Jocuri de cuvinte – sânge
Geografie lingvistică
Sânge
Motto: „Că n-are bani de pensii, plânge/ Guvernul de «haiduci rataţi»/ Ce-i stoarce pe săraci «la sânge»/ Ca să-i ajute pe... bogaţi!” (Din nou sunt iertaţi marii datornici, de Marian Grigore Dobreanu, din Pledoarie pentru... , 2007)
Am scris despre inimă, dispecerul sistemului circulator. Oameni cultivați și cu sânge cald în corp, știți toți că sângele (la plural sângiuri) este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule albe și roșii, care circulă prin artere și vene, asigurând nutriția și oxigenarea tuturor organelor ființei la animalele superioare.
Inima omului și sistemul circulator
DEX '09 (2009) dă etimologia: „lat. sanguis”. Mai corect este că am moștenit cuvântul sânge din cuvântul latin vulgar sanguem, alterare a cuvântului latin sanguinem, acuzativ al lui sanguis, „sânge”, împrumutat în final din proto-indo-europeanul *h₁sh₂-én-, rădăcină oblică a lui *h₁ésh₂r̥, „sânge”.
Ca să vedeți că problema devine complicată, cuvântul latin sanguis poate fi înrudit cu etruscul sanxuneta - 𐌔𐌀𐌍𐌗𐌖𐌍𐌄𐌕𐌀, „sanguin(ar)itate”, cu articolul enclitic -ta - -𐌕𐌀, dar și cu hititul ēšḫar - 𒂊𒌍𒄯, sanscritul ásṛj - असृज्, grecescul antic éar - ἔαρ, vechiul armean ariwn - արիւն. Uf!
Sânge
Comparați cuvântul românesc sânge cu cuvintele catalan și francez sang, italian și portughez sangue, spaniol sangre și cu sãndzi, sãndze în aromână, sǫnzi în megleno-română, sănze în istro-română etc. (vezi mai jos).
Mihai Vinereanu scrie despre sânge: «sânge (ar. sândze, mgl. sondz, istr. sănje) – substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și globule albe și roșii care circulă prin vene și artere asigurând nutriția și oxigenarea organismului. Lat. *sanguem < sanguis (Pușcariu, 193; REW, 7574; Cioranescu, 7826). Panromanic.
Walde (II, 475) reconstituie un PIE *s(u)akŭen > sangŭen > sangen cu sensul de „sevă, sânge” din PIE *sengŭ- „a cădea, a curge” (IEW, 906); cf. gr. όπος „suc, sevă”, lituan. sakai „rășină”, let. Asinis (asins) „sânge”, alb. gjak „sânge”. Cu acest radical trebuie asociat și cu gmc. *sinkwan „a curge”; cf. v.g.s. sinkan „a (se) scurge, a coborî”, v.sax. sinkan „a se scurge”, n.g.s. sinken „a (se) scurge, a coborî”, eng. to sink „a coborî nivelul, a se scurge”. În mod cert, toate aceste forme își au originea în acest rad. PIE, în limbile germanice păstrându-se sensul de „a curge”, iar în celelalte sensul de „sevă, suc, sânge”.
Rom. sânge poate proveni din latină, deși nu este singura alternativă. Der: a sângera, sângeros, sângerătură, sângerător, sângerare, sângerete etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
Cuvintele corespondente în câterva limbi sunt:
aak în groenlandeză;
aamgix̂, aavix̂ în aleutină;
’abal în afară;
aíma - αίμα în greacă (din grecescul antic haîma - αἷμα, „sânge”, de origine incertă, probabil din proto-indo-europeanul *say-, „lichid gros sau vâscos”);
àlōŋ în abanyom;
ami în tacana;
ànó, anon în kendem;
aryun - արյուն în armeană;
āš̍ā - ашьа în abhază;
asinis în letonă (din proto-balticul *as-n̥-, din proto-indo-europeanul *h₁ésh₂r̥, „sânge”);
asṛj - असृज् în sanscrită;
auk - ᐊᐅᒃ în inuktitut (în nordul Canadei);
beʼ în arapaho;
bi - би în avară;
biipai în pirahã;
biyyi în didinga;
bıçaktaşuu – бычакташуу în kârgâză;
blid, bleed în scots, blóð în norvegiană veche, feroeză și islandeză, blod în daneză, norvegiană și suedeză, blōd, drēor în engleză veche, bloed în afrikaans, frízonă și neerlandeză, blood în engleză (din medievalul englezesc blood, din vechiul englezesc blōd, din proto-vest-germanicul *blōd, din proto-germanicul *blōþą, eventual din proto-indo-europeanul *bʰel-, „a se umfla", + -ó-, vocală tematică, + -to, substantivizant, adică „ceea ce izbucnește”) și în germană veche, Bloot în germană de jos, bloþ - 𐌱𐌻𐍉𐌸 în gotică, blud în volapük, Blüet în alemannică alsaciană, blut - בלוט în idiș, Blut în germană (din medievalul germanic bluot, din vechiul germanic bluot, din proto-vest-germanicul *blōd, din proto-germanicul *blōþą, de origine incertă), Blutt în luxemburgheză;
brudu în sranan;
bvyt - бвит în ucraineană;
chi - 血 (ち) , kecueki - 血液 (けつえき) în japoneză;
chiəm - ឈាម în khmeră;
c̣ī, ċiy - цӏий în cecenă;
cruor în latină (când curge afară; din proto-indo-europeanul *krewh₂-, „sângele curs din corp”), crúor în spaniolă (din latinescul cruor);
dam - דם în ebraică, dam - دم în arabă, däm - ደም în amharică, däm - ደም în tigrinia, damu în shimaoré și în swahili, demm în malteză (din arabicul dam - دَم), dimmə în neo-aramaică asiriană, ɗamu în shingazidja;
darah în indoneziană și în malaieziană;
dereet în volof;
dhiig în somaleză;
dieli, jòli în bambara;
dił în apașă, chiricahua, holikachuk, lipan și navajo;
dugo în cebuană și în tagalogă;
éar - ἔαρ în greacă antică;
ẹ̀jẹ̀ în joruba;
eztli în nahuatl central;
ə́bbi în kogui;
fortey în kotava;
fuil în galică scoțiană și în irlandeză, fuill în manx (din medievalul irlandez fuil, din vechiul irlandez fuil, din proto-celticul *wolis, din proto-indo-europeanul *welh₃-, „a lovi”);
gan în turcmenă, han - хан în tuvenă (vezi xan);
getih în javai;
ghema în griko;
giga - ᎩᎦ în sheroki;
gjak în albaneză (din proto-albanezul *źak-, din proto-indo-europeanul *sokʷos, („sevă, rășină”);
goes, goos în corni, gwad în bretonă, gwaed în galeză (din proto-celticul *waytos, probabil în final din rădăcina lui gwythi, „vene”);
gunî în zazaki;
hmukw în unami;
idem în chaoui;
igazi în xhosa, igazi, iligazi în zulu;
iila în chamicuro;
jini în haussa;
jun - юн în ciuvașă;
k’i’ik în maya yucatèque;
kam - кам în nganassan, kan - кан în altaică de sud, kârgâză, nogaï și chor, kan în turcă și în găgăuză (din turcicul otoman kan - قان, „sânge”, din proto-turcicul *kiān, „sânge”), kъаn - къан în kumükă și în karatchaï-balkară, qan - қан în bașchiră, cazahă și tofalară, qan - قان în uigură, qan în azeră, tătară și tătară crimeană, qon în uzbecă (toate din proto-turcicul *kiān, „sânge”);
khrag - ཁྲག în tibetană;
kḥūn - ਖ਼ੂਨ în pandsabi;
koko în hawaiiană;
kraujas în lituaniană (din proto-balto-slavicul *kraujas, din proto-indo-europeanul *krewh₂-, „sângele unei răni”);
krăv - кръв în bulgară, krej în sorabă de sus, krev în cehă, krew în cașubă și în poloneză, kri în slovenă, kroŭ - кроў în belarusă, krov - кров în ucraineană, krovʹ - кровь în rusă, kruwi în ngarrindjeri, krv - крв în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, krv în bosniacă, croată și slovacă, kšej în sorabă de jos (din vechiul slavic estic kry - крꙑ, din proto-slavicul *kry, din proto-balto-slavicul *krū́ˀs, din proto-indo-europeanul *krewh₂-, „sângele unei răni”);
kuruti - குருதி în tamilă;
Cuvântul „sânge” în diferite limbi
lahū - ਲਹੂ în pandsabi;
lē - ލޭ în maldívă, lē – ලේ în singaleză;
lekkone în koyukon;
leuad - เลือด în thai;
lư̄at - ເລືອດ în laoțiană;
lεlɔ în sawai;
’Iw în klingoniană;
madi în soto;
maehkīh în menominee;
mahá în gumuză;
makilá în lingala;
mama în idi;
máu în vietnameză;
maˀe în cheyenne;
mênë în sango;
meskwi în kickapoo și în mesquakie, miskwi în chippewa, miskwi în odsibva, móhkw în munsee, mskweʼ în potawatomi, mskwi în ottawa;
miko în atikamekw;
mwazi în shingazidja;
obara în igbo;
odol în bască (din proto-bascul *odol, „sânge”);
onekwénhsa' în mohawk, onikwʌ́hsaˀ în oneida, otgwë́hsa' în seneca, otgwę́hsaʔ în onondaga;
paátu’ în arikara și în pawnee;
pʰaːyax în chukchansi și în yawelmani;
pi - 피 în coreană;
pluit în plodarisch;
ps - وينه în paștună;
ra în malgașă;
rai în woi;
rakt - رکت în urdu, rakt - रक्त în hindusă, rakt - रक्त în marathi, rakta - रक्त în sanscrită, rakta - રક્ત în gudjarati, rakta - ರಕತ în kannada, raktaṃ - రక్తం în telugu, raktaṃ - രക്തം în malaialam, rôktô - রক্ত în bengaleză, rôktô - ରକ୍ତ în orija (împrumut din sanscritul rákta - रक्त, de la rădăcina rañj - रञ्ज्, „a înroși”);
ˈrar în damară de est;
raso în kinyarwanda;
rat, rát în țigănească;
rudhira - රුධිර în singaleză;
sambene în sardă, san în creolă guadelupeză și în haitiană, sanc în franceză veche, sanc, sang în friuliană, sancu, sangu în siciliană, sãndze, sãndzi în aromână, sang în catalană, franceză, occitană, provensală și romanșă, sange în novială, sanger, sangro în papiamento, sangh în piemonteză, sanghe în napolitană, sango în esperanto și în ido, sangre în aragoneză, asturiană și spaniolă, sangue în corsicană, galiciană, italiană, portugheză și venetă, sanguine în interlingua, sanguis în latină (ând curge prin vene și artere), saun în gallo, saung în normandă, sănze în istro-română, sânge în română, sondz, sǫnzi în megleno-română, sonk în valonă (toate din latinescul sanguis. în final din proto-indo-europeanul *h₁sh₂-én-, rădăcină oblică a lui *h₁ésh₂r̥, „sânge”);
shé în tlingit;
sisxli - სისხლი în gruzină;
sutsa în melo;
swe: - သွေး în birmaneză;
šuhan - шуһан în buriată;
tek - тек în kârgâză;
tez - তেজ în assameză;
toto în maori;
tsus - цус în mongolă, tsusn - цусн în kalmükă;
tug – туг, tog - тог în osetă;
varra în sami de nord, vér în maghiară (de la Imre Nemeth: „ösi örökség a finnugor korból, vö. finn veri, erza верь, komi вир, mari вӱр, udmurt вир”), verʹ - верь în erza, veri în estonă și în finlandeză, vir - вир în komi și în udmurtă, vür - вӱр în mari (în final toate din proto-uralicul *were, „sânge”);
Vér
wé în lakota, we în oirata;
wila în aimară;
wina - وينه în paștună;
xaan, chaan - хаан în iakută, xan - хан în hakasă (din proto-turcicul *kiān, „sânge”);
xuè, xiě - 血 în chineză;
xun - хун în tadjică, xun – خون, xin - خین în persană, xūn – ख़ून în hindusă, xūn, khūn – خون în urdu, xwên, xwên - خوێن în kurdă;
yawar în quechua;
ܕܡܐ în aramaică.
Sângele omului
Motto: „A scăpat omul de crize/ Şi-a'ncetat a se mai plânge:/ I-au fost spus, la analize,/ C-are epigrame-n sânge!” (Minune. de Dumitru Botar-Tabor, din Taborisme, 2010)
Sângele uman la posesor, lichidul de culoare roșie, compus din plasmă și din globule albe și roșii, circulă prin vene și artere, prin capilare (cele mai mici vase de sânge care participă la procesul de respirație) asigurând nutriția și oxigenarea celulelor organismului uman, la fel ca la celelalte animale superioare.
Prin intermediul aparatului circulator, alcătuit din inimă și vasele sanguine, sângele transportă nutrienții și oxigenul la nivelul celulelor țesuturilor corpului, de unde preia dioxidul de carbon și reziduurile de catabolism tisular, transportându-le la nivelul organelor de eliminare. În medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui se numește hematologie.
Sângele este alcătuit dintr-o parte lichidă, plasma sanguină, în care plutesc celulele specifice sângelui. Circulația sângelui este asigurată în primul rând prin contracțiile mușchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase în combinație cu contracțiile mușchilor scheletici.
Aparatul circulator
Sângele bogat în oxigen pleacă de la inimă prin vase, ce se numesc artere, irigă țesuturile. Vasele care sosesc la inimă și transportă produsele de catabolism de la țesuturi încărcate cu dioxid de carbon se numesc vene.
La om, volumul sângelui constituie cam 7% din greutatea corpului. La o greutate medie de 70 kg, cantitatea de sânge este de 4,9 litri. Nu tot sângele aflat în organism circulă activ în sistemul vascular, o parte găsindu-se sub formă de rezervă în organele cu structură diverticulară (splină, unele vase abdominale, plexul subpapilar tegumentar).
Starea fiziologică și activitatea diferitelor sisteme funcționale ale omului modifică raportul dintre cantitatea sângelui circulant și cel stagnant. În timp de repaus, sângele uman circulant este repartizat astfel: 40% în sistemul muscular, 30% în sistemul nervos, renal suprarenal și tiroidian, 20% în organele abdominale și 10% în sistemul coronarian.
În efortul fizic, când muncești, faci sport sau doar mergi, debitul circulator crește mult în mușchi, plămâni, rinichi, creier și în vasele coronare. În acest caz este antrenat sângele de rezervă din organe, precum și cel din organele care se găsesc în activitate scăzută.
Cantitatea totală de sânge scade în caz de inaniție, anemii, hemoragii. În general, volumul sângelui se menține constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din sânge în lichidul interstițial și invers.
Dacă volumul de sânge crește (ingestie de lichide, formare de apă metabolică), surplusul de apă trece la țesuturi (mușchi), și apoi se elimină prin rinichi. Dacă volumul sanguin scade, apa din spațiile interstițiale trece în sânge. În urma hemoragiilor, volumul plasmatic se reface mai repede decât cel al elementelor care „înoată” în plasmă. Hemoragiile bruște sunt periculoare din cauza hipotensiunii accentuate.
Coagularea sângelui
Motto: „Cu frica de virus intrată în sânge,/ O lume întreagă, de-o vreme, se plânge/ Că până şi banii, să credeţi, vă spun,/ Se spală cu apă, dar şi cu... săpun!” (Spălare de bani la propriu în toate gospodăriile, pe vreme de Coronavirus, de Carmen Cristina Ştefănescu)
Lăsăm specialiștii să se pronunțe asupra multor boli ale sângelui. Coagularea este procesul prin care sângele se transformă din stadiul de lichid într-un gel, numit cheag (sau tromb). Coagularea este rezultatul hemostazei, proces foarte complex care implică activarea, adeziunea și agregarea plachetară (a trombocitelor) dar și formarea unei rețele de fibrină. Stările patologice ale coagulării pot să se manifeste ori prin hemoragie (sângerare), ori prin tromboză.
Coagularea are loc, din punct de vedere biochimic, în momentul precipitării fibrinogenului, care se transformă în fibrină, o substanță insolubilă care formează o rețea. Până în acest punct, au loc diverse reacții enzimatice în cascadă, fiecare având un rol important pentru formarea în final a rețelei de fibrină. Un rol important îl joacă, printre altele, și trombina, rețeaua formându-se în prezența ei.
Am trecut printr-o pandemie. S-au creat rapid vaccinuri și lumea a fost invitată să se vaccineze. Din anumite motive eu nu m-am vaccinat. Nu au fost publicate efectele vacinării, mai ales bolile care au apărut la unii vaccinați. România a cumpărat în prostie un număr de vaccinuri ce ar fi putut fi folosite pentru o populație de zeci de ori mai mare. Cine a hotărât numărul de vaccinuri? Cât a luat comision?
Din multele articole citite din presa internațională și din mesajele schimbate cu amici din toată lumea, pare-se că boala declanșată a fost tromboza, coagularea sângelui. Noroc de cei care urmau un tratamemt permanent anticoagulare (precum Viorica). Câțiva amici mi-au trimis o părere deosebită, pe care doar o reproduc.
Pe când la noi morții se aruncau în saci, Singapore a devenit prima țară din lume care a efectuat o autopsie a unui cadavru cu COVID-19. În urma unor cercetări amănunțite, s-ar fi descoperit că Covid-19 nu există ca virus, ci e doar o bacterie care ar fi fost expusă la radiații și ar provoca moartea omului prin coagularea sângelui.
S-ar fi descoperit că boala Covid-19 provoacă cheaguri de sânge, ceea ce duce la coagularea sângelui la oameni în vene, ceea ce face dificilă respirația insului. Deoarece creierul, inima și plămânii nu pot primi oxigen, oamenii o „mierlesc” repede. Și toți au „sărit” pe oxigen!
Pentru a descoperi cauza lipsei puterii respiratorii, medicii din Singapore nu au respectat protocolul WHO și au efectuat o autopsie a decedaților din cauza lui Covid-19. După ce medicii ar fi deschis și ar fi examinat cu atenție brațele, picioarele și alte părți ale corpului, au observat că vasele de sânge s-au dilatat și s-au umplut cu cheaguri de sânge, ceea ce a împiedicat fluxul de sânge și a redus fluxul de oxigen în organism, provocând moartea pacientului.
După ce ar fi aflat despre acest studiu, Ministerul Sănătății din Singapore ar fi schimbat imediat protocolul de tratament al infectaților cu Covid-19 și ar fi dat aspirină pacienților săi pozitivi. Au început să dea pacienților aspirina 100 mg și Imromac. Ca urmare, pacienții ar fi început să se recupereze și sănătatea lor ar fi început să se îmbunătățească. Ministerul Sănătății din Singapore a evacuat peste 14.000 de pacienți într-o singură zi, i-au trimis acasă.
După o perioadă de cercetare științifică, pe când ai noștri doar ne îndemnau să ne vaccinăm, medicii din Singapore au explicat metoda de tratament, spunând că boala ar fi o fraudă globală [„Nu este altceva decât coagulare intravasculară (cheaguri de sânge)”].
Au descoperit și o metodă de tratament, cu tablete de antibiotice, un antiinflamator și anticoagulante (aspirină). Acest lucru ar fi indicat faptul că boala poate fi vindecată. Potrivit altor oameni de știință din Singapore, nu ar fi fost niciodată necesare aparatele respiratorii și o unitate de terapie intensivă (ICU). La noi au fost de bază! Oxigen să fie! Protocoale în acest scop au fost deja publicate în Singapore.
Zic unii că China și Rusia ar fi știut deja cele de mai sus, dar nu și-au publicat niciodată rapoartele. Așa să fie? Noi punem doar întrebări, experții trebuie să dea răspunsuri. Unii ne invită să scăpăm de frica de Covid-19 și să înțelegem că acesta nu este un virus, ci o bacterie care a fost doar iradiată. Se zice că doar persoanele cu imunitate foarte scăzută ar trebui să fie atente. Mă averizează colegul că această bacterie iradiată provoacă inflamații și hipoxie și că victimele ar trebui să ia Asprin-100 mg și Apronik sau Paracetamol 650 mg (sursa: Ministerul Sănătății din Singapore și amicii). Eu iau mereu Aspenter! O pastilă pe zi!
Sângele în expresii (pamflet)
Motto: „Prinzând în piept un mărţisor,/ Am înţepat-o-aşa, uşor/ Şi nu o doare, nici nu plânge,/ Că-i curge silicon, nu sânge.” (Incident de 1 Martie, de Dan Norea, din Epi... Gramatica, Femeia, chiar și fără haine, e-o prăpastie de taine, 2011)
Am definit noi sângele „cald” al unui animal superior, dar oamenii au extins denumirea la „animal cu sânge rece”, adică animalul (pește, reptilă, batracian și nevertebrat) la care temperatura corpului se schimbă în funcție de temperatura mediului înconjurător. Ca la liberali sau useriști, de ceva timp și la pesediști! Umează AUR, POS, SOS...
Când eram copii pe „ulița gâștei”, despre care am scris (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1, în „Dor de acasă”), am fost patru „frați de sânge”, de la același tată și de la aceeași mamă, o familie tradițioonală, Constantin, Silvia, Vasile și Cornel, adică „frați buni”. Avem rude nenumărate, cu „legături de sânge”. „Glasul sângelui” uneori se vede! Trei suntem ofițeri (66%), doi rachetiști, doi suntem doctori în științe (50%). Bun sânge!
Mă tot uit la politicienii ăștia care și-au tras de la început salariile maxime, ceilalți în trepte, și care acum „cu sânge rece” își bat joc de noi, că să înțelegem situația proastă, că Putin e de vină! Și își mai trag 25% în plus! La profesori nu a mers! Ce vină are Putin că s-a întrerupt Nordstreem 2 la indicația americanilor? Băi Europă, nu te-ai prins că unchiul Sam nu-ți vrea binele? Trump ți-o dovedește pe față!
Au dispărut diplomații „cu sânge albastru”! Când profesorul Marga spuse adevărul, i-au sărit mulți în cap. Ăștia exploatează poporul român „la sânge”. Se împrumută cu dobânzi mari, vând tot, cu câtva timp în urmă vânzând termocentrala Mintia. Se pregătesc celelalte! Cu mult timp în urmă unul Cristescu de pe la PSD se plângea că Petrov ar fi vrut să saboteze cedarea Insulei Mari a Brăilei unui șeic arab. Până la urmă trifoiul ajunge tot la cămile!
Așadar PSD a luptat pentru hrănirea cămilelor arabe? Deci gura păcătosului adevăr grăiește! Am și scris în „Jocuri de cuvinte - socoteli funciare”, că peste 50 % din pământul țării este fie vândut, fie închiriat străinilor pe zeci de ani. Și ne plângem că importăm alimente...
Dar se vede că poporul român admite nedreptățile, „nu are sânge în vine”! Să fi fost un român ales primar în puterea colonială Franța și să fi făcut ce a făcut guadelupeza primar la sectorul 1 în depozitul cu buletine de vot, vă închipuiți ce s-ar fi întâmplat? Nici nu vreau să mă gândesc... Că războinicul Macron a învățat repede de la români interzicerea reprezentantei opoziției...
Poporului ăstuia parcă „i-a înghețat sângele în vine”, adică parcă e speriat, e cuprins de groază, a înlemnit de spaimă. Își aduc contribuția și acoperiții din presă. Vreți să știți care sunt? Cei care au sărit rapid să critice nunta lui Simion. Eu știu și că doi dintre presarii care s-au dat cu Simion sunt acoperiți. Mulți fură școliți de Soros...
„Guvernul parcă n-ar mai avea nicio picătură de sânge în obraz”, că fu palid de la greva profesorilor, de emoție, chiar și de frică, dar mai ales de la invalidarea alegerilor prezidențiale de CCR. Că interveni președintele, Jules Werner, care, sanchi, s-a dat cu profesorii două zile în șir. Că se aseamănă. Se tot întreba de ce nu are fiecare profesor șase, hai, pe jumătate, trei case din meditații. Că de, au motive profesorii, că politicienii i-au făcut „să fiarbă sângele în ei”, „le-au făcut sânge rău”.
„A-și da sângele pentru cineva” înseamnă a suferi sau a vota, de exemplu pentru președintele de o noapte americanizat natoist Geoană, de a deveni guvernator pentru următorii cinci ani, ăsta având tupeu american chiar după ce cumnatul său, fratele Mihaelei, dragostea lui, a fost condamnat pentru corupție și delapidare. Acum s-ar fi vrut emisar la Trump...
Englezii au blood, dar în Insulele Britanice mai există blude și bluid în scots, fuil în irlandeză și în galică scoțiană, fuill în manx, goes și goos în corni, gwaed în velșă etc. Documentați-vă cu un simplu clic pe „Blood” în enciclopedia Wikipedia (în engleză).
Hemoglobina (verde), subunități proteice (roșu și albastru)
Din blood au derivat peste 300 de cuvinte și expresii, precum: arterial blood (sânge arterial); bad blood (sânge rău); Blood and Sand (sânge și nisip; o băutură mixtă servită într-o cupă de șampanie, ale cărei ingrediente includ suc de portocale, vermut dulce, Cherry Heering și scotch); blood bank (bancă de sânge); blood brother (frate de sânge); blood circulation (circulația sângelui); blood donation (donare de sânge); blood flow (fluxul sangvin); blood group (grupă de sânge); blood horse (cal pur sânge); bloodhungry (sete de sânge); blood in one's eye (sânge în ochii cuiva, furie); bloodish (sângeros); bloodlink (legătură de sânge); blood plasma (plasmă de sânge); blood royal (sânge regal); blood transfusion (transfuzie de sânge); blood wurst (sângerete); blue-blood (sânge albastru) etc.
Au apărut zicale precum: blood is thicker than water (sângele este mai gros decât apa, sângele apă nu se face); get blood from a stone (a scoate sânge din piatră) sau get blood from a turnip (a lua sânge de la un nap), adică a face ceva dificil, frustrant sau fără ieșire etc.
Francezii au sang, dar în Franța mai există saun în gallo, gwad în bretonă, saung în normandă, sangue și sangui în corsicană, sonk la vecivii valoni etc. Despre sang puteți citi prin clic pe cuvânt: „sang”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012; „sang” în Dictionnaire français en ligne Larousse; „sang” în Dico en ligne Le Robert.
Don de sang
Din sang au derivat: à sang chaud (cu sânge cald); bain de sang (baie de sânge); avoir du sang sur les mains (a avea sângele în mâini, a fi răspunzător de viața cuiva); coup de sang (lovitură mortală); don de sang (donare de sânge); frère de sang (frate de sânge); jusqu’au sang (până la sânge, destul de greu); par le sang versé (prin sângele vărsat); pleurer des larmes de sang (a plânge cu lacrimi de sânge, a plânge cu lacrimi amare); saigner (a sângera); sang bleu (sânge albastru); sang-froid (cu sânge rece, calm); sanglant (sângeros); sanguin (sangvin) etc.
Au apărut zicale precum: se faire du mauvais sang (a face sânge rău cuiva); se faire un sang d’encre (a face pe cineva să sângereze); se ronger les sangs (a-i roade sângele cuiva, a se îngrijora de o boală); suer sang et eau (a transpira sânge și apă, a munci extrem de mult și greu) etc.
Germanii au Blut, dar în lumea germanică mai există Bluad în bavareză, Blud în hunsrik, Blüet în alemannică alsaciamă, Blutt în luxemburgheză, pluit în Plodarisch (dialect prusac), Blot în dialect Düsseldorferisch, Bloot în germană de jos etc.
Venen und Arterien (vene și artere)
Din Blut au derivat: Blutabnahme (extragere de sânge); Blutbank (bancă de sânge); Blutbrechen (sânge curs); Blutdoping (coagularea sângelui); Blutdruck (tensiune arterială); blutdürstig (însetat de sânge); bluten (a sângera); Blutgefäß (vas de sânge); Blutgruppe (grupă de sânge); Blutplasma (plasmă de sânge); Blutprobe (probă de sânge); Blutsbrüderschaft (frăție de sânge); Blutstrom (flux sangvin); Blutverlust (pierdere de sânge); Herzblut (inimă și suflet); Vollblut (de rasă); Warmblüter (animale cu sânge cald) etc.
În rusă există krovʹ - кровь și colocvialul júška (iușka) – ю́шка. Din familia de cuvinte a lui krovʹ - кровь fac parte: бескровие (lipsa de sânge); кровавец (om sângeros); кровавник (însetat de sânge); кровистость (sângerare); кровянчик (puțin sânge); кровебоязнь (hemoragie); кровеобращение (circulatia sangvină); кроводой (vărsare de sânge); кроводревник (însetat de sânge); кровожадник (însetat de sânge); кровоместник (vampir); кровообращение (circulaţie); кровопуск (sângerare); чистокровный (de rasă); кровавить, кровоточить (a sângera) etc.
Кровь на пальце (sânge pe deget)
Au apărut expresiile: братья по крови (frate de sânge); группа крови (grupă de sânge); до последней капли крови (până la ultima picătură de sânge); донорская кровь (sânge donat); истекать кровью (a sângera); кровь и́з носу (sânge din nas); кровь не водица (sângele nu este apă); кровь ударила голову (mi s-a urcat sângele la cap, m-am supărat rău); переливание крови (transfuzie de sânge); сердце кровью обливается (inima mea sângerează) etc.
Sângele în carte și în arte
Motto: „Poliţistei i se plânge/ Un şofer la ananghie,/ C-ar avea viteza-n sânge/ Peste suta... de tărie.” (Rutieră, de Stelică Romaniuc)
Scriitorii români au scris despre sânge. Sadoveanu scria cu talent despre o luptă („În învălmășeala din ce în ce mai strânsă, sângele curgea ca o ploaie; în curând se prefăcu în bălți care sclipeau ca rubinuri mari în lumina soarelui.”). Camil Petrescu descrie o față cicatrizată fără sânge („Vărdaru observă că, atunci când roșește, obrazul lui Comșa e mai respingător, cicatricele rămân palide, fiindcă dedesubt nu mai circulă sângele.”). Caragiale afirma de dialogul dintre unii politicieni („Dumneata sugi sângele poporului!...”).
Creangă narează despre sângele unui cerb („Atunci sângele cerbului odată a și început a curge gâlgâind și a se răspândi în toate părțile.”), pe când Sadoveanu folosește cuvântul ca figură de stil, reprezentând culoarea roșie a ceței („Văzând înainte-i pâclă de sânge s-a răpezit acasă ș-a izbit cu umăru-n ușă.”).
Proletcultistul Sahia se gândea tot la culoare, dar la plante („Mă gândesc c-ar fi bine s-adun flori. Îmi umplu buzunarul cu maci, maci mulți, cu sângele-voinicului și albăstrele.”). Creangă pomenește de sângele-domnului, adică vin, cu aluzie la un simbol din mistica creștină („De-abia m-oi mai încălzi oleacă bând sângele-domnului.”).
Sadoveanu ne explica ce înseamnă înroșirea din cauza unei emoții puternice („sângele îi năvăli în față și inima-i bufnea cu grabă în coșul pieptului”), problemă observată și de Eminescu („Și atunci de sfiiciune mi-iese sângele-n obraz,/ Cum nu vine zburătorul ca la pieptul lui să caz?”), dar și de Sahia („se încruntă și tot sângele îi năvălește în față”) sau de Coșbuc („Și-a prins-o tremurul de ciudă,/ Și simțea suindu-i sângele-n obraz.”).
Alții sunt martori la dispariția sângelui din obraz, tot datorită emoției, precum Camil Petrescu („Cred că n-am mai avut o picătură de sânge în obraz!”) sau la „fierberea sângelui” în cineva datorită unei supărări mari, precum Rebreanu („simțea că începe să-i clocotească sângele”).
Tot de așa ceva ne amintea Creangă („Ca să-i puie sânge rău la inimă... au început a porecli pe moș Nichifor și a-i zice Nichifor Coțcariul...”!). Cuplul lingvistic culegător de folclor transilvan ceho-român Jarnik-Bîrseanu exprima în chip hiperbolic starea de adâncă deprimare („Săraca inima mea,/ C-un cuțit de-o ai tăia/ N-ar curge sânge din ea!”).
Bolintineanu folosește metaforic cuvântul sânge, exprimând ideea de obârșie, de neam („O mumă iubește fiul, căci este al ei sânge,/ Căci l-a purtat în sânu-i, căci este viața sa...”), Bălcescu trecând de la mamă la patrie și la sângele nației („Cu soldați aleși, pe care cred a-i aduce lesne ca să apere sângele și patria lor, voi apăra nația mea până la cel din urmă suspin!”).
Francezii au cuvântul sang, cu aceeași moștenire din latină. Émile Zola, în Norocul lui Rougon, scrie despre doi jurnaliști de provincie,Vuillet și Aristide: „Vuillet era fiara neagră a lui Aristide. Nu trecea aproape o săptămână fără ca cei doi jurnalişti să nu schimbe cele mai groaznice insulte. În provincie, unde încă se cultivă perifraza, polemica pune catehismul pescăresc într-o limbă frumoasă, Aristide și-a numit adversarul «fratele Iuda», sau chiar «slujitorul Sf. Antonie», iar Vuillet a răspuns galant numindu-l pe republican «monstru plin de sânge, din care ghilotina era purtătorul josnic».” (Vuillet était la bête noire d’Aristide. Il ne se passait pas de semaine sans que les deux journalistes échangeassent les plus grossières injures. En province, où l’on cultive encore la périphrase, la polémique met le catéchisme poissard en beau langage Aristide appelait son adversaire «frère Judas», ou encore «serviteur de saint Antoine», et Vuillet répondait galamment en traitant le républicain de «monstre gorgé de sang dont la guillotine était l’ignoble pourvoyeuse.» [Émile Zola, La Fortune des Rougon, G. Charpentier, Paris, 1871, chapitre III ; réédition 1879, page 99]).
Louis Pergaud, în Răzbunarea părintelui Jourgeot (rustice), povestește dintr-un sat: „Iar Jourgeot, cu ochiul slăbit, dilatat, roșu pe frunte, cu sânge la tâmple, a văzut toate acestea, un chin ciudat în inimă.” (Et Jourgeot, d’un œil hagard, dilaté, le rouge au front, le sang aux tempes, voyait tout cela, un étrange pincement au cœur. [Louis Pergaud, La Vengeance du père Jourgeot, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).
Multe au fost scrise despre mitul Dracula. Amator de documentări, colegul Boileau îmi trimite ceva despre Dracula, la aniversarea a 100 de ani de la primul roman despre el: „Cea mai recentă discuție a lui Wambery s-a concentrat pe existența unui tiran valah, Voievodul Dracula (sau Vlad Dracul), reputat băutor de sânge uman. Toată Londra vorbește desigur doar despre vampiri.” (La plus récente causerie de Wambery portait sur l’existence d’un tyran walachien, le Voïvode Drakula [ou Vlad Drakul], réputé buveur de sang humain. Le tout-Londres ne parle bientôt plus que de vampires. [François Rivière, Dracula, cent ans et toutes ses dents, dans Libération, journal, 31 décembre 1987]).
Este vorba despre romanul Dracula, scris în anul 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker (1847-1912). Personajul principal al romanului este contele Dracula, devenit unul dintre cei mai renumiți vampiri din literatură. Bram Stoker l-a folosit pe Vlad Țepeș ca sursă de inspirație pentru romanul Dracula. Pentru turiști, retrocedatul castel Bran, fost al poporului „brașovean”, întreține mitul vampirului Dracula.
Castelul Bran întreține mitul vampirului Dracula
Ca să vedeți ce „prieteni”, avură românii pe aici, se zice că scriitorul putea consulta ușor la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săsești din secolul al XV-lea, de la strămoșii FDRG, care se găseau și în colecțiile de la British Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare amator de cruzimi. Era român! Și noi am pus regi și președinte nemți !
A avut probabil acces și la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel (1770–1814), care îl descrie pe Vlad Țepeș ca pe un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, Dracula.
Unii istorici cred că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), și este posibil ca acesta să îi fi dat informații despre Vlad Țepeș. Alt prieten al românilor!
Mai mult, faptul că Abraham Van Helsing îl menționează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoștințelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reținut și faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mitul literar modern al vampirului din cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni istorice și experiențe personale pentru a realiza un personaj complex.
Merită, totuși, menționat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad, în general sașii, strămoșii FDRG, se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputația voievodului. Oare trebuie consultat și FDRG și vreun profesor sibian să ne lămurească? Să fi fost noi, românii băutori de sânge, vampiri?
După roman și mit au curs ecranizările. Prima ecranizare a romanului a fost făcută în Germania în 1922, filmul numindu-se „Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens" (Nosferatu – Simfonia groazei), avându-l în distribuție pe actorul Max Schreck. Aveți aici adresa (https://www.youtube.com/watch?v=1WCSYDpGqcc).
Numele contelui Dracula este schimbat în contele Orlok, din cauză că regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obține la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de Nosferatu seamănă evident cu vorba nesuferitu, prin care sătenii români de odinioară evocau Dracul.
Filmul britanic din 1958 este regizat de Terence Fisher [https://ro.wikipedia.org/wiki/Dracula_(film_din_1958)]. Ecranizarea propriu-zisă a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmează în 1931 - horror-ul clasic „Dracula", avându-l în rolul principal pe actorul de origine maghiară Bela Lugosi. Ce ne mai iubea și ăsta (https://www.youtube.com/watch?v=BwPKTF9h3jU)!
Ultima ecranizare este realizată în 1992. Filmul - "Bram Stoker's Dracula" – Dracula al lui Bram Stoker (https://www.youtube.com/watch?v=mkjkyuE8_8E) este regizat de Francis Ford Coppola și are în distribuție actori consacrați de la Hollywood (unii dintre ei necunoscuți la acea vreme), începând cu Gary Oldman - contele Dracula, alături de Anthony Hopkins - Dr. Van Helsing, Winona Ryder, Keanu Reeves și Cary Elwes, care mai târziu joacă și în „Shadow of the Vampire" (Umbra Vampirului), împreună cu John Malkovich și William Dafoe, un film despre ecranizarea „Nosferatu".
Personajul mitic Dracula, este cunoscut în primul rând pentru pedeapsa prin trasul în țeapă a cerșetorilor, hoților, boierilor trădători ș.a. De aici și numele "(Vlad) ȚEPEȘ". Normal că și în folclorul românesc, ca și în folclorul altor etnii, sunt prezente poveștile cu strigoi, vampiri sau vârcolaci.
Englezii au pentru sânge cuvântul blood, moștenit succesiv din medievalul englezesc blood, acesta din vechiul englezesc blōd, împrumutat din proto-vest-germanicul *blōd, acesta din proto-germanicul *blōþą, posibil din proto-indo-europeanul *bʰel-, „a se umfla", + -ó- (vocală tematică) + -to, adică „ceea ce izbucnește”.
Walter Scott, în Ivanhoe, scrie: „Sângele acestor câini blestemați, spune marele maestru, va fi o jertfă plăcută și dulce pentru sfinții și îngerii pe care îi disprețuiesc și îi huliră.” (The blood of these accursed dogs, says the great master, will be a pleasant and sweet offering to the saints and angels whom they despise and blaspheme. [Walter Scott, Ivanhoe, 1920]).
Nemții au cuvântul Blut, moștenit din medievalul germanic bluot, acesta din vechiul germanic bluot, moștenit din proto-vest-germanicul *blōd, acesta din proto-germanicul *blōþą, de origine incertă.
Peter Glotz, în Expulzarea (boemia ca o lecție), scria: „Dar sângele ar fi fost sângele a mii de dulgheri, angajați de bănci, mici fermieri sau băcănii, desigur și femei și copii, pentru că războaiele provoacă întotdeauna mult mai multe victime civile decât recunosc beligeranții.” (Aber das Blut wäre das Blut von Tausenden von Schreinern, Bankangestellten, Kleinbauern oder Kolonialwarenhändlern gewesen, natürlich auch von Frauen und Kindern, weil Kriege immer viel mehr zivile Opfer fordern, als die Kriegsführenden zugeben. [Peter Glotz: Die Vertreibung. Böhmen als Lehrstück. Ullstein, München 2003, ISBN 3-550-07574-X, Seite 128]).
Nava Ebrahimi, în romanul Șaisprezece cuvinte, scria: „În Germania, la 40 de ani, tatăl meu a început să ia o aspirină în fiecare zi pentru că sângele îi era prea vâscos, îi curgea prin vene prea gros și pulpos și nu putea ajunge până în ultimul colț al corpului.” (Mein Vater hatte in Deutschland mit Ende vierzig angefangen, täglich eine Aspirin zu schlucken, weil er zu dickflüssiges Blut hatte, es zu zäh, breiig durch die Adern floss, es nicht bis in die letzten Winkel seines Körpers schaffte. [Nava Ebrahimi, Sechzehn Wörter. Roman. btb, München 2019, ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 152]).
Există grupul muzical german Blutengel (Înger de sânge), de muzică electronică creat de cântărețul Chris Pohl după ce a părăsit Seelenkrank. Versurile sunt scrise în principal în germană și engleză și sunt prezentate cu voci masculine și feminine.
Pe pagina grupului aveți acces la cântece precum: Reich mir die Hand - Tränenherz · 2011 (Dă-mi mâna ta - inimă de lacrimi); You walk away - 2013 (Pleci); Save Us – 2015 (Salvați-ne); Bloody Pleasures - Seelenschmerz – 2001 (Plăceri sângeroase - Durerea sufletească); Wir sind das Licht - The Victory of Light – 2021 (Noi suntem lumina – Victoria luminii); Lucifer - Labyrinth Bonus – 2007 (Lucifer – Bonusul labirintului); Der Sturm - Dämonen : Sturm – 2025 (Furtuna - Demoni: Furtună); Lebe deinen Traum (Trăieste-ti visul) etc.
Rușii au pentru sânge cuvântul krov` - кровь, moștenit din proto-slavicul *kry, din care au mai derivat vechiul slavic krŭvĭ кръвь, ucraineanul krov - кров, bulgărescul krăv - кръв, sârbo-croatul krv – кр̑в, slovenele krȋ, kȓv, cehescul krev, slovacul krv, polonezul krew, sorabul de sus kréj, sorabele de jos kšeẃ, kšej, polabul k(a)rój.
Dostoievski, în Adolescentul, scria în 1875: „În sfârșit mi-am dat seama că văd în fața mea un bărbat care ar trebui să-și pună imediat măcar un prosop cu oțet pe cap, dacă nu să elimine din sânge.” (Я понял наконец, что вижу перед собой человека, которому сейчас же надо бы приложить по крайней мере полотенце с уксусом к голове, если не отворить кровь. [Ф. М. Достоевский, «Подросток», 1875 г., НКРЯ]).
Parnov, în Gemma din Alexandria, scria în 1990: „Lucin, urmat de ceilalți, sări la pământ, împrăștiind sângele care băltea.” (Люсин, а за ним и другие попрыгали на землю, разгоняя застоявшуюся кровь. [Е. И. Парнов, «Александрийская гемма», 1990 г., НКРЯ]).
Puteți viziona toate episoadeli filmului serial Кровь ангела (Sîngele îngerului). După ce și-a îngropat mama, eroina filmului, Vera se angajează ca servitoare într-un conac de lux. Casa asta este foarte ciudată. Îi este strict interzis să urce la etajul doi.
Pe lângă majordomul Terentiev, care se ocupă de casă, acolo locuiesc bucătarul Giovanni și mirele Platon. Vera nu i-a văzut niciodată pe proprietari. Vera nu reușește să afle nimic de la servitori. Numai după zgomotul ciudat de la etajul doi poate Vera să ghicească că acolo locuiesc, aparent, proprietari misterioși care nu s-au arătat niciodată.
Puteți viziona online ceva despre filmul Кровь и золото (Sânge și aur) din 2021 (vorbit în rusă și titrat în engleză). Există și un film Blood & Gold (Sânge și aur) realizat în anul 2023 în Germania, pe 21 aprilie, 2023, cu ocazia Fantasy Filmfest (Festivalul de film fantastic), lansat în toată lumea pe 26 mai 2023, pe Netflix. Acțiunea se petrece în 1945, la învingerea Germaniei.
Na, că se mai făcu un film fantastic, Harry Potter and the Half-Blood Prince (Harry Potter și Prințul Semisânge), regizat de David Yates după un scenariu al lui Steve Kloves. Se bazează pe romanul din 2005 Harry Potter and the Half-Blood Prince al lui J. K. Rowling.
Sângele în onomastică
Motto 1:
„Lupul
este setos de sânge. Ca o dogmă.”
(Lucian
Blaga,
din
Discobolul,
1946)
Motto 2: „Mi-aș fi dat sângele pentru patrie, dar n-aveam aceeași grupă de sânge.” (Generalul Pacepa; NC)
Sângele e prezent în onomastică, în nume de oameni sau de locuri (toponime). Sîngerei este un oraș situat în nordul Republicii Moldova, reședința raionului Sîngerei, la aproximativ 25 km sud-est de municipiul Bălți.
Numele orașului provine de la diminutivul cu formă de plural al apelativului „sânger” (derivat regresiv din verbul a sângera, lat. sanguinare) - arbust cu ramuri purpurii toamna și iarna, cu flori albe și fructe negre, toponimul redând o particularitate a vegetației din partea locului.
Comuna Sângeru (Prahova)
Sângeru este o comună în județul Prahova, Muntenia, formată din satele Butuci, Mireșu Mare, Mireșu Mic, Piatra Mică, Sângeru (reședința) și Tisa. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile Cricovului Sărat și ale afluenților acestuia Salcia și Sărățica.
Există și numele de familie Sângerosu. Aurel Băeșu (1896-1928), pictorul refuzat de Sadoveanu la cerereea mâinii unei fete, a transferat operei sale, anume portretului din care nici fetele nu-și recunoșteau tatăl, tot năduful său. Dar până la urmă fetele care-și idolizau părintele, deși uneori văzuseră și ele, înaintea pictorului, chipul rezultat acum din penelul și starea lăuntrică ale zugravului au acceptat totuși că tabloul conține chipul tatălui lor. Au făcut-o ca pe o concesie oferită autorului și umorului lor juvenil, atribuindu-și și licența pentru titlu: „Tata Sângerosu" (sau „Zimbrul trezit din sihle de păduri afunde". Ce poreclă!
„Tata Sângerosu”
Englezii au blood, dar în Insulele Britanice mai există blude și bluid în scots, fuil în irlandeză și în galică scoțiană, fuill în manx, goes și goos în corni, gwaed în velșă etc.
Din blood a apărut prenumele Blood, poate întâi o poreclă, apoi chiar nume de familie. Pentru numele Blood vezi https://www.houseofnames.com/blood-family-crest, un raport al unei baze de date geografice ca rezultat al interogării asupra existențeri acestui nume de familie (origine, semnificație, personalități cu acest nume, distribuție geografică sau după alte criterii statistice etc.).
Blood (Sânge) vă salută!
Blood este și porecla unui membru al bandei The Bloods din Los Angeles, cu membrii îmbrăcați în roșu și care au o rivalitate intensă și amară cu membrii bandei the Crips. Bloodgate (poarta de sânge) este numele unui scandal din sport din anul 2009, al uniunii (federației) de rugby, când echipa engleză Harlequin F.C. a folosit capsule de sânge false pentru a simula o rănire.
Renumită a devenit și grupa hh de sânge de Bombay (Bombay blood, hh blood group), descoperită prima dată în Bombay (acum Mumbai) în India, de către Dr. Y. M. Bhende in 1952. Este un tip de sânge foarte rar, aflat mai mult în subcontinentul Indian.
Trei specialiști în poziționare automată (americancă, indian și româno-belgianul Călin-Daniel Nițu) pe elefant în Bombay (Mumbay), India. analizând „cu sânge rece” unde să monteze un receptor GPS pe animal
Persoanele cu fenotipul rar Bombay (hh) nu au antigenul H (numit și substanța H), antigenul care este prezent în grupa sanguină O. Ca urmare, nu pot produce antigenul A sau antigenul B (substanța B) pe globulele lor roșii, indiferent de cele pe care le pot avea din genele grupelor sanguine A și B, deoarece antigenul A și antigenul B sunt fabricate din antigenul H.
Din acest motiv, persoanele care au fenotipul Bombay pot dona celule roșii din sânge oricărui membru al sistemului de grup sanguin ABO (cu excepția cazului în care o altă genă a factorului sanguin, cum ar fi Rh, este incompatibilă), dar nu pot primi sânge de la niciun membru al sistemului de grup sanguin ABO (care conține întotdeauna unul sau mai mulți antigeni A, B sau H), ci numai de la alte persoane care au fenotipul Bombay.
Trecem Canalul Mânecii și intrăm în UE, Francezii au sang, dar în Franța mai există saun în gallo, gwad în bretonă, saung în normandă, sangue și sangui în corsicană, sonk la vecinii valoni etc. Studioșii se pot documente prin clic pe sang: „sang”, în Trésor de la langue française informatis [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012; „sang” în Dictionnaire français en ligne Larousse; „sang” în Dico en ligne Le Robert.
A apărut numele de familie Sang, de care ne amintește
Ziarul de duminică 2 aprilie 2023, ediția Grand Paris: „Chef Pierre Sang (participant în sezonul 2) a preluat Rue Gambey cu restaurantele sale.” (Le chef Pierre Sang (participant de la saison 2) a investi la rue Gambey avec ses restaurants. [journal Le Journal du dimanche, 2 avril 2023, édition Grand Paris, page II]).
Sang vă salută!
La https://www.geneanet.org/nom-de-famille/SANG este un raport al unei baze de date geografice demografice în urma interogării asupra existenței numelui de familie Sang. Sunt destule informații privind originea și semnificația numelui, distribuția geografică pe țări, distribuția după alte criterii statistice etc.
Sunt
date și localitățile cu cele mai multe nume de familie Sang
(de exemplu: Marchiennes,
Nord, Franțs,
431
persoane;
Paris,
Paris, Franța,
366;
Bouvignies,
Nord, Franța,
222; Kincardine
O'Neil, Grampian, Regatul
Unit, 135; Quillio,
Côtes-d'Armor, Franța,
113;
Warlaing,
Nord, Franța,
111; Mérignac,
Gironde, Franța,
104;
Amersfoort,
Țările
de Jos, 71 etc.).
Germanii au Blut, dar în lumea germanică mai există Bluad în bavareză, Blud în Hunsrik, Blüet în alemannică alsaciamă, Blutt în luxemburgheză, pluit în Plodarisch (dialect prusac), Blot în dialect Düsseldorferisch, Bloot în germană de jos etc.
Referitor la Blut, prin clic pe acest cuvânt vă puteți lărgi cunoștințele și curiozitățile:„Blut” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Blut” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon; „Blut” în Duden online; „Blut” în Wikipedia în germană; „Blut” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig 1854–1961.
Primele trei țări cu cele mai multe nume de familie Blut
La adresa https://www.familysearch.org/en/surname?surname=Blut este un raport al unei baze de date geografice după interogarea privind existența numelui de familie Blut. Cuprinde date privind originea și semnificația numelui, distribuția geografică sau după alte criterii statistice etc.
Blut (Sânge) vă salută!
Sărim la cei care-și pierd sângele (krovʹ - кровь) în operația specială. Rușii mai folosesc pentru sânge și colocvialul júška (iușka) – ю́шка. Pe la ei găsii numele de familie Кровавый (Sângerosu), purtat de un anume țar Nicolae al doilea, poreclit Nikolai Krobaviy - Нколай Кровавый (Sângerosul Nicolae).

Кровавый (Krovavâi - Sângerosu) vă salută!
Stați calmi, că rușii au și toponime [toponimy (toponimî) - топонимы] legate de sânge. Există râul Krovjanka (Krovianka) – Кровянка (Budincă de sânge), lung de doar 4,5 km, din raioanele Gagarinsky și Donskoy din districtul administrativ de sud-vest al Moscovei, un afluent stâng al lui Chura (Чурa). Albia râului a fost parțial închisă într-un colector subteran în anii 1955-1961.
Krovya Gura – Кровя Гура (Sângele lui Gura) este o localitate din sud-estul Poloniei (Свентокшискан воеводалла - Voievodul Swietokrzyskan).
Posesori de sânge cald, chiar dacă ați citit cu sânge rece eseul și ați rămas reci, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva. Să aveți „sânge în vene” în tot ce întreprindeți în viitor!
Postarea în mai multe limbi la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sange
și la:
https://nituco.wordpress.com/2025/04/23/jocuri-de-cuvinte-sange/
Eseul în format odf la: Jocuri de cuvinte - sânge.pdf
Constantin Nițu
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." (Jean Paul Richter);
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” ĂAnanie Gagniuc)
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin