului, la lovirea sau atingerea unor obiecte şi fiinţe aflate în acel moment în gospodărie, gest care semnifică ritualistic conferirea unor calităţi de creştere, trăinicie, sănătate, întinerire, ceata de copii purtând denumirea de piţărei sau piţărăi, termeni folosiţi doar în partea apuseană a României, în special în Banat şi Mehedinţi, în rest circulând termenul de colindători.

       „Băţul de colindat”, cu serpentină ornamentală albă, obţinută prin înfăşurarea cu coajă de tei şi afumare la foc, a fost pus în legătură cu alte obiecte cu rol magic, precum stâlpii de mormânt, stâlpii de la troiţe de la răspântii sau stâlpii ce susţin acoperişul casei, dar mai curând poate fi o dezvoltare colaterală a bastonului-sceptru, sau a nuielei ori mănunchiului de nuiele-sorcovă din Balcani, care indică thyrsul trac, variat ca formă şi rol.

       „Beţele de alun” se taie înainte de Ignat (20 decembrie) şi se usucă până în seara zilei de ajun (24 decembrie), când se ornamentează şi se înfig în morminte de către copii a doua zi dimineaţa, obiceiul fiind generalizat pe o zonă destul de întinsă. Se atestă credinţa că morţii sunt aşteptaţi începând cu ziua de ajun a Crăciunului, la începutul sărbătorilor de iarnă, după care pleacă în lumea lor în perioada de la miezul-nopţii Anului Nou şi până la Bobotează (în Banat, Oltenia).

       Din „mlădiţa verde de alun” sau de răchită se confecţionează, în Bihor, şi cununa miresei, simbolizând astfel viaţa trainică şi fecunditatea. Cu o „vargă de alun” în mână, unii oameni, care au postit în zilele premergătoare Crăciunului şi Bobotezei, căpătând astfel puteri suplimentare, ies la hotarul satului şi, ameninţând norul şi pe solomonari, îi alungă dincolo de sat, spre păduri sau spre munte. Înseamnă bucurie pentru cel care se visează „adunând alune” (în Suceava). Istorie! Acum suntem în UE!

       Englezii, ieșiți din UE cu Brexit, au filbert pentru alun și alună, hazel pentru alun, hazelnut pentru alună și hazel grove pentru aluniș. Mai există calltainn în galică scoțiană, coll în irlandeză, collen în galeză, coull în manx, cyll f pl în galeză, koll, kollen f, gwydhen know și kollwydhenn în corni etc.

       Din hazel au derivat: corkscrew hazel (alun tirbușon, un alun cultivat, Corylus avellana „Contorta”); hazel-eyed (cu ochi de culoarea alunei); hazel grouse (alunar, cocoș de munte); hazelnut sau hazel nut (alună); witch-hazel (alun vrăjitoare, arbori mici de foioase, din genul hamamelis, cu flori galbene); witch-hazel cone gall aphid (afidă biliară con de hamamelis) etc.

Hazel-eyed (cu ochi de culoarea alunei)

(https://www.youtube.com/watch?v=-pmqvGa7xgM)

       Francezii au pentru alun noisetier, avelinier și arhaicul coudrier, iar pentru aluniș coudraie și noiseraie. Pentru alun, în hexagon mai există alognier în franco-provensală, avelanièrm și averassèr în occitană, codriyi, couodre și coudre în normandă, eûdra în franco-provensală, kollenn în bretonă, nucellu în corsicană etc.

       Pentru noisetier vezi prin clic și „noisetier”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digital(izat) al limbii franceze], 2012.

       Din noisetier au derivat: noisetier à feuille pourpre (alun cu frunze violet); noisetier d’Amérique (alun american); noisetier de Byzance (alun bizantin); noisetier de Chine (alun chinezesc); noisetier de Lombardie (alun de Lombardia); noisetier de Mandchourie (alun de Manciuria); noisetier du Japon (alun japonez) etc.

Noisetier (până în secolul al XVI-lea coudrier)

Hasel (Corylus avelana)

       Trecem pe nesimțite granița în Germania. Nemții au Hasel, „alun”, Haselstrauch, „tufă de alun”, Nußstrauch și Nußsträucher, „aluniș”. Se mai folosesc Hassel în germană de jos, hoslnuss în germană plodarisch etc. Știți că frații Grimm au fost și lingviști? Fie da, fie nu, prin clic pe „Hasel” urmăriți în Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch, 16 Bände in 32 Teilbänden (Dicționar german, 16 volume în 32 subvolume), Leipzig 1854–1961.

       De Hasel sunt „legate”: Haselnuss (alună); Haselbusch (aluniș); Haselhuhn (cocoș de alun sau alunar); Haselmaus (șoarece de alun); Haselrute (nuia, vergea de alun); Haselstrauch (tufă de alun) etc.

       Sărim la cei cu operațiunea specială prin Ucraina, care folosiră de curând o rachetă cu rază medie de acțiune (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-lansatorul.html), balistică hipersonică, desigur, botezată alun, cu bătaie de 1.000-5.500 km, ca răspuns la aprobarea lui Biden de a folosi Zelenski rachete occidentale cu rază lungă de acțiune, ca să lovească în adâncimea Rusiei.

Oreșnik - орешник

       Rușii folosesc orešnik – орешник, „alun, aluniș”, funduk – фундук, „alun, alune” (existent și în ucraineană), și leščina – лещина, „alun, alună”.

Un alun aparte!

       Alunul în (c)arte

       Moto: „Alunica-ți de la gât/ M-a aprins, m-a omorât./ Alunica-ți de pe brațe/ O să mă scoată din viață.” (Sultana, poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)

       În poezia populară, alunul apare iarăși foarte des, multe versuri începând cu formula tipică „frunză verde de alun”. Noi vi-l prezentăm pe Tinu Vereșezan cu „Frunzuliță verde de alun/ Zice lumea ca-s om bun etc.” (ascultați la https://www.youtube.com/watch?v=lqJ9f58m3YI). Cântă omul despre familie și omenie.

       Nicolae Gribincea și ansamblul etnofolcloric Plăieșii au cântecul cu titlu mai alambicat, „Frunză verde trei alune” (vezi https://www.youtube.com/watch?v=Z0Jz3CT1pRU), cam forțat, dar în folclor merge. Îi iertăm pentru un han (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=4iTMxRFX2Uc), ce se zice că e al Marioarei. Dar și pentru (la https://www.youtube.com/watch?v=uQxRU2a0-PA) „Sus pe malul Nistrului (paște calul rusului)”. Ăsta e cadou pentru racheta hipersonică Oreșnik - Oрешник, „alun” [vezi la https://en.wikipedia.org/wiki/Oreshnik_(missile)].

       Scriitorii români au pomenit de aluni în operele lor. Camil Petrescu a văzut alunii toamna („Coboram cărarea printre alunii cu vergile argintate de brumă.”), iar poetic descrie alunul Macedonski („Sub alun m-apuc să sun din bucium.”). Eminescu folosește „creanga de alun” într-o comparație („După gratii de fereastră o copilă el zări/ Ce-i zâmbește, mlădioasă ca o creangă de alun.”).

       Despre aluniș, păduricea de aluni, au scris Emil Gîrleanu („Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri.”), Șt. O. Iosif („Doinind din frunză vesel, pe potică,/ Se duce-n sus, prin aluniș, haiducul.”), Eminescu („La mijloc de codru des/ Toate păsările ies,/ Din huceag de aluniș/ Spre voiosul luminiș.”), Alecsandri („La loc de grindiș,/ La verde-aluniș.”) și alții.

       Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român definea alunul în 1929 ca un „copăcel care face alune; joacă un rol în descântece și în medicina populară (Coryllus avellana)” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

       Peste un deceniu, Scriban îl trece la pom: „1) alun m. (d. alună). Pomu care face alune (córylus avellána).” [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura „Presa Bună", Iași, 1939]. Depre aluniță scriem în viitor...

       Alunelul este și un joc popular în sudul țării, care se juca și la horele de duminică din comuna mea natală. Livezeni, din județul Muscel, cu tata ultimul primar, devenită din 1950 sat al comunei Stâlpeni, acum în județul Argeș. Comuna avea și un ansamblu de jocuri populare, condus de primar, de tata. Cântecul îl cântă acum copiii (https://www.youtube.com/watch?v=bsinug0KLSM).

       Repetăm că englezii au filbert și hazel pentru alun, hazel grove pentru aluniș. La c. 1590–1592 (data scrierii), William Shakespeare, în „Îmblânzirea scorpiei”, publicată în 1623, scria: „Lui Kate îi place crenguța de alun/ Este dreptă, și zveltă și la fel de maro în nuanță/ Ca alunele și mai dulci decât alți sâmburi: […]” (Kate like the hazle twig / Is ſtraight, and ſlender, and as browne in hue / As hazle nuts, and ſweeter then the kernels: […] [c. 1590–1592 (date written), William Shakespeare, “The Taming of the Shrew”, in Mr. William Shakespeares Comedies, Histories, & Tragedies […] (First Folio), London: […] Isaac Iaggard, and Ed[ward] Blount, published 1623, OCLC, [Act II, scene i], page 216, column 2]).Ascultați piesa la https://www.youtube.com/watch?v=sp4GxjWrVJY.

       Francezii au pentru alun noisetier, avelinier și arhaicul coudrier, iar pentru aluniș noiseraie și arhaicul coudraie. Pentru alun, în hexagon mai există alognier în franco-provensală, avelanièrm și averassèr în occitană, codriyi, couodre și coudre în normandă, eûdra în frano-provensală, kollenn în bretonă, nucellu în corsicană etc.

Fruits de noisetier, des noisettes (fructele alunului, alune)

       În traducerea din engleză a romanului Ivanhoe al lui Walter Scott, Alexandre Dumas scria în 1820: „S-a trezit pe o potecă întunecată făcută între două terasamente înalte acoperite cu alun și ilfin, în timp ce ici și colo un stejar mic și izolat își întindea crengile deasupra potecii.” (Il se trouva dans un chemin obscur pratiqué entre deux talus élevés couverts de noisetiers et de houx, tandis que çà et là un petit chêne isolé étendait ses branches au-dessus du chemin. [Walter Scott, Ivanhoé, traduit de l’anglais par Alexandre Dumas, 1820]).

       Henry Fielding, în Aventurile lui Joseph Andrews, scria în 1964: „Singura decorație era o potecă scurtă umbrită pe fiecare parte de un gard viu de aluni.” (Le seul ornement en était une courte allée qu’ombrageait de chaque côté une haie d'aveliniers. [Henry Fielding, Les Aventures de Joseph Andrews, Gallimard, « Bibliothèque de la Pléiade », 1964, p. 225]).

Des haies d'aveliniers (garduri vii de aluni)

       Nemții au Hasel, „alun”, Haselstrauch, „tufă de alun”, Nußstrauch și Nußsträucher, „aluniș”. Se mai folosesc Hassel în germană de jos, hoslnuss în germană plodarisch etc. În articolul 20 de minute, se scria online la 13 ianuarie 2020: „Temperaturile blânde și vremea uscată asigură polenul necesar în primele câteva săptămâni ale anului. Acest lucru este valabil mai ales în Basel și Ticino, unde înflorește alunul.” (Milde Temperaturen und trockenes Wetter sorgen bereits in den ersten Wochen des Jahres für einen Pollenflug. Dies vor allem in Basel und im Tessin, wo der Hasel blüht. [20 Minuten vom 13. Januar 2020, online]).

Hasel (Corylus avellana)

       Hansjörg Haas, în „Tăierea pomilor fructiferi. Pas cu pas spre o recoltă bogată.”, scria în 2016 (citat din Google Books): „Alunul formează mulți lăstari din pământ, iar zonele cu tufe devin deseori foarte largi, pe măsură ce cresc.” (Die Hasel bildet viele Bodentriebe, die Sträucher werden im Alter oft sehr breit. [Hansjörg Haas: Obstgehölze schneiden. Schritt für Schritt zu reicher Ernte. Gräfe Und Unzer, München 2016, ISBN 978-3-8338-3456-1, Seite 102, zitiert nach Google Books]). Citiți cu clic!

       Uite-acuș, acuș, acuș, vom ajunge iar la ruși, cu ale lor orešnik – орешник, „alun”, funduk – фундук (existent și în ucrainrabă), și leščina – лещина, „alun, alună”. E. Lapina, în articolul „Și totul a început să crească și să înflorească”, din almanahul Știință și viață din 2007, scria: „Aproape în același timp cu arinul, înfloresc tufele de alun.” (Почти в то же время, что и ольха, зацветают кусты лещины ― орешника. [Е. Лапина, «И начало всё расти и распускаться», 2007 г. 2007// «Наука и жизнь» НКРЯ]).

       Valentina Oseeva, în Dinka, scria în 1959: „Într-un desiș dens de aluni, au văzut spatele unui bărbat fugind, dar erau despărțiți de un gard, iar bărbatul a reușit să scape.” (В густой чаще орешника они видели спину убегавшего человека, но их разделял забор, и человек успел скрыться. [Валентина Осеева, «Динка», 1959 г., НКРЯ]).

Leščina – лещина (alun, alună)

       Alunul în onomastică

       Moto: „Viaţa ne dă nume, moartea ni-l ia.” (Costel Zăgan despre nume)

       Alunul nu putea să lipsească din onomastică, de la nume de oameni sau de locuri (toponime). În România există comuna Aluniș (în trecut Strâmbeni) în județul Prahova, formată din satele Aluniș și Ostrovu. În județul Cluj există comuna Aluniș, formată din satele Aluniș (reședința), Corneni, Ghirolt, Pruneni și Vale.

       Comuna Aluniş face parte din județul Mureș și este alcătuită din trei sate, Aluniş, Lunca Mureşului și Fiţcău. Aluniș (în maghiară Magyaró, în germană Haseldorf) este satul de reședință a comunei. Multe hoteluri din stațiuni poartă numele Aluniș. De „Aluniș, numele unei culmi a Carpaților în județul Putna, (ce) desparte Milcovul de ceilalți afluenți ai Putnei”, aflăm de la Șăineanu [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

Aluneanu vă salută!

       Englezii au filbert și hazel pentru alun și hazel grove pentru aluniș. Mai există calltainn în galică scoțiană, coll în irlandeză, collen în galeză, coull în manx, cyll f pl în galeză, koll, kollen f, gwydhen know și kollwydhenn în corni etc.

       Din hazel a derivat prenumele de femeie Hazel, care a devenit și toponim (nume de loc).

       Așa că există: un mic municipiu Hazel în Calloway County, Kentucky; orașul Hazel în Hamlin County, South Dakota; o comunitate neîncorporată în Snohomish County, Washington; o comunitate neîncorporată în Wetzel County, Virginia (SUA).

Hazel vă salută!

       Există topomimul Hazel Dell, pentru: un cătun de la estul localității Saskatchewan, Canada; localități în SUA – o comunitate neîncorportată în Cumberland County, Illinois; un oraș în Pottawattamie County, Iowa; o comunitate neîcorporată în Comanche County, Texas; o localitate în Clark County, Washington.

       Există și Hazel Grove, o suburbie a localității Stockport, Greater Manchester, Anglia, originar în Cheshire (OS grid ref SJ9287).

       Un raport al unei baze de date (la adresa web https://www.ancestry.com/name-origin?surname=hazel) a rezultat după interogarea asupra existenței numelui de familie Hazel. Se prezintă istoricul acestui nume de la un toponim, distribuția acestui nume pe ani, pe profesii și pe țări etc.

       La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=filbert este un raport rezultat după interogarea unei baze de date geografice demografice asupra existenței numelui de familie Filbert, care prezintă istoricul denumirii, răspândirea denumirii pe glob, pe ani și pe țări etc.

Filbert vă salută!

       Trecem Canalul Mânecii în UE, întâi la francezi, care au pentru alun noisetier, avelinier și arhaicul coudrier, iar pentru aluniș coudraie și noiseraie. Pentru alun, în hexagon mai există alognier în franco-provensală, avelanièrm și averassèr în occitană, codriyi, couodre și coudre în normandă, eûdra în franco-provensală, kollenn în bretonă, nucellu în corsicană etc.

Coudrier vă salută!

       La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=noisette găsiți informații despre numele de familie Noisette (Alună), pentru care există într-o bază de date geografică demografică 3.000 de înregistrări, din care 859 sunt în SUA.

Noisette (Alună) vă salută!

       La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=coudrier&msockid=207f79a68ee86e0b3dab687e8f4e6f24 găsiți informații despre numele de familie Coudrier, cu 865 de articole sau înregistrări. Numele, prezent în Franța, Anglia, Irlanda, a ajuns chiar și în SUA.

       Trecem granița spre Germania. Nemții au Hasel, „alun”, Haselstrauch, „tufă de alun”, Nußstrauch și Nußsträucher, „aluniș”. Se mai folosesc Hassel în germană de jos, hoslnuss în germană plodarisch etc.

Hasel a devenit și nume de om și chiar toponim sau oiconim, fiind numele unei comune din Baden-Württemberg, Germania (vezi și „Hasel” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, Dicționar digital al limbii germane).

       La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=hasel este un raport al unei baze de date geografice demografice după imterogarea asupra existenței numelui de familie Hasel (cu 20.000 de înregistrări pentru acest nume de familie). Veți constata că numele există în multe țări.

Hasel (Alun) vă salută!

Фундук (Alun) vă salută!

       Încheiem cu rușii, care folosesc orešnik - орешник, „alun”, funduk – фундук (existent și în ucraineană) și leščina – лещина, „alun, alună”. Repetăm că Orešnik – Oрешник a devenit și numele ultimei rachete balistice hipersonice cu rază medie de acțiune, care a fost lansată asupra Ucrainei. Devenise și nume de familie.

Орешник (Alun) vă salută!

       Iubitori sau nu de aluni sau alune, cu sau fără alunițe, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva cu sau fără alunițe, cumva, cândva, undeva sau oriunde!

Adversara mea din copilărie la alune

Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - alun.pdf

CN