Jocuri de cuvinte - inimă
Geografie lingvistică
Inimă
Motto: „Un fort ascuns de-o baricadă,/ Ce nu se teme de grenadă,/ Nici de atacul baionetei,/ Dar cade la surâsul fetei.” („Inima”, definiţie epigramatică de Mircea Trifu, din „Epigrame cu şi despre femei”, 1999)
Nu puneți la inimă ceea ce scriu despre inimă, pentru care în dicționarele românești sunt 56 de definiții! Toate mamiferele și păsările cu sânge „cald” au inimă. Inima este organul intern musculos, central, al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracții ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare. La bătrânețe nu mai ai inimă, ci cord! Nu mai ești inimos, ci cordial!
Inima omului
Am moștenit cuvântul din latinescul medieval anima, „suflet, spirit, viață”, din animus, moștenit din proto-italicul *anamos, din proto-indo-europeanul *h₂enh₁mos, un derivat al lui *h*enh₁-, „respirați”.
Animus este cognat sau rudă cu grecescul antic ánemos - ἄνεμος, „vânt, adiere”, vechiul armean hołm - հողմ, „vânt”, vechiul frizon omma, „respirație”, englezescul onde, „suflare” (dialectal), norvegianul ånde, „ respirație”, eventual și cu sanscritul ánila - अनिल, „aer, vânt”, tocharianul āñme, „sinele; sufletul” și vechiul armean anjn - անձն, „persoană”. Uf! Iar cord e moștenit din latinescul cor, cordis, „inimă, suflet, minte”, din proto-italicul *kord, din proto-indo-europeanul *ḱḗr ~ *ḱr̥d-.
Mihai Vinereanu scrie despre inimă: «inimă (ar., mgl. inimă) – 1. organ intern muscular central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui; 2. bunătate, sensibilitate; 3. bărbăție, curaj, îndrăzneală; 4. principiu vital, spirit. Lat. anima „aer, suflu de aer” (Diez, I, 26; Candrea) Densusianu, 866; REW, 475; Rosetti, I, 173); cf. animus „suflet”. Panromanic. În limbile neolatine sensurile coincid cu cel din latină. Radicalul există și în alte limbi IE; cf. skt. ani-ti, anati „a sufla, a răsufla”, osc. ananum „animam”, gr. άνε-os „răsuflare, vânt”, v.isl. angi, v.ir. Animm „suflet”, ir. anam „viață, suflet”, cymr., corn. Eneff „suflet”, alb. aj, (gheg en (I, sg) „a (se) umfla” de la un PIE *ane-, ene- „a sufla”. Demn de remarcat că în oscă, vechea irlandeză, greacă și sanskrită sensurile se apropie de latină.
Este de presupus că a avut loc o deviere de sens cu mult timp înainte, când anima a început să semnifice și inimă, nu numai aer sau suflet. Der: inimioară, inimos.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Lămuriți fiind, treceți mai departe!
În alte limbi inimii i se spune:
֎ adanvdo - ᎠᏓᏅᏙ în cheroki;
֎ āg°ə - агәы în abhază, agʷə – агвы în abază;
֎ ajéídíshjool în navajo;
֎ ajkeloki în chamicuro;
֎ ama în mulu;
֎ andui în banjareză;
֎ anima’ în k'iche';
֎ ʾalb – قلب în arabă egipteană (vezi kalb);
֎ 'arte în zeelandeză;
֎ bē în sango;
֎ beh dooŋ- បេះដូង în kmeră;
֎ bihotz în bască (din proto-bascul *bihoź, cognat cu aquitanul *bihox);
֎ boro – ᱵᱳᱨᱳ în santali;
֎ ɓernde în fula;
֎ calon în velșă, kalon în bretonă (din velșul medieval callon, din proto-britonicul *kalon, din proto-celticul *kalonā, „inimă”);
֎ čââʹđ în sami skolt;
֎ čĕre - чĕре în ciuvașă;
֎ chai - ໃຈ în laoțiană;
֎ chekws în yurok;
֎ cheu în genoveză și în liguriană, cheur în piemonteză, cœur în franceză (din cuvintele franceze medievale coeur, cœur, din vechile cuvinte franceze cuer, coer, quer), cor în catalană, latină și romanșă (din latinescul cor, din proto-italicul *kord, din proto-indo-europeanul *ḱḗr), côr în emiliană, còr în provensală, còr în occitană, coração în portugheză, cör în romagniolă, coraçon, cor în mirandeză, corazon în chavacano, corazón în spaniolă, galiciană, aragoneză și asturiană, corazón, corazu, coral în asturiană, cord în română, corde în interlingua, core în corsicană și în napolitană, core, cor, cour în istriotă, còre în venetă, cori în sicíliană, còro, coru în sardă, cör, cœur în lombardă, cour în valonă, cuer în franceză veche, cuore în italiană, cûr în friuliană, korasón în ladino, korason – קוראסון în sefardă, koråson în ceamoro, kordio în ido, koro în esperanto, choeu, tchoeur în normandă (așadar, toate pe diferite căi, din latinescul cor, din proto-italicul *kord, din proto-indo-europeanul *ḱḗr);
֎ chonoska în alabama;
֎ chuyma, lluqu în aimară;
֎ cree în manx, cridhe în galică scoțiană, croí în irlandeză;
֎ curek - чӱрек în hakasă, shor și tuvenă;
֎ dakl – дакӏ, kъjukl – къюкӏ în laksi;
֎ del – دل în bakhtiari și în persană, dil - дил în tadjică, dil - دل în sindhi, dil - दिल în hindusă, dil - ਦਿ în pandsabi, dil - દિલ în gudjarati, dil în turcă, dıl, dil, dill - دڵ în kurdă (din persanul del - دل, „inimă; minte, curaj”), dil - دل în urdu, dil – дил în iagnobi și în tadjică, dil – دل în baluchi, dił – دڵ în guarani, dil – दिल în hindusă, dil – ডিল în assameză, dil – ਦਿਲ în pandjabi, dil – દિલ în gujarati, dil în fidji și în kurdă de nord, dili – دِلِ în sindhi, dill - دڵ în kurdă centrală, dill - دِڵ în kurdă de sud, dill – دِڵ în laki, duil - дуьл (דול) în tatski;
֎ dog - дог în cecenă și în ingușetă (din proto-nakhul *doḳ, din proto-nord-caucazianul *jĕrḳwĭ; vezi și avarul raḳ - ракӏ);
֎ dusu în bambara;
֎ dzi în eve;
֎ dzürkn – зүркн în kalmucă;
֎ fatun în samoană;
֎ fo în malgașă;
֎ fuan în tetum;
֎ fuʾād - فُؤَاد în arabă,
֎ gʲə – гьы în ubykh;
֎ gönül în turcă (poetic);
֎ gu – гу în kabardino-cerkeză, gʷu - гу în adige;
֎ gūdā – गूदा în hindusă;
֎ guli - გული în gruzină, guli - હૈયું în gudjarati;
֎ guṇḍe- గుండె în telugu;
֎ guri – გური în mingreliană;
֎ gvi – გვი, gûi – გუ̂ი, gu – გუ în svan;
֎ ɡalb – قلب în arabă hijazi, ʔalb – قلب în arabă levantină de sud;
֎ Haat în frizonă Saterland, hadavata - හදවත în singaleză, hadaya în pali, hairtō - 𐌷𐌰𐌹𐍂𐍄𐍉 în gotică, haiyũ - હૈયું în gujarati, harde – हर्दे în konkani, hārṭ - हार्ट în hindusă, harṭ – হার্ট în bengaleză, Hart în germană și în saxonă de jos, Häerz în luxemburgheză, hart în frizonă de nord (Föhr-Amrum), afrikaans și în neerlandeză, harts - האַרץ în idiș, harţ - হার্ট în bengaleză, Härz în germană alemannică, heart în engleză, heorte în vechea engleză, hert în frizonă și în scots, hert în limburgheză, herts – הערץ în idiș, Herz în germană și în hunsrik, hèrz în mòcheno, herza în vechea germană, Hiärte (în Paderbornisch), Hiätt (în Münsterländisch) în germană populară, hirdā - ਹਿਰਦਾ în pandsabi, Hoat în germană plautdietsch, (toate din proto-germanicul *hertô, „inimă”, din proto-indo-europeanul *ḱḗr, „inimă”);
֎ hēt – ϩⲏⲧ în coptă, hit - ހިތް în maldivă (dhivehi);
֎ hia-zali – হিয়া-জালী în assameză;
֎ hivaḍau – हिवडौ în rajasthani;
֎ hivṛā – हिवड़ा, hiyā – हिया în hindusă;
֎ hjarta în feroeză și în islandeză., hjärta în suedeză, hjarte, hjarta în norvegiană nynorsk, hjerte în daneză și în norvegiană bokmål,
hna.lum: - နှလုံး în birmaneză;
֎ honnee, laphee în oromo;
֎ hŕd – हृद् în hindusă, hṛd – हृद् în sanscrită, hŕday - हृदय în nepaleză, hŕday – دل, ہردی în urdu, hr̥daya - ಹೃದಯ în kannada, hr̥daya – हृदय în nepaleză, hṛdaya – हृदय în sanscrită, hṛdaya – ಹೃದಯ în kannada, hṛdaya- હૃદય în gudjarati, hr̥dayaṃ - ഹൃദയം în malaialam, hṛdya – હૃદય în gujarati, hridopindo – হৃদপিণ্ড în assameză (literar), hridozontro – হৃদযন্ত্ৰ în assameză (literar), hritpinḍ – হৃৎপিন্ড în bengaleză, hṛt- हृत् în sanscrită, hruday - ह्रुदय în marathi, hrutpiṇḍô - ହୃତ୍ପିଣ୍ଡ în orija (unele, pe diferite căi, din persanul del - دل, din proto-iranianul *jŕ̥dayam, din proto-indo-iranianul *ȷ́ʰŕ̥dayam, în ultimă instanță din proto-indo-europeanul *ḱḗr; altele din sanscritul hṛ́daya- हृदय, din proto-indo-arianul *źʰŕ̥dayam, apoi tot din proto-indo-iranianul *ȷ́ʰŕ̥dayam, din proto-indo-europeanul *ḱḗr);
hrutpiṇḍô – ହୃତ୍ପିଣ୍ଡ în orija;
֎ hū – хуу în ket;
֎ huāčai – หัวใจ în tais;
֎ hürek - һүрэк în dolgană;
֎ hǔua-jai – หัวใจ în thai;
֎ hüwḳ - 𐕆𐕞𐕡𐕄 în aghwan;
֎ idiruko în naurui;
֎ iiwa în maricopa;
֎ ikʷʼ - икӏв în archi;
֎ ilo, ило, илэ în țigănească;
֎ inde' în ojibwe;
֎ inhliziy în zulu;
֎ inimă în aromână, megleno-română și română;
֎ intliziyo în xhosa;
֎ isüän în ingriană;
֎ itayam- இதயம் în tamilă;
֎ jajantung în sundaneză, jantung în malai, indoneziană, javaneză și tausug. jatuong în melanau central;
֎ jäng - йӓнг în mari de vest;
֎ järta în elfdaliană;
֎ jigar – जिगर în hindusă, jigrā - ਜਿਗਰਾ în pandsabi, jigrā – ਜਿਗਰਾ în punjabi;
֎ jílo, jilo, dzi, gogyi, vogyi în țigănească;
֎ ǰirüke – ᠵᠢᠷᠦᠬᠡ în mongolă;
֎ jıkʼ - йыкӏ în budukh, juḳ° - юкӏв în tabasaran;
֎ joínti în shishibo;
֎ juʻrek în karakalpak, jürek - جۇرەك în cazahă arabă, jurek - жюрек în karachai-balkară, ǰürek - јӱрек în altaică de sud, jürek - жүрек în cazahă, jürek - жүрәк în kârgâză, ürək în azeră, yöräk – йөрәк în bașchiră și în tătară, yurak în uzbecă, yürek - يۈرەك în uigură, yurek – юрек în nogai, yürek în găgăuză, tătară crimeană și turcă, ýürek în turcmenă;
֎ kalb – कल्ब în hindusă, kalp în găgăuză, turcă și turcmenă, qalb – қалб în tadjică, qalb – قَلْب în arabă, qalb – قلب în arabă marocană, qalb – قلب în persană, qalb – क़ल्ब în hindusă, qalb în malteză, qalb قلب în paștună, qalb قلب în urdu, qalbi în somaleză, qelb în kurdă de nord și în zazaki, qelb - قەلب în uigură, qəlb în azeră;
֎ kalejā – कलेजा în hindusă;
֎ kalon în bretonă;
֎ kardiá - καρδιά în greacă, kardía – καρδία, kêr - κῆρ în greacă antică, cord în română;
֎ karǝgǝ în kanuri;
֎ kasingkasing în cebuano, higaonon și warai;
֎ kè în haitiană creolă;
֎ kewtum - ケウトゥㇺ, kat – カッ în ainu;
֎ kir - 𒆠𒅕 în hitită;
֎ koliza - কলিজা în assameză;
֎ kolon în corni;
֎ kukuru – くくる în okinawană;
֎ kuna în kuage;
֎ kuttik - кӯттьк în sami kildină;
֎ kuṯuṯu în pitjantjatjara;
֎ lad în volapük;
֎ lb - 𐤋𐤁 în feniciană, lb - 𐎍𐎁 în ugaritică;
֎ lebbā - ܠܒܐ în aramaică clasică siriacă, lev - לב în ebraică, ləb - ልብ în amharică, ləb – ልብ în ge'ez, ləbi - ልቢ în tigrinya, li-bù - 𒇷𒅤 în eblaite, libbu - 𒊮 în akkadiană;
֎ ḷinḷiṇ – линлиӈ în chukchi;
֎ lluqu în aimară;
֎ lok’va – локӏва în khvarshi;
֎ lung, thinlung în mizo;
֎ māfatu în tahitiană, mahatu în rapanui;
֎ manawa în maori;
֎ meva – ме̄ва în orok;
֎ mevun - мевун în evenski, mewan - меван în even, miavan – миаван în nanai;
֎ mí̄nji în ohlone de nord;
֎ moyo în shona, moyo, mioyo în swahili;
֎ motéma în lingala;
֎ mtima în chichewa și în nyandza;
֎ muṭu- मुटु în nepaleză;
֎ ñe'ã în guaraní;
֎ ṅiṅ – ङिङ în sherpa;
֎ niyaman – ᠨᡳᠶᠠᠮᠠᠨ, mujilen – ᠮᡠᠵᡳᠯᡝᠨ în manciuriană;
֎ nuga: - नुगः în newar;
֎ ọkàn în joruba;
֎ oltau în masai;
֎ pelo în cvana, sotho și tswana;
֎ píana în taos;
֎ piwke în araucană și în mapudungun;
֎ plawv în hmong blanc;
֎ poso' în maranao;
֎ pucu în sebop;
֎ puʻuwai în hawaiiană;
֎ puksiʼikʼal în maya yucatecă;
֎ puso în bikol central, ilocano, isnag, tagalogă și pangasinană, pusu în dupaningan agta și în kapampangan;
py'a mbyá în guaraní;
q:uˤkʼ – къюкӏ în lak;
raḳ - ракӏ în avară, råk’u – раъкӏу în hunzib, riḳ - рикӏ în lezgină (din proto-avaro-andianul *roḳʷo, din proto-nord-caucazianul *jĕrḳwĭ);
֎ reng în palauană;
֎ roc³ caj³ muak în sa-aak
֎ rokʼo – рокӏо în andi;
֎ sʹölöm – сьӧлӧм în komi-permiakă, sʹölöm – сьӧлӧм în komi-ziriană;
֎ sagysh – сағыш în shor;
֎ sam1 zong6 - 心臟, 心脏 în jueue, sam1 zong6 - 心臟, 心脏 în chineză cantoneză;
֎ sărcé - сърце́ în bulgară, serca - сэрца în belarusă, serce - серце în ucraineană, serce în cașubă și în poloneză, śerce în sileziană, serdce - сердце în rusă și în rusină, sĭrdĭce - сьрдьце în slavă veche de est, širdis în lituaniană, sirds în letonă, srce - срце în sârbă, sârbo-croată și macedoneană, srce în bosniacă, croată și slovenă, srdce în cehă și în slovacă, srĭdĭce - срьдьцє în slavonică bisericească veche, srĭdĭce - срьдьцє în vechea slavă, srĭdĭce - ⱄⱃⱐⰴⱐⱌⰵ în glagolitică;
֎ satung bau în bidayuh;
֎ see - сәә în nganasan, sej - сей în nenets;
֎ serdės în jamaicană, šėrdės în samogitiană;
֎ shinzō - 心臓 (しんぞう), kokoro - 心 (こころ) în japoneză;
֎ sidām în livoniană;
֎ sim în zuang;
֎ sim-chōng - 心臟, 心脏 în chineză min nan;
֎ simjang – 심장, 心臟 în coreeană;
֎ sĭng-câung - 心臟, 心脏 în chineză min dong;
֎ sirdis în lituaniană, sirds în latgaliană și în letonă
֎ sirt - սիրտ în armeană;
֎ sîm-chhong - 心臟, 心脏 în chineză hakka;
֎ sjulem - сюлэм în udmurtă;
֎ snying – སྙིང în ladakhi, snying - སྙིང, mgul snying - མགུལ་སྙིང în tibetană, snying – སྙིང în sherpa;
֎ süä în voro și în votică, süda în estonă, südäin în veps, sydän în finlandeză;
֎ šüm - шӱм în mari;
֎ sunqu, songo, şongo în quechua;
֎ sürex - сүрэх în iacută;
֎ sym - сым în mansi;
֎ syväin, seän în kareliană;
֎ szív în maghiară (dintr-o limbă uralică, vezi finlandezul sydän, erza седей, komi сьӧлӧм, mari шӱм, udmurtul сюлэм, nienec сей);
֎ tagipusoon în hiligaynon;
֎ trái tim în vietnameză;
֎ ul - ⵓⵍ în tamazight central atlas, ul în kabilă;
֎ umutima în ruandeză;
֎ ürək în azeră, urḳi - уркӏи în dargină;
֎ utima în umbundu;
֎ uto în fidji;
Cuvântul „inimă” în câteva limbi
֎ uumman în inupiak, uummat în groenlandeză, uummati - ᐆᒻᒪᑎ în inuktitut (Canada);
֎ urəjūn – قرجون în mozarabică;
֎ váibmu în sami de nord, vájbmo în sami pite;
֎ wadne în somaleză;
֎ wodana în sidamo;
֎ wutroba în sorabă de sus, wutšoba în sorabă de jos;
֎ xin – щин, galebu – галэбу în chineză dungan, xin zaan - 心臟, 心脏 în chineză wu, xīnzàng - 心臟, 心脏 în chineză mandarină, xīnzàng - 心臟, 心脏 în chineză;
֎ xol în volof;
֎ yollotl în aztecă, yollotl, yollohtli în nahuatl clasic, yolotl în nahuatl central;
֎ zærdæ - зӕрдӕ în osetă;
֎ zai̯våtăk în polabă;
֎ zare, zerri în zazaki;
֎ zārza - 𒍝𒀀𒅈𒍝 în luwiană;
֎ zëmbër în arbëresh:
֎ zemër în albaneză;
֎ zird – زرد în baluchi;
֎ zrë - زړه în paștună;
֎ zuciya în hausa;
֎ zürh - зүрх în mongolă, zürkn - зүркн în calmucă, zürxen - зүрхэн în buriată;
֎ ǀqʻàn în ǃXóõ.
Inima în corp și în lume
Motto: „Inima omului simte lucruri pe care ochii nu le pot vedea, și știe ceea ce mintea nu poate înțelege.” (Robert Valett)
Inima este un organ muscular care se găsește la oameni și la animalele „cu sânge cald”. Acest organ pompează sânge prin vasele de sânge, artere și vene. Inima și vasele de sânge formează împreună sistemul circulator.
Sângele pompat transportă oxigen și nutrienți către țesuturi, în timp ce la întoarcere transportă deșeuri metabolice, cum ar fi dioxidul de carbon, către plămâni. La om, inima are aproximativ dimensiunea unui pumn închis și este situată între plămâni, în compartimentul mijlociu al pieptului, numit mediastin.
La om, inima este împărțită în patru camere: auriculele sau atriile superioare stâng și drept și ventriculele inferioare stâng și drept. În mod obișnuit, atriul și ventriculul drept sunt denumite împreună inima dreaptă și omoloagele lor stângi inima stângă. Într-o inimă sănătoasă, sângele curge într-un singur sens prin inimă, datorită valvelor cardiace, care împiedică refluxul. Inima este închisă într-un sac protector, pericardul, care conține și o cantitate mică de lichid.
Inima omului
Peretele inimii este format din trei straturi: epicard, miocard și endocard. Inima pompează sânge cu un ritm determinat de un grup de celule stimulatoare cardiace din nodul sinoatrial. Acestea generează un curent electric care face ca inima să se contracte, ce circulă prin nodul atrioventricular și de-a lungul sistemului de conducere al inimii.
Sângele dezoxigenat intră în inimă prin atriul drept din venele cave superioare și inferioare și trece în ventriculul drept. De aici, este pompat în circulația pulmonară către plămâni, unde primește oxigen și eliberează dioxid de carbon.
Sângele oxigenat revine apoi în atriul stâng, trece prin ventriculul stâng și este pompat prin aortă în circulația sistemică, călătorind prin artere, arteriole și capilare – unde nutrienții și alte substanțe sunt schimbate între vasele de sânge și celule, pierzând oxigen și câștigând dioxid de carbon și alte reziduuri, înainte de a fi returnat prin vene.
Inima adultului bate cu o frecvență de repaus aproape de 72 de bătăi pe minut. Efortul crește temporar rata, dar o scade pe termen lung și este bună pentru sănătatea inimii. Bolile cardiovasculare erau cea mai frecventă cauză de deces la nivel global din 2008, reprezentând 30% din toate decesele umane.
Dintre acestea, mai mult de trei sferturi sunt rezultatul bolii coronariene și al accidentului vascular cerebral. Factorii de risc sunt, printre altele, fumatul, supraponderalitatea, exercițiile fizice reduse, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat slab controlat ș.a.
Bolile cardiovasculare nu au frecvent simptome, dar pot provoca dureri în piept sau dificultăţi de respiraţie Diagnosticul bolilor de inimă se face adesea prin luarea unui istoric medical, clasic cu ascultarea sunetelor cardiace cu un stetoscop, precum și cu ECG (ecocardiogramă) care utilizează ultrasunete sau cu o electrocardiogramă (EKG). Specialiștii care se concentrează pe bolile inimii sunt numiți cardiologi, deși multe specialități de medicină pot fi implicate în tratament. Cardiologii pot recomanda uneori și RMN! Dar îi lăsăm pe medici de familie și pe cardiologi să-și facă treaba (vezi secretele unei inimi sănătoase). Noi prezentăm chirurgia actuală a arterelor, apoi revenim la lingvistică.
Inima în expresii (pamflet)
Motto: „Inima își cunoaște propriile căi și motive pe care mintea nu le poate înțelege.” (Blaise Pascal)
„Pe inima goală” sau pe nemâncate i-au lăsat și îi lasă pe pensionari guvernele Cioloș, Orban, Cîțu, Ciucă al lor sau Ciolacu al primarilor. Drept recompensă și la intervenția sigură a războinicului Macron, care asigură flancul estic al comunei Cincu, fu promovat Cioloș la rangul de consilier onorific al unui președinte temporar!
Așa că pensionarilor cu pensii neindexate și salariaților cu salariul minim pe economie „li se pune soarele drept inimă”, adică li se face foame. Mulți ale(r)gători la urne „se simt greu la inimă”, adică li se face greață când văd că fu ales primar al capitalei Nicușor Dan, pentru motivul că nu a făcut nimic, nu are o familie tradițională, n-a asigurat o locuință „găștii” sale până la 50 de ani, ba și-a crescut salariul cu 12.000 de lei și a tot refuzat de trei ani dezvoltarea unui secții a unui spital central. S-a întâlnit și cu președintele de schimb care, chipurile, îl sprijină pe Crin, cel ce printr-o lege ne-a interzis să vorbim sau să scriem de mareșal, căruia i-a furat numele, de Radu Gyr sau de alți români.
Ne-a „lovit la inimă” știrea scăpată de actuala președinție temporară privind milioanele de euro cheltuite de fostul „landsam” președinte, scriitorul science fiction Jules Werner, care s-a plimbat cu consoarta și a povestit totul în cartea Ocolul Pământului în două mandate. Poate „mai prindem la inimă” și noi, foștii militari, adică scăpăm de senzația de slăbiciune după ce am digerat Decizia CCR de anulare a legii privind reglementarea pensiilor militare de serviciu, că ne-a făcut nesimțiți un vremelnic premier.
O carte rară!
Nesimțiți!
Mai există „inimă neagră”, supărarea, dar și cartea de joc cu semnul de pică, „inima copacului”, adică măduva copacului, „inima vinului”, cea mai concentrată parte, care de obicei se scoate, când vinul îngheață iarna, că „bun e vinul ghiurghiuliu cules toamna, mai târziu”. Ține seama de îndemnul inimii, „urmează-ți inima”, atunci când ești îndrăgostit, dar „ia-ți și creierul cu tine”!
Poate țineți uneori „să rupeți inima târgului”, să impresionați pe cineva foarte tare, fie prin acțiuni, fie prin postări, așa cum fac posturile TV Antena 3, UM 024 DIGI, Realitatea TV cu lupta pro sau contra anumiți candidați, România TV cu emisiunile privind pensiile plătite de PSD sau Prima TV Dinescu cu lauda bucătarului Ciucă, cel ce s-a făcul că gătește cu delicatețe în politică și la ceaun. A dat-o-n bară, chiar dacă i-a ghicit urmașa mamei Omida în ghiocul „inima pământului”, cristal sau diamant de Marmația, folosit la farmece.
Nu mai zicem nimic de „inima carului căruței”, lemn care leagă cele două osii ale căruței la care trăgeau Ciucă și Ciolacu.
Că de, inima deveni la figurat simbol al sentimentelor, centru al vieții sufletești. Știm că ordonanța trenulețul „nu v-a mers multora la inimă”, că decizia CCR de anulare a alegerilor „vă stă pe inimă”, adică vă chinuie cu gânduri neîmpărtășite, că nu vă lasă ăștia să scrieți și să spuneți adevărul, nu vă lasă „să vă răcoriți inima”, să spuneți pe șleau ce gândiți, dar vă răzbunați la urne.
Îndemnuri
Că vreau și eu să văd candidatul la președinție care „și-ar da și inima din sine”, adică se va dedica trup și suflet unei acțiuni, când el chiulea de la ședințele parlamentului când era parlamentar, juca jocuri de noroc ca student 7 ani, ba a stat și 10 ani, adică două cincinale sau două mandate, pe banii muierii! Bravos, națiune!
Englezii au heart, „inimă”. În Insulele Britanice se mai folosesc hert în scots, calon în velșă și kolon în corni, cree în manx, cridhe în galică scoțiană, croí în irlandeză etc. Heart este un dublet al lui cardia, ba există și core. Din 1977 apăru și verbul to heart (a iubi). Minunată limbă!
Heart semnifică: organul anatomic inimă; sentimentele și emoțiile cuiva, în special considerate ca parte a caracterului său (she has a cold heart, ea are o inimăm rece); sediul afecțiunilor sau sensibilităților, colectiv sau separat, ca iubire, ură, bucurie, durere, curaj etc., rareori, sediul înțelegerii sau al voinței, de obicei în sensul bun, personalitate; activitate viguroasă și eficientă; simbolul iubirii; cartea „inimă roșie” etc.
The ace of hearts (asul de inimă)
Din heart au derivat: absence makes the heart fonder (absența face inima mai îndrăgostită); heard transplant (transplant de inimă); beefheart (inimă de vită); blackheart (inimă neagră); bless someone's heart (a binecuvânta inima cuiva); broken heart )inimă rănită); cold hands, warm heart (mâini reci, dar inima caldă); eat one's heart (a-i mânca inima cuiva, a-l supăra rău); enhearten (din toată inima); from the heart (din inimă); have the heart (a avea inimă); heart attack (atac de cord, infarct); heart-burn (cu foc la inimă); heartman (inimos, milos, om cu inimă, empatic); heart massage (masaj cardiac) etc.
În franceză există cœur, „inimă”, dar în lumea franțuzească sau în Hexagon mai există choeu și tchoeur în normandă, còr în provensală sau occitană, core în corsicană, cour la vecinii valoni, kalon în bretonă etc. Cœur sau coeur semnifică: organul anatomic inimă; în geometrie, forma de inimă; inimă (dragoste); inima de pe cartea de joc; în fizică, miezul unui reactor nuclear etc.
Symbole en forme de cœur (simbolul în formă de inimă)
Din cœur au derivat: à cœur (la inimă); à cœur de journée (în miezul zilei); à cœur ouvert (cu inima deschisă); aller au cœur (a merge la inimă); avoir à cœur (a avea la inimă); avoir bon cœur (a avea inimă bună, a fi milos); avoir mal au cœur (a avea rău la inimă); avoir un cœur de pierre (a avea inimă de piatră, a fi nemilos); cœur de bœuf (inimă de vită); cœur de lion: grand courage (inimă de leu: curaj mare); cœur du réacteur (inima reactorului); de tout cœur (din toată inima) etc.
Au apărut și proverbe și zicale (proverbes et phrases toutes faites), precum: à cœur vaillant rien d’impossible (unei inimi curajoasă nimic -i este imposibil); bon estomac et mauvais cœur, c’est le secret pour vivre longtemps (un stomac bun și o inimă rece, acesta este secretul pentru a trăi o viață lungă); bouche de miel, cœur de fiel (gură de miere, inimă de fiere); cœur qui soupire n’a pas ce qu’il désire (inima ce suspină n-are ceea ce-și dorește); la vengeance est douce au cœur de l’Indien (răzbunarea este dulce pentru inima indianului); le cœur a ses raisons que la raison ignore (inima are motivele ei pe care rațiunea le ignoră) etc.
Cum am fost destul de-atenți, am ajuns rapid la nemți, care au Herz în germană și în hunsrik. În lumea germanică mai există Haat în frizonă Saterland, Häerz în luxemburgheză, Härz în germană alemannică, dialectalele Hiärte (în Paderbornisch), Hiätt (în Münsterländisch) și Hoat (în Plautdietsch) etc.
Herzen (inimi)
Rămânând la Herz, au apărut mintenaș: adjective ca beherzt (curajos), edelherzig (cu inima nobilă), engherzig (îngust la minte), herzlos (fără inimă); substantive: Altersherz (inimă îmbătrânită), Bruderherz (frate), Frauenherz (inimă de femeie), Herzchirurg (chirurg cardiac), Vaterherz (inima tatălui) etc.
Au apărut idiomuri (Redewendungen), precum: auf Herz und Nieren prüfen (a pune la cale); blutenden Herzens (inimă sângerândă); das Herz am rechten Fleck haben/ das Herz auf dem rechten Fleck haben (a avea inima la locul potrivit); ein Herz aus Stein haben (a avea o inimă de piatră); etwas auf dem Herzen haben (a avea ceva în minte); jemandem geht das Herz auf (inima cuiva se deschide) etc.
Сердце человека (inima omului)
Rușii folosesc serdce - сердце pentru inimă, existent și în rusină. Din familia de cuvinte fac parte: diminutivul сердечко (inimioară); сердчище („inimoaie”); сердечник (partea interioară a unei mașini); сердечность (sinceritate); сердцевина (miez, miez de nucă); сердцебиение (bătăi ale inimii, palpitații ale inimii); сердцеед (sfâșietor de inimi); предсердие (atrium); сердечный sau сердешный (cordial, inimos, empatic); бессердечный (fără inimă); осерчать (a înfuria); сердечно (cordial); бессердечно (fără inimă) etc. Părțile de vorbire le ghiciți.
Rușii au creat expresii precum: взять за сердце (a lua cu inima); задевать за сердце (a atinge la inimă); взяло за сердце (mi-a furat inima); второе сердце мужчины (a doua inimă a bărbatului, prostata); выкинуть из сердца (a scoate pe cineva de la inimă); давать сердцу волю (a da frâu liber inimii); дробить сердце (a zdrobi inima cuiva); звериное сердце (inimă de fiară); избранник сердца (alesul inimii); избранница сердца (aleasa inimii); ишемическая болезнь сердца (boală cardiacă ischemică); от всего сердца (din toată inima); открывать сердце (a-și deschide inima); ритм сердца (ritmul cardiac); с открытым сердцем (cu inima deschisă); с тяжёлым сердцем (cu inimă grea); cердце плачет (inima plânge) etc.
Prietenul Igor din Irkuțc îmi amintește de proverbe și zicale (пословицы и поговорки), precum: кошки на сердце скребут (pisicile îmi zgârie inima); путь к сердцу мужчины лежит через его желудок (calea către inima unui bărbat trece prin stomac); с глаз долой — из сердца вон (ochii care nu se văd se uită); сердце не камень (inima nu e de piatră); сердце сердцу весть подаёт (inima altei inimi dă vești); сердцу не прикажешь (nu poți porunci inimii); вместо сердца — пламенный мотор (în loc de inimă - un motor cu ardere interrnă) etc. Înțelesul se deduce ușor!
Inima în carte și în arte
Motto: „Inima este o fântână a viselor care nu seacă niciodată.” (Paulo Coelho)
„Cu inimă darnică” și „cu inimă bună”, „inimoșii” scriitori români au scris și despre inimă. Exemplificăm prin Sadoveanu („Prin blănița de sobol însă, vatamanul simțea tremurând inima, ornicul vieții.”), Ispirescu („De cum îl ochi, începu să-i tâcâie inima.”) și Eminescu („Inima-i zvâcnește tare.”, „Inima-i se împle/ De un farmec dureros.” sau „El strânse... pe Maria la inima lui.”).
Poetul proletcultist Dan Deșliu s-a orientat rapid la politica partidului, admițând că partidul e inima țării („În creșterea țării, în râvna măreață,/ Partidul e inima ceea de viață,/ Crescându-și în oameni voinica vâlvoare.”). O fi fost sarcină de partid metafora sau așa credea el? Tot ca metaforă folosise Sadoveanu inimă pentru Ibrăileanu („Cât a apărut Viața Românească la Iași, G. Ibrăileanu a fost inima ei în înțeles anatomic.”). Cum ar suna asta cu PSD, PNL, USR sau UDMR?
Creangă a folosit expresia „a da inima din cineva”, care se spune despre cel care face un efort foarte mare („Am muncit de-a dat inima din noi.”), expresia „a roade la inimă” („Mă roade la inimă, de foame ce-mi e.”), dar și „după voia inimii”, adică după plac, nestingherit, cu mare plăcere („Mă supun cu toată inima la slujba măriei-voastre, stăpână.”). Pe Alecsandri nu l-a hrănit nimeni două zile („N-am pus nimică la inimă de două zile.”).
Hogaș, veșnicul neobosit călător cu iapa sa Pisicuța, folosea expresia „pe inima goală”, adică pe nemâncate, cu stomacul gol („Că doar nu-ți pleca de aici pe inima goală.”). Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a descoperit prezența inimii în folclorul transilvan („Inimă supărăcioasă,/ Mor și nu te văz voioasă,/ Fă-ți, inimă, voie bună!”).
Ispirescu folosește expresia „a unge pe cineva la inimă” adică a produce cuiva o satisfacție, o plăcere, a încânta („Viersul ei plăcut, de pare că te ungea la inimă.”), dar și expresia „cât îi cere cuiva inima”, adică atât cât vrea, cât poftește („Mâncară și se veseliră cât le ceru inima.”). Și mai există încă multe exemple.
Scriind eu și despre elementul geografic muscel sau mușcel în „Jocuri de cuvinte – muscel”, m-am referit și la județul Muscel și la orașul Câmpulung Muscel, pomenind și de personalitățile de pe aceste meleaguri, poeți, pictori, muzicieni ș.a. Ne oprim la poezia Inimă a lui Tudor Mușatescu.
Inimă
Tudor Mușatescu
Ce faci, inimă pustie,
cu pereţi de igrasie,
când, în timp,
tic-tacu-ţi scurmă
ca un ceas rămas în urmă.
Ce vrei, inimă a mea,
părăsită şi bătrână
ca o apă de fântână
de unde nimeni nu bea!
Fostă „inimă albastră",
anii ţi-i socoţi în gând
stând ca proasta la fereastră
ca s-o vezi măcar trecând.
O! Și ce n-ai da odată
s-o cuprinzi tu cu putere
şi s-o legeni ca pe-o fată
şi s-o frângi ca pe-o muiere!...
Amintim că a existat „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, apărut cu intermitențe la Brașov între 2 iul. 1838 și 24 febr. 1865, sub conducerea lui Gh. Barițiu și a lui Iacob Mureșianu (singurul redactor din 1850). A susținut emanciparea culturală și politică a românilor. A avut colaborări din toate provinciile românești: V. Alecsandri, C. Bolliac, A. Mureșanu, I. Heliade Rădulescu, N. Bălcescu, T. Cipariu, D. Bojinca ș.a.
Muzica nu putea să sară peste inimă. În folclor există destule cântece de dor și de inimă albastră. Precis ați cântat la vreo petrecere Săraca inima mea / Iar începe-a mă dure, aici cu frații Petreuș. Repetă melodia Andra și Bodo la un concert tradițional, dar și Nicolae Furdui Iancu.
De copil am auzit cântându-se în sat „Inimă de puteregai,/ N-am un cuțit să te tăi”,/ Să vedem ce sânge ai!” La Cerbul de Aur, în 1969, Luminița Dobrescu ne delecta cu Of inimioară. Învățați ritmul unei inimi zburdalnice (boisterous heart). Până și Provincialii se roagă inimii (Inimă nu fi de piatră). O imită pe Corina Chiriac, ceea ce face și Roxen.
Irina Rimes ne amăgește cu Ba ba ba (Inima mea bate muimai pentru tine). Așa procedează și Cristina Rus! Îi dă replica și Cristian Bănățeanu. Andrei Banuta îi indică unei fete locul (Inima mea e locul tău). Nu ne dezvăluie perioada închirierii și nici dacă cele patru camere ale inimii sunt mobilate sau nu, nici dacă fata trebuie să împartă camerele, auricule și ventricule, cu altcineva. O fi familie tradițională sau concubinaj?
Mai trebuie să ținem seama și de îndemnbul Anicăi Ganțu: „Rabdă inimă și taci,/ Că bine nu te mai faci!”. Noroc cu îndemnul Olguței Berbec, „Iubește inimă și iartă!” Olguța Berbec si Remus Novac ne-au oferit la Sala Platului în 2024 și un concert Live, „Am ales cu inima”! Creierul se odihnește?
Englezii au heart, „inimă”. În Insulele Britanice se mai folosesc hert în scots, calon în velșă îi kolon în corni, cree în manx, cridhe în galică scoțiană, croí în irlandeză etc. Cum heart înseamnă și sesizarea sentimentelor și emoțiilor, în 1943, Katherine Woods, în traducerea romanuluiu Micul Prinț, de Antoine de Saint Exupéry, scria: „Iată secretul meu. Este foarte simplu: doar cu inima se poate vedea corect; ceea ce este esenţial este invizibil pentru ochi.” (Here is my secret. It is very simple: It is only with the heart that one can see rightly; what is essential is invisible to the eye. [1943, Katherine Woods, transl., The Little Prince, translation of original by Antoine de Saint Exupéry]).
Céline Dion ne oferă My Heart Will Go On, „inima mea merge mai departe”, cu ocazia aniversării a 25 de ani de muzică alternativă. Tot melodia My heart will go on ne este oferită doar la pian. Avem acces și la o parodie cu Putin, My heart is cold, „inima mi-e rece”! Melodia Broken harted woman, „femeia cu inima zdrobită”, ne este oferită de Jessica Jay.
În franceză există cœur, „inimă”, dar în lumea franțuzească sau în Hexagon mai există choeu și tchoeur în normandă, còr în provensală sau occitană, core în corsicană, cour la vecinii valoni, kalon în bretonă etc. Despre cœur puteți citi prin clic pe cuvântul „cœur”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012.
Honoré de Balzac, în Femeia de treizeci de ani, scria în 1832: „Inima lui nu era grea, nici mai mult sau mai puțin ofilită; nu, firea ei proaspătă și înflorată a fost împietrită de acțiunea lentă a unei dureri intolerabile pentru că era fără motiv.” (Son cœur ne se serrait pas, n’était pas plus ou moins flétri ; non, sa nature fraîche et fleurie se pétrifiait par la lente action d’une douleur intolérable parce qu’elle était sans but. [Honoré de Balzac, La Femme de trente ans, Paris, 1832]). Ascultați audiobook! În franceză!
Zoé Clauzure vă încântă cu Cœur, „Inima”. Tot despre Cœur vă povestește Clara Luciani. Despre Cœur de pierre, „inimă de piastră” vă cântă Vitaa și Slimane, convingându-vă că și pe la alții există așa ceva, nu numai pe la noi (Inimă nu fii de piatră cu Corina Chiriac).
Nemții folosesc Herz în germană, bavareză și hunsrik și sinonimul Kardia. În lumea germanică mai există Haat în frizonă Saterland, Häerz în luxemburgheză, Härz în germană alemannică, dialectalele Hiärte (în Paderbornisch), Hiätt (în Münsterländisch) și Hoat (în Plautdietsch) etc.
Studioșii pot citi prin clic pe cuvânt: „Herz” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Herz” in Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon; „Herz” în Duden online; „Herz” în OpenThesaurus.de; „Herz” în Wikipedia în limba germană, cu mult mai multe informații.
Anatomische Zeichnung Leonardo da Vincis, vermutlich ein Ochsenherz darstellend (Desen anatomic de Leonardo da Vinci, înfățișând probabil o inimă de bou)
Clara Walther. în „Medicină - Inima: Motorul Vieții” (Fundația Germană pentru Inimă își prezintă astăzi raportul actual asupra inimii. După aceea, din ce în ce mai puțini oameni mor din cauza atacurilor de cord. Vești bune! Dar cum rămâne cu inimile frânte, de exemplu? Există ele?), în: Deutsche Welle. 28 ianuarie 2015, scria: „Inima, un mușchi gol în formă de pumn, se contractă de aproximativ șaptezeci de ori pe minut și pompează până la 10.000 de litri de sânge prin corp în fiecare zi.” (Das Herz, ein faustförmiger Hohlmuskel, zieht sich etwa siebzigmal in der Minute zusammen und pumpt so am Tag bis zu 10.000 Liter durch den Körper. [Clara Walther: Medizin - Das Herz: Motor des Lebens. Die Deutsche Herzstiftung präsentiert heute ihren aktuellen Herzbericht. Danach sterben immer weniger Menschen an Herzattacken. Gute Nachrichten! Aber wie ist es zum Beispiel mit gebrochenen Herzen? Gibt es die?. In:Deutsche Welle. 28. Januar 2015 (Bildunterschrift unter Bild 1, URL, abgerufen am 9. Marsch 2025).]).
Rammstein vă încântă cu Herzeleid, „zdrobirea inimii”, că inimi zdrobite sunt peste tot. Dacă vreți să vă speriați, urmăriți prezentarea unui hotel cu vedere spre mare - „Mein Herz war noch nie so gestresst! At Dead of Night!” (Inima mea nu a fost niciodată atât de stresată! În Moartea Nopții!).
Rușii folosesc serdce - сердце pentru inimă, existent și în rusină. V. P. Kataev, în „Coroana mea de diamant”, scria în 1975–1977: „Donna Anna doarme cu mâinile încrucișate peste inimă, Anna are vise nepământene...” (Донна Анна спит, скрестив на сердце руки, Анна видит неземные сны… [В. П. Катаев, «Алмазный мой венец», 1975–1977 гг., НКРЯ]).
Воздушный корабль („corabie aeriană”, dirijabil)
Lermontov, în „Dirijabilul”, scria în 1840: „Și de îndată ce-și vede țara natală // În întunericul nopții, // Iarăși-i tremură inima // Și-i sclipesc ochii de foc.” (И только что землю родную // Завидит во мраке ночном, // Опять его сердце трепещет // И очи пылают огнём. [М. Ю. Лермонтов, «Воздушный корабль», 1840 г., Викитека]).
Alisa și Maksim (Алиса & Максим) ne povestesc pe note despre «Сердце купидона» - serdțe kupidona (inima lui Cupidon), de care știu și rușii că vânează inimi. Jarmak (Iarmak) ЯрмаК ne ia pe departe cu Сердце пацана (Inima flăcăului), probabil cedată cuiva, doar el știe cui. Despre filmul serial Сердце матери (Inima mamei), nu vă deconspirăm nimic. Prin clic vedeți toate seriile la rând, povești de iubire, în vreo 16 ore. Succes silitorilor!
Sfaturi „inimoase”
Motto: „Inima omului e largă, de ce unii şi-o poartă strâmtă şi plină de ură?” (Marin Preda)
Dr. Paulo Ubiratan, din Porto Alegre, Rio Grande do Sul, într-un interviu acordat televiziunii locale, a fost întrebat despre mai multe sfaturi pe care întotdeauna le-a dat...
Întrebare: Exercitiile cardiovasculare prelungesc viața?
Răspuns: Inima ta a fost făcută pentru a bate un numãr de ori... Nu-ți irosi bătăile cu exerciții. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii nu va va face să trãiți mai mult. Asta e ca si cum ai spune că se poate extinde durata vietii mașinii, dacă o faceți să meargă mai repede. Vrei să trăiești mai mult? Trage un pui de somn! (Dr. Marius Sava îl contrazice, spunându-ne de ce apar și cum remediem bolile de inimă)
Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne roșie și să mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Tu trebuie sã înțelegi logistica eficienței... Vaca ce mănâncă? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante. Deci, o friptură nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã. Vrei să mănânci boabe? Mãnâncã pui.
Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trag apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua! În emisiunea medicală ați utilizat exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere..., sunteți bine!
Î: Fripturile sunt dăunătoare?
R: Nu m-ai ascultat!... Astãzi alimentele sunt prăjite în ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea rămân impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante să fie dãunãtor pentru tine?
I: Flexiunile ajută la reducerea grăsimii?
R: Categoric nu! Exercitarea unui mușchi doar îl face sã crească în dimensiune.
Î: Ciocolata face rău?
R: Ești nebun?! E cacao! O altă legumă! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit!
Și tine minte: viața nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intenția de a ajunge sănătos acolo, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia celălalt drum - bere într-o mânã, cipsuri de cartofi în cealaltă, mult sex și un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând că..... A MERITAT SĂ FACI CĂLĂTORIA!
Dacă a umbla înseamnă a fi sănătos, poștașul ar fi nemuritor! Balena înoată toatã ziua, mănâncă doar pește și bea apă și totuși e tare grasă! Așa că ține minte: un iepure aleargă, sare toată viața si trăiește 15 ani, dacă nu-l vânează cineva, broasca țestoasã nu aleargă niciodată si trãiește 450 de ani.
Părți ce trăiesc alimentate cu sânge de inimă
Peste 50 de lucruri uimitoare despre corpul uman, ale cărui componente sunt alimentate cu sânge
Plecând de la inimă și sistemul circulator, am ajuns să scriem despre corpul uman, că de, poate nu știați că:
1. Pielea cântărește în medie cam de 2 ori cât creierul aceleiași persoane, fie geniu, fie cerșetor. Sunt alimentate prin sânge!
2. Sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntări pentru apariția unui rid permanent deasupra sprâncenelor. Fetelor, nu vă mai încruntați!
3. Când o persoană o mierlește auzul este ultimul simț perceput. Văzul este primul care dispare.
4. Celulele care compun creierul uman pot absorbi de până la 5 ori mai multă informație decât cuprinde toată Enciclopedia Britanica. Încurci căile către ea!
5. Corpul omenesc eliberează în 30 de minute destulă energie cât să încălzești un litru de apă. Noi plătim scump energia!
6. Cea mai mare celulă a corpului femeii este ovulul, iar cea mai mică este șturlubaticul spermatozoid ale(r)gător al bărbatului. Start!
7. Corpul unui om are: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucărie; destul zahăr pentru a umple un borcan; destulă grăsime pentru a face șapte bucăți de săpun; destul fier pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un câine. ANAF, pe ele!
8. Corpul uman utilizează 300 de mușchi pentru a ține corpul în poziție stabilă, dreaptă, din circa 639 de mușchi în tot corpul. Sus, tataie și mamaie!
9. Creierul continuă să transmită semnale sub formă de impulsuri electrice, timp de aproximativ 37 de ore după moarte. N-are cui!
10. Dacă toată cantitatea de apă din corpul omenesc este redusă cu 1% îți va fi sete, iar dacă este redusă cu 10% vei muri. Berea are apă! Vinul are apă! Apanova lui Macron ce zice?
11. Dacă toți cei 639 de mușchi ai corpului uman s-ar încorda în același timp și în aceeași direcție, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone. Pentru ce? Cui ar folosi?
12. De-a lungul unei vieți, o persoană își petrece 6 ani visând. Numai omul știe ce!
13. Din punct de vedere fizic o femeie poate naște treizeci și cinci de copii de-a lungul vieții. Anul și cârlanul!
14. Dinții unui om sunt tari aproape ca piatra. Și tot se cariază!
15. Durata vieții unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacului este de două zile. O celulă din piele trăiește 4 săptămâni. O celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani. Avantaj mansarda! După ce unele mor, începe uitarea!
16. Durerea de cap nu este o scuză bună pentru a nu face sex, pentru că endorfinele eliberate în timpul actului sexual au efect analgezic. Acționați! VPT!
17. Fătul visează aproape tot timpul. Cei care sunt născuți prematur vor visa mai mult la maturitate. Compensează!
18. Femeile care citesc romane de dragoste fac sex de două ori mai des decât cele care nu acceptă acest tip de literatură. Pe cărți, fetelor!
19. Femurul este mai tare decât betonul. Și tot se rupe!
20. Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decât cea a creierului.
21. În corpul uman există suficient fosfor pentru a crea 250 de chibrituri. Să nu afle guvernul, ANAF și Trump! Îl extrag!
22. În corpul uman sunt mai mult de 12.000 de km de vase de sânge (autostrăzi, drumuri rapide, șosele, drumuri județene, poteci, potecuțe).
23. În timpul unui orgasm obișnuit consumi 112 calorii, iar un orgasm mimat consumă 315 calorii. Mimați, fetelor! Slăbiți sigur!
24. Înălțimea omului variază în timpul zilei. Dimineața suntem cu un cm mai înalți decât seara. Acest lucru se întâmplă deoarece discurile intervertebrale se „tasează” atunci când stăm în picioare, datorită greutății propriului corp. Uf!
25. Inima bate de aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vieții. Așa că n-o grăbiți! Calculați!
26. Inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului. Știe ea de ce!
27. Inima continuă să bată după ce este scoasă din corp. Chiar dacă este tăiată în bucăți, mușchii inimii vor continua să se contracte și să se detensioneze. Și ce folos?
28. Lungimea medie a penisului este de 3 ori lungimea degetului mare de la mână. Așa că nu credeți în reclamele cu medicamente nașpa de mărire!
29. Mai mult de un miliard de bacterii sunt pe fiecare labă a piciorului. Și aveți două!
30. Cei mai mulți bărbați petrec 3.300 ore din viață pentru a se bărbieri. Dacă nu ar fi bărbierită, barba ar putea ajunge la 9 metri într-o viață de om.
31. Mușchiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contractă în mai puțin de o sutime de secundă.
32. Nu se poate strănuta cu ochii deschiși.
33. Numărul de neuroni din creierul uman este astronomic, aceștia ajung la 100 de miliarde de celule nervoase, și la geniu, și la cerșetor. Ce folos!?
34. Omul are aproximativ 76.000 de fire de păr pe cap. Care are!
35. O persoană obișnuită respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieții.
36. Oamenii sunt singurii care fac sex stând față în față. Că găsesc și alte poziții, e treaba lor! Imitații!
37. Pe un centimetru pătrat de piele se află aproximativ șase milioane de celule, 5.000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili și corpusculi termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru de vase sanguine, și peste 100 de glande sudoripare. Uf!
38. Persoanele dreptace trăiesc, în medie, cu nouă ani mai mult decât cei stângaci.
39. Pielea cântărește în medie cam de 2 ori cât creierul aceleiași persoane. Repetiția e mama învățăturii!
40. Puse cap la cap venele, arterele și capilarele unui adult ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape patru ori. La drum!
41. Sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntări pentru apariția unui rid permanent deasupra sprâncenelor (repetată pentru fete).
42. Toți bebelușii se nasc cu ochii albaștri. După câteva ore de la naștere, culoarea se poate schimba. Oamenii, în majoritate, ajung până la urmă să aibă ochi de altă culoare. Alt partid!
43. Un creier uman, fie al unui geniu, fie al unui cerșetor, generează mai multe impulsuri electrice într-o zi decât toate telefoanele din lume. Dacă ar ști guvernul, ANAF și Trump!
44. Un strănut iese din gură cu o viteză de peste 965 km/h. Dacă iese!
45. Urechile pot distinge peste 300.000 de tonalități.
46. Dacă saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici nu putem simți gustul.
47. După un prânz bogat se spune că auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru la fel de bine, chiar și atenția scade. Deci somn de frumusețe!
48. Îți folosești aproximativ 200 de mușchi când faci un pas mergând.
Surprinde-ți ficatul! Cu apă!
49. Matematicianul John von Neumann a calculat că mintea umană poate înmagazina 280 de catralioane de biți de memorie. Dacă și când nmagazinează! E grea regăsirea!
50. Mozart își „scria” întreaga operă muzicală în minte, auzind și perfecționând fiecare notă în parte, doar abia apoi o așternea pe hârtie.
51. O persoană din 2 miliarde va trăi până la vârsta de 116 ani sau mai mult... Nu se trage la sorți!
52. Mandibula este cel mai dur os din organism. Și tot ți-o poate sparge unul!
Despre cantitatea de oxigen din corp, că și ăsta face parte din apă, chiar plătită sau nu la Apanova lui Macron, vezi https://www.descopera.ro/stiinta/13900122-din-cati-atomi-este-alcatuit-corpul-uman-zece-lucruri-uimitoare-pe-care-nu-le-stiai-despre-tine sau https://www.farmaciata.ro/corpul-uman-e-compus-in-proportie-de-65-din-oxigen/.
Inimă
Veți constata că trupul unei persoane adulte este alcătuit din 7.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de atomi, că circa 1,26 de miliarde celule mor şi sunt înlocuite în cinci minute și multe altele, pentru unii, năzbâtii. Veți vedea că celulele din corp se schimbă atât de des încât în trei luni ai practic un schelet nou şi într-o lună altă piele. Celulele neuronice trăiesc! În altă carcasă! Și toate astea trăiesc cu sânge!
Revenind la inimă, toate componentele corpului ce primesc oxigenul și nutrienții prin sânge, expulzează toxinele și apa în exces prin sânge, drumul e prin venele și arterele care uneori se îngustează, inima se forțează să împingă acest sânge spre cerebel și spre toate extremitățile corpului. Despre ficat și rolul său în metabolism am scris. Plămânii și rinichii, despre care vom scrie, elimină toxinele din sânge, fiind adevărate filtre! Fiți prieteni cu medicii, nu cu cei ce dau sfaturi aiurea pe unele site-uri web sau pe rețelele de socializare!
Inima în onomastică
Motto: „Bonum vinum laetificat cor hominis (lat.), vinul bun înveselește inima omului” (Eclesiastul”, 40.20)
Inima nu putea lipsi din onomastică, din nume de oameni, de locuri (toponime), nume de stele sau de constelații, Așa, de exemplu, Inima Scorpionului este steaua numită Antares, din constelația Scorpion.
Antares în Scorpion
Englezii au heart, „inimă”. În Insulele Britanice se mai folosesc hert în scots, calon în velșă ăi kolon în corni, cree în manx, cridhe în galică scoțiană, croí în irlandeză etc. Din heart a apărut numele de familie Heart, care a ajuns și în SUA,
Conform recensământului populației din 2010 din SUA (2010 United States Census), Heart este al 20.263-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 1.313 persoane (din care 60,24% albi și 24.98% negri).
La https://www.houseofnames.com/heart-family-crest este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra numelui de familie Heart (origine, distribuție spațială geografică sau după alte criterii statistice).
Heart vă salută!
În franceză există cœur, „inimă”, dar în lumea franțuzească sau în Hexagon mai există choeu și tchoeur în normandă, còr în provensală sau occitană, core în corsicană, cour la vecinii valoni, kalon în bretonă etc. Și din cœur a apărut numele Cœur în Franța, devenit și nume de familie, exportat apoi în toată lumea.
Armoiries avec 3 cœurs (stemă cu 3 inimi)
La https://venere.it/fr/la-signification-et-lhistoire-du-nom-de-famille-coeur/ un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Cœur (origine, distribuție geografică sau după diferite criterii statistice).
Cœur vă salută!
Nemții folosesc Herz în bavareză, germană și în hunsrik. În lumea germanică mai există Haat în frizonă Saterland, Häerz în luxemburgheză, Härz în germană alemannică, dialectalele Hiärte (în Paderbornisch), Hiätt (în Münsterländisch) și Hoat (în Plautdietsch) etc. Herz a devenit și nume de familie.
La https://www.houseofnames.com/herz-family-crest este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Herz (cu origini în Bavaria, distribuția geografică, distribuția după alte criterii statistice etc.).
Herz vă salută!
Rușii folosesc serdce - сердце pentru inimă, existent și în rusină. Aflarăm că serdjaga (serdiaga) - сердяга înseamnă „inimă tristă” și a devenit nume de familie. Chiar și serdce – сердце a devenut numele de familie Serdce - Сердце
Сердяга vă salută!
Găsirăm și toponime (toponimî - топонимы) la ruși, de exemplu Serdobol` (Serdoboli) – Сердоболь, numele orașului Sortavala – Сортавала până în 1918, din Karelia, Serdobol`sk (Srdobolisk) – Сердобольск, o veche denumire a unui district. Serdobsk – Сердобск este un oraș aflat pe râul Serdoba – Сердоба.
Inimoși sau neinimoși, cordiali sau necordiali, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!
Iubesc!
Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - inimă.pdf
Constantin Nițu
