Jocuri de cuvinte - oaie
Geografie lingvistică
Oaie
Moto: „Cu eşec după eşec/ Soaţa zice câ-i berbec,/ Da-n final, întoarse foaia,/ Afirmând că-i prost ca oaia.” (Unui ghinionist în afaceri, de Constantin Popescu-Făget, din Antologia epigramiştilor români, 2007)
Din ciobani mioritici fiind noi descendenți și cu 4-5 oi acasă (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-branza) am scris și despre brânză („Jocuri de cuvinte - brânză”), despre valahi („Jocuri de cuvinte - vlah și valah”), despre gorali („Goralii - Românii sau vlahii din Polonia”) și vlahii moravieni („Moravia vlahă”), așa că strămoșii noștri „nu făceau nicio brânză” dacă nu era mărita oaie, cea lăudată și de temporarul fost vrednic ministru Daea. Primind eu o capră la naștere de la bunicul matern, dogar (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi), deși ai mei aveau vacă și 4-5 oi, am scris mintenaș și de capră (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/06/jocuri-de-cuvinte-capra.html).
„Ulița gâștei” (strada Primăriei) , comuna Stâlpeni, Argeș
Din vreo 8 intrări și peste 50 de definiții din dicționarele românești vedem că oaia este o „femelă a berbecului după ce a ajuns la maturitate”, un „animal domestic rumegător, femelă sau mascul, crescut pentru lână, lapte și came (Ovis aries) [MDA2 (2010)]”.
Moștenirăm cuvântul din latinescul medieval ovis, mai precis succesiv din latinescul ovem, acuzativ al lui ovis, și el succesiv din proto-italicul *owis, din proto-indo-europenele *h₂ówis, „oaie”, sau *h₃éwis.
Oaie
Chiar și masculul berbec e moștenit tot din latină, din latinescul berbex, variantă a lui vervex, provenit din indo-europeanul comun *vr̥rēn, „berbec, oaie”, care dă arēn - ἀρήν, „miel” în greaca veche, úraṇa - उरण, „berbec, oaie”, în sanscrită, bareh - بره, „miel”, în persană, ware în engleză, gaṙn - գառն în armeană.
Mihai Vinereanu scrie despre oaie: «oaie (ar. oaie, mgl. oaiă, istr. oie) - 1. animal domestic rumegător; 2. femela acestei specii (Ovis aries). Lat. ovem, ovis „oaie” (Pușcariu, 1211, Candrea-Densușianu, 1265, REW, 6127; Ciorănescu, 5746).
S-a păstrat doar în română. După Wartburg (Zur Benennung des Schafes (în Abh. Akad.), Berlin, 10, 1918; Ciorănescu), această formă ar fi dispărut din unele limbi romanice datorită cvasi-omonimiei cu ovum. Totuși, evoluția fonologică de la ovem > oaie nu este firească, întrucât ar fi trebuit să dea ovem > *ouă, *oauă. Densușianu (Hlr., 2, 30) și Byck-Graur (22) au încercat să găsească o soluție derivând sg. oaie de la pluralul oi.
*PIE (proto-indo-european0ul, n.n.) *oui-s (m.) „oaie”, ouika (fem.) (IEW, 784); cf. skt. avi- (m) „oaie”, avika (fem.) „oaie”, gr. oία, οίς „oaie”, umbr. oué, v.ir. oi „oaie”, cymr. ewig „oaie” < *ouika, v.g. s. ouwi „oaie”, got. awistr „staul de oi”, lituan. avis, let. aves, v.pr. awins „berbec”. Din cele prezentate mai sus se observă că rom. oaie (< *oie) este mai apropiat de rad. PIE, de greacă, vechea irlandeză și umbrică, decât de latină. În plus, derivarea directă din PIE *oui- nu implică niciun fel de dificultate, pe când derivarea din latină întâmpină serioase obstacole.
Rom. oaie provine de la un mai vechi *oia, formă identică cu cea din limba greacă. Der: oier (ar. uear), oierie, oiță, oiesc, oiește, ar. uin „lapte de oaie”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
Oii i se spune în diferite limbi:
֎ àgùɖã̀ în ifè;
֎ àgùntàn în ollukumi, àgútàn în itsekiri și în joruba;
֎ aita în letonă (din proto-balticul *aitā, din proto-indo-europenele *ey-, *oy-, „a merge”, cu o silabă suplimentară tā, nici oaie nefiind departe de aici; sensul inițial a fost astfel „goer, unul care merge în jur”, o sursă comună de cuvinte pentru „oi”, vezi baran - баран în rusă, bielorusă și ucraineană, „împrumutat” din proto-turcicul *baran, „unul care merge“);
֎ álá, àgwùtọ̀ în igala;
֎ alẽ în ewe;
֎ ardi în bască (din 1330, din proto-bascul *art-, vezi și artile, „lână”, artizkuma „țâța de muls din oaie”);
֎ atụlū în igbo;
֎ aŭcá - аўца́, avječka - авечка în bielorusă (vezi ovca);
֎ avi - अवि în sanscrită (din proto-indo-arianul *Háwiṣ, din proto-indo-iranianul *Háwiš, din proto-indo-europeanul *h₂ówis, cognat sau rudă cu latinescul ovis, hititul ḫāwis - ⇻⅖, vechiul englezesc ēowu, de unde englezescul ewe, „oaie”), avika - अविक sanscrită;
֎ avis în lituaniană, avs în letonă (din proto-balto-slavicul *awis, din proto-indo-europeanul *h₂ówis etc.);
֎ awi unodena - ᎠᏫ ᎤᏃᏕᎾ în cherokee;
֎ azib în abenaki (din englezescul „a sheep");
֎ bæṭaḷuvā - බැටළුවා în singaleză;
֎ baggə' - በግዕ în ge'ez, bäg - በግ în amharică, bägiʿ - በጊዕ în tigrină;
֎ bakri - бакри în țigănească slavă, bakro m, bakri f, bákro în țigănească;
֎ balja - баля în komi-permiacă;
֎ bedot în valonă;
֎ berbec în română;
֎ berr în albaneză;
֎ beru - беру în evenki;
֎ besavily, ondry în malgașă;
֎ bheḍ - ਭੇਡ în punjabi, bher - بھیڑ în urdu, bheṛ - भेड़ în hindusă, bheṛa - ভেড়া în bengaleză, bheṇḍā - भेंडा în nepaleză, bhera - ভেৰা, bhera - ভেড়া, bhera sagoli - ভেৰা ছাগলী, bhera sagoli - ভেড়া ছাগলী în assameză, bhiḍi - ᱵᱷᱤᱰᱤ în santali;
֎ bibi malae în tetum;
֎ biescia în ladino;
֎ bili-bili în maguindanao și în maranao, biri-biri în balineză, melanau central, dairi batak, indoneziană, karo batak, makasară, malai, nias și simeulue;
֎ birka în maghiară;
֎ brebei, barveghe, chessi, tzicca în sardă;
֎ brebis în franceză (din vechile franțuzești berbis, berbiz, din vulgarul latin *berbix, berbicem, din latinescul târziu berbēx, berbēcis, din latinescul vervēx, „vreme”);
֎ bubiri în acehneză;
֎ ɓariɓari în maore comoriană;
֎ canhona, oubeilha în mirandeză;
֎ caora în irlandeză și în galeză (din vechiul irlandez cáera, din proto-celticul *kaɸrāxs, posibil dintr-o extensie a proto-indo-europeanului *kápros, „capră”; comparați cu *gabros, „capră”, și, astfel, să se coreleze cu latinescul caper și vechiul norvegian hald, dar „ɸr” este dificil de explicat, deoarece ar fi trebuit să devină „br” în proto-celtică);
֎ carneiro în galiciană, carniro în portugheză, carnero în spaniolă (din vechiul galician și portughez carneiro, din latinescul carnārius), karnero în warai-warai și în illocano;
֎ cemmaṟiyāṭu - செம்மறியாடு în tamilă, cemmariyāṭŭ ചെമ്മരിയാട് în malaialam;
֎ chiem - ចៀម în kmeră;
֎ chokfi, chokfi ishto' în chickasaw;
֎ cừu în vietnameză;
֎ č’xuri - ჩხური în laz, c’xvari - ცხვარი în gruzină;
֎ dafad în velșă (din proto-britonicul *daβ̃ad, din proto-celticul *dametos), dañvad, dañvadez (vezi dafad), maout (din proto-celticul *moltos, „oi”) în bretonă, davas în corni (vezi dafad);
Cuvântul oaie în diferite limbi
֎ dele, delme în albaneză (din proto-albanezul *dailjā, din proto-indo-europeanul *dʰeh₁-l, „a suge”; comparați cu vechiul englezesc delu, „sfârc”);
֎ dibé în navajo și în jicarilla, dibéé, dobéé, dibéłįį, bee’é, mee’é, mę’é în apașă de vest, dibéhé în chiricahua;
֎ domba în indoneziană;
֎ endiga în ganda (limbă bantu din Africa);
֎ enger în masai;
֎ entaama în tooro;
֎ ewe în engleză (din medievalul englez ewe, din vechiul englez ēowu, din proto-germanicul *awiz, din proto-indo-europeanul *h₂ówis, „oaie”);
֎ fagusfand - میش în persană;
֎ får în daneză, norvegiană și suedeză (din vechiul norvegian fær, „oaie”, din proto-germanicul *fahaz, „oaie”, din proto-indo-europeanul *póḱ-o-s, din *peḱ-, „a se pieptăna; lână, păr”);
֎ feda, féda în venetă, feda în occitană, fede în friuliană, fèja în piemonteză;
֎ fys - фыс în osetă;
֎ ḡanam - غنم (colectiv) în arabă sud-levantină, ḡanam - غنم în arabă irakiană, ḡanama - غنمة (singular), ḡanam - غنم (colectiv) în arabă hizaji, ḡnam - غنم (colectiv) în arabă marocană;
֎ gâsfand - گاسفند în mazanderani, goʻsfand în uzbecă, gosfand - گوسفند în persană și în urdu, go'sfand în uzbecă, güsfand - гӯсфанд în tadjică;
֎ gerechcho în sidamo;
֎ gǝ́ḍa - ګډه în paștună;
֎ gɛ̀ - แกะ în thai;
֎ gəsa - گسن în mazanderani;
֎ gheṭuṁ - ઘેટું în gudjarati;
֎ ghoni în dongxiang;
֎ ghuĉ - قوچ în persană;
֎ gorre - గొర్రె în gondi și în telugu;
֎ goýun în turcmenă;
֎ güella, obella, ñisca, borrega în aragoneză;
֎ harïq - һарыҡ în bașchiră;
֎ ḥawli - حولي în arabă marocană;
֎ hicuci - ヒチュチ în ainu;
֎ hipa în hawaiiană;
֎ hipi în maori;
֎ hitsují - 羊 (ひつじ), hitsuji - ヒツジ, men'yō - 綿羊 (めんよう) în japoneză;
֎ honʹ - хонь în mongolă, honi în jurchenă, honin - хонин în nanai, honin - ᡥᠣᠨᡳᠨ în manchu;
֎ hoolaa în oromo;
֎ hwayi în shona;
֎ ichcatl în nahuatl;
֎ idá, marúw în afară;
֎ ido în somaleză;
֎ ikerri în kabilă;
֎ immeru - 𒇻 în akkadiană;
֎ imnaiq în inupiak;
֎ imvu în zulu;
֎ iwija în aimară;
֎ jagnje - јање, janje - јагње în sârbo-croată;
֎ jarakytelalgyn - яракытэпалгын în ciukotkă;
֎ jijgluewj anim în mi'kmaq;
֎ jip în volapük;
֎ juh în maghiară (și birka, de origini dezbătute, fără concluzii);
֎ kae - แกะ în thai, kë' - ແກະ în laoțiană;
֎ ḵārūf - خاروف în arabă hizaji, ḵarūf - خروف în arabă sud-levantină, ḵarūf - خَرُوف în arabă, ḵarūf - خروف în arabă egipteană, ḵrūf - خروف , ḵrūfa - خروفة în arabă marocană;
֎ kaṭh - کَٹھ , gạb - گٔب în kașmiră;
֎ kéves - כֶּבֶשׂ m, kvasím - כבשים pl în ebraică;
֎ keyrrey în manx;
֎ kind, sauður, sauðkind în islandeză;
֎ koj - қой în shor, koy - кой în kârgâză, koyun în turcă (din vechiul turcic koñ, din proto-turcică), goýun în turcmenă, qoy - қой în cazahă, qoy în tătară crimeană, qoy - قوي în uigură, qo'y în uzbecă, qoy - қой în shor, qoyun în azeră, plus qonin în mongolă, „oi”, honʹ - хон, „oaie”, în mongolă, xonin - хони, „oi”, în buriată și xön - хөн, „oi” în calmucă;
֎ koming în bau bidayuh;
֎ kondoo în swahili;
֎ kuri - ಕುರಿ în kannada;
֎ kʼúona în taos;
֎ lamb în engleză, lamb - 𐌻𐌰𐌼𐌱 în gotică, lambkin în engleză („miel”), lambaz în livoniană și în veps, lammas în estonă, finlandeză, ingriană, kareliană și voro (din proto-finnicul *lambas, „oaie”, din proto-germanicul *lambaz, „oaie”), Lamm în germană, lammaz și lammõz în votică;
֎ likhese în luhya;
֎ lṛeyǝ́ - مړېيه în paștună;
֎ lug - ལུག în dzongkha;
֎ lug - ལུག în tibetană;
֎ maanishtaanish în ojibwe;
֎ mamoe în samoană;
֎ maza - маза, çakŭa - чакъа în dargină;
֎ mel - мэл în kabardino-cercheză;
֎ melle în brahui;
֎ meme, mpata în lingala;
֎ meṇḍha - ମେଣ୍ଢା în odia, meṇḍhī - मेंढी în marathi;
֎ merr - مەڕ în kurdă centrală:
֎ mesa în pali, mêš - می în persană și în urdu, meṣ - मेष în hindusxă, meṣ - মেষ în bengaleză, mēš - میش în bakhtiari, mēš - میش în baluchi, meẓ - مېږ și mᶕɀa - مږه, miš - گوسفند în persană (din sanscritul meṣá - मेष, „oaie”);
֎ mi, kavır în zazaki;
֎ mia f, miel m în română (din latinescul agnellus, „miel”, diminutiv al lui agnus, „oaie”), mioară (oaie tânără de la vârsta de 1 an până la 2 ani), mioriță în română;
֎ mi͡ani͡on - мянён, i͡on - ён în chineză dungan, miányáng - 綿羊, 绵羊, yáng - 羊 în chineză, miányáng - 綿羊/绵羊 (zh) (), yáng -羊 chineză mandarină, mièn-yòng în hakkasă, min4 joeng4-2 - 綿羊/绵羊, joeng4 - 羊 joeng4 me1 - 羊咩 în chineză cantoneză, mî-iûⁿ - 綿羊/绵羊, iûⁿ - 羊, iûⁿ-á- 羊仔 chineză hokkien;
֎ mî, mih, beran, pez, berx, berindir, beyindir, مهڕ în kurdă;
֎ mnw - သဵု în mon;
֎ moton în occitană și în valonă, mouton în franceză, engleză haitiană creolă, franceză creolă de Louisiana, normandă și seișeleză creolă, mutono în ido (din franțuzescul mouton, „oaie”, din vechiul franțuzesc mouton, din vulgarul latin moltō, din galicul *multon-, din proto-celticul *moltos, „oi”);
֎ mpata în lingala;
֎ naʕja - نعجة în arabă marocană, naʿja - نَعْجَة, „„oaie”, femelă, în arabă, nagħġa în malteză (din arabicul naʿja - نَعْجَة, „„oaie”, femelă);
֎ nkhosa în chichewa;
֎ nku în cvanaș, nku, dinku pl în sotho;
֎ novexa în guaraní mbyá;
֎ nursa, nuorsa, besch în romanșă;
֎ nyimpfu în tsonga;
֎ oai, oae în aromână, oaia în megleno-română, oaie în română, oelha în occitană, oie în istro-română, oilam în lusitană, ouaille în franceză, oveja în spaniolă și în ladino, ovelha în portugheză, ovella în catalană și în galiciană, oveya în asturiană (toate din latinescul vulgar *ovicla, din latinescul ovicula, „oiță. mia”, diminutiv al lui ovis, „oaie”, din proto-italicul *owis, din proto-indo-europeanul *hwówis; vezi și galezul ovella, mirandezul oubeilha, occitanul oelha), ovis în latină;
֎ obeha în tagalogă;
֎ očʻxar - ոչխար în armeană;
֎ óhuán în edo;
֎ óïs - ὄϊς în greacă antică;
֎ ọnị́na ân izon;
Ovca - овца (oaie)
֎ ovca - овца în bulgară, macedoneană, nenets, rusă și sârbo-croată, ovca în slovacă, ôvca și ôven în slovenă, ovce în cehă, ovetsʹ - овець în ucraineană, ovĭca - овьца în slavonică bisericească veche și în slavă orientală, ovĭca - ⱁⰲⱐⱌⰰ în glagolitică, owca în poloneză, òwca în cașubă (din proto-slavicul *ovьca, din proto-indo-europeanul *h₃éwis, „oaie”);
֎ ove în interlingua, ovecha în guarani, oveja în spaniolă și în sefardă, ovelha în portugheză, ovella, motóa, almella, andosca în galiciană, ovella în catalană, oveya în asturiană;
֎ pas - پس în baluchi;
֎ pecora în italiană (din latinescul pecora, „vite”, pluralul lui pecus, „vită”, de la pecū, din proto-indo-europeanul *peḱu-, „animale, animale domestice”), pécura în napolitană calabreză, pêgoa în liguriană, pëgoa în genoveză, pegora în lombardă, pégra, pégura în romagnolă, pegura în mirandeză, piègora, pégora, pigora, piovra în venetă, piègora, pégora, piovra, pigora, feda, féda în valenciană;
֎ pəs, pas - پس în talysh (dialect asalem), pəsᶕ, psᶕ - پسه în paștună;
֎ piore, fede în friuliană;
֎ poso - ποσο în bactriană;
֎ próvato - πρόβατο în greacă (din grecescul antic próbaton - πρόβατον, din probaino - προβαίνω, „să mergem mai departe”, + -tos - -τος; sinonim cu oîs - οἶς), próvatu - про́вату în greacă de Mariupol;
֎ qoʻy în uzbecă, qoi - қой în cazahă, qoy - хой în iakută, qoy - قوي în uigură, qoy în tătară crimeană, qoyun și qoyun qoç în azeră
quč - قوچ în persană (vezi koj);
֎ reve - реве în erza;
֎ s - 𐤔 în punică;
֎ ŝafo în esperanto;
֎ saga în bambara;
֎ śaiyye în tochariană B;
֎ sarıq - сарык în tătară, šaryk - шарык în mari, surăh - сурӑх în ciuvașă;
֎ sau în norvegiană, sauður, sauðkind în islandeză, seyður în feroeză;
֎ sava în groenlandeză, sávza în sami de est, savzâ în sami inari;
֎ schaap în neerlandeză, Schaap în germană de jos, Schaf în germană și în germană alemannică (din medievalul germanic schāf, din vechiul germanic scāf, din proto-germanicul *skēpą), schep în frizonă de nord, Schof în luxemburgheză, schäip în frizonă Goesharde și Mooring, sheps - שעפּ, shof - שאָף în idiș, Schop în germană plautdietsch, sheep în engleză (din medievalele engleze schep, schepe, din vechiul englez anglican sċēp, variantă a lui sċēap, din proto-vest-germanicul *skāp, din proto-germanicul *skēpą), nigeriană pidgin și scoots, skaap în africană, skiep în frizonă;
A domestic sheep
֎ siip în ciukeză;
֎ siöf în vilamoviană, sjaop în limburgheză, šof - שאָף în idiș;
֎ sipi în tongană, sipsip în tok pisină;
֎ só - သူဝ်း în shan;
֎ sóol în rohingya;
֎ sui: - သိုး, hcitku.la: - ဆိတ်ကုလား în birmaneză;
֎ šxuri - შხური în mingreliană;
֎ tama în kiniarda;
֎ thimba în gamilaraay;
֎ thoh - သိ în s'gaw karen;
֎ ṫsen - ᦵᦈᧃ în lü;
֎ tta - тта în lak;
֎ tunkìyā în hausa;
֎ tupa în tagalogă și în kapampangansk;
֎ uca - уча în mokșa;
֎ UDU - 𒇻 în sumeriană;
֎ ufisa în araucană;
֎ ustağ - устагӏ în ingușetă, üstağ - уьстагӏ în cecenă;
֎ uwija în quechua;
֎ vánne - βάννε în tsakoniană;
֎ vicĕ în polabă, vivcja - вівця în ucraineană, vuška în latgaliană;
֎ walitaba în sango;
֎ wedhus în javaneză;
֎ wójca în sorabă de jos, wowca în sorabă de sus;
֎ xar mi în volof;
֎ xarūf - خروف în arabă;
֎ xeb - хеб în lezgină;
֎ xoj - хой în tuvenă;
֎ xön - хөн în kalmucă, xonʹ - хонь în mongolă, xonii în daur, xonin - хонин în buriată;
֎ yang - 양în jeju, yang - 양, myeonyang - 면양 în coreană, yáng - 羊, miányáng - 綿羊, 绵羊 în chineză, yiengz în zhuang;
֎ yž - ыж în komi-permiacă;
֎ ziy - жий în ingușetă;
֎ хөn - хөн în kalmucă;
֎ رڍ în sindhi;
֎ በግ în amharică.
Oaia în lume și în viață
Moto: „Pe Mioriţa lui bălaie/ El a iubit-o de cârlan,/ Dar ea, cu mintea sa de oaie,/ L-a înşelat. Cu un cioban.” (Unuia în Berbec, de Florin Rotaru, 2009)
Oaia sau oaia domestică (Ovis aries) este un mamifer rumegător domesticit, ținut de obicei în turmă. Este una din speciile ce face parte din genul Ovis (Ovis Linnaeus, 1758), aparținând bovinelor. Ca toate rumegătoarele, oile fac parte din ordinul Artiodactyla. De acolo face parte și capra, simpatica despre care noi am scris cam prea mult (vezi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/06/jocuri-de-cuvinte-capra.html).
Numărând puțin peste un miliard, oile sunt și cele mai numeroase specii de mamifere domestice. O femelă adultă este denumită oaie, masculul este berbec, care devine batal când este castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii.
Oița născută se numește mia, iar masculul miel. Și cum să nu-ți însușești aceste cuvinte de mic, când, după naștere, mieii erau aduși și în casă, la țară, dacă afară era frig... Erau tovarăși buni de joacă. Câinii stăteau în cușca lor în curte.
Desigur, orice ați avea cu „originea speciilor”, oile descind din muflonul sălbatic din Europa și Asia, Iranul fiind în centrul regiunii geografice de domesticire, oricât ar protesta NATO și americanii. Fiind unele din primele animale domesticite, oile sunt crescute pentru lapte, carne și lână.
Lâna de oaie este cea mai utilizată fibră animală și este de obicei recoltată prin tundere. Înainte de 1989 aveam și fabricile de textile care prelucrau lâna. Primăvare, în jurul sărbătorilor pascale, la noi se consumă, de obicei, carnea de miel, oile mature sacrificându-se mai ales toamna, când „pastrama de oaie” este excelentă, mai ales în celebrele mustării.
Deși oile și caprele sunt diferite, sunt, totuși, strâns legate, ambele făcând parte din subfamilia Caprinae. Diferențele vizuale dintre oi și capre sunt barba caprelor și buza superioară divizată a oilor. Cozile oilor atârnă „în jos”, chiar și atunci când sunt scurte, în timp ce cozile scurte ale caprelor sunt ținute „în sus” (se cred peneliste de-ale lui Ciucă). Țapii au un miros unic și puternic în timpul rutului, în timp ce berbecii nu.
Ne interesează și importanța economică a oilor pe plan mondial. China, Australia, India și Iranul au cele mai mari turme moderne și servesc atât nevoilor locale, cât și celor de export pentru lână și carne de oaie. Alte țări, precum Noua Zeelandă, au efective mai mici, dar au un impact economic internațional mare datorită exportului lor de produse din ovine.
Fondul global de oi în 2019
Țara |
Nr. (milioane și %) |
---|---|
1. China |
163,5 (13,19%) |
2. India |
74,3 (5,99%) |
3. Australia |
65,8 (5,31%) |
4. Nigeria |
46,9 (3,78%) |
5. Iran |
41,3 (3,33%) |
6. Sudan |
40,9 (3.3%) |
7. Chad |
35,9 (2,9%) |
8. Turkey |
35,2 (2,84%) |
9. United Kingdom |
33,6 (2,71%) |
10. Mongolia |
32,3 (2,61%) |
Total în lume |
1.239.800 capete |
Sursa: UN Food and Agriculture Organization |
După EUROSTAT, în anul 2019, în România a fost înregistrat un efectiv de 10 milioane de ovine, ceea ce a dus țara noastră pe locul doi în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai mari crescători de oi. România deținea 16% din populația totală de ovine a țărilor membre UE, fiind urmată în clasament de Irlanda, cu 8,4 milioane de capete, Franța, cu 7,1 milioane și Croația, cu 7 milioane de capete.
Pe primul loc se afla Spania, cu 17 milioane de ovine. Ieșită din UE, Marea Britanie deținea în 2019 un efectiv de 33,6 de milioane de capete de ovine. În 2019, în Uniunea Europeană existau 62 de milioane de oi. Pomenim de Marea Britanie, deoarece oamenii de știință de pe acolo s-au cam preocupat de oi. În particular, cei din Roslin Institute din Edinburgh, Scotland, au folosit oaia pentru cercetare genetică, cu rezultate inovatoare. În 1995, două oi pe nume Megan și Morag au fost primele mamifere clonate din celule diferențiate (ginomerogonie).
Un an mai târziu, o oaie finlandeză dorset numită Dolly, a devenit „oaia cea mai faimoasă din lume", fiind primul mamifer clonat din celule somatice adulte. Apoi au fost clonate, Polly și Molly, primele mamifere clonate simultan și transgenic (de sau aparținând unui organism al cărui genom a fost modificat prin adăugarea unei gene dintr-o altă specie; a unui organism al cărui genom a fost modificat printr-o astfel de adăugare, modificat genetic). Cine știe, poate apar și la behăit la Eurovision...
Unele turme de oi migrează, deplasându-se dintr-o zonă în alta, chiar la mii de kilometri. Chiar și turmele domestice își pot schimba locul. Există și verbul „a tomna”, din toamnă + -a, folosit mai ales de păstorii valahi sau vlahi, aromânii zicând ntumnedz, adică „tomnez” și „ntumnari”, „cei care tomnează”, însemnând ciobanii care duceau oile într-un anumit loc pentru toamnă.
Aud că se supărau televiziunile că niște ciobani au trecut cu oile pe autostrada soarelui peste Dunăre ca să „tomneze” undeva (24 septembrie 2019)! Prin Madrid e voie să se treacă de două ori pe an cu oile, două sau trei zile, transhumanță clasică, așa cum am scris și noi despre „călătoriile geodezice” prin Spania și atunci când am scris „Jocuri de cuvinte - toamnă” (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/09/jocuri-de-cuvinte-toamna.html). Și spaniolii nu sunt ofuscați la fenomenul transhumanței, cu ciobani îmbrăcați frumos în alb și negru!
De două ori pe an oile trec prin Madrid (transhumanță)
Așa că fiți mai concilianți, că mâine-poimâine „oaie” va deveni un arhaism și la Cora sau Kaufland veți găsi doar brânză din grăsimi „de-alea rele” (nesaturate)! Că în piețe e destulă la falșii ciobani sibieni...
Expresii cu oile (pamflet)
Moto: „Domnul doctor Nicolae/ Are-un obicei şi el:/ Ca să îţi salveze-o oaie,/ Trebuie să-i dai un miel.” (Medicului veterinar, de Mircea Ursei din Mozaic epigramatic, 2009)
Oamenii se adună „ca oile”, adică buluc, în dezordine, votând unii cu neșcolitul la timp Piedone, dar cei mai mulți cu școlitul Nicușor Dan, cel care nu s-a remarcat cu nimic ca gospodar, stând „în gazdă” și la peste o jumătate de secol de viață. A desființat și orchestra Valahia a lui Zorilă...
Mulți „s-au luat ca oile, unul după altul”, când au votat un președinte informator, Petrov, altul meditator, Jules Werner, ambii de-a dreapta, adică de „cea” (strigăt cu care se mână boii spre dreapta). Și ce prim-siniștri avură....
Amintiri
Ale(r)gătorii „sunt oi între lupi”, adică buni, blânzi, moi între politicienii hapsâni, care sunt oarece „lupi între oi”, pretinzând ei tot 25% din prețul unei lucrări pentru comunitate, având des salariile mărite.
Că de, uneori, la alegeri, de exemplu la prezidențiale de două decenii și la Bucrești în mai 2024 unii ale(r)gători fură „deștepți ca oile (cu jug sau pe zăduf)”, adică „au cam făcut-o de oaie”. Poate anul ăsta, la prezidențiale, o facem „prea de oaie” dacă „iese” președinte Geoană, omul miliardarilor.
Știu că sunt destui care se fac că se ceartă între ei, dar „sug (de) la două oi”, una pesedistă, alte penelistă. Membrii clubului CSAT stătură la o șuetă și oferiră gratis, adică pe daiboj, un sistem PATRIOT lui Zelenski, pentru care am plătit yancheilor un miliard de euro înainte ca sistemul să fie recepționat. Așa că Jules Werner, Ciucă și Ciolacu sunt eroii care „umblă să ia două piei de pe o oaie”, oaia fiind poporul român.
Orice român l-ar putea întreba pe golfistul care în armată a învățat doar să coasă nasturi, dar ce se voia șef la NATO pe banii noștri - „te trezești la oi?”, întrebare ce se poate pune unei persoane care manifestă o atitudine lipsită de bun simț. Nu știți de Jules Werner? Citiți Ocolul Pământului în două mandate!
Ocolul Pământului în două mandate, cu escale la Sibiu
Pare că „s-a dezbrăcat lupul de pielea oii”, lupul fiind primarul care până la alegeri a promis de toate. UE și yancheii ar dori un președinte ca Geoană, vrând „să dea oile în paza lupului”. Păi e ăsta de stânga, e de încredere doar că a dat ceasurile înapoi, nu la trecerea la ora de vară, ci de unde le șparlise, de la Vanghele. Are un cumnat condamnat pentru corupție și fugit din țară, are un ginere miliardar, evreu american, cu nunta fatei făcută la un castel al macaronarilor. Oare Vântu mai are jacuzzi?
Mai există și un joc de copii, „de-a oile”, nedefinit mai îndeaproape, dar definit bine de adulții care se înghesuie la diferite chestii, în pandemie, îndemnați ia alde Teodosie. Dar e și un dans popular, plus melodia după care se execută dansul.
Și alte etnii au cuvinte compuse, expresii, proverbe și zicători bazate pe oaie. Englezii folosesc sheep, „oaie”, lamb, „miel”, lambkin, „miel”, sheepbock, „berbec” etc. De la sheep au derivat: black sheep (oaie neagră, ca în română, oaia neagră a familiei); don't teach your grandmother to steal sheep (nu-ți învăța bunica să fure oile, adică „nu vinde castraveți grădinarului”); lost sheep (oaie rătăcită); one may as well hang for a sheep as a lamb (se poate lipi de cineva ca oaia de miel); sheepdog (câine pentru paza oilor); sheepflesh sau sheepmeat (carne de oaie;, sheepherder (păstor, cioban); sheep in wolf's clothing (oaie în piele de lup); sheep milk (lapte de oaie); wolf guarding the sheep (lupul paznic la oi); wolf in sheep's clothing (lupul în blană de oaie) etc. Înțelesul îl intuiți ușor.
Lamb, „miel”, i se spune puiului oii (sinonime lambkin, young sheep), cărnii de miel sau de oaie folosită în gastronomie, (la figurat) unei persoane blânde, docile, ușor de condus, (în finanțe, argotic) unei victime, persoană ignorantă în jocul la bursă, (argou) unui fan al cântăreței, compozitoarei și actriței Mariah Carey (n. 1969) etc.
Mariah Carey în 2023
Trecem Canalul Mânecii la francezi, cu ale lor brebis, „oaie”, bélier și mouton, „berbec”, agneau, „miel”. Ne vom referi întâi doar la brebis.
Une brebis avec un nouveau-né (oaie cu noul născut)
Au apărut mintenaș de la brebis expresii precum: brebis du Seigneur (oile Domnului, „credincioșii”); brebis égarée (personne sortie du droit chemin, en particulier sur le plan religieux) [oaie rătăcită (persoană care s-a abătut de la calea cea bună, mai ales din punct de vedere religios)]; brebis galeuse (personne que l'on évite) [oaie neagră (persoană pe care o evităm)]; faire un repas de brebis (manger sans boire) [a face o masă de oaie (mănâncă fără să bea)]; ramener au bercail une brebis égarée (a aduce înapoi la stână o oaie pierdută) etc.
Fronton de l'église du Bon-Pasteur de Lyon représentant le Christ, le Bon Pasteur, veillant sur ses brebis (Frontonul Bisericii Păstorului cel Bun din Lyon reprezentând pe Hristos, Păstorul cel Bun, veghindu-și oile)
Există proverbe și zicători (proverbes et phrases toutes faites), precum: à brebis tondue, Dieu mesure le vent (le sort proportionne nos peines à nos forces) [cu o oaie tunsă, Dumnezeu măsoară vântul (soarta crează durerea noastră proporțională cu puterea noastră)]; brebis comptées, le loup les mange (on a beau compter, on est toujours volé) [oile numărate, lupul le mănâncă (oricât am număra, mereu suntem furați)]; brebis qui bêle perd sa goulée (une personne bavarde en oublie de manger) [oaia care behăie nu înghite (o persoană care vorbește uită să mănânce)]; folle est la brebis qui au loup se confesse (il est imprudent de se fier à son ennemi) [nebună este oaia care se destăinuie lupului (este imprudent să ai încredere în dușmanul tău)]; il ne faut qu’une brebis galeuse pour gâter un troupeau (este nevoie doar de o oaie neagră pentru a răsfăța o turmă); qui se fait brebis, le loup le mange (ceux qui ont trop de bonté, de douceur encouragent les méchants à leur nuire) [cine devine oaie e mâncat de lup (cei care au prea multă bunătate și blândețe îi încurajează pe cei răi să le facă rău)] etc.
De la mouton, reținem doar compter les moutons (compter des moutons imaginaires avant de dormir, pour s’endormir plus facilement) [a număra oile (a număra oile imaginare înainte de a adormi, pentru a ațipi mai ușor)], obicei împământenit și la noi.
Mai au și expresia revenons à nos moutons (reprenons le discours que nous avons quitté ou interrompu, revenons à notre sujet; par allusion à la farce de Maître Pathelin) [să revenim la oile noastre (să reluăm discuția întreruptă să revenim la subiectul nostru), cu aluzie la farsa lui Maître Pathelin]. Este vorba de comedia La Farce de Maître Pathelin, „Farsa lui Maître Pathelin” (din secolul al XV-lea).
Trecem granița la germani, din ale căror limbi provin multe cuvinte. Nemții folosesc cuvintele Schaf, „oaie”, Lamm, „miel”, Bock, Schafbock și Widder, „berbec”, Hammel, „batal, berbec castrat” etc.
Ein Swaledale-Schaf (oaie Swaledale)
Schäferhund (ciobănesc german)
Nemții au creat: Schaaf (oaie, nume familiar); Schafbock (berbec); Schafdarm (intestine de oaie); Schäfer (păstor); Schäferei (fermă de oi, stână); Schäferhund (ciobănesc german); Schaffleisch (carne de oaie); Schafherde (turmă de oi); Schafkäse (brânză de oaie); Schafmilch/Schafsmilch (lapte de oaie); Schafstall (stână); Schafwolle (lână de oaie); Schafzucht (creșterea oilor); Schafzüchter (Crescător de oi) etc.
Și cei cu „operația specială” în poligonul Ucraina, ce se vor scoși din Europa de SUA și NATO, folosesc ovca (ovța) - овца, oaie, baran - баран, „berbec”, oven - овен, „berbec” (arhaic), iar pentru miel jagnjonok - ягнёнок, barașek - барашек, ovečka - овечка, livresc agneț - агнец.
Jagnjonok - ягнёнок
Igor din Irkuțk mă ajută cu câteva expresii (устойчивые сочетания): заблудшая овца (oaie rătăcită); и овцы целы, и волки сыты (și oile sunt în siguranță, și lupii sunt bine hrăniți); каракульская овца (oaie Karakul); не за то волка бьют, что сер, а за то, что овцу съел (lupul nu este bătut pentru că este gri, ci pentru că a mâncat oaia); паршивая овца всё стадо портит (oaia neagră strică toată turma, sinonimă cu „mărul putred strică merele vecine”); умного отца, да бешена овца (tatălui inteligent o oaie nebună) etc.
Oaia în (c)arte
Moto: „Dă, Doamne, noroc la cei mulţi!/ Se roagă mioara cea blândă,/ Piciorul de plai e desculţ/ Şi gura de rai e flămândă!” (Colindul Mioriţei în pragul Mileniului III, de Ion Diviza, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Cum specificul românilor a fost legat de oi, oaia nu putea să lipsească din literatrură. Exemplificăm prin Bujor („când eram eu copil, pe acolo pășteam oile satului”), Coșbuc („Cât mi-a fost mie de drag/ Să mân oile, să pască”), Alecsandri („S-au dus ca să găsească.../ Două oi țigăi, bârsane/ Și copile năzdrăvane.”, cel care va stiliza balada Miorița) și Ion Creangă („Atunci, bucuria lui Ipate! Începe a se ținea de fată ca scaiul de oaie.”).
Dar profesorilor și elevilor de acum le cam pute oaia! Noi învățam la școală și balada Miorița. Mă uitai în câteva manuale de limba și literatura română și exemplificările erau doar din literatura altor popoare! Așa că tot trebuie să știe copiii câte ceva despre această baladă.
Balada Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo, în Munţii Vrancei, la Soveja, la mijlocul secolului al XIX-lea şi prelucrată de poetul Vasile Alecsandri. Criticul literar George Călinescu o plasează între operele fundamentale ale poporului român.
Russo se ocupa de culegerea de poezii, balade şi doine, dar descoperirea baladei Mioriţa este rodul unei întâmplări la care scriitorul, ideolog al generaţiei de la 1848, nu se aştepta. O piesă de teatru scrisă de el, Jicnicerul Vadră, prezentată la Teatrul Naţional din Iaşi, care a deranjat autorităţile vremii, avea să-i aducă în primăvara anului 1846 o perioadă de cinci săptămâni „de exil” la Soveja, în munţii Vrancei, experienţă pe care Russo o povesteşte în lucrarea „Jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846”, publicată după moartea sa de Alexandru Odobescu.
Alecu Russo redă în jurnal întâlnirea cu unul dintre „arhivarii” baladei populare, moment care s-a petrecut pe 11 martie: „11 martie. Toată noaptea a bătut un vânt năprasnic; drept mângâiere îmi spun că nu e nimic pe lângă val-vârtejul ce se obişnuieşte pe aci. Nu mă trezisem bine, când un alt lăutar veni să mă cinstească în pat cu un nou concert de fluier…”.
Anterior, pe 10 martie, Russo pomeneşte de „o petrecere” la care a participat într-o zi de sărbătoare. „Am petrecut dimineaţa ascultând cântecele olteneşti ale lăutarilor din sat... i-am încercat pe toţi cu luare-aminte. Mâine au să vie să-mi povestească toate mai cu amănuntul. Iată programa concertului: Variaţii pe fluier, improvizate de un concertant al locului... E un mândru voinic din acel soi de oameni ce se numesc mocani, adică oameni de la munte şi care par a face oarecare deosebire între neamul lor şi al oamenilor de la câmp.....”
Alecu Russo i-a încredinţat balada poetului Vasile Alecsandri, pe care acesta o „şlefuieşte” şi o publică cu titlul Mieoara, pentru prima dată în anul 1850, în secţiunea „Cântece poporale româneşti” din gazeta „Bucovina” din Cernăuţi, pentru ca mai apoi, în 1852 să includă balada Mioriţa şi în volumul „Poesii poporale. Balade (Cântece păstoreşti). Aflați mai multe detalii cu clic (ttps://ro.wikipedia.org/wiki/Creatorul_Miori%C8%9Bei).
Noi credem că Mioriţa este o capodoperă (https://www.versuri.ro/versuri/vasile-alecsandri-miorita/). Poezia nu prezintă o crimă ce s-ar fi petrecut cândva prin Carpaţi, ci un ritual de iniţiere în tainele universului şi ale psihicului uman, aşa cum le înţelegeau ciobanii arhaici şi care se repeta în fiecare an, la anumite ceasuri din zi sau la anumite zile sfinte.
Unii din cei care dispreţuiesc ciobanul din Mioriţa au citit-o superficial şi au înţeles-o anapoda. Alţii nu au înţeles nimic, îi cred pe cei care îşi trâmbiţează dispreţul şi repetă ce au auzit de la gurile rele, fără să cerceteze.
Toţi cei care denigrează ciobanul nu ştiu sau nu vor să audă că versurile Mioriţei conţin idei luminoase, sublime şi înălţătoare, exprimate cu aceeaşi măiestrie literară ca în cele mai valoroase şi mai cunoscute capodopere ale unor autori celebri.
Profesorul universitar austriac Leo Spitzer a afirmat că Mioriţa este „una dintre marile creaţii clasice din literatura universală”. Mioriţa este o capodoperă universală, aşa cum au arătat academicianul suedez C.V.A. Strandberg, americanul Ernest H. Latham Jr. şi mulţi alţii, din mai multe ţări. O reintroducem în manuale?
Și în alte țări s-a scris despre oi. În engleză, în 1934, Kay Boyle, în Următoarea mea mireasă, scria: „Semănau cu niște prizoniere, îmbrăcate în talie cu bluze de mătase neagră și fuste mulate, cu șaluri de miel negru ondulat pe umeri.” (They were as alike as prisoners, dressed in black silk waists and fitted skirts, with shawls of crimped black lamb across their shoulders. [1934, Kay Boyle, My Next Bride, Virago, published 1986, page 8]).
S-au mai scris romane precum Ferma animalelor, de George Orwell (Animal Farm), unde era și personajul Lamb (Mielul), după care s-a turnat și filmul ce rula la video de pe casete înainte de îngrămădeala din decembrie, revoluție sau pălitură de osândă de stat. S-a tradus în engleză romanul lui Haruki Murakami (羊をめぐる冒険, Hitsuji o meguru bōken), O vânătoare de mufloni (A Wild Sheep Chase). S-au compus cântece precum Oile pot pășuna în siguranță al lui Bach (Schafe können sicher weiden, https://www.youtube.com/watch?v=STWtdOTmqus) sau Sheep (https://www.youtube.com/watch?v=3GE-sfEbJ7I), „Oaia”, al lui Pink Floyd, dar și poezia The Lamb, „Mielul”, a lui William Blake.
Trecem la francezi, cu al lor mouton, care înseamnă și „carne de oaie” sau simplu „oaie”. Alain Demouzon, în La Pêche au vive, scria în 1977: „Procurorul mânca carne de oaie friptă în compania tinerelor bronzate, Sabatier trage un pui de somn la SRPJ, Leclerc trebuie să fi luat inițiative riscante la Darcé - dacă nu ar fi mers la o baie în piscina Serruzier, doar ca să-și arate mușchii săi și stilul imbatabil în bras fluture! Se încurcase într-o anchetă de flagrant care îi distrugea singura duminică adevărată a anului!” (Le procureur mangeait du mouton rôti en compagnie de jeunes femmes bronzées, Sabatier faisait sa sieste au SRPJ, Leclerc devait être en train de prendre des initiatives hasardeuses à Darcé — à moins qu’il ne soit allé piquer une tête dans la piscine des Serruzier, histoire d’exhiber sa musculature et son style imbattable à la brasse papillon ! —, et lui, il s’empiégeait dans une enquête de flagrant délit qui lui saccageait son seul vrai dimanche de l’année ! [Alain Demouzon, La Pêche au vif, 1977, chapitre 7]).
Frédéric Weisgerber, în Trei luni de campanie în Maroc: studiu geografic al regiunii acoperite, scria în 1904: „[…], îmi spune că trupele cherifiene tocmai au făcut în raid într-o turmă de câteva sute de oi. Acest lucru nu-l împiedică să sacrifice una pentru ospitalitate și s-o transforme în excelente cous-cous și tajin.” ([…], il m'apprend que les troupes chérifiennes viennent de lui razzier un troupeau de plusieurs centaines de moutons. Cela ne l'empêche pas d'en sacrifier un à l'hospitalité et de le faire transformer en cous-cous et en tâjin excellents. [Frédéric Weisgerber, Trois mois de campagne au Maroc: étude géographique de la région parcourue, Paris: Ernest Leroux, 1904, page 38]).
Pentru miel au agneau. Jean de La Fontaine, în fabula Lupul și mielul, scria: „Un miel își potolea setea/ Dintr-un val pur al râului,/...”. (Un agneau se désaltérait/ Dans le courant d’une onde pure,/... [Jean de La Fontaine, Le Loup et l’Agneau, în Fables]).
Ludovic Naudeau, în Franța se privește pe sine. În Problema natalității, scria în 1931: „Fără pieile mieilor uciși în fiecare vară, fabricile de mănuși din Millau nu ar exista.” (Sans les peaux des agneaux tués chaque été, les ganteries de Millau n’existeraient pas. [Ludovic Naudeau, La France se regarde: Le Problème de la natalité, Librairie Hachette, Paris, 1931]).
Un agneau
Rușii folosesc ovca (ovța) - овца, „oaie”, baran - баран, „berbec, jagnjolok - ягнёнок, ahnec (agneț) - агнец, „miel”. La concurență cu francezul Jean de la Fontaine (1621-1695), rusul Ivan Andreevici Krâlov (1769-1844), în Lupul și mielul, scria: „Un miel s-a dus la un pârâu să bea într-o zi toridă...” (Ягнёнок в жаркий день зашёл к ручью напиться .. [И. А. Крылов, «Волк и ягнёнок», 1808 г., НКРЯ]). Cine pe cine a copiat se vede ușor după ani...
Cehov, în Cu frontul alb, scria în 1895: „Lupul și-a amintit că vara și toamna o oaie și doi miei pășteau lângă coliba de iarnă, iar când a fugit pe lângă ei nu cu mult timp în urmă, i s-a părut că aude ceva behâind în grajd. Și acum, apropiindu-se de cătunele de iernat, își dădu seama că era deja martie și, judecând după vreme, cu siguranță trebuie să fie miei în grajd.” (Волчиха помнила, что летом и осенью около зимовья паслись баран и две ярки, и когда она не так давно пробегала мимо, то ей послышалось, будто в хлеву блеяли. И теперь, подходя к зимовью, она соображала, что уже март и, судя по времени, в хлеву должны быть ягнята непременно. [А. П. Чехов, «Белолобый», 1895 г., НКРЯ]).
În fine, Șolohov, în Cuvânt despre patrie, scria în 1948: „... ... ghemuit pe un pat de paie, dormea un miel negru.” (... свернувшись клубком на соломенной подстилке, спал маленький чёрный ягнёнок. [М. А. Шолохов, «Слово о Родине», 1948 г.]).
Oaia în onomastică
Moto: „Astăzi, pentru prima oară,/ Medicul veterinar,/ Fu zărit la o Mioară/ Şi bârfit de un măgar.” (Pseudo-fabulă, de N. Petrescu-Redi, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Onomastic (1963) ne amintește că au existat nume de familie legate de cuvântul oaie, precum Oescu, Oaeș, Oișăni, Oeșanul, Oiță, Oileț, Oerești etc. Numele popular al constelației Lira este Ciobanul cu oile. De numele Ciobanu vom scrie în „Jocuri de cuvinte - cioban”. Dicționarul a neglijat chiar și nuâmele de familie Oaie.
Alde Oaie vă salută!
Cum românii numesc oaia și mioară (mia + oară) sau mioriță, vă amintiți că multe fete au prenumele Mioara. Să vorbim despre numele Berbec. Este și numele unei constelații (Aries) și al unei zodii (Aries), deși eu nu cred (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html) în zodii sau în horoscop.
Alde Berbec vă salută!
Englezii au sheep, ewe, lamb, mouton, moutton etc. Dar prin Marea Britanie se folosesc și caora în irlandeză și în galeză, dafad în velșă, davas în corni, keyrrey în manx etc. Lamb, de exemplu, a devenit nume de familie, numele unei comunități neincorporate în orașul Craig, Switzerland County, Indiana, United States, un oraș în Marion County, Missouri, United States, o insuliță in Firth of Forth, East Lothian, Scotland (OS grid ref NT5386). Există și Lamb County, în Texas, SUA, cu sediul la Littlefield.
La francezi există brebis, mouton, „oaie”, bélier, „berbec”, dar și bedot în valonă, moton în occitană și în valonă. Aflați că Mouton a devenit nume propriu, calc al chinezescului yáng - 羊, „capră, oaie”, animal asociat cu al optulea semn zodiacal chinezesc (numit și Bélier, „Berbec”). Mouton a devenit și nume de familie, tot Mouton numindu-se o comună în departamentul Charente, Franța.
Un bélier (un berbec)
Comuna Mouton, Franța
Trecem la nemți, cu ale lor Schaap în germană de jos, Schaf în germană și în germană alemannică etc. Pentru Schaf, „oaie”, există sinonimele Mutterschaf n (oaie cu miel), Zibbe (regional), Aue (arhaic). Berbecului i se spune Bock, Schafbock, Widder și Hammel (batal, berbec castrat). Schaap a devenit nume de familie în Olanda.
Schaf a devenit nume de familie
Widder a devenit nume propriu, fiind importat de la germnani chiar și de englezi. Germanii și englezii l-au transferat și în America. După recensământul populației SUA din 2010 (2010 United States Census), Widder este al 36.585-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 611 persoane (93,29% albi) [Hanks, Patrick, editor (2003), „Widder”, în Dictionary of American Family Names, volume 3, New York City: Oxford University Press, ISBN]. Pentru distracție, am consultat baza de date pentru numele de familie Oaie (vedeți raportul bazei de date).
Raportul bazei de date a SUA pentru numele de familie Oaie
Raport al altei baze de date pentru Widder
Popoarele slave au, de exemplu, janje - јање, jagnje - јагње (miel) în sârbo-croată, ovca овца (oaie) în bulgară, macedoneană, nenets, rusă și sârbo-croată, baran - баран, oven - овен în rusă etc.
Doamnele Ovca, „Oaie” (se pronunță Ovța), vă salută!
Puteți face căutări în bazele de date de care am pomenit și eu și pentru cuvintele corespondente în alte limbi trecute la începutul articolului. Oricum, iubitori sau neiubitori de oi, de ciobani sau ciobănițe, de lapte de oaie, de brânză de oaie sau chiar de urdă, de carne de miel, de oaie sau de batal, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu! Dacă micii au și carne de oaie sunt excelenți!
CN