Jocuri de cuvinte – octombrie
Octombrie
Moto: „Octombrie-a
lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii./ Trec nouri de argint în valuri/ Și
cântă-a dragoste cocoșii./..” (George Topîrceanu, „Octombrie”)
Din MDA2 (2010) aflăm că octombrie (învechit și octovrie,
popular octomvre, prin Banat, Transilvania, Maramureș și Moldova october,
octobăr, octobâr, octobăr, în Transilvania și optober, optobăr, optovăr,
otobăr, otomver, în Oltenia și octoambre, octoamvere, octoamvre, octomber, în
Oltenia și Moldova și octombere, octomvere, optovere etc.) se zice că la noi e
moștenit și ăsta din vechea slavonă ca oktombrii- октомбрии. De fapt provine
din cuvântul latin (lună) ôctōber, prin slavicele *oktębrь, *oktovrijь, grecescul
bizantin Ὀκτώβριος - Oktṓbrios, conform grecescului Οκτώβριος - Októvrios.
Numele îi vine de la faptul că era a opta lună din vechiul calendar al lui
Romulus c. 750 î.Hr., „ôctōber”, din ôctō + ber ôctō însemnând „opt" în
latină și greacă.
Acum este denumirea unei luni a
anului, luna octombrie sau luna lui octombrie, lună de toamnă (de care am scris),
a zecea lună a anului în calendarul gregorian, care urmează după septembrie.
Popular i se zice și brumărel, din brumar + suf. –el, brumár, din cuvântul francez brumaire, fiind a doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) a calendarului
republican francez folosit între 1793 și 1806.
Să vedem cum zic alții lunii
octombrie:
’ātopa în tahitiană;
Akatūbara - ਅਕਤੂਬਰ în punjabi, Akṭōbara - অক্টোবর în bengali, aktūbar - अक्तुबर în hindi, aktóbar - أكْتُوبَر
în arabă, aktobar - اکتوبر în urdu, akṭōbaru - అక్టోబరు în telugu;
an Dàmhair în galica scoțiană (dàmhair,
„timp de rut la căprioare”);
Deireadh Fómhair în irlandeză;
dư̄an tu lā - ເດືອນຕຸລາ în laoțiană;
duninvdi - ᏚᏂᏅᏗ în cherokee (indiană americană);
ekim sau Teşrini Evvel în turcă;
Ġadužu-butt - Гӏадужу-бутт în cecenă;
ghąąjį în navajo;
Here în bretonă;
Hydref în galeză (așa zic și la
toamnă);
Cuvântul „octombrie” în diferite
limbi
jūgatsu -じゅうがつ în japoneză;
kastrýčnik - кастрычнік în
bielorusă;
listopad în croată (din slavonă,
ли̏стопа̄д, list + pad, „cad frunzele”; în Cehia și Polonia e noiembrie);
lokakuu în finlandeză (din loka,
„noroi, murdărie, nămol” + kuu, „lună”);
Mphalane în sotho;
hoktember - հոկտեմբեր în armeană, ochobre
în asturiană, octóbe în valonă, öktäber în tătară, october în engleză, indoneziană
și scoțiană, October și otgover în romanșă, október și októbermánuður în
islandeză, oktober și oktobur în feroeză, octobre în franceză, Octobris în
latină, octombrie în română, octubre în catalană și în spaniolă, okt’omberi - ოქტომბერი în gruzină, oktobar – октобар în
sârbă, oktobar în bosniacă, október în slovacă, oktober în daneză, suedeză,
slovenă, neerlandeză, norvegiană și frizonă, október în maghiară și în
islandeză, Oktober în germană, săseasca veche
și în luxemburgheză, ôkṭobôr – অক্টোবর în bengali, oktōbõr și vīmkū în
livoniană (fino-ugrică din Estonia), oktobr
- اکتبر în persană (din francezul octobre), oktobris în letonă,
oktomvri - октомври în macedoneană și în
bulgară, oktobro în ido, oktoober în estonă, Októvrios - Οκτώβριος în greacă, oktyabr' - октябрь în rusă, tadjică și osetiană,
oktyabr în azeră, oktòb în creolă haitiană, oktoba în bislama, Oktobari în
groenlandeză, október - אוקטובר în ebraică, oktober - אָקטאָבער în idiș, Ottobre în italiană și în corsicană, ottómbre
în n(e)apolitană, otubre în aragoneză, Ottubru în malteză, outubro în
galiciană, Outubro în portugheză, oktäwbär - ኦክተውበር în amhară (toate din latinul
october, din octo, „opt” + -ber, acesta din -bris, un sufix adjectival);
Okakopa în hawaiiană, Oketopa în
maori, oketopa în samoeză;
październik în poloneză (din
paździerz, „coji”, + -nik);
qazan - қазан în cazahă;
říjen în cehă (din říje, „rut”, +
-en);
rujan în kasub (în Pomerania);
sãmedru în aromână (Sãmedru,
sãnmedru, Sãnmedru, Sãnmãdreanu, în română fiind Sânmedru, pe la mine prin
Muscel Sumedru, din latinul Sanctus Demetrius, sfântul Dumitru, din vechiul
grec Δημήτριος - Dēmḗtrios);
shahr 'uktubar - شهر اكتوبر în
arabă;
shíyuè - 十月 în chineză;
siweol 0 시월 în coreeană;
spalis în lituaniană;
tháng mười - 十月 în vietnameză;
tetor în albaneză (o adaptare sau
traducere a latinului october, folosind albanezul tet, „opt”, în loc de octo);
tŏléa (dtolā) - តុលា în kmeră;
urri în bască;
uttuviru în siciliană;
wynmoanne în frizonă;
žóvtenʹ - жовтень, din жов + тень
(zhovtnya - жовтня) în ucraineamă;
ž̍tāārā - жьҭаара în abhază.
Octombrie în (c)arte
(luna muzicii)
Moto:
„Nimeni nu se cunoaşte cât timp n-a suferit. Este o lege aspră, dar supremă.”
(Alfred de Musset în „Noapte de octombrie”, 1837)
La 1 oct. 1875, Ion Creangă a debutat
în „Convorbiri literare" cu „Soacra cu trei nurori” (vedeți PIESA, ascultați POVESTEA). În aceeași
zi, în 1924 s-a adoptat calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română.
În 1946 se încheie procesul de la Nuremberg, dar noi redăm casele foștilor naziști,
iar în 1949 Mao Zedong a proclamat Republica Populară Chineză. Și vedeți unde a
ajuns azi China și nu mai strigă nimeni la ei „ciuma roșie”, nici măcar Dide și
Bot!
Plăcându-ne muzica și teatrul,
e păcat să nu amintin de actrița britanică Julie Andrews (vezi cântece favorite),
născută în 1935 (pe care vi-o amintiți din filmul „În sunetul muzicii”) și
de debutul la Paris, cu un dans erotic
în La Revue Négre, la
19 ani, a lui Josephine Baker la 2 octombrie 1925.
Pe 2 octombrie, în aceeași zi
cu mine (1941), dar în ani diferiți, s-au născut Mahatma Gandhi (1869 – 1948),
activist și filosof indian, Paul Goma și Miron Radu Paraschivescu
(1911 – 1971), poet, publicist și traducător român, autorul celebrelor „Cântice
țigănești” (recită AICI
Draga Olteanu Matei).
Plouă...
Se mai născură în octombrtie Dan Spătaru (1939
-2004), solist român de muzică ușoară (best of, album
integral), Sting (n. 1951), cântăreț-compozitor englez, basist și actor (Top 20 Best Songs Of Sting)
și Adrian Daminescu (în 1956), cântăreț și compozitor român (Irina Loghin şi
Adrian Daminescu - Plânge
Ardealul și Banatul).
Ca într-o lună a talentelor, pe 3
octombrie se nasc Serghei Esenin (1895-1925), poet rus (Nicu Alifantis – „Focul vânăt e gonit de vânt”
și Ducu Berzi (cu același cântec) și Louis
Aragon (1897-1982), poet francez (Jean Ferrat cântă „Que
serais-je sans toi", ce-aș fi fără tine, de Louis Aragon).
Serghei Esenin
Tot în octombrie, în 1929, sub
directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din
București, cu „Mușcata din fereastră", piesa lui Victor Ioan Popa (puteți
asculta piesa AICI
într-o interpretare de excepție). Tot în octombrie s-a născut Mircea Albulescu
(1934-2016), actor român de teatru și film, contestat de unii că ar fi fost
informator cum a fost marinarul „Petrov”, confirmat în acest octombrie („Actorul și sălbaticii”,
film artistic cu Toma Caragiu si Mircea Albulescu).
Rezumativ, În domeniul teatrului
și filmului s-au mai născut în această lună: Louis Lumière (1864-1948), regizor
și producător francez, Carole Lombard, actriță americană (1908-1942; Nothing Sacred,
nimic sacru, 1937), Roger Moore, actor englez (1927-2017; vi-l amintiți din The Saint - sfântul - sau The Enemy -
inamicul), Olga Tudorache (1929-2017; aici în Regina Mamă), Dan Pița,
regizor și scenograf român (n. 1938; vezi interzisul film Concurs, 1982),
Costel Constantin (n. 1942; Acțiunea „Autobuzul”), Catrinel Dumitrescu (n. 1956; vezi Buletin de
București sau Căsătorie cu repetiție), Jean-Claude Van Damme, actor belgian (n. 1960,
vezi Lionheart, inimă de
leu) ș.a.
Bustul lui Ciprian Porumbescu din
Suceava
În domeniul muzicii culte s-au
născut în octombrie: Franz Liszt, compozitor și pianist maghiar (1811-1886; aici cu Romanian Rhapsody
S.242), Ciprian Porumbescu, compozitor român (1853-1883; Rapsodia română),
Emmerich Kálmán, compozitor maghiar (1882-1953; Contesa Marița),
Zeno Vancea, compozitor român (1900-1990; Imagini din Banat, 1956),
Ion Voicu, violonist (1923-1997; Hora staccato),
Virginia Zeani, soprană română ((n. 1925; „Addio del passato",
La Traviata), Luciano Pavarotti, tenor italian (1935-007; Ave Maria),
ș.a., iar în domeniul jazzului Dizzy Gillespie, trompetist, compozitor și „bandleader”
american de jazz (1917-1993; The Dizzy Gillespie United
Nation Orchestra, ascultați peste o oră de jazz).
În domeniul muzicii zise ba
ușoare, ba pop, s-a născut în octombrie Georges Brassens, poet,
cântăreț-compozitor francez (1921-1981; Ballade des dames du temps
jadis), Yves Montand, actor și cântăreț francez de origine italiană
(1921-1991; Les Feuilles Mortes
– frunze moarte, à l´Olympia), Gilbert Bécaud, cântăreț francez (1927-2001; L'important c'est la rose),
Nana Mouskouri, cântăreață greacă (n. 1934; cu Hary Belafonte - Try to remember),
Sergiu Cioiu, actor și cântăreț român (n. 1940; Cântecul vântului,
1967), Sir Cliff Richard, interpret britanic (n. 1940; The Best of ...), Anda Călugăreanu, actriță și interpretă
(1946-1992; O portocală), Ionel
Tudor, compozitor și dirijor (n. 1954; Laura Bretan și band-ul
Ionel Tudor, Laura nefiind trimisă la Eurovision...), Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor,
compozitor (n. 1967; Poveste
de mai) ș.a.
În domeniul muzicii populare le amintim pe „octombristele” Angela Buciu
(n. 1942; Maramureșul răsună)
și Ionela Prodan (1947-2018; Banii, banii), care
au cochetat și cu politica, iar în domeniul muzicii folk pe cantautorul
Alexandru Andrieș (n. 1954; Mixaj).
În domeniul literaturii,
enciclopedismului și filozofiei s-au născut în octombrie poetul roman Virgiliu
(70 î.Hr.-19 î.Hr.; „Why should you read Virgil's
"Aeneid"? – de ce ar trebui să citiți Eneida de Virgiliu,
Mark Robinson), Pierre Larousse (1817-1875), pedagog, enciclopedist și editor
francez, care în 1852 a fondat, împreună cu Augustin Boyer, Librăria Larousse
(opera sa de referință este „Marele dicționar universal al secolului al
XIX-lea", Friedrich Nietzsche,
filosof german (1844-1900), Ștefan Octavian Iosif, poet (1875-1913; Câmpul libertății),
François Mauriac, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (1885-1970; un interviu cu scriitorul),
Alexandru Rosetti, lingvist și filolog, membru al Academiei Române, membru
corespondent al Academiei Suedeze de Științe (1895-1990; Adrian Săvoiu, „Cum l-am cunoscut pe
filologul Alexandru Rosetti”), Eugenio Montale, poet italian, laureat
al Premiului Nobel (1896-1981; Nando Gazzolo - I Limoni - Eugenio Montale, Poesie e messaggi di
saggezza, mesaje poetice ale înțelepciunii), Jacques Byck, lingvist și
filolog român (1897-1964; pe care l-am cunoscut în 1958 în familia unui colonel
medic militar consătean cu mine, fost coleg în primele 5 clase cu tatăl meu,
țăran, al cărui fiu, Gicu, atunci o beizadea, m-a plimbat gratis la mare), Zaharia Stancu poet și
prozator (1902-1974), Cella Serghi (1907-1992; Pădurea nebună,
Desculț), Alexandru
Dima, critic și istoric literar (1905-1979), Mihail Sebastian, scriitor
(1907-1945; ascultați Jocul de-a vacanța
sau vedeți piesa AICI), Eusebiu
Camilar, prozator, poet și traducător, soțul Magdei Isanos (1910-1965; Vioara), Mihai Gafița, critic literar (1923-1977),
Alexandru Jebeleanu, poet (1923-1996) ș.a.
Și deoarece am avut onoarea să fiu
profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universității din București la
trecerea dintre milenii (1995-2014), nu pot să nu îl amintesc pe Simion
Mehedinți, geograf și etnolog, creator al școlii române de geografie
(1868-1962), iar ca general pe trei generali care m-au ajutat să gândesc
„strategic”, respectiv Ioan Boeriu (1859-1919), baron, feldmareșal în armata
imperială austro-ungară, Gheorghe Domășnean (1868-1940), general român în
armata austro-ungară, primar al Timișoarei (despre cei doi am scris)
și Paul Angelescu, general român, comandant al Diviziei a XV-a, „Divizia de
Oțel", în luptele de la Mărășești din Primul Război Mondial (1872-1949),
născut tot în octombrie după noul calendar. Acest general a fost și profesor la
Școala Superioră de Război, acum Universitatea de Apărare, director al Școlii Militare de Artilerie și Geniu,
și politician, ministru de război în trei guverne, dar a câștigat gradele pe
merit (sublocotenent - 15.07.1892, locotenent - 10.07.1895, căpitan -
10.05.1901, maior - 07.04.1909, locotenent-colonel 01.04.1913, colonel -
01.04.1916, general - 31.03.1933), nu ca alt militar și politician modern,
Oprea, lansat în politică de Hadrianus, nepotul mătușii Tamara și trecut cu
arme și bagaje în barca marinarului, apoi în cea a lui Ponta, care a câștigat
gradele militare la loteria politică, de care noi am scris (Călătorii geodezice militare – militari de operetă)!
Și tot în zodia echilibrului s-au
născut doi oameni pe care i-am analizat și care au fost sau sunt criticați
pentru patriotismul lor. Unul este musceleanul meu Petre Țuțea (1902-1991),
politician, diplomat, filosof și eseist român, de care nu am voie să scriu, nu
am voie să îl laud, datorită unei legi propuse de fugarul și fugăritul Crin
Antonescu și votată cu elan de un parlament așa cum îl știți. Și comparați-l pe
Țuțea cu cel care acum la 102 ani se declară adept al libertății, el care a
fost membru al partidului comunist francez și a venit în țară ca ajutor al Anei
Pauker, ministru de externe! O, tempora, o moris! A murit....
Doar Țuțea putea să scrie și să
spună așa ceva, cel care îl lăuda și pe Ceaușescu pentru patriotismul lui
Și precis mă vor critica unii că
îl declar pe Vladimir Putin (n. 1952), politician rus, al 4-lea președinte al
Rusiei, fost ofițer GRU în cadrul trupelor ruse din fosta RFG, patriot rus, dar
care, în cârdășie cu conducătorii Germaniei și ai UE, nu renunță la pactul
Ribentrop-Molotov. Dar în schimb critic starea armatei din care am făcut și la
o adică mai fac parte, deoarece se preocupă mai mult de transporturi de
cosciuge regale și onoruri date pe bani grei foștilor membri ai unei așa zise
case regale, armată ajutată mult de televiziunea română (pro)regalistă, dar plătită
la greu din bani publici!
Comparați emisiunile regaliste și
propagandistice ale televiziunii române consumatoare de fonduri imense, cu
emisiunea Pro-TV, deținută de străini, televiziune particulară, care în cooperare cu firma Dedeman,
cu patroni români, construiesc în două săptămâni câte o casă pentru o famile
defavorizată, dând-o la cheie săptămânal, cu arhitecți și constructori români de excepție! Frate, ce proști
suntem!
Ni se explică săptămânal ce proști
au fost conducătorii până în 1989 și ce buni au fost cartoforii „casei regale”!
Să vorbești despre Transfăgărășan 7 minute și despre membrii „casei regale” ore
întregi e blasfemie. Și nu a dat informația că realei case regale suedeze în
funcție i s-au redus fondurile pentru copiii „altețe” care nu au șanse la
postul de rege! Foștii prieteni de ocazie Dragnea și Tăriceanu au susținut cu tărie repartizarea anuală
de bani pentru falsa „casă regală” formată din urmașele celui născut în
octombrie și parlamentul a votat!
Ce-ar fi dacă TVR ar analiza o
problemă, de exemplu cea a existenței planificării la nivel național, ce organe
de planificare națională și ce atribuții au SUA, Rusia, Germania, Franța, Marea
Britanie și ce mai vrea TVR. Ce zici TVR? Te bagi? Poate ne dați și exemple cu
ce mari construcții se laudă casa regală... Transfăgărășan, metrou, combinate, vreo centrală nucleară ș.a.? Că despre clanul ăsta noi am tot
scris!
Dacă luna octombrie ne desparte cu
fermitate de căldura verii, poate câteva citate si aforisme ne vor îmbărbăta și
ajuta să întâmpinăm cu bucurie frigul prevestitor de iarnă. Așa dar, țineți
seama că zilele reci și nopțile friguroase ale lui octombrie ne fac să ne strângem
unul într-altul , să dansăm in jurul focurilor si să ne cufundăm în lectura
unei cărți bune, ascultând o muzică bună, mai ales dacă avem cămara, balconul
sau pivnița pline cu roadele toamnei. Că dacă vine iarna cu zăpadă mare și
chemăm jandarmii sau militarii, vom vedea iar că unii de prin sate se vor
plânge că patru zile nu au putut merge la un magazin să își cumpere de-ale
gurii! Ptiu, drace!
Așadar, aprobați-i sau nu pe
Thomas Wolfe, romancier american născut pe 3 octombrie („Toate lucrurile de pe
pământ se îndreaptă spre casă în bătrânul octombrie: marinarii către mare, călătorii
spre zidurile locuințelor, vânătorii către câmpii, codri și strigătele
copoilor, iubitul înspre iubirea pe care a abandonat-o”) și pe „octombristul”
(n. 15 oct.) Friedrich Nietzsche („Ce imi doresc cu adevărat de la muzică? Să
fie la fel de fericită și profundă precum o după amiază de octombrie. Să fie
individuală, zburdalnică, tandră și dulce ca o micuță femeie plină de pasiune
si farmec”).
George Topîrceanu a închinat o
poezie acestei luni din care reținem doar două strofe („Octombrie”: Octombrie-a
lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii./ Trec nouri de argint în valuri/ Și
cântă-a dragoste cocoșii.// Mă uit mereu la barometru/ Și mă-nfior când
scade-un pic,/ Căci soarele e tot mai mic/ In diametru./...).
„Octombrie” de George Topîrceanu
(ascultați AICI)
Răspânditori ai vorbelor
frumoase sunt și Nathaniel Hawthorne („Nu există nicio perioadă a anului atât
de plăcută și împestrițată de pete de soare, care să producă un atât de dulce
efect asupra simțămintelor, precum octombrie”), Hal Borland („Octombrie este
frunza căzută la pământ , dar și un orizont mai larg văzut cu o sporită
claritate”) sau T.S. Eliot („În vreme ce auriul octombrie decade în sobrul
noiembrie/ Și merele sunt culese si puse la adăpost,/ Pământul maroniu ne
trimite strident cu gândul la moarte/ Într-o risipă de apă și noroi.”).
De la moarte, apă și noroi
trecem la iubirea din octombrie, cea declarată de Boris Ioachim („Iubeşte-mă-n
octombrie...”: Iubeşte-mă-n octombrie, străino,/ - Că în noiembrie deja-i
târziu –/ Fii pentru mine primăvara iernii/ Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi
fiu.// ... Iubeşte-mă-n octombrie, străino,/ Că suntem fericiţi să ne minţim.../
Prin pâcla veacului păşind, hai, vino -/ Amanţi deplini să învăţăm să fim.//..).
Facem pariu că a fost influențat de Minulescu, cel ce i se adresează „celei
care minte”? (Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine,/ dar fiindcă zi mi te dai toată,/
Am să te iert! E vechi păcatul/ Și nu ești prima vinovată). Și scria bine
piteșteanul meu!
Peisaj de toamnă
Fiind eu militar o viață, nu
uit că 25 Octombrie este ziua Armatei Române, așa condusă prost de politicieni
chiar și care nu au făcut o zi de armată, când învățământul militar a dat
atâția comandanți de excepție sau profesori universitari din universitățile
civile de prestigiu și nu ajunși peste noapte cu studii și doctorate conduse de
alde Oprea!
Până și Ion Ruse s-a prins și
știind el ce spune, ne face să ne îngrijorăm (La ziua sa aniversară/ Oştirea se
prezintă, iată,/ În scumpa noastră ţărişoară,/ Ca o armată... dezarmată!). Ne
bazăm doar pe cei câțiva americani care bântuie prin România? Pe cele câteva
avioane care staționează pe aici, la Constanța și uneori la Turda? Pe cele
câteva nave care pot staționa pe timp limitat în Marea Neagră? și ai noștri
luptă pe banii țării pe meleaguri străine! Când Trump se gândea să retragă
militarii americani de pe acolo, al nostru măreau numărul militarilor trimiși.
Și se zice că e „cel mai iubit” în drumul spre o nouă modernizare a dormitorului
neconjugal...
Eugen Ilişiu e născut în această
zi și se dă mare, că și eu în liceul militar aveam ziua mea în fosta zi a armatei,
2 octombrie, ziua formării diviziei „Tudor Vladimirescu” din prizonieri români
(„Octombrie 25”: În douăşcinci cu pompă şi alai,/ Trei mari evenimente vom
serba:/ Ziua Armatei, Regelui Mihai,/ Şi cea mai importantă... Ziua Mea...).
Dă, taică, pe regalitate, că și așa dădurăm casei (cât pe ce) regale destule,
ba mai vrea și pădurea din spatele unității de vânători de munte de la Sinaia!
Am mai avut sau o să mai avem
și zile „internaționale” - a zâmbetului (2 oct.), a educației (5 oct.), a
internetului (29 oct.), de care ne amintea Mihai Cucereavii în 2012 printr-un
„madrigal” (Fereastră în Lume,/ Cu fapte şi glume./ Pe Net ca-n poveste:/ Şi
ce-ţi doreşti... este!).
Referitor la sărbătoriri,
Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia prin care a proclamat Ziua
Internaţională a Fetelor e pe 11 octombrie, prima fiind aniversată în 2012 după
cum ne anunța Liviu Sergiu Manolache [Să le slăvim mai mult decât se poate,/
Uniţi cu toţii într-un singur glas/ Şi să le-mbrăţişăm la piept pe toate,/ Ca
pe-o comoară (Câte-au mai rămas!)].
E vremea culesului
Oare arestatul ăla din Caracal, Dincă, sărbătorește ziua fetelor? Și în fiecare zi a lunii prin România e ziua molanului, luna întreagă devenind a molanului, așa că Gheorghe Gurău ne avertiza încă din 2008 („Să râdem lună de lună – Octombrie”: Este luna cu-ntrebarea/ „Cum o fi ieşit molanul?",/ Pietonii-şi pierd cărarea,/ Iar şoferii-şi pierd... volanul!).
Dar fiind un popor responsabil, să nu uităm că 9 octombrie este Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (Themesko Dives vash o Poraimosko Astaripen pe Godyate în romani), în special a rolului României în acest episod al istoriei. În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și romii care au murit în Holocaust. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004. În Transnistria s-a născut colegul meu din liceul militar, Nicolae Decsei, colonel radiolocatorist în retragere, fost președinte al comunității evreiești din județul Satu Mare.
Tot în această zi, prietenii evrei sărbătoresc Iom
Kipur (יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii), cea mai însemnată dintre cele trei
mari sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care
cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Tora
este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece
„Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep
cu Anul Nou ebraic Roș Hașana.
Cum scriam, dând multe adrese
de pagini muzicale, vremea din octombrie invită la muzică. Așa că, aveți un bonus (Viorica zice radaș),
vă invit să-i ascultați pe Tudor
Gheorghe cu „octombrie”,
pe Irina Rimes cu „octombrie
roșu”, pe Phunk B cu „octombrie”,
o recitare banală, zice-se că e rap. După ăsta cu vorbe de ocară, faceți o pauză și vă reveniți ascultând o repetare
a recitării poeziei „Octombrie”
de George Topîrceanu.
Treceți apoi la „October” cu
Alessia Cara (AICI),
iar dacă vreți și versurile schimbați macazul (AICI). Dacă vreți ceva
cu un octombrie scoțian (an Dàmhair, luna rutului) virați AICI. Dacă vreți tot un
hip –hop și cântat, treceți în turcă la Canfeza - Ekim, iar dacă vreți
versurile poetului Atakan virați AICI. Onorați-i pe
galezi cu al lor Hydref,
care înseamnă și octombrie și toamnă). Ca să vedeți culorile lui octombrie (kastryčnik
– кастрычнік) în Bielorusia intrați la Чырвоны Кастрычнiк, să
vedeți cu ochiul unei păsări (с высоты птичьего полета, de la înălțimea
zborului unei păsări).
Ca să vă dați seama cum arată
octombrie (lokakuu) în Finlanda în care pădurile nu se taie aiurea pentru
austrieci sau pentru vecinul imperiu rus, au prietenii nordici o polcă, „Lokakuun polkka”, cu
Heikki Lahti și Risto Hotakainen, cântată la un chef în Stockholm cu prietenii duedezi și finlandezi. Frații francezi au Octobre Rouge (octombrie roșu), Mes
Potes. Și cred că nu se referă la bancul marea revoluție din octombrie
care a avut loc în noiembrie prin Rusia!
În spaniolă ascultați vizionând
videoclipul „octubre” cu Ayax AICI, dacă vreți doar
vorbe, iar dacă vreți muzică treceți AICI la „oktubre” cu Os
Redondos. În sârbă (oktobar – октобар)
vedeți AICI
pregătirea pentru un concert din octombrie cu un regizor haios. Treceți marea
spre Israel și ascultați în ebraică (október
- אוקטובר) AICI
(אוקטובר - הלוואי והיו לי מילים).
Cred că vedeți că toți
iubesc această lună octombrie, luna umplerii cămărilor, cramelor, pivnițelor și
balcoanelor celor „de la bloc” pe unde locuim în majoritate cei care am dat meditații doar gratis! Că
îmi amintesc de o vecină mică, eu cred că Anca, prin casa a XI-a, fiica unui
coleg, acum tot general, care mi s-a
plâns că îi lipsește profa de matematică cu care „făcea meditații”. Și
după câteva ore de meditații i-a zis mămicii sale „mamă, roagă-l pe nenea Nițu
să facă el meditații cu mine, plătește-i oricât!” Păi cum dracu să îi iei bani
unui biet copil când tu ai fost plătit de statul român uneori doar să înveți?!
Să fiți iubiți!
Constantin NIŢU
1)
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți."
Jean Paul Richte;
2)
„Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
