Jocuri de cuvinte - găină

 Jocuri de cuvinte - găină

Geografie lingvistică

          Găina

          Moto: „Iepuraşu-i arestat,/ Şi ţinut în carantină:/ Cică ar fi plagiat.../ Nişte ouă de găină!” (Cu cioara vopsită, de Valentin David)

          Cum m-am născut pe „ulița gâștei”, fiu de țăran, la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html am scris despre gâscă, toți locuitorii străzii având gâște. Dar cele mai numeroase păsări din ograda omului erau găinile. Toate se numeau orătănii sau galițe.

„ Ulița gâștei”, acum Strada Primăriei

          Erau în ogradă 20-30 de găini, cu unul sau doi cocoși vrednici, primăvara plus puii de găină proaspăt ieșiți, de la două sau trei cloști. Era mâncarea de bază a românului gospodar. Cuvântul găină, cu vreo 98 de definiții în dicționarele românești, a fost scris prima dată în română în tetraevanghelicul din 1574, prima carte în limba română, tipărită la Brașov.

          Găina este o specie de pasăre domestică, crescută pentru carne și ouă (Gallus domestica). Găină i se spune păsării care face parte din această specie, restrictiv femelei cocoșului. Există la noi și găinușa de munte, femela cocoșului de munte, pe care i-am văzut în pădurea de la doar 700 de metri de casă. Tata, vânător, le vâna iarna.

          Am moștenit cuvântul găină din cuvântul latin gallīna, de la gallus, „cocoș”, + -īna, gallus din proto-italicul *galsos, mărirea lui *gl̥s-o-, gradul zero al proto-indo-europeanului *gols-o-, de la *gelH-, „a chema”; comparați *gelH- cu proto-balto-slavicul *galsas, „voce”, proto-germanicul *kalzōną, „a suna”, albanezul gjuhë, „limbă; limbaj” și poate cu galw galw, „a chema”. Vedeți și gãljinã în aromână. Așa latinii au rezolvat problema „cine a fost prima dată, cocoșul sau găina?”, cocoșul, gallus, fiind primul!

Cocoș și găină

          În alte limbi, găinii și cocoșului li se zice:

֎ a-kʼutʼə - а-куты în abhază;

֎ a'a'aak - ᐊ'ᐊ'ᐋᒃ în inuktitut;

֎ aak în tedim chin;

֎ aan în kiput;

֎ ae în khumi chin;

֎ afullus - ⴰⴼⵓⵍⵍⵓⵙ m (cocoș), ayaẓiḍ - ⴰⵢⴰⵥⵉⴹ m (cocoș) în tashelhit;

֎ ah în zou;

֎ akaaka în alabama;

֎ aka̠nakni' (cocoș), akanka' f în chickasaw;

֎ akʻaġaġ - աքաղաղ (cocoș), akʻlor - աքլոր (cocoș) în armeană;

֎ akoho în malgașă;

֎ akokɔ în akan;

֎ àkùkọ (cocoș) în joruba;

֎ aléktoras - αλέκτορας m (poetic, cocoș) în greacă, alektruṓn - ἀλεκτρυών m, aléktōr - ἀλέκτωρ m (cocoș) în greacă antică;

֎ amila - ᠠᠮᡳᠯᠠ (cocoș), amila coko - ᠴᠣᡴᠣ (cocoș) în manchu;

֎ amtak - 암탉 în coreană;

֎ ʻankʼu - гӏанкӏу în avară;

֎ aqiggirjuaq - ᐊᕿᒡᒋᕐᔪᐊᖅ în inuktitut;

֎ ár în mizo;

֎ arfeq - арфэӄ (cocoș) în nivkh;

֎ aťakš - атякш (cocoș) în erza;

֎ atsvya - ᎠᏨᏯ (cocoș) în cherokee;

֎ avtan - автан () (cocoș) în ciuvașă;

֎ ayam în amboneză malai, balineză, indoneziană, malai brunei, ayam jago (cocoș) în indoneziană, ayam jantan (cocoș) în indoneziană și în malai;

֎ ååʹreskääʹnn (cocoș) în sami skolt;

֎ änakʼi - аьнакӏи în lak;

֎ äteş - әтеш (cocoș) în cazahă, ətəs - әтәс (cocoș) în bașchiră;

֎ ʾäwra doro - አውራ ዶሮ (cocoș) în amharică;

֎ baaka'aakwenh în ojibwe;

֎ baawul în gamilaraay;

֎ bhale - भाले (cocoș) în nepaleză;

֎ bishe ebá (cocoș) în nupe (Nigeria);

֎ borğal - боргӏал (cocoș) în cecenă;

֎ bötüük - бөтүүк (cocoș) în iakută;

֎ bya de - བྱ་དེ în tibetană;

֎ byamo - བྱམོ în dzongkha;

֎ ca în muong;

֎ caboniscu, caboni, puddone, puddu, pudhu în sardă;

֎ cáy f, cáy phủ, cáy po̱ (cocoș) în tày;

֎ cearc f în galică scoțiană și în irlandeză, ceiliog (cocoș), ceiliogod (cocoș) în velșă;

֎ cēval - சேவல் (cocoș) în tamilă;

֎ chicken („pui de găină”, din medievalul englez chiken, din vechile engleze ċicen, ċycen, „pui de găină”, de origine incertă, posibil din proto-vest-germanicul *kiukīn, „pui de găină”, alternativ din proto-vest-germanicul *kukkīn, echivalent cu cock +‎ -en; vezi frizonul de nord schückling, „pui de găină”, frizonul saterland Sjuuken, „pui de găină”, neerlandezul kuiken, „pui, pui de găină” etc.) în engleză și în scots;

֎ chioccia în italiană („cloșcă”, de la verbul chiocciare, eventual din latinescul glocīre, vezi spaniolele clueca, clocar, cloquear), cloca în occitană, clocă, cloșcă (din bulgărescul kločka – клочка, „găină cu pui”, din kloč - клоч + -ka‎ - -ка) în română;

֎ chiwchi în aimară;

֎ ćipka f în sorabă de sus;

֎ co m (cocoș) în picardă, cock m („cocoș”, din medievalul englez cok, din vechile emgleze coc, cocc, „cocoș”, din proto-vest-germanicul *kokk, din proto-germanicul *kukkaz, „cocoș”, probabil de origine onomatopeică) în engleză, cok (cocoș) în valonă, coq („cocoș”, din medievalul francez coq, din vechiul francez coc, din latinescul târziu coccus, din proto-vest-germanicul *kokk, din proto-germanicul *kukkaz etc.) în franceză, kok (cocoș) în daneză, kokiĉo (cocoș) în esperanto, kokino în esperanto, koko în esperanto, kokkur în islandeză;

֎ cocoș în română (din slavonul vechi bisericesc kokošĭ – кокошь, „găină”, din proto-slavicul *kokošь, „găină”; vezi sârbo-croatul kokoš, „găină”, bulgărescul kokoš – кокош, „găină”);

֎ coileach (cocoș) în galică scoțiană și în irlandeză;

֎ coko - ᠴᠣᡴᠣ în manchu;

֎ csirke în maghiară (onomatopeic);

֎ cuanacatl în nahuatl;

֎ cypljónok (țyplionok) - цыплёнок în rusă (din care a derivat coppuuska - чоппууска în iakută);

֎ cÿvÿ - цӹвӹ în mari de vest;

֎ cyw m, cywion m (cocoș) în velșă;

֎ čarg - چرګ în paștună;

֎ čăh - чăх în ciuvașă;

֎ čɛtə - чэты în adige;

֎ čut - ճուտ (pui) în armeană;

֎ čyve - чыве în mari de mijloc;

֎ dadal - дадал (cocoș) în udi;

֎ dajāja - دَجَاجَة‎ în arabă, dujāja - دجاجة în arabă hijazi;

֎ dak - 닭 în coreană;

֎ dakar - دكر m(cocoș) în arabă egipteană;

֎ deduq - дедукъ (dialectal, cocoș) în kumică;

֎ də́ma, demá în ubykh;

֎ diek în sebop;

֎ digaag m (cocoș) în somaleză;

֎ dīk - دِيك (cocoș) în arabă, arabă egipteahnă, arabă hijazi, dik (cocoș) în zazaki, dîk (cocoș), dîkil (cocoș) în kurdă de nord;

֎ dorho - ዶርሆ în ge'ez;

֎ doro - ዶሮ în argobba;

֎ duezgais, gais în bouyei;

֎ džɛd - джэд în kabardiană;

֎ eireag f în galică scoțiană, eireog f în irlandeză;

֎ erč - ⲉⲣϫ în coptică;

֎ farḵa - فرخة în arabă egipteană;

֎ farrūj - فروج (cocoș) în arabă marocană;

֎ fellus în malteză;

֎ fowru în sranan tongo;

֎ fɔl în krio;

֎ frango în portugheză;

֎ gà f, gà trống, con gà trống (cocoș) în vietnameză;

֎ gaḍḍina f, gaddu (cocoș) în siciliană;

֎ gaeq f, gaeqboux (cocoș) în zhuang manchu;

֎ gài - ไก่ în thai, gái - 雞／鷄／鸡 în chineză min de nord, gài-dtuua-pûu - ไก่ตัวผู้ (cocoș) în thai, gai¹ - 雞／鷄／鸡 f, gai¹ gung¹ - 雞公／鸡公 (cocoș) în chineză cantoneză;

֎ gai (cocoș) în papiamentu;

֎ gaidys (cocoș) în lituaniană, gailis (cocoș) în letonă, gaiļs (cocoș) în latgaliană;

֎ gal (cocoș) în occitană și în romagnolă, galaina în dalmată, galiña f în galiciană, galina f în occitană, galinha f în portugheză, gãljinã în aromână, gall (cocoș) în catalană, gallina în aragoneză, asturiană, catalană, latină, spaniolă, interlingua și italiană, gallo (cocoș) în interlingua, italiană, spaniolă și napolitană, gallu (cocoș) în asturiană, gallus (cocoș) în latină, galo (cocoș) în galiciană și în portugheză, galo f în galiciană, gaƚo (cocoș) în venetă, ganaar în wolof, gayo - גאייו (cocoș) în ladino, găină în română, gealine, geailine în tourangeau, gelingne în bourguignon, ghjallina în corsicană, giaglina în romanșă, gialina în ladin, gjal (cocoș) în friuliană, gjaline f în friuliană, gjel (cocoș) în albaneză, glene f în valonă, glinne, glaine, glène în picardă (în final din latinescul gallus, „cocoș”);

֎ gañjā - ଗଞ୍ଜା (cocoș) în odia;

֎ gê¹ - 雞／鷄／鸡 în chineză hakka, giĕ - 雞／鷄／鸡, giĕ-giāng - 雞囝／鷄囝／鸡囝 în chineză min de est;

֎ go'qoli'gwej anim în mi'kmaq;

֎ gok f, higok (cocoș) în volapük:

֎ gorgo în songhaï koyraboro senni;

֎ gòyuʼúna (cocoș) în taos;

֎ gudo - гудо în hunzib, güdä - гуьдаь în bezhta;

֎ guerne f în normandă;

֎ Güggel m (cocoș), Guli (cocoș) în germană alemannică;

֎ ɣaʔ³¹ în pela;

֎ haan (cocoș) în afrikaans și în neerlandeză, Haan (cocoș) în hunsrik, Hahn (din medievalul german hane, din vechiul german hano), Huhn (cocoș) în germană, Hähnchen în germană, Hana - 𐌷𐌰𐌽𐌰 (cocoș) în gotică, hane (cocoș) în daneză și în norvegiană, Hane (Valais, cocoș) în germană alemannică, hani (cocoș) în feroeză și în islandeză, hanino și hano în ido, hanulo (cocoș) în ido, hæna și hænsn în islandeză, hen în afrikaans, engleză (din medievalul englez hen, din vechiul englez henn, „găină”, din proto-vest-germanicul *hannju, din proto-germanicul *hanjō, „găină”, din proto-indo-europeanul *kan-, *kana-, „a cânta”) și neerlandeză, Henn f în bavareză, Henne f, Legehenne f în germană, hin în frizonă de vest, Hinkel în germană de Pensilvania, hoanne (cocoș) în frizonă de vest, hoender în afrikaans, Hohn f în germană de jos, Hon (cocoș) în germană plautdietsch, høna în feroeză, höna în suedeză, høne f în daneză și în norvegiană, Hong în luxemburgheză, høsn în feroeză, Hue f și Huen f în germană alemannică, Hühnchen în germană, hun - הון f idiș;

En höna

֎ hav - հավ în armeană;

֎ hayam jagau (cocoș) în banjareză, hayam jago (cocoș) în sundaneză;

֎ heihei în maori;

֎ horaz (cocoș) în turcmenă, horaz, qoraz (cocoș) în tătară crimeană, horos - خروس (cocoș) în turcă otomană, horoz - хороз (cocoș) în sârbo-croată, horoz („cocoș”, din turcicul otoman horoz, horos - خروس, din persanul xorus - خروس) în turcă;

֎ hsaw - ဆီ în s'gaw karen;

֎ huku în shona;

֎ iâr m (cocoș) în galeză și în velșă;

֎ iĕr în bahnară;

֎ inkoko în r-rundi;

֎ j'line, gèline f în lorrain, jaddu (cocoș) în siciliană, jal (cocoș) în franco-provensală, jalina în occitană;

֎ jago (cocoș) în indoneziană și în javaneză;

֎ jaragatḷe - ярагатԓе în chukchi;

֎ jarka - ярка f („puică”, dialectal) în bulgară;

֎ jī - 雞／鷄／鸡 în chineză mandarină, jī - 鸡 în chineză, ji¹ - 雞／鷄／鸡 () chineză gan, ji¹ - 雞／鷄／鸡 în chineză xiang, ji¹ - 雞／鷄／鸡, ji¹ er¹ - 雞兒／鷄兒／鸡儿 în chineză jin, ži - җи în chineză dungan;

֎ jidāda - جدادة în arabă sudaneză;

֎ jogoo (cocoș) în swahili;

֎ juje - جوجه (pui) în persană;

֎ k'anka (cocoș) în quechua;

֎ kääˊnn în sami skolt, kääni în sami inari;

֎ kagariga în borôro;

֎ kagny - каґны, khanyi, khányi, khájnyi, kahni în țigănească;

֎ kai - ໄກ່ în laoțiană, kài ʼàun - ၵႆႇဢွၼ်ႇ, kài - ၵႆႇ în shan;

֎ kakas (cocoș) în maghiară (din proto-slavicul *kokošь, vezi sârbo-croatul kokoš și slovenul kokoš);

֎ kakraa în daur;

֎ kana în estonă și în finlandeză (din proto-finnicul *kana, din proto-germanicul *hanô);

֎ kataj - ქათალ în svan;

֎ katami - ქათამი în gruzină;

֎ kay - 𑜀𑜩, nuk kay - 𑜃𑜤𑜀𑜫 𑜀𑜩 în ahom, k̇ay¹ - ᦺᦂᧈ și k̇ay¹puu² - ᦺᦂᧈᦗᦴᧉ (cocoș) în lü;

֎ kayo (cocoș) în chamicuro;

֎ kaza în hausa;

֎ ke-kang\ - 雞公／鸡公 (cocoș) în chineză Hokkien;

֎ kellagh (cocoș) în manx;

֎ kelleşêr - کەڵەشێر (cocoș), kelebab - کەلەباب (cocoș) în kurdă centrală;

֎ kerg - کەرگ în gurani, kerge în zazaki;

֎ kerk - کرک în mazanderani;

֎ kgoho în sotho;

֎ kikas (cocoș) în estonă;

֎ kilhog (cocoș) în bretonă;

֎ kip f în neerlandeză;

֎ kɪ³³ în caijia;

֎ kʲɛt - кьэт în adige (dialectul shapsug);

֎ kjúklingur în islandeză;

֎ klatl - кӏатӏ în rutulă, klatle - кӏатӏе în tsakhur;

֎ kóčet - кочет m (regional, „cocoș”, din proto-slavicul *kоčеtъ) în rusă;

֎ kōḍi - కోడి f, kōḍipuñju - కోడిపుంజు (cocoș) în telugu;

֎ koe, ke, kere - 雞／鷄／鸡, koe-á, ke-á - 雞仔／鷄仔／鸡仔 în chineză hokkien;

֎ kogut (cocoș) în poloneză, kohout (cocoș) în cehă, kohút (cocoș) în slovacă, kóhut - ко́гут m (cocoș) în ucraineană (din proto-slavicul *kokotъ, „cocoș”, după Vasmer, de origine onomatopoeică);

֎ kokėhéaxa în cheyenne;

֎ koklo, koklonɔ f, koklotsu (cocoș), koklovi (pui) în ewe;

֎ kókoras - κόκορας m (cocoș) în greacă;

֎ kokosh (cocoș) în albaneză, kókoš - ко́кош m (cocoș) în ucraineană, kokoš - кокош în sârbo-croată și în sârbă, kokoš f în bosniacă, croată, slovenă, sorabă de jos, sorabă de sus, kokóška – коко́шка în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, kokoška în bosniacă și în croată, kokoške în croată, kokosz în poloneză (din proto-slavicul *kokošь, ,găină”);

֎ kokot (cocoș) în sorabă de jos și (dialectal, cocoș) în poloneză, kokotŭ - кокотъ m (cocoș) în slavonică bisericească veche;

֎ kọkur - کۄکُر (cocoș) în kașmiră;

֎ kōḻi - கோழி în tamilă, kōḷi - ಕೋಳಿ în kannada, kōḻi - കോഴി în malaialam;

֎ kombḍā - कोंबडा m (cocoș) și kombḍī - कोंबडी f în marathi;

֎ kormaa (cocoș) în oromo;

֎ koroz - короз (cocoș) în kârgâză, qoraz - қораз (cocoș) în cazahă (din persanul xorus, xorôs – خروس, „cocoș”);

֎ kóta - κότα în greacă;

֎ kotam - котам în cecenă și în ingușetă, kotam - ქოთამ în bats, kotomi - ქოთომი în mingreliană, kotume - ქოთუმე în laz;

֎ krak - ကြက် f, krakhpa. - ကြက်ဖ (cocoș) în birmaneză;

֎ kranko în tochariană B;

֎ ktayta - ܟܬܲܝܬܵܐ în asiriană neo-aramaică;

֎ Küchlein în germană;

֎ kuɗume (cocoș) în ngazidja comoriană;

֎ kukaṛa - ਕੁੱਕੜ în pandsabi, kukhurā - कुखुरा în nepaleză;

֎ kūkḍo - કૂકડો m (cocoș) în gujarati;

֎ kukk (cocoș) în estonă, kukko (cocoș) în finlandeză;

֎ kukkuṭ - कुक्कुट m (cocoș) în hindusă, kukkuṭa - कुक्कुट m (cocoș) în sanscrită, kukkuṭacchāpa în pali, kukkuṭī - कुक्कुटी în sanscrită;

֎ kuku în swahili;

֎ kukui (cocoș) în maore comoriană;

֎ kukuḷu - ކުކުޅު în dhivehi;

֎ kukura - কুকুৰা în assameză;

֎ kuṅkaḍ - कुंकड în konkani;

֎ kupyju (cocoș) în guaraní;

֎ kur anim (arhaic, cocoș) în poloneză, kur m (cocoș) în cehă, kura f în cașubă, slovenă, sorabă de jos, poloneză, n (pui) în slovacă, kura - кура în sârbo-croată, kuranjá - кураня́ și kuranjó - куранё în bielorusă, kuře n (pui) în cehă, kúritsa (kurița) - ку́рица în rusă, kurjatko n în sorabă de sus, kurje n în sorabă de jos, kurjetko în sorabă de jos, kurjo n în sorabă de sus, kurŭ - коуръ m (cocoș) în slavonică bisercească veche, kúryca - ку́рыца în bielorusă, kuurussa - куурусса în iakută;

֎ kurča - курча́ în sârbo-croată și în ucraineană, kurča în slovacă, kurka - курка f în rusină carpatină, kúrka - ку́рка în ucraineană;

֎ kureg - курег în udmurtă, kurög - курöг în komi-permiakă și în komi-ziriană;

֎ kut̩t̩o - กุฏโฏ, kị̀ - ไก่ în isan;

֎ kʷtʼu - квтӏу în abază;

֎ kyckling în suedeză, kylling în daneză;

֎ lape'w anim (cocoș), nape'w anim (cocoș) în mi'kmaq;

֎ leghen f, legkip f în neerlandeză;

֎ lìlúna în taos și în tiwa de nord;

֎ lukkichcho în sidamo;

֎ lukkuu în oromo;

֎ mamali - მამალი (cocoș) în gruzină;

֎ manok în acehneză, aklanon, bikol central, cebuano, ilocano, maranao, tagalogă și yami, manuk (cocoș) în balineză, bajau coasta de vest, bobongko, dusun central, higaonon, indoneziană, kapampangan, kimaragang, malai și tausug, manuq în mandar;

֎ manu uab în meto;

֎ margho - મરઘો f în gujarati;

֎ marloraaq în groenlandeză;

֎ mâk - ماک în persană;

֎ mendori - 雌鶏 (めんどり) în japoneză;

֎ mirîşk în kurdă;

֎ mnw - စာၚ် în mon;

֎ moa în samoană;

֎ mŏən - មាន់ f, mŏən chmool - មាន់ឈ្មោល (cocoș) în kmeră;

֎ morğ - مرغ f, morğ-e xânegi - مرغ خانگی în persană, murġ - мурғ în tadjică, murġā - مرغا m (cocoș) în urdu, murgā - मुरगा m (cocoș) în hindusă, murgī - मुर्गी în hindusă, murôgi - মুরগি în bengaleză, murug - ꠝꠥꠞꠥꠉ, murga - ꠝꠥꠞ꠆ꠉꠣ m (cocoș), murgi - ꠝꠥꠞ꠆ꠉꠤ f în sylheti;

֎ mou⁵ gai¹ - 母雞 în chineză cantoneză;

֎ mut în chol;

֎ naabese (cocoș) în ojibwe;

֎ naaʼahóóhai bikąʼí (cocoș), naaʼahóóhai în navajo;

֎ namoro în tabaru;

֎ ngta în atayal;

֎ nimen în yapeză;

֎ nkhuku în chichewa și în tumbuka, nkuhu nce în shingazidja, nkuhu în ngazidja comoriană;

֎ nsósó în luganda;

֎ nˀäna - нӏаьна (cocoș) în cecenă;

֎ oilar (cocoș), oilasko, oilo în bască;

֎ ondori - 雄鳥 (おんどり) (cocoș) în japoneză;

֎ òrnisa f în griko;

֎ pakahakwan în atikamekw;

֎ páxaihi în pirahã;

֎ petao - петао m (cocoș) în sârbo-croată, peteinós - πετεινός m (cocoș) în greacă, petel - петел (cocoș) în bulgară și în macedoneană, petelin (cocoș) în slovenă;

֎ petuh – петух m („cocoș”, din proto-slavicul *pětuxъ) în rusă, pjatúx - пятуух (cocoș) în bielorusă;

֎ pevac - певац m (cocoș) în sârbo-croată, pévenʹ - певень m (regional, cocoș) în rusă, pijetao - пијетао m (cocoș) în sârbo-croată, pijevac - пијевац m (cocoș) în sârbo-croată, pivenʹ - півень m (cocoș) în ucraineană, pjévjenʹ - пе́вень (cocoș) în bielorusă („cântăreț”, de la a cânta);

֎ pīkaokao (cocoș) în maori;

֎ pile - пиле (pui) în bulgară, pile - пиле (cocoș) în sârbo-croată;

֎ piliç în turcă (din turcicul otoman piliç – پلیچ, „pui de găină”, din greaca bizantină [greaca modernă poulítsa - πουλίτσα], din grecescul antic pôlos - πῶλος);

֎ piščanec (cocoș) în slovenă;

֎ pita f, pitu (cocoș) în asturiană;

֎ pitik în javaneză;

֎ piyak, punan în kimaragang;

֎ pola în occitană, polaster în lombardă, polàstro în venetă, poleç m (cocoș) în friuliană, póll în gallo, pollastre m (cocoș) în catalană, pollo m (cocoș) în italiană și în spaniolă, pollu în asturiană, pouille f în lorrain, poul în creolă guadelupeză, haitiană creolă și métchif, poule f în franceză, normandă și picardă, poulet m (cocoș) în franceză și în normandă, poulhe f în picardă, poye f valonă, pui în lombardă și în română, puică în română, puľ în istro-român, pulë în albaneză, pùllo în napolitană, pulschain în romanșă (în final din vulgarul latin pulla, forma feminină a latinescului pullus, „animal tânăr, pui, mânz”);

֎ polyo în chamicuro;

֎ ptušanjá - птушаня́, ptušanjó - птушанё în bielorusă;

֎ puddu în siciliană, pudhu (cocoș) în sardă;

֎ pūvaṅkōḻi - പൂവങ്കോഴി (cocoș) în malaialam;

֎ pʼeq - п’еӄ f, pʼeq nonq - пʼеӄ нонӄ (pui) în nivkh;

֎ qaib în hmong blanc;

֎ qḷegtanṇygatḷe - ӄԓегтанӈыгатԓе (cocoș) în chukchi;

֎ rooster m („cocoș”, din roost, „cuib”, +‎ -er) în engleză și (literar, cocoș) în tagalogă, rūsṭar - రూస్టర్ (cocoș) în telugu;

֎ ryguasu în guaraní;

֎ sa kā - ສະກາ (cocoș) în laoțiană;

֎ saraz - сараз în erza;

֎ séq gi (cocoș) în wolof;

֎ serdūk - سردوك (cocoș) în arabă tunisiană, serduk, serduq (cocoș) în malteză;

֎ shentá în kogui;

֎ siap în balineză;

֎ sicín în irlandeză;

֎ siyau în melanau central;

֎ slepice f în cehă, sliepka f în slovacă și în sârbo-croată;

֎ sulog (cocoș) în bikol central;

֎ sutak - 수탉 (cocoș) în coreană;

֎ syiar, s'iar în khasi;

֎ taak - таак în altaică de sud, tanah - таңах în hakasă;

Cuvântul găină (cocoș) în câteva limbi

֎ tafullust - ⵜⴰⴼⵓⵍⵍⵓⵙⵜ în marocană amazighe standard;

֎ tame heihei (cocoș) în maori;

֎ tamhöns în suedeză;

֎ tandang (cocoș) în tagalogă;

֎ tarn'gól - תַּרְנְגוֹל, tarnególet - תרנגולת \ תַּרְנְגֹלֶת în ebraică, tarnāḡultā - ܬܪܢܓܘܠܬܐ f siriacă clasică, tarnegól - תרנגול (cocoș), géver - גֶּבֶר (cocoș), sechví - שֶׂכְוִי (cocoș) în ebraică;

֎ tauk în găgăuză, tauukŭ - тауукъ în karatchaï-balkară, tavuk în turcă și în tătară crimeană, tawïq - тауыҡ în bașchiră, tawıq - тавык în nogaï, sârbo-croată, tătară și cazahă, tawıqlar în karakalpak, tawuq - тавукъ în kumică, tawux - тавух în urum, tovuq în uzbecă, towuk în turcmenă, toyuq în azeră;

֎ taxia - тахиа, takiy-a - ᠲᠠᠬᠢᠶ᠎ᠠ în mongolă, er taxia - эр тахиа (cocoș) în mongolă, taxjaa - тахяа în buriată;

֎ telâ - تلا în mazanderani;

֎ tiġieġ m (cocoș), tiġieġa f în malteză;

֎ toa în fijiană;

֎ took - тоок în kârgâză;

֎ toxu - توخۇ în uigură;

֎ tsataga - ᏣᏔᎦ în cherokee;

֎ tupp (cocoș) în suedeză;

֎ tyúk în maghiară (dintr-o limbă turcică de tip ciuvaș, la începutul secolelor IX și X; vezi ciuvașul čăh - чăх și turcescul tavuk);

֎ tyaẓiḍt în chaoui;

֎ verč - верч în lezgină;

֎ vėšta f în samogitiană, vista în letonă, višta în lituaniană, vysta în latgaliană;

֎ virkoko (cocoș) în esperanto;

֎ vuonccis în sami de nord;

֎ wallpa în quechua;

֎ waso în tokipona;

֎ watka în catawba;

֎ xióngjī - 雄雞／雄鸡, gōngjī - 公雞／公鸡 (cocoș) în chineză mandarină;

֎ xo'roz (cocoș) în uzbecă, xoraz - хораз (cocoș) în kumică, xoraz - خوراز (cocoș) în uigură, xoroz - խորոզ m (dialectal, cocoș) în armeană, xorus - خروس (cocoș) în persană, xoruz (cocoș) în azeră, xurūs - خروس m (cocoș) în urdu;

֎ yar f, penn yar (cocoș) în bretonă, yar în corni;

֎ yaẓiḍ (cocoș), tyaẓiṭ f în tarifit;

֎ yöna în elfdaliană;

֎ ي ديا în andai.

          Găina în viață și în lume

          Moto: „Ce-a fost înainte?/ Oul sau găina?/ Eu mi-aduc aminte/ Că a fost… vecina! (Prima dată, de George Tătăruş, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

          Oameni instruiți și gurmanzi, știți toți că găina (Gallus gallus domesticus) este o subspecie de păsări din genul Gallus, familia Phasianidae. Găina este o pasăre domesticită, iar sub formă sălbatică mai trăiește în prezent doar în India. Masculul găinii se numește cocoș, mai mare decât femela, cu un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie și pinteni puternici la picioare. Unii cocoși pot fi agresivi.

Luptă de cocoși, tablou al francezului Jean-Léon Gérôme (1824—1904)

          În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume (în 1989 existau peste 3 miliarde de pui în întreaga lume). Găina a devenit cea mai numeroasă specie nu numai de păsări, ci și de vertebrate terestre în general. În fiecare an, oamenii cresc și mănâncă aproximativ 60 de miliarde de găini).

          În anul 2000 erau cunoscute peste 700 de rase de găini în lume, dar 32 de rase sunt considerate dispărute și 286 sunt pe cale de dispariție. În România, existau în 2021 circa 77.148.400 de păsări, din care 42.037.900 de păsări ouătoare de origine și selecție autohtonă.

          Cei mai mari exportatori de pui de găină sunt Statele Unite (3,026 milioane de tone) și Brazilia (3 milioane de tone). Cei mai mari importatori sunt Rusia – 1,22 milioane de tone, China – 0,87 milioane de tone, Arabia Saudită – 0,43 milioane de tone, Mexic – 0,37 milioane de tone, Japonia 0,35 milioane de tone.

          Ca să ne distrăm, zic savanții că găinile, ca și omul, percep culorile. Retina găinii, percepe trei culori, cu trei tipuri de conuri, respectiv culorile roșu, galben și albastru, de parcă ar fi toate românce. Noroc că există și conuri care receptează lumina ultravioletă (UV)!

          Proprietatea retinei le oferă avantaje în vizualizarea boabelor de cereale sau de la alte plante, a insectelor, diferențierea ierbii de praf. E un mare atu în hrănirea lor de toarte zilele! Sesizează ușor și prădătorii.

          Cocoșii scot sunete foarte puternice, de obicei, foarte devreme dimineața, dar pot cânta în orice moment al zilei. Strigătul lor puternic este un semn teritorial pentru alți cocoși. Găinile depun ouă care variază în culori de la alb la maro pal și alte culori palide, în funcție de rasă. În lume s-au creat multe rase de găini, utile pentru om (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_chicken_breeds), ca hrană sau ca frumusețe. Despre ou găsiți undeva în blog (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-pastele.html), când am scris despre Paște. Noroc pe noi că nu reveni gripa aviară, așa că ne întoarcem la lingvistică!

          Găina în expresii

          Moto: „Când la găini nu te pricepi deloc/ Şi n-ai pic de habar de medicină,/ Ca să rezolvi problema dintr-un foc/ Îţi trebuie o minte de găină. (Aviara s-a rezolvat dând foc găinilor, de Ştefan-Cornel Rodean, 2010)

          Fiind eu om vesperal, somnul a fost fudulie, „nu m-am culcat niciodată o dată cu găinile”. Copil, vara eram pe uliță, seara la film la club, sâmbăta și duminica la bal sau la câte o nuntă, fiind prieten cu lăutarii, în special cu „nea Mârfu”, cel cu broanca. Hopșile femeilor din copilărie mi le amintesc cu claritate, că nici ele „nu se culcau o dată cu găinile”!

          Cum am scris despre căsătoria care azi e desuetă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-casatorie.html), „cântă găina în casă”, se zice când într-o căsnicie cuvântul hotărâtor îl are femeia. Asta (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-familie.html) doar în familie, nu în concubinaj!

          Eu știu de la mama că bărbatul e cel ce trebuie să asigure familiei o casă, ceea ce n-a făcut până la 50 de ani „gospodarul” Nicușor Dan și voi l-ați ales „mare edil”, de se învârtește în mormânt primarul-legendă Delavrancea. Bărbatul înnobilează femeia cu titlul „doamna și stăpâna caasei”, că ea e cea care transformă casa în cămin, cu sau fără știrea lui Temișan, în concubinaj vreo 13 ani.

          Cu curtea plină de orătănii, la 3-4 zile, dacă eram acasă, mama mă ruga „să tai o găină” pe care o prindea ea ușor, altfel aștepta să treacă pe drum un vecin, eu de mic știind, atunci doar la propriu, că „găina bătrână face ciorba bună”. Mult mai târziu aveam să îmi însușesc cu simț de răspundere și sensul figurat al acestei expresii, întâi din cărți, apoi din viață.

          „A trăi ca găina la moară” înseamnă a trăi în belșug, cu salarii babane, precum Ciolacu la Guvern, Ciucă al lor la senat sau la Dinescu, Jules Werner al nimănui la președinție sau ca turist, păziți cu strășnicie de ofițerii și polițiștii care i-au schimbat pe cei pensionați și pe care Ciolacu la garagață cu Ciutacu de la România TV, i-a făcut nesimțiți.

          „A fi ca găina cu ou” înseajnă a nu-și găsi locul, precum Geoană de pe la NATO, nu știm de cine pus acolo, care, sanchi, și-ar fi dat demisia de la NATO, unde nu prea știm ce atribuții ar fi avut, probabil să ne bage în război cu rușii, să fim în incertitudine sau în impas (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-impas.html).

          Și vrea nașparliul, președinte de o noapte pentru Mihaela lui, cu soacră revoluționară, cu ceasurila date înapoi nu la schimbarea orei, ci lui Vanghele, de la care le primise ca mită, cu cumnat impus boss la o bancă de stat de la care a furat, a fost condamnat și a fugit în Turcia și ăia, poate la rugămintea turcitului cu meniscul Ponta, nu ni-l dau. Și Turcia, membră NATO, a cerut să fie admisă în BRICS la summitul ce va avea loc în Federaţia Rusă în perioada 22-24 octombrie 2024.... Noi tot cu pierzătorii...

Țările BRICS (albastru)

          Militarii și polițiștii pensionari, jigniți de covrigarul Ciolacu, „stau sau umblă ca o găină plouată”, adică sunt triști, descurajați, abătuți, dar își revin și pregătesc noile proteste, că doar nu vor un comandant cât pe ce suprem, pălăria, zicem noi, fiind prea mare la covrigar, la recentul autor cu cartea lansată politic la Dinescu sau cu Geoană, care vor să stea în fotoliul în care au stat Cuza, cel ce a creat pensiile militare, urmașii regi, Antonescu sau Ceaușescu menținându-le.

          Că Ciolacu, fiu de colonel, ne-a convins că „a mâncat numai picioare de găină”, adică a fost mincinos și flencar cu pensionarii militari, moștenire de la Tudose, Dragnea și Olguța Vasilescu, că falsul doctor Ciucă nu a mișcat un pai pentru pensionarii militari, ci doar pentru nevasrtă-sa, pe care a scos-o la pensie subofițer, iar peste două zile a reangajat-o locotenent-colonel și expert în informații militare! A scos-o la noua pensie de locotenent-colonel, mai mare ca a mea de general de bg.

          Pentru noi, restul pensionarilor militari, cât a fost șef al statului major general, ministru al apărării, prim-ministru și președinte al senatului, inclusiv președinte de partid impus de Jules Werner, „a avut orbul găinii”, adică nu ne-a văzut bine nici pe noi, nici taloanele noastre, mai ales ale celor cu grade și funcții egale din promoții diferite. A fost gând la gând cu Ciolacu, Tudose, Dragnea și Olguța. Toți o apă și-un pământ! Ne cred toți copii și se joacă cu noi „de-a găina furată”.

          Lăsăm la o parte cuvintele compuse „găină-sălbatică” sau „găina-de-munte”, „cocoș-de-munte”, „găina-lui-Dumnezeu” (buburuza), „găină arăpoaică”, „găină boboșă”, „găină conciată” (moțată), „găină ciorecată”, „găină turcească”, „găină cucuiată”, „găină bolbojată” etc., că pe urmă iar vor mamele să-i scoată pe clasici din manuale. Nu ne mai luăm nici de cocoși, că destul „se dau cocoși” Jules Bules Werner, Ciucă și Ciolacu cu donația lor de un miliard Ucrainei, împotriva Rusiei... Și cu actul din parlament cu o anexă secretă! De ce? Tremură puțin Putin!

          Trecem la englezi, cu ale lor chicken, „pui de găină”, definit ca o subspecie domesticită a găinii sălbatice (Gallus gallus domesticus), așa-numită în special când este pui, hen, găina femelă a cocoșului, cock sau rooster (Canada, SUA, Australia etc.), pentru masculul găinii etc.

          Atenție că englezii zic chicken întregii subspecii găină (Gallus gallus domesticus), mai ales tinerilor pui, dar și cărnii acestei păsări, arhaic tuturor puilor oricărei păsări, ca argou, unui bărbat laș, tot ca argou unei persoane tinere sau fără experiență, unui bărbat tânăr, atrăgător, zvelt, unui joc de copii al îndrăznelii, unui concurs al tinerilor automobiliști, unui dans simplu în care sunt imitate mișcările unui pui, arhaic unei oale mici de cositor folosită într-o tavernă, iar în SUA, ca argou, chiar unui kilogram de cocaină. Așa că fiți atenți, translatori.

Atenție la argoul cock în engleză (cocoșel în română)

          Luându-ne doar de cock, „cocoș”, atenție că așa e numit ca argou și penisul. Au apărut cuvinte compuse, precum: acock (într-o ureche); a-cock-horse (penis de cal); beat the cock (bate cocosul, argou, vulgar, „masturbează-te”); black cock (cocoș negru); Chad Thundercock (argou, vulgar, umoristic, un bărbat atractiv, mai ales sexual); chaparral cock (vulgar, femeie de stradă); cockable (la arme de foc, rar, capabil să fie armat); cockaholic (argou, vulgar, femeie obsedată de …); cock-a-leekie (cocoș cu praz, fel de mâncare); cockbag (scrot; argou, derogatoriu, ofensator, vulgar, persoană proastă sau altfel nedorită) etc. Bogată limbă!

Pied de poule (copan de pui)

          Trecem la francezi, cu ale lor poule, „găină (femela cocoșului)”, coq, „cocoș”, pulet, „pui de găină” etc. De la poule au derivat cuvinte simple, compuse sau expresii, precum: avoir la chair de poule (a-i fi teamă); être comme une poule qui a couvé des œufs de cane (a fi ca o găină care a clocit ouă de rață, a fi complet uimit, a-și pierde calmul); faire le cul de poule (a face cur de găină, a face prostii); lait de poule (lapte de găină, băutură din lapte și ou, a existat încă din secolul al XIII-lea); mère poule (cloșcă); paradoxe de l’œuf et de la poule (paradoxul oul sau găina, care a fost întâi); pied-de-poule (picior de găină, copan); poule au riz (găină cu orez); poule aux œufs d’or (găina cu ouă de aur, cineva sau ceva care plătește mult) etc.

          Nici coq n-a scăpat de civinte și expresii derivate, precum: avoir des jambes de coq (a avea picioare de cocoș, a avea gambe subțiri); chant du coq (cântecul cocoșului); cocard (cocardă); cochet (cocoșel); cocker (din secolul al XIX-lea, rasă de câine); cocktail (amestec de băuturi, din 1860 din englezescul cocktail; apare în 1755 cu sensul de bastard pentru om); cocorico (cucurigu, onomatopee); combat de coqs (luptă de cocoși); comme un coq en pâte (ca un cocoș în aluat); coq de village (cocoș de țară); coquet, coquette (cochet, cochetă) etc.

Un coq

Eine Henne

          Trecem la nemți, cu ale lor Henne, Hahn, „găină”, Huhn și Haushuhn, „cocoș” etc. De la Henne au derivat: Brathenne (găină friptă); Fetthenne (găină grasă); Gluckhenne (găină fiartă); Legehennenbatterien (Baterii de găini ouătoare) etc.

          De la Hahn au apărut: Ablasshahn (robinet de scurgere); Bierhahn (robinet de bere); Fasshahn (robinet de butoi); Pistolenhahn (cocoș de pistol); Schrotflintenhahn (cocoș de pușcă) etc.

гамбургский петух (cocoș din rasa Hamburg)

          Rușii au kuritsa (kurița) – курица, „găină”, petuh – петух, „cocoș” și tspljonok (țâplionok) – цыплёнок, „pui de găină”. Dăm exemplu de expresii (Фразеологизмы и устойчивые сочетания) pentru cocoș (petuh - петух): бойцовый петух (cocoș de luptă); вставать с петухами (a se scula cu cocoșii, a se scula devreme); гамбургский петух (cocoș din rasa Hamburg); жареный петух (cocoș fript); пока жареный петух не клюнет (până când cocoșul fript ciugulește, adică niciodată); пустить петуха (să zboare cocoșul, când cineva cântă prea sus, cu note înalte); хороший петух жирным не бывает (un cocos bun nu este niciodată gras) etc. Lăsând la o parte cocoșul armei, partea centrală a miezului pepenului verde, mai dulce și lipsită de sâmburi și floricelele de porumb (de mâncat), trecem la (c)arte”!

          Găina în (c)arte

       Moto: „Când fu şi gospodina întrebată/ A dat răspunsul, nu savant, dar clar:/ - E vechi şi oul... vara-n Aprozar,/ E veche şi găina... congelată!” (Oul sau găina?, de Gheorghe Chirilă, din Zece ani de epigramă, 1979)

          Scriitorii nu puteau să nu observe și să descrie pasărea asta domestică de curte din ordinul galinaceelor, care se crește pentru ouă și carne. Eusebiu Camilar constata că „găinile cotcodăceau în coștireață, vestind gospodarii că se luminează de ziuă”.

          Pe la Livezeni casele nu erau chichinețe ca găinile să se urce pe ele, cum susținea Bujor („Pe strașina casei, găinile căutau chiorîș, cu poftă, spre pătulul așezat în crăcile copacului de lângă casă.”). Să fi fost bordeie de care, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba am tot scris și noi? Creangă folosea puiul în comparație („Pot să prind șerpele din culcuș, cum ai prinde d-ta un pui de găină din pătul.”) și tot el, cel nedorit de mămici în manuale pentru arhaisme, folosea expresia „a se culca o dată cu găinile” („baba, care se culcase o dată cu găinele, se sculă cu noaptea-n cap”), dar care, probabil, la vremea ei ea „cânta în casă” („apucase a cânta găina la casa lui și cucoșul nu mai avea nici o trecere”).

          Și Alecsandri folosea expresia „a se culca o dată cu găinile” („Se vede că și aici, ca și la Nicorești, el se culca o dată cu găinile.”), referindu-se la Scarlat Pastia (1827-1900), jurist și filantrop, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași între anii 1877-1879.

          Ispirescu folosea expresia „a cânta găina-n casă”, când poruncea femeia („În casa noastră voi ca să cânte cocoșul, iar nu găina.”), că de, în basme se poate orice, dar și la noi (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocurin-de-cuvinte-casatorie), Că am scris și despre doamna și stăpâna căminului, rezultat din casa pusă la dispoziție de bărbat. Că „nu poate cânta găina” în concubinaj, ci doar în familie (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-familie.html).

Cocoș pe o amforă din 575-550 î.Hr.

          La „cântatul cocoșilor” se refereau Eusebiu Camilar („cocoși răzleți vesteau apropierea zorilor”) și Ispirescu („când începu să cânte cocoșii, acel cineva pieri ca o nălucă”), iar la „cocoșul armei” Coșbuc („Noroc măi, moț călare,/ de vrei o flintă bună,/ Am, uite, una plină;/ când trag cocoșul, sună!”).

          Și scriitorii străini au scris despre găini. Cum figurativ, hen, „găină”, i se sounea și unei femei, în 1785, Francis Grose, în Un dicționar clasic al limbii vulgare, scria: „Găină, o femeie. Un club pentru cocoși și găini; un club compus din bărbați și femei. (Marea Britanie, informal) O viitoare mireasă, mai ales în contextul unei nopți de găină.” (Hen, a woman. A cock and hen club; a club composed of men and women. (UK, informal) A bride-to-be, particularly in the context of a hen night. [1785, Francis Grose, A Classical Dictionary of the Vulgar Tongue]).

          Cum cock, „cocoș”, în Marea Britanie, Irlanda, Commonwealth, argou, mai ales ca termen de adresare i se spune unui bărbat, unui tip, în 1848, Thomas Frost, în Paul Braconnierul, scria: „Acum, coborând aici, am parcurs o parte din drum cu un cocoș bătrân vesel, care a vărsat o lacrimă cu mine de fiecare dată când autocarul se oprea […]” (Now, in coming down here, I journeyed part of the way with a jolly old cock, who shed a tear with me every time the coach stopped […] [1848, Thomas Frost, Paul the Poacher, page 118]).

Curtea cu păsări, tablou al englezului Hugo Miuliga (1854—1929)

          Fracezul Guy de Maupassant, în Tatăl lui Simon, scria în 1891: „Copiii râdeau, foarte entuziasmați; iar acești fii de țărani, mai aproape de animale, simțeau acea nevoie cruntă care împinge găinile unei curți s-o omoare pe una dintre ele de îndată ce este rănită.” (Les enfants riaient, très excités ; et ces fils des champs, plus proches des bêtes, éprouvaient ce besoin cruel qui pousse les poules d’une basse-cour à achever l’une d’entre elles aussitôt qu’elle est blessée. [Guy de Maupassant, Le papa de Simon, dans La maison Tellier, 1891, réédition Le Livre de Poche, page 171]).

Une pièce d`un louis, dite un coq (monedă de un ludovic, numită un cocoș, după care ne-am luat și noi, cu „cocoșel”)

          Acelaș Guy de Maupassant, în Casa Tellier, în 1881, nu neglija cocoșii: „Familii de găini se plimbau prin fața caselor lor și, de ici - colo, un cocoș negru cu gâtul strălucitor își ridica gâtul cu capul purpuriu, își bătea aripile și arunca în vânt cântecul său de aramă pe care ceilalți cocoși îl repetau.” (Des familles de poules se promenaient devant leurs maisons, et, de place en place, un coq noir au cou luisant levait sa tête coiffée de pourpre, battait des ailes, et jetait au vent son chant de cuivre que répétaient les autres coqs. [Guy de Maupassant, La maison Tellier, 1881, collection Le Livre de Poche, page 34]).

Ein Wetterhahn (un cocoș „de vreme”)

          Andreas Altmann, în Instrucțiuni de utilizare pentru întreaga lume, editia a 8-a (prima ediție 2012), scria: „Pentru că nu am întâlnit niciodată o găină care să fi vrut să se îmbrățișeze cu mine.” (Denn noch nie war ich einer Henne über den Weg gelaufen, die mit mir schmusen wollte. [Andreas Altmann: Gebrauchsanweisung für die Welt. 8. Auflage. Piper, München/Berlin/Zürich 2016, ISBN 978-3-492-27608-5, Seite 33. Erstauflage 2012]).

          Cum nemții numesc Haushuhn, un pui de găină domestic sau pui de casă, Jacob Grimm și Wilhelm Grimm, scriau în dicționarul german: „Puiul de găină domestic (Gallus gallus domesticus) este descendent dintr-un pui de găină sălbatic din Asia de Sud-Est, puiul de găină bankiva [Gallus gallus).” (Das Haushuhn [Gallus gallus domesticus] stammt von einem südostasiatischen Wildhuhn ab, dem Bankivahuhn (Gallus gallus]. [Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch. 16 Bände in 32 Teilbänden. Leipzig 1854–1961 „Haushuhn“]). Experții mai pot consulta  „Haushuhn” în Duden online și „Haushuhn” în Uni Leipzig: Wortschatz-Portal.

          Și rușii au scris despre găini și cocoși. Pușkin, în Fiica căpitanului, scria în 1836: „Mai multe colibe erau în diagonală; multe găini rătăceau pe stradă.” (Наискось стояло несколько избушек; по улице бродило несколько куриц. [А. С. Пушкин, «Капитанская дочка», 1836 г., НКРЯ]).

          Nu vă mirați că cocoșului rușii îi ziceau în vechime cur – кур, de aici derivând numele găinii, kuritsa (kurița) - курицa; кур este moștenit din vechiul slavic de est kurŭ – куръ, acesta din proto-slavicul *kurъ. Cuvânt normal pentru cocoș în vechea rusă, a fost înlocuit în secolul al XVII-lea cu pětúx – пѣту́хъ, acum cu petuh - петух.

          Găina în onomastică

          Moto: „Nu ştiţi să rămâneţi senini/ Când ironia mea vă muşcă;/ Eu nu-s cocoş pentru găini/ Plouate, - sunt cocoş de puşcă!” (Răspuns în ultima şezătoare la Timişoara, unor tineri scriitori care se decretaseră ei singuri cocoşi, de Cincinat Pavelescu)

          Există numele de familie Găină în România și în alte teritorii locuite de români. Carmen Găină, geofizician, a ajuns director al centrului de evoluție și dinamica terestră de la Universitatea din Oslo ( Norvegia). Este liderul echipei de la Centrul de Geodinamică al Norwegian Geological Survey⁠. Este membru al Academiei norvegiene de Științe și Litere.

          Fiindcă dădurăm gratis un sistem de rachete Patriot lui Zelenski, unii ne amintim de teologul român Vasile Găină (1868, Măzănăești – 1907, Cernăuți). În anul 1907 a fost ales rector al Universității din Cernăuți, însă a decedat în același an. I-o fi ridicat Zelenski vreo statuie în Cernăuți?

          Legat de Cernăuți, nu e rău să știți că în 1907 Iosif Vissarionovici Stalin avea doar 29 de ani, Adolf Hitler 18 ani, Ulrich Friedrich-Wilhelm Joachim von Ribbentrop 15 ani, iar șogorul lor Viaceslav Molotov 17 ani. Și cam știți ce făcură ei la 23 august 1939, de care Zelenski și Putin nu zic nimic.

Alde Găină vă salută!

          De Mihai Găinușă, unul din cârcotașii de la Prima TV, nu zic nimic, că a locuit la scara 2 a blocului nostru. Tatăl, ofițer, s-a mutat la țară, deveni primar PSD. Micul cârcotaș critica pesedeul, l-a lămurit pe fostul politruc să renunțe la primărie, circ în toată regula. Nu prea i-a plăcut cartea cârcotașului, dar a devenit student pe la 52 de ani la masteratul de scenaristică la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Certat cu Huidu după 14 ani de activitate, Mihai Găinușă este realizatorul emisiunii pamflet „Râsu-plânsu”, de la Canal 33.

          Nu cred că e rudă cu Alexandrina Găinușe (1932-2012), care a fost demnitar comunist român, membru al CPEX al PCR și viceprim-ministru. A fost responsabilă cu sistemul de sănătate, unde a fost considerată „politruc". Știți, aveți, ați avut, ați citit sau ați auzit că există și numele de familie Cocoș. Eu am avut un coleg conferențiar universitar pentru disciplina cartografie la Facultatea de Geografie a Universității din București, unde lucrează și acum.

          Există și denumirea astronomică populară Cloșca-cu-Pui, a unei constelații din emisfera boreală, Pleiadele, numită și Găinușa sau Păstorul-cu-Oile. Amintim și de Tezaurul de la Pietroasa, format din mai multe obiecte din aur, descoperit în anul 1837,  în localitatea Pietroasele, Buzău , pe Dealurile Istriței. Tezaurul de la Pietroasa este numit de români și Cloșca cu puii de aur.

Alde Cocoș vă salută!

          Din englezescul cock, „cocoș”, a apărut și numele Cock, fiind prezent în Anglia. În Țările de Jos și în nordul Germaniei, ajungând chiar și în SUA (vezi Hanks, Patrick, editor, 2003, „Cock”, in Dictionary of American Family Names, volume 1, New York City: Oxford University Press, →ISBN, page 349). Clic pe numărul paginii.

          Și englezescul rooster, „cocoș”, a devenit numele Rooster, fiind cel de al zecelea an din ciclul de 12 ani al animalelor care apar în zodiacul chinezesc legat de calendarul chinez.

          Din franțuzescul poule, „găină”, a derivat Belle Poule, numele a patru fregate de război franceze între 1765 și 2021, prima fiind o fregată din clasa Dédaigneuse, proiectată de Léon-Michel Guignace. Este celebră pentru duelul cu fregata britanică HMS Arethusa din 17 iunie 1778, prin care a început implicarea Franței în Războiul de Independență al SUA.

          Reamintim că nemții au Henne și Hahn, „găina femelă”, dar și Huhn și Haushuhn. Pluralul Hühner al lui Huhn poate include și cocoșii (Huhn, „cocoș”). De exemplu, Hahn a devenit și nume de familie, „transferat”, poate de la o poreclă (cei studioși pot consulta: „Hahn” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, „Hahn” în Duden online și Hahn în Wikipedia în germană).

          Numele de familie Hahn, de origine germană (și Hähn), este derivat din medievalul germanic hane, „cocoș’, de unde a devenit poreclă pentru un om vanitos sau certăreț. În unele cazuri, este posibil să fi fost un nume topografic sau de locuit care se referă la o casă care poartă semnul unui cocoș. Acest nume de familie există și în Danemarca și în Suedia (vezi și Haehn). De la nemți l-au luat și evreii așchenazi. Chinezii au Han (韩), chiar și coreeni (vezi Dictionary of American Family Names, 2nd edition, © Oxford University Press, 2022).

Amber. Jason, Bob și Mattis Hahn vă salută!

          Rușii folosesc kuritsa (kurița) – курица și petuh – петух. Și cuvintele lor au devenit nume de famile.

Anna și Olga Găină (Курица), Alla și Natalia Cocoș (Петух) vă salută!

          Găina a devenit și toponim (nume de loc). Știți toți de Muntele Găina, o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Aici are loc celebrul Târg de fete de pe Muntele Găina, în apropierea comunei Avram Iacu. Moții îl numesc și Muntele Dragostei. După îngrămădeala din decembrie, mulți politicieni se înghesuie să cuvânteze pe acolo.

          Și nemții au Henneberg (Muntele sau Dealul Găina). Cetatea Henneberg este situată la est de comuna Henneberg din Thüringen, Germania. Construită înainte de 1096, ruina cetății se află pe un deal între albiile râurilor Werra și Main.

          Din franțuzescul poule, „găină”, numele Poule a devenit toponim (nume de loc), aici oiconim (nume de localitate), respectiv vechiul nume, Poule, al actualei comune franceze Poule-les-Écharmeaux, din departamentul  Rhône.

          Există și un trib Tawïq – Тауыҡ (Tribul găinii - Йорт тауығы) la bașchiri și o localitate în Bielorusia, Kuranjó – Куранё. Un râu din Republica Sakha sau Iakuția, Rusia, se numește Kuranakh-Yuryakh (în rusă Куранах-Юрях sau Кураанах-Юрэх; în iakută: Кураанах Үрэх, Kuraanax Ürex).

          Din englezescul chicken a apărut numele Chicken, devenind și toponim, aici oiconim, numele unei localități din Alaska, SUA.

          Iubitori sau nu de găini, de ciorbă de găină, de pui de găină fript, la tavă, pe grătar sau „pe sticlă, de aripioare de pui cu orez, de ficăței de pui, de ce mai doriți, ca alimente (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-aliment-1), să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde! Poftă bună!

Eseul întreg în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - găină.pdf

          CN