Jocuri de cuvinte - unt
Geografie lingvistică
Untul
Moto: „S-ar întrerupe şi ecoul/ De-ar observa aceste fapte:/ Că vaca trage-n jug cu boul,/ Iar seara numai ea dă lapte.” (Primăvara la arat, de Vasile Larco, 2006)
Fiu de țăran, cu vacă în gospodărie pe care o duceam la păscut după vârsta de 7 ani și cu capră personală donată de bunicul matern Dumitru la nașterea mea, am știut care (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lapte) este gustul laptelui de capră și de vacă, laptelui prins, laptelui bătut, brânzei de orice fel (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-branza.html), untului etc.
„
„Ulița gâștei”, acum strada Primăriei, unde am învățat practic, cu toate simțurile, ce sunt laptele, brânza, untul
Untul este, conform celor 43 de definiții din dicționarele românești, grăsimea naturală, solidă, extrasă din lapte și folosită ca aliment, între multele alimente (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html), despre care am scris.
Cuvânt apărut prima dată în limba română într-o psaltire, conform DEX '09 (2009), are etimologia: „lat. unctum”. Dezvoltând, am moștenit cuvântul unt din cuvântul latin ūnctum, „unguent”. Comparați cu unt în megleno-română și umtu în aromână.
În câteva limbi se traduce prin:
֎ amanenn m în corni, amanenn m, amann m în bretonă (din proto-celticul *amban, din proto-indo-europeanul *h₃éngʷn̥, „grăsime, unt”);
֎ amavuta în ruandeză;
֎ Anke m în germană alemannică (Elveția; din medievalul germanic anke, din vechiul germanic ancho, din proto-vest-germanicul *ankwō, „unt”);
֎ arıı - арыы în dolgană și în iakută;
֎ asáŋpi glí în lakota;
֎ atlan mai - атлан май în tătară (vezi maj);
֎ azet - азеҭ în abhază;
֎ 8baq-tha 白脫 / 白脱, 6gnieu-yeu - 牛油, 8baq-tha-yeu - 白脫油 / 白脱油 în chineză wu;
֎ batā - バター, nyūraku - 乳酪 (にゅうらく) în japoneză;
֎ bata în fijiană și în pisină. baṭar - බටර් în singaleză, báter în tagalogă;
֎ bè în creolă antilleană, creolă de Martinica, creolă guadelupeză, creolă haitiană, kwéyòl de Santa Lucia;
beṇṇe - ಬೆಣ್ಣೆ în kannada;
֎ beoteo - 버터 în coreeană;
֎ beurre m în franceză (din medievalul francez beurre în sec. al XVI-lea, dintr-o variantă regională estică sau vestică a lui burre, din vechile franțuzești burre, bure, din latinescul būtȳrum, din grecescul antic boutūron – βούτῡρον, „unt”, literalmente „brânză de vaci”) și în normandă (Jersey), beûrre în tourangeau, beuter m în flamandă occidentală și în zeelandeză, bitìru m în liguriană (genoveză), boure m în valonă, boder f în gasconă araneză, boder m în occitană, boder m, bóder m în gasconă, bodre m în occitană, bööder în frizonă de nord (Mooring), böör n în frizonă, bọ́tà în joruba, bōta în marșalleză, Böter f în frizonă (Sölring), boter f în neerlandeză, bóor în wolof, bör în volapük, botoo în aukană, botro în sranan, Botta f în germană plautdietsch, botter în afrikaans, frizonă de est și în saxonă de jos, Botter f în germană de jos, Botter m în luxemburgheză, bótter m în limburgheză, Bötter n în frizonă (Halunder), Budda în bajoră, Budda m, Budan m în bavareză, burre m în tarantino, bür m în normandă (Sark), bur m, butir m în piemonteză, bure în șampenoază (Auve), burre m în normandă (Guernsey), burro m în corsicană, franco-provensală și italiană, bürru m în liguriană (monegască), bûter în frizonă, butér m emiliană (modeneză), buter în scots, butero în esperanto, buthther în yola, butir m în dalmată și în malteză, butira f, butura f în latină vulgară, butiro m, botiro m în venetă, butirro m în italiană (arhaic) și în napolitană, butirru m în sardă logudoreză și în siciliană, butiru, buttiru m în sardă campidaneză, butiru m în sardă nuoreză și în sassareză, butiru m, butirru m în corsicană, butîr în friuliană, butra f în sorabă de jos și în sorabă de sus, butro în ido, Butta m în bavareză (Viena), butter în engleză și în scots (din medievalele englezești buter, butter, din vechiul englezesc butere, din proto-vest-germanicul *buterā, din latinescul būtȳrum, din grecescul antic boútūron - βούτῡρον, „brânză de vaci”, din boûs - βοῦς, „bou, vacă”, + tūrós - τῡρός, „brânză”), Butter în germană, hunsrik și germană alemannică (din germanicul buter, „unt”, din germanicul butera, din proto-vest-germanicul *buterā, „unt”), butter, büter, burro. buter m (vestică), boter m (estică) în lombardă, buttiru m în gallureză, butur n în islandeză (arhaic), butyro în interlingua, butyron - βούτυρον n în greacă antică, būtȳrum n în latină, buure m în normandă (continentală), buuro în sidamo, Buutere f în frizonă saterland;
֎ bër în wolof;
֎ bəɨ - បឺរ, khlañ tɨk dɑh - ខ្លាញ់ទឹកដោះ în kmeră;
֎ bơ în vietnameză;
֎ bœ̄ - ເບີ în laoțiană;
֎ celi - ϭⲉⲗⲓ (bohairică), saire - ⲥⲁⲓⲣⲉ (sahidică) în coptică;
֎ chicharrón în extremaduriană;
֎ chichiualayotl în nahuatl;
Butter, „unt”
֎ chil, csil, khil în țigănească;
֎ cöcgiĭn tos - цөцгийн тос în mongolă;
֎ ç'áb'a în gumuză;
֎ çu - ҫу în ciuvașă;
֎ daʹtta - даьтта în cecenă și în ingușetă;
֎ dhadhaa în oromo;
֎ dhan - دْهَان m în arabă algeriană;
֎ dhuuman în gamilaraay;
֎ dibëë în ajië, dibèè în xârâcùù, diber în creolă seișeleză și în mauritiană creolă, dibera în malgașă;
֎ diw în wolof;
֎ djur – дюр în nenets de pădure;
֎ eem, eeym în manx;
֎ festival în kotava;
֎ ghi - گھی m în urdu, gihu - گيِہہُ m în sindhi;
֎ ghṛta - घृत n în sanscrită;
֎ gjalpë în albaneză (din proto-albanezul *selpa, din proto-indo-europeanul *sélpos < proto-indo-europeanul *selp-, „gras”);
֎ gotlvnv – ᎪᏢᏅ, gotlvnvi - ᎪᏢᏅᎢ în cherokee;
֎ gû-iû- 牛油, bá-tah (Taivan) în chineză hokkien;
֎ gurin în bască;
֎ hasil tenusu în malaeziană;
֎ heóveamėške în cheyenne;
֎ ḥeˀwṯā - ܚܐܘܬܐ f, kərāʿāʾ, kārʿāʾ, karʿāʾ - ܟܪܥܐ în clasică siriacă;
֎ ḫimētu - 𒉌𒉣𒈾 în akkadiană, ḫmảt - 𐎃𐎎𐎀𐎚 în ugaritică;
֎ htau:pat - ထောပတ် în birmaneză, htaw bat în javaneză jingpho;
֎ huángyóu - 黃油 / 黄油, niúyóu - 牛油, báituō - 白脫 / 白脱 în chineză mandarină, huángyóu - 黃油, 黄油, niúyóu - 牛油 în chineză;
֎ i₃, ia₃ - 𒉌 în sumeriană;
֎ ibeʼ nestʼógi în apașă occidentală;
֎ ibhotela, ilibhotela, iphehlwa în zulu, ibhotela, iphehlwa în isiZulu, ibhotolo în xhosa;
֎ im m în galică scoțiană și în irlandeză;
֎ jii în songhai koyraboro seni;
֎ kaʽa - כרעא m în aramaică;
֎ karag – կարագ în armeană, ḳaraḳ - кӏаракӏ în udi, karáki - καράκι în cappadociană, ḳaraki - კარაქი în gruzină;
֎ kare - کَرِه în persană iraniană, kere - کهره în kurdă;
֎ kewiye în tochariană B;
֎ ḳəbe – ቅቤîn amharică;
֎ khem'a - חֶמְאָה f în ebraică;
֎ kick în afrikaans, Kicker m în luxemburgheză;
֎ kmiƛ'mn în okanagan, kmiƛ̓mn în colville-okanagan;
֎ kuč - کوچ m în paștună;
֎ lahuṇi - ଲହୁଣୀ în odia;
֎ libhotela în în swazi;
֎ ljuoʔsadjir - люоˮсадир în nganasan;
֎ loṇī - लोणी în konkani și în marathi;
֎ mai în tătară crimeeană, maj - май în altaică de sud, bașchiră, cazahă, kârgâză, kumică, nogaï, shor și tătară, moy în uzbecă (din proto-turcicul *bań, „grăsime”);
Аҡ май
֎ makhaṇ - મખણ în javaneză kachchi și în gujarati, mākhaṇe - माखणे în maráthi, makhanu - مکڻ în sindhi, makhon - মাখণ în assameză și în bengaleză, makkhan - مَکَّھن m în urdu, makkhan - मक्खन în hindusă și în nepaleză, makkhaṇ - ਮੱਖਣ m în punjabi;
֎ man shanu în hausa;
֎ mandagíiya în navajo;
֎ manteca f în aragoneză și în spaniolă (Argentina, Paraguay, Uruguay), mantéga - ᮙᮔ᮪ᮒᮦᮌ în sundaneză, mantega f în asturiană și în catalană, manteiga f în galiciană, leoneză, portugheză, mirandeză și tetum (secolul al XII-lea, din vechiul galico-portughez manteiga, atestat deja cu această ortografie într-un document latinesc din Galicia din 1118; dintr-un substrat pre-roman al Iberiei, poate din proto-indo-europeană, cf. bulgărescului, rusescului și ucraineanului smetana - сметана, polonezului śmietana, slovacului smotana și slovenului smetana), manteka în lingala și în papiamento, mantèka în vili, mantekíija în miwok a lacului, mantekilya în tagalogă, mantequilla f în spaniolă, mantikiliya în maranao, mantikilla în quechua, mantikilya în waray-waray;
֎ maska - маска în tadjică, maska - مَسْکَه în persană dari, maskā - मस्का m în hindusă, masko - મસ્કો în gujarati;
֎ masla - масла în bielorusă, maslac - маслац m în sârbă și în sârbo-croată, maslac m în bosniacă și în croată, maslaq în alutiiq, maslo - масло n în bulgară, macedoneană, rusă, rusină carpatină, rusină panonică, slavonă bisericeascpă veche și ucraineană, máslo n în cehă, maslo n în slovacă și în slovenă, masło n în cașubă, poloneză și sorabă de jos, masslaaq în yup'ik;
֎ mast - маст f în macedoneană;
֎ mazéni wéɡði în omaha-ponca, mązénį wékdi în quapaw;
֎ măr – མར།, gsol măr - གསོལ་མར (onorific) în tibetană;
֎ mentega în malaeziană și în indoneziană, mertéga - ꦩꦼꦂꦠꦺꦒ, mantéga - ꦩꦤ꧀ꦠꦺꦒ (dialectal) în javaneză carakan, mertéga, mentéga (dialectal) în javaneză rumi;
֎ menyn m, ymenyn m în velșă (galeză);
֎ mesge în turcmenă;
֎ mlakeju'mi, mlageju'mi în mi'kmaq;
֎ mnw - ထဝ်ဗာတ် în mon;
֎ nælhæ - нӕлхӕ în osetă;
֎ naijyouz în zhuang;
֎ nalx - налх în ingușetă, nalxa - налха în cecenă;
֎ nare în bambara;
֎ naunī - نَونی f, nūnī - نُونی f în urdu, naunī - नौनी în nepaleză, noni - ননী în assameză;
֎ navanīt - نَوَنِیت m în urdu, navanīta – नवनीत în sanscrită, navnīt - नवनीत în hindusă;
֎ nebbam în fula;
֎ nəəi - เนย în thai;
֎ ngau4 jau4 - 牛油 în chineză cantoneză, ngiù-yù - 牛油, nen-yù - 乳油, pat-tá - 白塔 în chineză hakka, ngù-nèng-*ièu - 牛奶油 în chineză min de est;
֎ oj - ой f în erza, üj - ӱй în mari de mijloc;
֎ òrí în joruba;
֎ owíhsa în onondaga, owistóhseraʼ în mohawk;
֎ ozaawi-bimide, bimide în ojibwe;
֎ paazénii wéli în osage;
֎ painch m în germană oberengadinisch (gadiniană superioară) și unterengadinisch (gadiniană inferioară), paintg m (sutsilvan), pantg m (surmiran) în romanșă, paintg m în germană sutselvisch și surmeirisch, pischada f în germană surselvisch;
֎ pasta - паста, povidlo - повидло în kârgâză;
֎ pata în maori și în samoană;
֎ punneq în groenlandeză;
֎ putar m în croată, puter - путер în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, puter - פּוטער f în idiș, puter m în bosniacă și în slovenă (colocvial), Putter f în germană sileziană, putter f în vilamoviană, púttər m sau f sau n în germană gottscheeri (în final toate din grecescul antic boúturon – βούτυρον, din boûs - βοῦς, „vacă”, + turós - τυρό, „brânză”);
֎ putël în inan unami;
֎ ravġan - равған, ravġani zard - равғани зард în tadjică;
֎ ruyən în talish;
֎ sagaan tohon - сагаан тоһон în buriată;
sarı may - сары май, süt may - сүт май, may süyköö - май сүйкөө în kârgâză, sarjag - саржаг în tuvenă, sarmai – сармай, sary mai - сары май în cazahă, sarmay - сармай, sarï may - сары май, sarǰu - сарју, sarï ǰuu - сары јуу în altaică de sud, saryg-čağ - сарығ-ҷағ în tofalară, saryogʻ în uzbecă, sëriq may - سېرىق ماي în uigură;
֎ semel m, semen m în malteză;
֎ sereledi în sotho;
֎ siagi în swahili;
֎ sila m în malteză;
֎ simuksä în orok;
֎ slívočnoje máslo - сли́вочное ма́сло n în rusă;
֎ smauz m, smaltz n (Luserna, Sette Comuni) în ladino;
֎ smjör n în islandeză, smør n în daneză, feroeză și norvegiană, smör n în suedeză, smyör n în elfdaliană;
֎ spongje f, selten ont m în friuliană;
֎ subag m în somaleză;
֎ svėists m în samogitiană, sviestas m în lituaniană, sviests în letonă, svīsts în latgaliană;
֎ t'om - т'ом în nivkh;
֎ tạhn' - تٔھنؠ în kașmiră;
֎ taláashiili în crow
Cuvântul „unt” în câteva limbi
֎ ṭäsmi - ጠስሚ în tigrinya;
֎ Tatoosh Glease în jargon chinook;
֎ tëlyen m în albaneză;
֎ tereyağı în turcă;
֎ tháu pāat - ထေႃးပၢတ်ႈ în shan;
֎ tlussi în chaoui, trussi f în tarifit;
֎ umtu n în aromână, unt n în megleno-română și în română, untu m în leoneză;
֎ üs - үс în tuvenă;
֎ vaj - вай în moksha, vōj - во̄й în mansi de nord (din proto-nakhul *waj, din proto-finno-ugricul *waje), vaj în maghiară (din proto-finno-ugricul *waje), vi - ви, vyj - вый în komi-permiacă, vɨjj în sami ter, voeje în sami de sud, või în estonă și în votică, voi în finlandeză, ingriană, livvi, ludiană și veps, võid în võro, vȭidag în livoniană, voidjay - джау în karachai-balkară, vöj - вӧй în udmurtă, vuajja în sami ume, vūjj - вӯйй în sami kildină, vuodja în sami de nord și în sami lule, vuodja, vuojja în sami pite, vuoj̣â în sami inari, vuõjj în sami skolt, vyj - вый în komi-ziriană, wuj - вуй în khanty de nord (în final toate din proto-finno-ugricul *waje);
֎ venna - వెన్న în telugu, veṇṇa - വെണ്ണ în malaialam, veṇṇey – வெண்ணெய், iḻutu – இழுது, viḻutu - விழுது în tamilă;
֎ waiūpaka, paka în hawaiiană;
֎ voútyro - βούτυρο în greacă;
֎ xaiax - хайах în hakasă;
֎ yaa în găgăuză, yağ în azeră. tătară crimeeană și turcă (arhaic), ýag în turcmenă, yağ, kərə yağı în azeră (din proto-turcicul *yāg);
֎ yur - юрˮ în tundra nenets;
֎ zebda - زبدة f în arabă algeriană și în arabă egipteană, zəbäd - ዝበድ în tigre, zibda - زبدة în araba golfului, źibda f în malteză, zibda, zubda - زبدة f în arabă hijazi și în arabă sud-levantină, zubd - زُبْد în arabă andaluză, zubda - زُبْدَة f în arabă;
֎ ⵜⴰⵎⵓⴷⵉⵜ în chleuh.
Untul în lume și în viață
Moto: „Că vaca lapte mult azi are,/ Bostanu-i fu folositor;/ Emblemă-mi pun, însă-a lui floare/ Că el i-a fost bun hrănitor...” (de Naum Smarandache, din În luptă cu un... bei, 2006)
Știți toți, chiar și copiii de asfalt, că untul este un produs lactat obținut din componentele de grăsime și proteine din smântâna amestecată. Laptele proaspăt muls se pune într-un vas numit oală. „la prins”, la temperatura camerei.
Oală din lut ars
„Laptele dulce” se încheagă ușor, devenind „lapte prins” sau „lapte covăsit”, adică lapte nefiert fermentat. Mama folosea două oale de lut procurate de la vecinul Mitoc, olar. Oalele erau puse într-un dulap de sub masa existentă într-una din camerele casei. Nu aveam voie la oale, dar cu o linguriță „gustam” pe blat, expresie neștiută atunci, din smântâna ce se forma la suprafața laptelui.
Putinei din lemn de brad
De la bunicul matern Dumitru, dogar, uneori și primar (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi) țărănist, aveam vasul numit putinei, o putină mică, înaltă și strâmtă, în care se bate laptele prins ca să se aleagă untul. Cu bătătorul „se bătea” (https://www.facebook.com/watch/?v=282606496654622) „laptele prins”, untul se ridica deasupra. Untul se lua cu o lingură de lemn și se punea în vasul în care era păstrat.
Untul e, de fapt, o emulsie semisolidă la temperatura camerei, constând din aproximativ 80% grăsime de unt. Este folosit la temperatura camerei ca unt tartinabil, topit ca condiment și folosit ca grăsime în coacere, prepararea sosurilor, prăjirea cărnii sau cartofilor în tigaie, la creme de prăjituri și la alte proceduri de gătit.
Unt solidificat
Produs cel mai frecvent fabricat din lapte de vacă (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lapte), untul poate fi fabricat și din laptele altor mamifere, inclusiv oaie, capră, bivoli și iac. La Baikonur am mâncat în 1964 și 1965 chefir de cămilă. Sarea a fost adăugată în unt încă din antichitate pentru a ajuta la conservarea acestuia, în special atunci când era transportat. Sarea poate juca încă un rol de conservare, dar este mai puțin importantă astăzi, deoarece întregul lanț de aprovizionare este de obicei refrigerat.
Mama nu folosea untul la prăjit, ci untura de porc. Refrigerarea nu putea fi folosită în primul deceniu după al doilea război mondial. Și aici s-a beneficiat de ingeniozitatea bunicului matern Dumitru, poreclit și Ghețaru. Asta pentru că iarna producea blocuri de gheață, pe care le păstra într-un beci „între paie”.
Dar mama ne pregătea unt cu brânză, de care avea, puse în străchini, Făcea o mămăligă, produs despre care (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga) am scris, o puneam caldă peste unt și brânză și era bătaie mare la gura noastră.
În vremurile moderne, sarea poate fi adăugată doar pentru gust. Uneori este adăugat colorant alimentar la unt.
Densitatea untului este de 911 g/l. Are, în general, o culoare galben pal, dar variază de la galben intens la aproape alb. Culoarea sa naturală, nemodificată, depinde de hrana și genetica animalului sursă, dar procesul de fabricație comercială modifică uneori acest lucru cu coloranți alimentari precum annatto sau caroten.
Untul în expresii (pamflet)
Moto: „Şi vaca e in trendul actual,/ Nu spune, brusc, progresului «adio»:/ La trei din ţâţe laptele-i normal,/ Iar la a patra, laptele e BIO!” (Ziua biodiversităţii – Customizare, de Valentin David)
„De unt” înseamnă moale, fin. „Ca untul” înseamnă „fără efort”, adică ușor. Popular, „a scoate untul (din cineva)” înseamnă a stoarce pe cineva de puteri, precum Jules Werner pe Călin Georgescu, pe care l-a cam vlăguit.
Popular, „a bate pe cineva de-i iese untul” înseamnă a ajunge într-o situație grea, dificilă, precum Ciolacu cu biletele de avion justficative și nu prea. Tot popular, „a bate apa-n piuă să se aleagă untul” înseamnă a munci (din greu) fără nici un spor, fără rost, precum Bolojan, fost profesor pe la noi și șofer prin Germania, expulzat pentru dispariția unui camion, cu remontarea statuilor eroilor români din Oradea.
Popular, „parcă-i uns cu unt” se spune despre cineva care este frumos, gras, dolofan, precum șogorul Barna de la finanțe. Regional, „de-a untul” este și un joc de copii nedefinit mai îndeaproape.
Datorită faptului că untul nu ajungea la toată lumea, s-a inventat „untul artificial”, numit și „unt de post”, adică margarina, pentru creștinii care țineau post înaintea unor zile iumportante pentru care se cere să nu se consume produse animaliere. Dar fiind din grăsimi nesaturate, margarina e periculoasă pentru sănătate.
„A-și mânca untul de pe pieptene” înseamnă a fi foarte zgârcit, cam cum e actualul guvern Ciolacu cu românii după alegerile parlamentare, care taie multe prevederi salariale și oprește indexarea pensiilor printr-o simplă ordonanță de urgență, că nu poate da vina pe fostul guvern socialo-liberal Ciolacu care ne-a adus unde ne-a adus (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY).
Celebra păcură, produs petrolier pe care l-am cunoscut în copilărie, cu care unchii Ion și Vasile, frații tatălui meu, ungeau roțile căruțelor trase de boi, se numea „unt de naft”.
De la tata, fost și pădurar în primii ani ai copilăriei (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/12/jocuri-de-cuvinte-padure.html) mele, am aflat că rășinii bradului i se mai spune și „unt de brad”, iar din dicționare că unei vopsele i se spune „unt de Hale”. Mai amintesc că unt este și cuvântul care redă strigătul porumbelului, despre care (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-porumbel.html) am scris.
Cred că unii au auzit de „untul de cacao”, o grăsime din pulbere de cacao, care se folosește în producerea prăjiturilor. De asta știu bine bucătarii, numiți mai nou șefi (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/07/jocuri-de-cuvinte-bucatar.html), chiar și „la cuțite”! Uitasem de „untul de migdale”!
Englezii au butter, „unt”, existent și în scoțiană (scots). În Insulele Britanice se mai folosesc pentru unt amanenn în corni, buter în scots, ìm în galică scoțiană și în irlandeză, menyn și ymenyn în velșă (galeză) etc.
Oprindu-ne la butter, prin acest cuvânt englezii înțeleg: untul rezultat din smântâna laptelui; oricare dintre diversele produse alimentare făcute din alte alimente sau uleiuri, similare ca consistență cu untul, consumate și destinate înlocuitorului untului (precedată de numele alimentului utilizat pentru a-l face), de exemplu peanut butter, „unt de arahide”; oricare dintre diferitele substanțe obținute din alte uleiuri sau grăsimi (în special pe bază de plante), utilizate în creme hidratante, cosmetice etc.; (arhaic, în chimie) orice substanță moale specifică; (în aviație, argou) o aterizare lină a avionului (that landing was total butter!, „Aterizarea a fost unt total!”).
Butter-box (pachet de unt)
Din butter au derivat cuvinte compuse și expresii: almond butter (unt de migdale); bean-butter (piure de fasole, fasole „fâcâită”); body butter (cremă de corp); bog butter (nămol de mlaștină); bread and butter (pâine și unt, unt pe pâine); bread-and-butter letter (scrisoare pâine cu unt, scurtă comunicare scrisă de mână pentru a mulțumi cuiva care i-a oferit recent ospitalitatea, de obicei cina); butter-and-egg man (argou în SUA: „țăran” prosper ce vine la oraș și trăiește ostentativ, „se dă mare”); butter boat (ulcior mic folosit pentru a servi untul topit [din secolul al XVIII-lea]); butter bomb (vin cu diacetil pentru a conferi o aromă de unt); butter-box (pachet de unt, arhaic, argou foilosit de britanici pentru un olandez folosit în epoca războaielor anglo-olandeze); butterbutt (cur moale); butter cream (cremă cu unt); butterlike (ca untul); butter tooth (dinte de lapte); butter will not melt in someone's mouth (untul nu se va topi în gura cuiva); butterwoman („untăreasă”, femeie care face sau vinde unt); cacao butter (unt de cacao); whisky butter (fel de mâncare făcut din whisky, unt și zahăr) etc.
Francezii folosesc beurre, „unt”, dar în Franța mai există amanenn și amann în bretonă, beûrre în tourangeau, boder în gasconă și în occitană, bodre în occitană, bür în normandă (Sark), bur și butir în piemonteză, bure în șampenoază (Auve), burre în normandă (Guernsey), buure în normandă (continentală), burro în franco-provensală, butiru și butirru în corsicană, untu în leoneză etc. Vecinii valoni au boure.
Oprindu-ne la beurre, cu acest cuvânt francezii denumesc: untul din smântâna laptelui; grăsimile extrase din anumite semințe oleaginoase; (în colorimetrie) culoarea untului, un galben deschis; (argou, rar) bani; (în chimie, alchimie, arhaic) clorurile în general.
Femme produisant du beurre de karité à partir de noix concassées (femeie care face unt de shea din nuci zdrobite)
Din beurre au derivat: assiette au beurre (farfurie cu unt); avoir des mains de beurre (a avea mâini moi, fine); avoir du beurre dans les cheveux (a avea păr moale); babeurre (zer); batte à beurre (bătător de unt, putinei); beurre d’ail (mujdei); beurre d’amande (unt de migdale); beurre de cacao (unt de cacao); beurre de caviar cremă din caviar); beurre frais (unt proaspăt); fil à couper le beurre (sârmă de tăiere a untului); n’y voir que du beurre (a nu vedea nimic); pour du beurre (pentru nimic); vouloir le beurre et l’argent du beurre (a dori două lucruri contradictorii în acelaș timp); vouloir le beurre, l’argent du beurre et le sourire de la crémière (a dori mai multe lucruri contradictorii în acelaș timp) etc.
Au francezii ăștia și o zicală interesantă, peiorativă (phrase toute faite), et ta sœur, elle bat le beurre?, „soră-ta bate putineiul?”. Mi-a destăinuit-o amicul Jean Boileau, colonel pensionar și proprietar de vii și crame pe Valea Loarei. Înțeleagă fiecare ce dorește!
Germanii au Butter, „unt”, existent și în hunsrik și în germană alemannică. În lumea germanică mai există Anke în germană alemannică (Elveția), Botta f germană plautdietsch, botter în saxonă populară, Budda și Budan în bavareză, Butta în bavareză (Viena), Kicker în luxemburgheză, painch în germană oberengadinisch și în germană unterengadinisch, paintg (sutsilvan) și pantg (surmiran) în romanșă, paintg în germană sutselvisch, pantg în germană surmeirisch, pischada în germană surselvisch, Putter în germană sileziană, púttər în germană gottscheeri etc.
Ein handelsübliches Stück Butter (o bucată standard de unt)
Germanii folosesc Nutter, „unt”, pentru „grăsimea comestibilă tartinabilă de culoare albă până la gălbuie, obținută din lapte (în principal lapte de vacă), constând din cel puțin 80 grăsime din lapte și nu mai mult de 16 % apă, la care se pot adăuga alte ingrediente (de exemplu sare de masă, coloranți [vegetali] aprobați oficial) și care este în special folosit în gastronomie”.
Au destule cuvinte compuse, precum: Bauernbutter (unt de țară), Büffelbutter (unt de bivoliță), Grasbutter (unt vegetal), Hummerbutter (pastă de homar), Knoblauchbutter (mujdei), Kochbutter (unt de gătit), Kräuterbutter (unt vegetal), Kuhbutter (unt de gătit), Rahmbutter (cremă de unt), Schafsbutter (unt din lapte de oaie), Schmelzbutter (unt topit), Tafelbutter (unt de masă), Ziegenbutter (unt din lapte de capră) etc.
Rușii folosesc pentru unt și pentru ulei maslo – масло, existent și în multe alte limbi slave (vezi harta). În rusă există pentru unt și cuvântul compus slívočnoje máslo - сли́вочное ма́сло (vezi „масло”, de Vasmer, Max (1964–1973), în Oleg Trubaciov, traducere, Этимологический словарь русского языка [Dicționar etimologic al limbii ruse] (în rusă), Moscova, Progress).
Rușii numesc maslo - масло: (ulei) substanța care conține grăsimi de origine organică (animală sau vegetală) sau anorganică (minerală); (unt) produsul alimentar care conține grăsimi; vopselele de ulei, tabloul pictat cu astfel de vopsele, precum și tehnica de pictură corespunzătoare.
Olivkovoe maslo - Оливковое масло (ulei de măsline)
Din familia de cuvinte fac parte: forma dininutivală maslițe – маслице. „unt(ișor)”; forma peiorativă mastișko (prea mult unt); substantivele maslionka – маслёнка (bidon de ulei), maslionok – маслёнок (bidon de ulei), maslenița – масленица (carnaval), maslina – маслина (măslină), maslovka – масловка (autocamion cu motor diesel); adjectivele maslianâi – масляный (de ulei), maslianistâi – маслянистый (uleios), maslicinâi – масличный (oleaginos), maslopodobnâi – маслоподобный (uleios); verbele masliti – маслить, zamasliti - замаслить (a unge), zamaslitsia – замаслиться (a se unge), promasliti – промаслить (a unge), promaslitisia – промаслиться (a se unge), ymasliti – умаслить (a linguşi); adverbe masliano – масляно (uleios), maslianisto – маслянисто (uleios) etc.
De la maslo – масло au derivat: вазелиновое масло (vaselină); чушь на постном масле (prostii despre uleiul vegetal); животное масло (grăsime animală, untură); сливочное масло (unt); коровье масло (unt de vacă); как по маслу (ca ceasul); как сыр в масле кататься (trăiește ca un domn); картина маслом (pictură în ulei); минеральное масло (ulei mineral); подливать масла в огонь (a turna gaz pe foc, a incita); растительное масло (ulei vegetal); кокосовое масло (ulei de nuci de cocos); кукурузное масло (ulei de porumb); оливковое масло (ulei de măsline); машинное масло (ulei de mașină) etc.
Amicul lingvist Igor din Irkuțk, academician, îmi amintește de zicala (поговоркa) kașu maslom ne isportiși - кашу маслом не испортишь (nu poți strica terciul cu unt). Semnificația e că „ceva bun (necesar, util) nu va interfera și, chiar în cantități mari, nu poate modifica problema, nu poate îmbunătăți ceva”.
Untul în (c)arte
Moto: „Le-a dat brânza mai de soi/ Gigi, (un cioban dibaci),/ Evident şi-un «muşuroi»,/ «Bonus» de la nişte vaci.” (Gratitudinea unui cioban, de Valeriu Ene)
Scriitorii români au scris despre unt, precum Vornic („Netezea calm cu cuțitul untul întins pe franzelă.”), Macedonski („Cuhnia în care se pregăteau lăpturile, smântânurile și unturile obicinuite la țară.”), Creangă („Lapte, brânză, unt și ouă, de-am putea sclipui să ducem în târg”) sau Negruzzi („Silven, când vindea untul într-un paner pe piață, era mult mai ferice.”). Bine că nu s-au înghesuit să scrie despre margarină.
Englezii au butter, „unt”, existent și în scoțiană (scots). În Insulele Britanice se mai folosesc pentru unt amanenn în corni, buter în scots, ìm în galică scoțiană și în irlandeză, menyn și ymenyn în velșă (galeză) etc.
Din englezescul butter, „unt”, au derivat cuvinte în alte limbi, precum bata - バタ- în japoneză, ppada - 빠다 (Coreea de Nord) și beoteo - 버터 (Coreea de Sud) în coreeană, baṭar - බටර් în singaleză, ibhotela în zulu etc. Amintim că butter e și verb, „a pune unt pe ...”.
A stick of butter, food made from cream, with a butter knife (baton de unt, aliment făcut din smântână, cu un cuțit de unt)
Head-butter înseamnă corn. În 2005, David E. Fastovsky și David B. Weishampel, în Evoluția și ăspândirea dinozaurilor, scriau: „[…] acestor animale le lipseau mecanismele de auto-corecție de tipul celor observate la caprinele moderne, cum ar fi caprele și oile cu coarne mari, care ar fi menținut forțele extraordinare aliniate cu restul scheletului.” ([…] these animals lacked self-correcting mechanisms of the kind seen in modern head-butters such as goats and big-horn sheep that would have kept the tremendous forces aligned with the rest of the skeleton. [2005, David E. Fastovsky, David B. Weishampel, The Evolution and Extinction of the Dinosaurs, page 156]).
Ce marchand fait son beurre sur la vente de fruits et légumes (Acest comerciant își face banii vânzând fructe și legume)
Francezii folosesc beurre, „unt”, dar în Franța mai există amanenn și amann în bretonă, beûrre în tourangeau, boder în gasconă și în occitană, bodre în occitană, bür în normandă (Sark), bur și butir în piemonteză, bure în șampenoază (Auve), burre în normandă (Guernsey), buure în normandă (continentală), burro în franco-provensală, butiru și butirru în corsicană, untu în leoneză etc. Vecinii valoni au boure.
Bernard Dubrulle, în „Valonia: Ardenii și multe altele”, în 2007, scria: Indiferent dacă este de fermă sau de casă, sărat sau dulce, cu conținut scăzut de grăsimi, concentrat sau refrigerat, untul este o parte integrantă a dietei și este folosit zilnic tartinat pe pâine sau pentru a găti alimentele.” (Qu’il soit de ferme ou de laiterie, salé ou doux, allégé, concentré ou frigotartinable, le beurre fait partie intégrante de l’alimentation et est utilisé quotidiennement pour étaler sur le pain ou cuire les aliments. [Bernard Dubrulle, Wallonie: l'Ardenne et bien plus, page 44, Le Petit Futé, 2007]).
Germanii au Butter, „unt”, existent și în hunsrik și în germană alemannică. În lumea germanică mai există Anke în germană alemannică (Elveția), Botta în germană plautdietsch, botter în saxonă populară, Budda și Budan în bavareză, Butta în bavareză (Viena), Kicker în luxemburgheză, painch în germană oberengadinisch și unterengadinisch, paintg (sutsilvan) și pantg (surmiran) în romanșă, paintg în germană sutselvisch, pantg în germană surmeirisch, pischada în germană surselvisch, Putter în germană sileziană, púttər în germană gottscheeri etc.
În romanul A treia carte despre Achim, al lui Uwe Johnson (prima ediție 1961), se scria: „În bucătăria goală era o cină cu cârnați scumpi și pește rar și unt adevărat, sticle de bere ieșind din urmele de ștergere sclipitoare de pe pânză de ulei.” (In der kahlgescheuerten Küche stand ein Abendbrot gedeckt aus teurer Wurst und seltenem Fisch und echter Butter, aus den glitzernden Wisch-Spuren auf dem Wachstuch ragten Flaschen mit Bier. [Uwe Johnson: Das dritte Buch über Achim. Roman. 5. Auflage, 21.–25. Tausend, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main 1962, Seite 316, Erstauflage 1961]).
Butter auf brot (unt pe pâine)
Rușii, chiar ocupați cu operația specială, folosesc pentru unt și ulei maslo – масло, existent și în multe alte limbi slave, inclusiv a lui Zelenski (vezi harta). În rusă există pentru unt și cuvântul compus slívočnoje máslo - сли́вочное ма́сло.
Антуан Воллон, «Кусок масла» (Antoine Vollon, «O bucată de unt»,, pictură)
Untul în onomastică
Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)
Cuvântul unt e prezent și în onomastocă, în nume de oameni sau de locuri. În dicționarul Onomastic (1963) citiți definiția: „UNT subst. 1. Untu act. 2. Unt-rece, Gh. (Sur V); Unt-tare act.; Untaru fam., act.; Untărescu (Sd XXII). 3. Unt/e. (16 B I 151, III 238); -ea (16 A I 374; 16 B VI 9). 4. Untéi, Radul (17 B III 174). 5. Unteșu, act.
Untaru vă salută!
Englezii au butter, „unt”, existent și în scoțiană (scots). În Insulele Britanice se mai folosesc pentru unt amanenn în corni, buter în scots, ìm în galică scoțiană și în irlandeză, menyn și ymenyn în velșă (galeză) etc.
Substantivul comun butter a devenit prenumele Butter, ajuns și în SUA. Conform recensământului populației din 2010 (2010 United States Census), Butter este al 39.164-lea prenume ca frecvență din SUA, purtat de 562 persoane (72,95% albi, 10,14% negri). Pentru detalii vezi Hanks, Patrick, editor (2003), „Butter”, in Dictionary of American Family Names, volume 1, New York: Oxford University Press, ISBN, page 262.
La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=butter este raportul obținut de la o bază de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Butter (apariție, loc de apariție, răspândire pe țări și pe perioade istorice etc.).
Butterman (Untaru) vă salută!
Cei umblați prin lume, ca mine, poate știu că Butter este numele unui club de noapte din Roma, Lazio, Italia unde îi puteți vedea și asculta pe djs Lola Matteucci (Lola Matteucci - Facebook) + Crgtts. Butter e și numele unei companii de producţie media şi difuzare nonstop din Dublin, Irlanda. Fiica Corina a nașei Silvia a fiului Călin e pe acolo.
Francezii folosesc beurre, „unt”, dar în Franța mai există amanenn și amann în bretonă, beûrre în tourangeau, boder în gasconă și în occitană, bodre în occitană, bür în normandă (Sark), bur și butir în piemonteză, bure în șampenoază (Auve), burre în normandă (Guernsey), buure în normandă (continentală), burro în franco-provensală, butiru și butirru în corsicană, untu în leoneză etc. Vecinii valoni au boure.
Germanii au Butter, „unt”, existent și în hunsrik și în germană alemannică. În lumea germanică mai există Anke în germană alemannică (Elveția), Botta în germană plautdietsch, botter în saxonă populară, Budda și Budan în bavareză, Butta în bavareză (Viena), Kicker în luxemburgheză, painch în germană oberengadinisch și în germană unterengadinisch, paintg (sutsilvan) și pantg (surmiran) în romanșă, paintg în germană sutselvisch, pantg în germană surmeirisch, pischada în germană surselvisch, Putter în germană sileziană, púttər în germană gottscheeri etc.
Amatorii de lectură în limba germană își pot completa cunoștințele prim clic pe: „Butter” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, „Butter” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon, „Butter” în Duden online și „Butter în German Wikipedia.
Rușii folosesc pentru unt și pentru ulei maslo – масло, existent și în multe alte limbi slave (vezi harta). În rusă există pentru unt și cuvântul compus cel mai utilizat, slívočnoje máslo - сли́вочное ма́сло.
Au apărut mintenaș nume precum Maslenița – Масленица, o sărbătoare păgână de mai multe zile de rămas bun de la iarnă printre vechii slavi și alte popoare, dedicată de Biserica Ortodoxă Rusă dinaintea așa-numituluiPost Mare și celebrată prin coacerea clătitelor și diverse distracții.
Slavii Maslo - Масло vă salută!
Au apărut mintenaș și numele de familie Maslo - Масло, Maslov - Маслов, Maslionkin – Маслёнкин etc. Traducerile le faceți singuri, chiar și pentru cuvintele derivate de care nu am pomenit, maslina - маслина, maslița - маслица, „măslină”, de la slavi luând și noi cuvântul.
Fiindcă veni vorba, am împrumutat măslină din vechiul slavonic bisericesc maslina – маслина, derivat din maslo - масло, „ulei, unt”, + -ina - -ина, din proto-slavicul *maslo. Comparați cu mas(i)nã în aromână, maslina în sârbo-croată.
Amatori sau nu de unt pe pâine, de folosirea untului pentru prăjit, poate doar pentru fois-gras, dar precis la diferite creme în gastronomie, ca realizatori sau măcar ca beneficiari gurmanzi, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - unt.pdf
Nițu Constantin
