Jocuri de cuvinte - ploaie

 Jocuri de cuvinte - ploaie

Geografie lingvistică

 

 

 

 

                    Ploaie

 

                   Motto: „Îmi place să merg pe ploaie pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.” (Rowan Atkinson)

 

Plângând în ploaie

 

          M-am născut într-o lună ploioasă de toamnă, despre care am scris („Jocuri de cuvinte – octombrie”, „Jocuri de cuvinte - noiembrie” și „Jocuri de cuvinte - toamnă”). Și n-o să vă lămuresc ce este ploaia, că ați încercat-o de multe ori pe propria piele! Ba v-au explicat și profii de geogra „circuitul apei în natură”, chiar și acasă, în pandemie, online! Și știți că e o precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor de apă din atmosferă, că uneori suntem „cu capul în nori”.

          MDA2 (2010) porecizează etimologia: „E: ml. *plovia”. Ca să fim riguroși, am moștenit cuvântul din vulgarul latin *plovia, acesta derivat din cuvântul latin pluvia. Comparați cu cuvântul aromân ploai, franțuzescul pluie, friulianul ploie, catalanul pluja, occitanul pluèja, dalmatul pluaja, italianul pioggia.

          Mihai Vinereanu nu scrie nimic despre ploaie [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

                    În alte limbi ploii i se spune:

 

֎ agasgv - ᎠᎦᏍᎬ în șeroki;

֎ ageffur, lehwa, lgerra, anẓar în kabilă;

֎ āk°ourā - ақәоура în abhază;

֎ alen în sranan;

֎ ama în guarani, amana în tupinambá, ˀamman în rumsen;

֎ ame - 雨 în japoneză;

֎ anzar - ⴰⵏⵣⴰⵔ în amazighe marocană standard;

֎ ardax - ардах în iacută;

֎ arve în sami de Inari, arvi, šoaláhat în sami de nord;

֎ báisteach, fearthainn în irlandeză;

֎ ‎bārān - باران în persană, baran, baran - باران în kurdă, bāraš - ਬਾਰਸ਼ în pandsabi, bāriś - بارش în urdu, bāriś în hindi, barsāt - برسات în urdu, barsāta - بَرساتَ în sindhi, bârân - باران în pastu (pe diferite căi, din persanul ‎bārān – باران, din protoindoiranianul *waHr-, „apă; ploaie”, din protoindo-europeanul *weh₁r-, „apă”);

֎ bi - 비 în coreană;

֎ boron - борон în tadjică, boroo - бороо în mongolă și în buriată;

֎ boroxun - বৰষুণ în assameză;

֎ bôrṣa - ବର୍ଷା în orija;

֎ brishind, brisind, brisin în țigănească, briṣṭi - বৃষ্টি în bengaleză;

֎ cad - цӏад în avară;

֎ čaъs - чаъс în tuvenă,

֎ char pa - ཆར་པ în tibetană, charp - ཆརཔ། în butaneză;

֎ chiova, chioggi în siciliană, chuva în portugheză, chuvia, choiva în galiciană (toate, pe diferite căi, din latinescul pluvia, „ploaie”, din pluvius, „ploios”, din pluit, „plouă”, din proto-indo-europeană);

֎ соруа în nganassan;

֎ cuhuúruʼ în pawnee;

֎ cvima - წვიმა în gruzină;

֎ dăžd - дъжд în bulgară, dažd în croată, dážď în slovacă, dešć în sorabă de sus, déšť în cehă, deszcz în poloneză, dež în slovenă, došč - дощ în ucraineană, dožd - дожд în macedoneană, doždʹ - дождь în rusă, doždž - дождж, dož - дож în bielorusă (toate, pe diferite căi, din vechiul slavic dŭždĭ - дъждь, din proto-slavicul *dъždžь);

֎ djangur - джангур, djauun - джауун în karatchaï-balkară;

֎ doġa - догӀа în cecenă;

֎ ebi în suletină;

֎ enkuba, okutonnya în ganda;

֎ ernâpée în sarthois;

֎ eső în maghiară (az esik igéből; din esik, „a cădea” +‎ ő, esik din proto-uralicul *ećɜ-, „a cădea”, + -ik; vezi esik în Uralonet, baza de date etimologică uralică online a Institutului de Cercetări în Lingvistică al Academiei Maghiare de Științe); 

֎ euri în bască;

֎ fliaghey în manx;

֎ fŏn - ฝน în thai, fon - ຝົນ în laoțiană, fwn în zuang;

֎ gašim - גֶּשֶׁם în ebraică veche, gešem – גֶשֶׁם în ‎ebraică;

֎ glav în bretonă, glaw în corni și în velșă (din protocelticul *glawā, posibil dintr-o rădăcină proto-indo-europeană „partajat” cu proto-indo-arianul *ȷ́alám, „ploaie, apă”, comparați cu sanscritul jala - जल, „ploaie, apă”);

֎ huetós - ὑετός, ómbros - ὄμβρος în greacă antică;

֎ hujan în indoneziană și în sundaneză;

֎ imber în latină;

֎ imvula în xhosa și în zulu, imvura în ruandeză;

֎ jala - जल, „ploaie, apă” în sanscrită, jallu în aimară (vezi proto-indo-arianul *ȷ́alám, „ploaie, apă”);

֎ jamgır - жамгыр, jaan - жаан în kârgâză, jamgyr - ямгыр în nogaï, jañbır - жаңбыр, jawın - жауын în cazahă, jür - йӱр în mari;

֎ kiša - киша în sârbo-croată, kiša în bosniacă și în croată (din precedentul *kysja, din proto-slavicul *kỳselъ, „acru”);

֎ konh în koyukon;

֎ konopo în kali’na;

֎ lapli în haitiană creolă;

֎ lietus în letonă și în lituaniană (din rădăcina lietl „a vărsa” și līt „a curge, a ploua”, din proto-balto-slavicul * l (e/o),în cele din urmă din rădăcina proto-indo-europeană *ley-, „a curge, a turna; a aluneca, a fi alunecos”);

֎ lluvia în spaniolă, lluvia, lloviu în asturiană (din latinul pluvia, „ploaie”);

֎ maḻa - മഴ în malaialam, maḻai – மழை, māri – மாரி în tamilă, maḷe - ಮಳೆ în kannada;

֎ maquktuq - ᒪᖁᒃᑐᖅ în inuctitut;

֎ marхь - мархь în tabassaran;

֎ maṭar - مَطَر în arabă, meṅh - بارش‎, مینہ‎ în urdu;

֎ mbúla în lingala, mbura în kikuju;

֎ mmiri ozuzo în igbo;

֎ mưa în vietnameză;

֎ muva în kotava, mvua, manyunyu în swahili, mvua, nvua în shingazidja, mvula în nyandza;

֎ nag în hmong blanc;

֎ nañmır - наңмыр în hakasă;

֎ ncirɲi în songhaï koyraboro senni;

֎ ndzrev - անձրեւ în armeană;

֎ níłtsą́ în navajo;

֎ òjò în joruba;

֎ orana în malgașă,

֎ para în keciua;

֎ pāūsa - पाऊस, varṣā – वर्षा, ḍhagātūn paḍaṇāre pāṇī - ढगातून पडणारे पाणी în marathi;

֎ phliəng - ភ្លៀង în khmeră;

֎ pii în pirahã;

֎ pioggia în italiană, piova în corsicană, pióva în valenciană, plebia, plevia în aragoneză, plievgia, plievia, plövgia în romanșă, ploae, ploai în aromână, ploaie în română, ploey, plée în gallo, ploie în friuliană, plouve în valonă, pluaja în dalmațiană, pluèja în provensală, pluèja, pluòja în occitană, pluie în franceză, pluja în catalană, pluvia în interlinga și în latină, pluvo în esperanto și în ido, pròia, proìda, pióida, próghia, proja, abba în sardă (toate, pe diferite căi, din latinul pluvia, „ploaie”);

 

Symbole de prévisions météorologique pour la pluie (simbolul ploii pe harta sinoptică)

 

֎ pizeme - пиземе în erza;

֎ pula în cvana și în soto (din protobantul *mbúdà, „ploaie”);

֎ quiyahuitl în aztecă;

֎ rain (din englezul medieval reyn, rein, din vechile engleze rēn, reġn, „ploaie”, din protogermanicul *regną, „ploaie”) în engleză, reën în afrikaans, regan în germană veche, Regen (din vechiul german regan, din protovestgermanicul *regn, din protogermanicul *regną) în germană, regen în olandeză, regn - רעג în idiș, regn în daneză, feroeză, islandeză, norvegiană și suedeză, regn, rēn în engleză veche, rein în frízonă și în volapük, ren în tok pisină, Reng în bavareză (toate, pe diferite căi, în final din protogermanicul *regną);

Es fällt Regen

 

֎ rese în balante-ganja;

֎ roob în somaleză,

֎ ruwa în hausa;

֎ sade în finlandeză (din protofinicul *sadek, „precipitație”, echivalent cu sataa +‎ -e, sataa din protofinicul *satadak, „a cădea”, posibil din protouralicul *śada-, acesta posibil din protoindoeuropeanul *ḱad-, „a cădea”);

֎ samyyr - самыыр în iacută, śumăr - ҫумӑр în ciuvașă;

֎ sanji în bambara;

֎ še₇ în sumeriană;

֎ shi în albaneză;

֎ tametna, anẓar în chaoui;

֎ tangkai în malai;

֎ taw în volof;

֎ tsidzadza în eve;

֎ ua în hawaiiană și în maori;

֎ uca în fidji;

֎ udan în javai;

֎ uisge în galică scoțiană;

֎ ulán în tagalogă;

 

Cuvântul „ploaie” (rain) în diferite limbi

 

֎ usa în araki;

֎ væssa - වැස්ස în singaleză;

֎ vāna - వాన, varṣaṃ - వర్షం în telugu;

֎ varasāda - વરસાદ în gudjarati,

֎ vareā - ވަރެއާ‎ în maldivă;

֎ vihm în estonă;

֎ vrochí - βροχή în greacă;

֎ vua în shimaoré;

֎ vura, imvura în kinyarwanda;

֎ warṣā – वर्षा, jharī - झरी în nepaleză;

֎ waryn - уарын în osetă;

֎ wian în vurës;

֎ xita, shi'ta în malteză,

֎ xur - хур în kalmycă;

֎ yaamur în găgăuză, yağmur în azeră, yagmur - йагмур în urum, yağmur în tătară crimeană, yağmur în turcă, yamghur - يامغۇر în uigură, yamğïr - ямғыр yamğïr în bașchiră, yañgır - яңгыр în tătară, yangur - янгур, yavun - явун în kumycă, yomgʻir în uzbecă, Һаmyyr - Һамыыр în dolgană,

֎ yağış în azeră, ýagyş în turcmenă;

֎ yaxer în zazaki;

֎ yǔ - 雨 în chineză;

֎ zer - зэр în komi, zor - зор în udmurtă;

֎ zənab - ዝናብ în amhară;

֎ ǃqhàa în ǃxóõ.

 

 

 

 

 

 

          Ploaia în carte și în arte

 

          Motto: „Pe străzi o să scăpăm de gropi/ Când o să cadă primii stropi,/ Căci ploaia care o să-nceapă/ Va umple gropile cu... apă!” (Noroc cu ploile, de David Boia din ziarul „Unirea" din Alba Iulia, 17 aprilie 2010)

 

          „După ploaie manta” se spune despre un lucru, o situație etc. care vine cu întârziere, când nu mai este de folos, ca de exemplu lipsa de atenție a pesediștilor și a altor membri ai secțiilor de votare de umblarea useriștilor în saci, „noaptea ca hoții”! „A-și întoarce umbrela dincotro vine ploaia” înseamnă a-și îndrepta atenția în direcția de unde vine o primejdie, o nenorocire, adică acelaș procedeu userist în decembrie 2020. Nu facem o curățenie generală?

Curățenie generală după ploaie!

          O „ploaie mocănească” e o ploaie măruntă, de lungă durată, precum guvernarea liberală. „Apă de ploaie” se zice despre ceva lipsit de conținut, de temei, precum programele PNL de guvernare ale lui Orban și Cîțu, girați de președintele meu de bloc, programul și guvernul USR propus de Cioloș, dar care nu sunt pentru noi, cei de rând. Noroc cu PSD-PNL-UDMR! Ha-ha-ha! Ciucă fuse și se duse! Ciolacu fuse și se duse!

Fuse și se duse!

          „A-și face ploile” înseamnă a-și crea condiții favorabile spre a obține ceva fără să merite, ca pentru Anisie, aia cu pepsiglasuri, dar și pentru Cîțu sau Cioloș vamaiotul, a-și rezolva treburile, afacerile pe căi lăturalnice, precum introducerea expertei în succesuri Eba, infanta lui Petrov, numărul 1 pe listă la Constanța, unde au votat-o tocmai marinarii deposedați de flotă și colegii turnați de turnătorul metalurgist stahanovist Petrov, că turna ca fierul topit!

          „A lăsa pe cineva în ploile lui” înseamnă a lăsa pe cineva în voia lui, în apele lui, de exemplu pe cotrocenarul  excursionist și golfist cu concepția lui despre alegeri, aprobat de românii de „hăis!”. „A se lumina a ploaie” înseamnă a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii, de exemplu pentru pensionarii militari, uitați până și de (Mă)Ciucă... Ciucă al lor, nu al nostru, că ei l-au decorat. Ciolacu... Uitat și el!

Vorbe...

          „Ploaia de stele” este apariția unui mare număr de stele căzătoare venind din aceeași regiune a boltei cerești într-un mic interval de timp, dar și alea puse pe epoleții unor generali de mucava de către Băsescu sau următorul, despre care noi am tot scris („Militari de operetă”).

          Camil Petrescu a caracterizat bine ordinul unui asemenea general („...ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie”). Prin aceeași expresie sunt numite și alicele mărunte pentru vânat animale mici și păsări sau pentru distracția unor interlopi....

 

Despărțire în ploaie

 

          La ploi s-au referit și alți scriitori români, glosarele reținându-i pe Rebreanu în Răscoala („după-amiază începu o ploaie măruntă, rece” sau „Gogu cu Eugenia plecară pe ploaie”), Topîrceanu („Printre ramuri ploaia pică/ Nici o creangă nu tresare”), Ispirescu („Începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata”) sau Eminescu („Miroase florile-argintii/ Și cad, o dulce ploaie,/ Pe creștetele-a doi copii”).

          La ploi se refereau Sadoveanu („Pe ploaie, ajunseră târziu după-amiază, la cel dintâi târg”), Gîrleanu („[Călăreții] stăteau zile și nopți în ploaie și glod, sub cerul încărcat de norii deși ce atârnau până lângă pământ”), metaforicii Jean Bart („Într-o seară de toamnă i-a surprins pe plajă o ploaie de prepelițe”) sau Vasile Alecsandri („O mare parte din ei au căzut sub o cumplită ploaie de gloanțe”).

          Nici scriitorii francezi nu au uitat de ploi. Jules Leclercq, în La Terre de glace, Féroë, Islande, les geysers, le mont Hékla, Paris: E. Plon & Cie, 1883, ne relatează că „ploile sunt mult mai frecvente acolo decât în ​​restul insulei și sunt ploi torențiale care cad fără răgaz timp de două sau trei zile” ([…]; les pluies y sont bien plus fréquentes que dans le reste de l’île, et ce sont des pluies diluviennes qui tombent sans trêve pendant deux ou trois jours).

          Jacques Prévert (Paroles: Barbara, 1946) are versuri metaforice din timpul războiului deja încheiat: „Ce ai devenit acum/ Sub această ploaie de fier,/ De foc de oțel și de sânge” (Qu’es-tu devenue maintenant/ Sous cette pluie de fer/ De feu d’acier de sang).

 

Eduardo Leon Garrido „Elegantes sous la pluie”

(Elegante în ploaie)

 

          Ploaia a făcut obiectul ecranizării. Cred că toți ați văzut filmul muzical de comedie american „Singin' in the Rain” (Cântând în ploaie), realizat în 1952, cu Gene Kelly, Donald O'Connor și Debbie Reynolds și Stanley Donen, Kelly ocupându-se și de coreografie. Filmul prezintă o descriere a Hollywood-ului din perioada de tranziție de la filmele mute la cele vorbite.

          Deși a avut o primire modestă la premieră, Donald O'Connor a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun actor, iar Comden și Green au câștigat Writers Guild of America Awards. A primit statutul de film legendar din partea criticilor contemporani, acum fiind frecvent descris ca unul dintre cele mai bune musicaluri realizate vreodată, fiind în fruntea listei AFI's 100 Years of Musicals, și pe locul 5 în lista actualizată din 2007 a celor mai grandioase filme americane (vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/100_de_ani..._de_film).

 

Babita Haval „A walk in the rain"

(Plimbare pe ploaie)

 

          Nouă ne-a plăcut melodia „Good morning” (bună dimineața) din filmul de mai sus, aici interpretată de Debbie Reynolds (cu o carieră de peste 70 de ani) și Frank Sinatra, original scrisă pentru filmul Babes in Arms (https://www.youtube.com/watch?v=GB2yiIoEtXw). Încercați dubla traducere a titlului acestui film....

          Din filmul Babes in Arms multe cântece au devenit șlagăre („Where or when" - unde și când; „My Funny Valentine" – haioasa mea Valentina; „The lady is a tramp" – doamna e o vagaboandă; „Johnny one note" și „I wish I were in love again" - mi-aș dori să mă îndrăgostesc din nou). Noi am apreciat melodia „The lady is a tramp", interpretată de Frank Sinatra, un joc de cuvinte cu „A lady and the tramp” (Doamna și vagabondul), filmul lui Walt Disney, despre care noi am mai scris, de unde nu uitați scena cinei cu „spaghetti” și cu „Bela note” (https://www.youtube.com/watch?v=7yoH3Vv0mRA).

          Revenind la oile noastre, Paula Seling și Nicu Alifantis ne amintesc că plouă și primăvara, că există „Ploaie în luna lui martie” (https://www.youtube.com/watch?v=fiywXfbKTGM), iar la concertul zilelor Bucureştilor din 2017 Angela Gheorghiu ne-a amintit cântecul Ploaia şi noi, pe care îl interpreta magistral Doina Badea (Ploaia și noi).

          Visătorul Daniel Iancu ne încântă cu o poezie, „In orașu-n care plouă” (https://www.youtube.com/watch?v=U3Z33D-ON9c), amintindu-mi că noi am fi „două jucării stricate”. Poezia asta se studia în liceu, dar acum literații s-au modernizat, Ion Minulescu nemaifiind la modă cu a sa Acuarelă terminată apoteotic (În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Un bătrân şi o bătrână -/ Două jucării stricate -/ Merg ţinându-se de mână...).

          Iar dacă nu aveți somn, psihologii vă propun să ascultați zgomotul ploii, adică „Sunet de ploaie perfect pentru relaxare - studierea somnului” (Parfait bruit de pluie pour se détendre - Étudier Dormir). Să-mi spuneți și mie dacă dă rezultate, că durează (https://www.youtube.com/watch?v=1M1V5gqbsG)!

          Vecinii bulgari cântă și ei ploaia, aici Mariana Popova se impune cu ДЪЖД (ploaia), ca și vecinii unguri, Esti Kornél interpretând „Rohadt eső”, pentru micii maghiari propunându-vă „Eső ma ne ess tovább” ☂ Gyerekdalok és mondókák, HeyKids (traduce cine poate)!

          La sârbi, Vasilija Radojcih (Василија Радојчић) ne anunță că „ploaia cade, iarba crește” (Киша пада трава расте), iar de la letoni și lituanieni Kaspars Markševics susține că Lietus randiņš! Nici verii țigani, unii din ei zicându-și romi, prin Djula nu uită ploaia (O brisin ke dela).

          Și verii peninsulari au scandalagiii lor, GionnyScandal propunându-ne Pioggia, el zicând că asta-i muzică! Noi credem că nu! Noroc că eram obișnuiți cu Gigliola Cinquetti, cu La pioggia, încă din 1969!

          Ni se prezintă într-un vlog o ploaie nemțească zdravănă (High Freunde, Leben! In und mit der natur, regen), pe când la noi se întâmplă numai nenorociri când plouă mai serios, dovedind că stăm prost cu amenajarea teritoriului, cu construcția podurilor și podețelor, aruncând românii de toate în poieni, în păduri, în ape și pe străzi sau pe drumuri, tăind pădurile, neamenajând șanțuri de scurgere, blocând albiile pâraielor, escavând în prostie în albiile râurilor și tot ce mai vreți. Și, vorba trecătorilor conducători: „Rușii sunt de vină!”

 

Protecție

 

          Dovezi? Urmăriți „Inundatie Hunedoara, Valea Jiului vlog” - (https://www.youtube.com/watch?v=bJGNExEGNG), „Dezastrul fără precedent produs de inundaţii” sau „Potop peste România. Localități sub ape în Moldova.”

          Nu mai avem ce face, decât trecând la lucru! Prin legi bine făcute, proiecte bine gândite, amenajări inteligente, amplasări de clădiri sau alte construcții „cu cap”! Dar liberalii lui Cîțu, girați de președintele meu de bloc, nu se ocupau cu așa ceva. Nici Ciucă al lor nu se ocupa, nu se ocupă nici Ciolacu al primarilor... Zic ei că statul își ia mâna de pe economie, importantă e inițiativa privată! Dar nu statul are un plan cu ce să facă și trebuie să planifice și să aloce bani pentru asta?

          Ăsta e „modelul de țară”? Că nu vreau o „țară (cu frig în casă) ca afară” iarna tot sub Nicușor sau Piedone cu fii și nepoți puși și ei bine, cu gaze puține și frig autoimpus prin restricții, că trebuie să-i ajutăm pe nemți... (Slava!), vreau România măcar cum era în 1989, fără datorii externe, fără comunism, pile sau alte cele. Și pe acea Românie să o dezvoltăm economic, cu un stat capitalist fără corupți și oameni vânduți străinilor, cu salarii bune, că și salariul e un preț.           Și dacă prețurile tot cresc... Nostalgic mă numiți? Mă rog...

 

Plouă!

 

          Să fiți iubiți! Ploaia înseamnă viață, Viorica! Nu-ți place ploaia! Îți place enorm zăpada! De, capricorn, ianuarie! Dar tu știi că eu nu cred           în zodii (am și scris mult despre „Horoscop” pe la adresa web https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html)!

 

Viorica, ce zici?

 

          Articolul online este și pe alt blog, la adresa:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ploaie-1

 

            Articolul în primă formă în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte – ploaie.pdf; salvați, distribuiți!

 

          NC

nitu.constantin@yahoo.com

 

Jocuri de cuvinte - mamă

 Jocuri de cuvinte - mamă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Mama

 

          Motto: „O mamă râde râsul nostru, varsă lacrimile noastre, iubește iubirea noastră, suferă teama noastră. Trăiește bucuriile și necazurile noastre și împărtășește speranțele și visurile noastre.” (Julia Summers)

 

       Mă pusese dracul să mă uit, acum câțiva ani, vesperal cum sunt, pe un post TV pe care se anunța la „știri de te sparg” și să aflu că în orașul luminilor, Paris, războinicul Macron a promulgat legea votată de Adunarea Națională că în școlile franceze și în documentele scrise din interiorul ministerului educației este interzisă folosirea cuvintelor mamă și tată. În locul lor vor fi folosite cuvintele „părinte 1” și „părinte 2”! Vom adopta și noi o asemenea lege? În 2024 și Departamentul de Stat al SUA recomanda personalului său ocolirea acestor cuvinte, pe lângă altele ca doamnă, domnișoară etc. Noroc cu Trump, că a adus normalul!

Femeia, după Iorga

 

       Nu după mult timp aflai că o domnișoară pe nume Bretan ar fi fost dezavantajată la finala de calificare pentru concursul ăla futil de muzică nașpa numit Eurovision, unde votarea se face pe preferințe geografice. Slava! Doi membri ai juriului ar fi votat împotriva domnișoarei deoarece au aflat că fata ar fi militat pentru familia tradițională la referendumul ăla nevalidat din lipsa de interes a românilor. Așa că „tropa, tropa, chiar am intrat în Europa.”

       Ușor, ușor sau mai brutal vom jongla printre cuvintele mamă, tată, părinte, eventual familie. Fiindcă mama e izvorul vieții și ocrotitorul familiei tradiționale, ne vom referi la nobilul cuvânt „mamă”, care în dicționarele noastre are vreo 89 de definiții, care, după unii, ar deveni arhaism, adică istorie.

 

Mama și eu (Mamă sau părinte 1?)

 

       Hop și userista primăriță la Câmpulung Muscel, a declarat că ar fi votat, sanchi, pentru familia tradițională..., dar fiica ei, pe la Paris, militează pentru LGBT. Curată familie lărgită tradițională! Și se vrea mamița președinte de țară! Ptiu, drace! Of, of, of! După 20 de ani de pandemie de „Cea!”, interjecție cu care se mână boii spre dreapta, să aducem la putere neomarxiștii?

       Așa aflăm că mamă vine din cuvântul latin „mamma” și e explicat ca semnificând o femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre măria sa. La noi i se mai spunea și maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. (sursa: DEX '09 2009)”.

       Cuvântul se extinde la tot regnul animal, mamă fiind femela unui animal în raport cu puii ei, despre care noi am scris deseori, de exemplu lup (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1). Am scris chiar și despre ființa aerului, porumbel, minunata pasăre acceptată în Veneția, care e foarte fidelă cu reciprocitate (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-porumbel). Vor fi numite și animalele părinte 1 și părinte 2?

       Ba la vocativ este și termenul (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere sau termenul de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă).

       Mihai Vinereanu scrie despre mamă: «mamă (var. mumă, ar., mgl. mamă) – 1. femeie care are copii; 2. femeie considerată în raport cu copiii ei. Lat. mamma „1. țâță, sân; 2. mamă (în limbajul copiilor)” (Diez, I, 260; Pușcariu, 1019; Candrea-Densușianu, 1044; REW, 5307). Ciorănescu (5035) crede că este vorba de o „creație expresivă”.

       Este adevărat că ma este una dintre primele silabe pe care le pronunță copiii. Astfel se explică de ce în foarte multe limbi avem acest cuvânt; cf. gr. μάτέρα, alb. mamë, bg., scr., rus. mama, mgh. mama, it. mamma, mama etc. Forme similare avem și în alte limbi IE; cf. skt. nana, hitt. ana, cymr. mam(an).

       Formele sunt foarte vechi, și originea lor merge până la PIE *ma- „Lallwort pentru mamă”, reduplicat mamā, mammā (IEW, 694). La formele prezentate mai sus pot fi adăugate și altele, din diverse limbi IE; cf. skt. mā, gr.(dor.) μα, v.ir. muimme „doică”, v.g.s. muoma „mătușă (dinspre mamă)”, lituan. mama, moma, lituan. māma (v. maică). Dată fiind natura sa imitativă (Lallwort), radicalul există și în limbile ne-indo-europene; cf. basc. ama, ebr. ima „mamă” (v. mătușă). Din fondul pre-latin.

       Der: mămică, mămucă, mămulică, mămuliță, mumulică, mumuliță, mumuleană, mămos etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

Desființăm și bunică?

 

 

 

 

          Cuvântul mamă în lume

 

          Motto: „Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” (N. Gogol)

 

֎ -'nihstenha în mohawk;

֎ -’má în lipan și în chiricahua;

֎ -maa, , -máá în apașă de vest;

֎ 'a ma - འ་མ în sherpa;

֎ a ma – ཨ་མ, a ma lags - ཨ་མ་ལགས () (onorific) în tibetană;

֎ a.me – အမေ, a.mi, - အမိ , mi.hkang - မိခင် , meme = မေမေ în birmaneză;

֎ a'i - ཨའི în dzongkha;

֎ aana în yup'ik, aana, aaka în inupiaq;

֎ a̱bas în kwak'wala;

֎ ʾadä - ኣደ în tigrină;

֎ āī - आई în marathi, ai - आइ în bodo, ai - আই în assameză (cuvinte legate de alăptarea copiilor, în final din proto-indo-arianul *āyiH);

֎ aiþei - 𐌰𐌹𐌸𐌴𐌹 în gotică;

֎ akkā - अक्का în sanscrită;

֎ āmā - आमा în nepaleză;

֎ AMA - 𒂼 în sumeriană;

֎ ama în bască, ama în sidamo, amá în navajo;

֎ amai în shna;

֎ ambā - अम्बा în sanscrită;

֎ amĭ în jarai și în rade;

֎ amma - আম্মা în bengaleză, ammā - அம்மா în tamilă, amma - അമ്മ în malaialam, ammā - අම්මා în singaleză, amma – అమ్మ în telugu, ammā în pali, ammu – আম্মু în bengaleză;

֎ an - ан în abhază, ań - ань în komi-ziriană, ana - ана în cazahă, karachay-balkară și kumică, ana - ана, äni - әни în tătară, ana în azeră, tătară crimeană, turcă și uigură;

Anyuka

 

֎ anaana - ᐊᓈᓇ în inuktitut, anaana în groenlandeză;

֎ anaj – анай în udmurtă;

֎ anax în aleută;

֎ anmā - あんまー în okinawană;

֎ anna - アンナ în miyako, anna - 𒀭𒈾𒀸 în hitită;

֎ anne - анне în ciuvașă, anne în turcă (înrudit cu ciuvașul anne - анне, din proto-turcicul *ana-ene, „mamă”);

֎ anya, anyuka (diminutiv) în maghiară (probabil din proto-uralicul *ańa, „soția unei rude mai în vârstă; mamă”; după Imre Nemeth „ösi örökség a finnugor korból, vö. komi ань, a.m. nő, asszony”);

֎ apa în uigură;

֎ atko - ⁧اتکو⁩ , atkaṛa - ⁧اتکړه⁩ în paștună;

֎ ați - 𐌀𐌕𐌉 în etruscă;

֎ ava - ава în erzya și în mari de est, ava – ава, avam – авам, avay - авай în tuvenă, ävä - ӓвӓ în mari de munte;;

֎ aya - আয়া în rabha;

֎ äiti, äitee (dialectal) în finlandeză [din proto-finnicul *äitei (comparați cu ostrobotnienele de sud äitee, äiree), împrumutat din proto-germanicul *aiþį̄ (comparați cu goticul aiþei 𐌰𐌹𐌸𐌴𐌹; vocala din față din cuvânt ar putea fi explicată prin influența vorbirii copilului (care a fost sugerată și ca o etimologie alternativă, comparați cu täti și vorbirea copiilor äittä-äittä-tättä); cuvântul original pentru „mamă”, emä (< proto-finnicul *emä), este acum folosit doar pentru animale în finlandeză, dar este folosit pentru oameni în dialecte și în alte limbi finnice, fiind înrudit cu estonul eit („femeie bătrână”), în võro äide, äidi, ääde („mamă, bunică”)];

֎ ǟma în livoniană (din proto-finnicul *ämmä, înrudit cu finlandezul ämmä, „soție, mamă”, estonul ämm, „mamă soacră”);

֎ âbudang în yagara;

֎ ba în bamba;

֎ bąą, bąąhi în apașă de vest;

֎ baba - баба (colocvial) în avară;

֎ babu în malai Brunei;

֎ baíxi în pirahã;

֎ biang în sundaneză, biyang în balineză;

֎ bima - बिमा în bodo;

֎ buba - буба în avară;

֎ bunda în indoneziană;

֎ chuch în k'iche';

֎ dada - дада în tabasaran, deda - დედა în gruzină, dede - დედე în svan, dida - დიდა în laz, dida - დიდა în mingreliană, dide - диде în budukh, dide - диде în lezgină;

֎ daj, daj - дай, dej în țigănească;

֎ dama în corni;

֎ dayik în kurdă de nord, dayk - ⁧دایک⁩ în kurdă centrală;

֎ dâ - ⁧دا⁩ în bakhtiari;

֎ eadni în sami de nord;

֎ ebel - эбел în avară;

֎ eje în turcmenă, eǰi - ᠡᠵᠢ în mongolă;

֎ ek - эк în kalmucă, eke - ᠡᠬᠡ în mongolă, ekie în dongxiang;

֎ em - ⁧אֵם⁩ în ebraică;

֎ ema în estonă și în în kareliană, emä, emo în ingriană;

֎ emak în malai;

֎ eme - ᡝᠮᡝ , eniye - ᡝᠨᡳᠶᡝ , aja-ᠠᠵᠠ , nainai -ᠨᠠᡳᠨᠠᡳ în manciuriană;

֎ ene - эне înaltaică de sud, kârgâză și shor, eņie - эньиэ kaghiră de nord, enin - энин în nanai, enni în inari;

֎ eṅgô - ᱮᱝᱜᱚ în santali;

֎ eomeong - 어멍 în jeju;

֎ eomma - 엄마, eomeoni - 어머니 în coreană;

֎ ex – эх, eež – ээж în mongolă;

֎ exe - эхэ în buriată;

֎ eže – еҗе în turcmenă;

֎ əmk – ымк, əmək – ымык, əmka – ымка, əməka - ымыка în nivkh;

֎ ʾənat - እናት în amharică;

֎ əņin - энин în even și în evenki;

֎ əsəy - әсәй, əsə - әсә în bașchiră;

֎ ətla – ытԓя, ətlʔa ытԓьа în chukchi;

֎ ɛna în akan;

֎ fa'ē în tongană;

֎ genetrix în latină;

֎ gunhi în wiradjuri;

֎ haadha în oromo;

֎ hapo - ハポ în ainu;

֎ hooyo în somaleză;

֎ ĭ-mă - 依媽／依妈, ĭ-nā̤ - 依奶, nòng-nā̤ - 娘嬭／娘奶 în chineză min dong;

֎ ibu în indoneziană, javaneză și malai;

֎ içe - иче în shor;

֎ ieddne în lule;

֎ ihkuus (decedată) în karok;

֎ iksísst în blackfoot;

֎ ila - ила în andi;

֎ iloy în hiligaynon;

֎ ima în kapampangan, imä, äide, äidi, ääde în voro;

֎ ímma - אִמָּא în ebraică, ʾemmā - ⁧ܐܡܐ⁩ în aramaică clasică siriacă, ʾimmā - ⁧אִמָּא⁩ în aramaică ebraică;

֎ ina - ᨕᨗᨊ în bugineză, ina în afară, aklanon, amis, asilulu, balineză, biak, bikol central, bima, bontoc central, casiguran âdumagat agta, cuyunon, dakota, iban, Ifè, isnag, itawit, kambera, kankanaey, karao, komodo, kulon-pazeh, lakota, leti (Indonezia), âlimos kalinga, maguindanao, makasae, mansaka, mayoyao ifugao, mentawai, motu, nauna, ngadha, nias, paiwan (vocativ), pangasinan, paulohi, sabu, saisiyat, sasak, sika, simeulue, tagalogă, tausug, thao, toba batak și wolio, ina' în iranun și în maranao;

֎ inahan în cebuano;

֎ inan în tetum;

֎ indai în iban;

֎ indu în kapampangan;

֎ indung în sundaneză;

֎ inna în hausa;

֎ ishk' în chickasaw;

֎ ìyá în joruba;

֎ iye - ийе în tuvenă și în iakută;

֎ jeäˊnn în sami skolt, jienn’ - е̄ннҍ în sami kildină;

֎ jemā în livoniană;

֎ jinen în marșaleză;

֎ jipal în volapük;

֎ kaja în jarawa;

֎ kana - (кана) ハポ în ainu;

֎ ká̄na 'ek'án̄an în ohlonede nord;

֎ kána în taos;

֎ karrang în gunwinggu;:

֎ m'ma în sranan tongo;

֎ m1 ma - 姆媽／姆妈 în chineză gan, m1 ma1 - 姆媽／姆妈 în chineză xiang;

֎ ma - ма în chineză dungan, mā̃ - मां în hindusă, ma - মা în assameză și în bengaleză, mā̃ - ਮਾਂ în punjabi, mā - મા în gujarati, ma - ମା în odia, ma - ꠝꠣ în sylheti, ma în afrikaans (informal), asturiană, malteză și zazaki;

֎ ma, maj, meh, mih, caq în zhuang, ma, mak în acehneză, má, mẹ, mợ, u, mạ, nạ, bầm, mệ în vietnameză;

֎ maama în luganda;

֎ maau - ⲙⲁⲁⲩ în sahidică;

֎ mac în cașubă, mać în sorabă de sus;

֎ mācar în tochariană A, mācer în tochariană B;

֎ máci – ма́ці în bielorusă;

֎ mad - мад, madæ - мадӕ (în osetă digor) în osetă;

֎ mādar - ⁧مَادَر⁩ în persană, mādar - मादर în hindusă;

֎ madeo - 마더 în coreană;

֎ mader în lombardă, madre în asturiană, galiciană, italiană și în spaniolă (în final din latinescul mātrem, din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă”);

֎ mǣ – ແມ່ în laoțiană;

֎ mãe în portugheză;

֎ mae¹ - ᦶᦙᧈ în lü;

֎ mai în galiciană, luhya și aragoneză;

֎ måie în istro-română;

֎ mair, maire în occitană, mairi în extremadur(ian)ă;

֎ maĭka – майка în bulgară, majka - мајка în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, majka în bosniacă și în croată (vezi „majka” în Hrvatski jezični portal, portalul limbii croate);

֎ máke în swazi;

֎ makuahine în hawaiiană;

֎ mam - мам în komi, mam în föhr-amrum, bökingharde, galeză și veps, mäm în halligen, goesharde, karrharde;

֎ mama - мама în bielorusă, chineză dungan, rusă, rusină carpatică, sârbă și ucraineană, māmā - ⁧مَامَا⁩ în arabă (familiar sau copilăros) și⁩ în arabă nord-levantină, māma - 媽媽／妈妈 în chineză mandarină, mama – մամա (informal) în armeană, Mama în germană, mama în aimară, croată, jargon chinook, luo, maghiară, malai Brunei, meru, mòcheno, mwali comoriană, papiamentu, poloneză, quechua, rwanda-rundi, sardă, slovio, sorabă de jos, swahili, tok pisină, xhosa, mama - ⁧ماما⁩ în arabă egipteană și în arabă sud-levantină, mamà în malteză, mamã în aromână, mamã, mamå în romanșă, mama, mamma, immamma în sardă, mamă în română și în megleno-română, mame - ⁧מאַמע⁩ în idiș, mami în tok pisină, Mamm în luxemburgheză, mamm în bretonă și în corni, mamma în afrikaans, corsicană, feroeză, islandeză, lombardă, napolitano-calabreză, norvegiană și suedeză, mamme în tarantino, Mammi în germană de Pennsilvania;

֎ mamah în maya yucatecă;

֎ mamai în sardă campindaneză;

֎ maman în franceză;

֎ mamanja – маманя și mamaša – мамаша, mamenʹka – маменька în rusă;

֎ mámcja - ма́мця în ucraineană;

֎ maminka în sorabă de jos;

֎ mána - μάνα (colocvial) în greacă;

֎ mande în minangkabau;

֎ manma - ⁧މަނމަ⁩ în dhivehi;

֎ maó -মাও în kamta (Koch Rajbangsi);

֎ mar în maya yucatecă;

֎ mare în catalană, istriotă și venetă, mari în friuliană;

֎ más - ⁧ماس⁩ în baluchi;

֎ maś, maśeŕ, maśerka în sorabă de jos;

֎ mat - мат în sârbă, matʹ – мать în rusă, mati - мати în rusă, sârbă și slavă veche de est, mati - ⰏⰀⰕⰉ în glagolitică, mati în slovenă, máty - ма́ти în rusină carpatină și în ucraineană;

֎ mát - ⁧مات⁩ în baluchi, mātā - ⁧ماتا⁩ în urdu, mātā - माता în marathi, mātā - माता în hindusă, mata - মাতা în bengaleză, mātā - ਮਾਤਾ în punjabi, mātara - मातर în sanscrită (derogatoriu);

Māter et īnfāns suus (o mamă și copilul său)

 

֎ mātāvŭ - മാതാവ് în malaialam;

 

Cuvântul „mamă” în câteva limbi

 

֎ mate în faliscană, māte în letonă;

֎ māter în latină (din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă”) și în engleză etc.;

֎ materʹ – матерь în rusă și în rusină carpatină;

֎ máthair în irlandeză și în galică scoțiană;

֎ mátir - ма́тір în ucraineană;

֎ matka – ма́тка în bielorusă, matka în cehă, poloneză sileziană și slovacă;

֎ mātṛ - मातृ în sanscrită;

֎ matra în novială, matre în interlingua, matri în siciliană, matro în ido;

֎ matua wahine, ewe, whaea, whaene, kowhaea, kōkara, ūkaipō (poetic) în maori;

֎ matúlja - мату́л în bielorusă;

֎ matúsja - мату́ся în ucraineană;

֎ mau - ⲙⲁⲩ în bohairică;

֎ may în mnong de est;

֎ mayi în chichewa;

֎ mayo în bemba;

֎ mayr - մայր în armeană;

֎ mayragh în manx;

֎ māʾu - ⁧ماء⁩ în sindhi;

֎ măr - ⁧مر⁩ în gilaki, mâr - ⁧مار⁩ în mazanderani;

֎ mdaay - ម្ដាយ , mae- ម៉ែ în kmeră;

֎ mễ în muong;

֎ mẹ, má în vietnameză;

֎ mem în frizonă de vest, Mem în heligoland;

֎ mëma în cașubă;

֎ mëmë în albaneză [din proto-albanezul *ma(m)mā, din proto-indo-europeanul *mā̆(m)mā, *meh₂-(m)meh₂, „mamă”];

֎ mère în franceză (din medievalul francez mere, din vechile franceze medre, mere, din latinescul mātrem, din proto-italicul *mātēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, mamă”), mere în valonă;

֎ mḗtēr - μήτηρ în greacă antică;

֎ mētere - μητερε în frigiană;

֎ méthe în normandă;

֎ metua vahine în tahitiană;

֎ meye în arrernte de est;

֎ mɛ̂ɛ - แม่ , maan-daa - มารดา în thai;

֎ misina în maranao;

֎ mitéra - μητέρα în greacă;

֎ mither în scots;

֎ mma în sotho de nord, mme în sotho și în tswana;

֎ moæ în liguriană;

֎ modar – модар în tadjică;

֎ Moder în germană de jos, moder în suedeză, daneză, norvegiană saxonă de jos neerlandeză și scots, móðir în feroeză și în islandeză, mōdor în engleză veche, moeder în afrikaans, neerlandeză și zeelandeză;

֎ moer în zeelandeză;

֎ moir în manx;

֎ mōj - ⁧موج⁩, mạ̄j - ⁧مٲج⁩ în kașmiră;

֎ Mooter în sylt;

֎ mor - ⁧مور⁩ în paștună;

֎ mor în daneză, norvegiană și suedeză;

֎ mot în volapük;

֎ motai în polabă;

֎ motė, motina în lituaniană;

֎ motha în kriolă;

֎ mother în engleză (din medievalul englez moder, din vechiul englerz mōdor, din proto-vest-germanicul *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, a înlocuit medievalul englez mere, „mamă”, moștenit din vechiul francez mere, „mamă”);

֎ mou5 can1 - 母親／母亲, mou5 - 母, 阿媽／阿妈, 媽媽／妈妈 în chineză cantoneză, mû-chhîn - 母親／母亲, ngiòng-chhîn - 娘親／娘亲, â-mê- 阿姆 în chineză hakka;

֎ muadda în bavariană;

֎ mučin - мучин în chineză dungan;

֎ Mudder în germană de Pennsilvania;

֎ Mueter în germană alemannică;

֎ mumã în aromână;

֎ muna în elfdaliană;

֎ mųor în elfdaliană;

֎ muote în latgaliană;

֎ muter - ⁧מוטער⁩ în idiș, Mutta în germană plautdietsch, Mutter în germană (din germanicul muoter, din vechiul germanic muoter, din medievalul proto-vest-germanic *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr), Mutti în germană;

֎ Muur în frizonă Saterland;

֎ n'ay în maricopa;

֎ na în zande, na' în maya yucatecă și în q'eqchi;

֎ naa în andinka;

֎ naha în jargon chinook;

֎ nai în galiciană;

֎ nalu în fataluku;

֎ nan - нан în adige, nana - нана în cecenă, ingușetă și udi, nana - ⁧ننه⁩ (dialectul asalem) în talysh, nana în chamorro, nánay în tagalogă, nane - ⁧ننه⁩ în alviri-vidari, naniya - ⁧ننیه⁩ în eshtehardi;

֎ nantli în nahuatl;

֎ naora în kaki ae;

֎ ndey în wolof;

֎ ne- în aghwan, nə - ны în adige;

֎ nënë în albaneză (din proto-albanezul *na(n)nā, din proto-indo-europeanul *nan(n)-eh₂-, „mamă”, posibil strâns înrudit cu messapicul ana, înrudit cu grecescul antic nánnē - νάννη, „mătușă, mamă”, galezul nain, „bunică”, sanscritul nanā́ - नना, „mamă”, persanul nane - ننه, „mamă, bunică”, ucraineanul nenja - неня, „mamă”), nenja - неня în ucraineană (vezi „неня”, în Словник.ua [Slovnyk.ua], în ucraineană);

֎ neš - неш în dargwa;

֎ ngudi în kongo;

֎ ngunytju în pitjantjatjara;

֎ niâ - 娘, niû-chhin - 娘親／娘亲, bó-chhin, bú-chhin - 母親／母亲, a-ḿ - 阿姆în chineză min nan;

֎ nimaaaa, ninga în ojibwe (mama mea);

֎ nina în dalmată;

֎ ninu нину în lak;

֎ ni͡on– нён, činni͡on - чиннён în chineză dungan;

֎ nne în igbo;

֎ nya în ngazidja comoriană;

֎ okāsan - お母さん (おかあさん), haha 0 母 (ja) (はは) în japoneză;

֎ om în malteză;

֎ ona în uzbecă;

֎ oyim în uzbecă;

֎ patra în novială, patrino în esperanto;

֎ pia în comanșă;

֎ qáe în ǃxóõ;

֎ reny în malgașă;

֎ roditelʹnica – родительница în rusă, roditèljica - родитѐљица în sârbă;

֎ sâ̄nʹ - ся̄нь în mansi de nord;

֎ sh:1m-ma;sz:1m-ma1 - 姆媽／姆妈 (), sh:1ma-ma;sz:1ma-ma1 - 媽媽／妈妈 în chineză mandarină;

֎ sk'ʷuy în lushootseed;

֎ sy în guaraní și în tupinambá;

֎ Şeşe - Шеше în cazahă

֎ táat în karok;

֎ ťaďa - тядя în moksha;

֎ taica în aimară;

֎ taḷḷa - തള്ള (animale) în malaialam, talli - తల్లి în telugu;

֎ tapi în yámana;

֎ tāyi - ತಾಯಿ în kannada;

֎ tina în dusun central, fijiană și samoană;

֎ tjidtjie în sami de sud;

֎ tʃe în borôro;

֎ ủm - 𐎜𐎎 în ugaritică;

֎ uma în banjareză (India);

֎ umama în xho, umama, unina în zulu;

֎ ummu - 𒂼 în akkadiană;

֎ unitsi - ᎤᏂᏥ în cherokee;

֎ uwa în hausa;

֎ vālidā - वालिदा în hindusă, volida - волида în tadjică, volida în uzbecă, walda - ⁧والدة⁩ în arabă egipteană, wālida - ⁧وَالِدَة⁩ în arabă, wālida - ⁧وَالِدَه⁩ în persană;

֎ xy în mbyá guaraní;

֎ yaay în wolof;

֎ yālōḏtā -⁧ܝܠܘܕܬܐ⁩ în aramaică clasică siriacă

֎ yaya în ternate

֎ yemma în tarifit

֎ yimma - ⁧ܝܸܡܵܐ⁩, yalodta - ⁧ܝܵܠܘܿܕܬܵܐ⁩ în assiriană neo-aramaică;

֎ ʔimm - ⁧إم⁩ în arabă levantină, ʔom - ⁧أم⁩ în arabă egipteană, ʔumm ⁧أُمّ- ⁩ în arabă;

֎ ˀytá·- în central sierra miwok;

֎ ǁgûs în khoekhoe.

 

       Acum cred că ne-am lămurit. Vor scoate etniile din vocabular cuvântul mamă și-l vor înlocui cu „părinte 1” sau „părinte 2”? Vom merge noi spre unire și simplificare, așa cum se rezumă unele fătuce doar la OK și mișto, așa cum arătam noi? Se vor scoate din literatură, muzică, pictură, sculptură etc. operele despre mamă?

 

 

          Mama în expresii (pamflet)

 

          Motto: „Femeia e soţie, mamă,/ Prietenă, de bună seamă,/ Iar pentru gineri, dumneaei,/ Este tot mamă: mama... ei!” (Ea, de Liviu Popescu din Când pleca odată, la război, un om..., 2010)

 

       Bogata limbă română conține și expresii sau cuvinte compuse mamă-mare (sau, pop., bătrână, bună) - bunică, mamă-soacră, aia care-și ceartă ginerele că n-a găsit oarece la farmacie pentru articulații, mama (sau muma)-pădurii - personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri ademenind copiii, ucigând oameni sau chiar fost (n)europarlamentar ca Macovei etc. Muma pădurii e și o plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii (Latharea squamaria, de pe la noi, nu fugite-n Costa Rica, apoi în Italia sau la Târgșor).

       Cuvântul apare și în alte construcții ca locuțiunea adjectivală „de mamă” (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. Poate fi și locuțiune adverbială când te înjură cineva „de mamă”. Dar se va duce de-a berbeleacul și înjurătura asta curat românească atunci când vor naște tații.

       Există și expresia „vai de mama noastră” etc., demonstrată mai ales după cele două decenii de președinție de dreapta a turnătorului Petrov și a meditatorului la masa tăcerii, autorul excursionist al inițiativei „România meditată”, care a învățat în armată doar să coasă nasturi pas cu pas și se vroia să conducă cele mai puternice armate ale planetei.

       Ar conduce el NATO „de mama focului”, adică grozav, strașnic, extraordinar? Românii mai trimit pe unii „la mama dracului”, adică foarte departe, în special pe Hadrianus, nepotul mătușii Tamara, cel care a inițiat afacerea Bechtel cu autostrăzile sau care a inițiat vinderea Petrom. L-aș mai adăuga pe Petre Roman, autorul lozincii „industria românească e un morman de fiare vechi”, eroul cântat de fetele de la APACA („nu vrem Kent, cafea, valută, vrem pe Roman să ne --tă”). „Să ne bată”, nu vă gândiți la alte alea...

       Mulți români se mai pot lăuda cu definirea unei perioade lungi de viață în care le-au văzut pe toate, prin expresii ca „de când mama m-a  făcut” sau „de când era mama fată (mare)”. Așa că unii dintre noi, cu toată propaganda TVR pe banii noștri împotriva lui Ceaușescu, cel împușcat pe nedrept, ar fi bine să comparăm ce s-a construit în România în cei 25 de ani de „muncă” a lui Ceaușescu cu ce s-a distrus în România în cei 35 de ani de „domnie” neo-capitalistă sau în 24 de ani sub Constantinescu-Petrov-Klaus. Avantaj Ceaușescu! Urmează Nicușor!

NATO (Nothing After Two O`clock, „lucrăm până la 14.00”), după Trump? 

 

       Fură unii de prin Canada, Gabriel Resources, unii dintre ei și români, care parcă au știut expresia populară românească „a cere cât pe mă-sa”, pretinzându-ne un preț exagerat că n-au putut să facă un mare lac cu cianuri la Roșia Montană. Politicienii se certau și ne speriau cu sentința.

       Presa vândută n-a crâcnit nimic și ne-a vândut gogoși. Nu ne-a spus nimic de prof. univ. dr. Crenguța Leaua, și mamă, de loc din Tg Mureș, lidera echipei care a câștigat pentru România procesul de miliarde cu Gabriel Resources.

       Crenguța Leaua a fondat in 2005 casa de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP", care are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional.

       Alte domenii de expertiză sunt dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, dreptul energiei și resurselor naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ. Procesul Rosia Montană a fost câștigat, de fapt, în consorţiu cu casa de avocatură LALIVE - Geneva.

Crenguța, soția comandorului Leaua, directorul presei militare!

 

       Avocatul și mama Crenguţa Leaua are experienţă vastă în arbitraje internaţionale, până la procesul „Rosia Montană" câştigând împreună cu LALIVE cinci procese de arbitraj pentru România la Curţile de Arbitraj Internaţioanle, în valoare totală de peste 3 miliarde $!!!

       Am lăsat la urmă o expresie interesantă, că doar românii, fără a cunoaște bine capitolul analiză combinatorie din matematică, ce se studiază în cursurile liceale, puteau combina un cuvânt sfânt, mamă, cu un cuvânt diavolesc, al iadului, bătaie. A rezultat expresia românească, nu numai vasluiană „o mamă de bătaie”, adică o bătaie strașnică, zdravănă.

       Mai există sinonimele maică, mamacă, mamaie, muică, neneacă, diminutivele mămică, mămucă, în trecut Mamă eroină (titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață, desființat că era „ceaușist”), mamă vitregă, mamă bună (mamă adevărată), mamă soacră, (în imprecații, amenințări sau în exclamații de mirare, de ciudă, de necaz etc.), mama-dracului (personaj imaginar, socotit a fi mai rău decât dracul), puiul mamei, dragul mamei, odorul mamei, de mama focului (cu mare intensitate) etc. Ne oprim, că și alte etnii mari merită amintite!

Există și Mother Earth Day (ziua Pământului. 22 aprilie)

 

       Englezii folosesc mother [vezi Douglas Harper (2001–2024), „mother”, în Online Etymology Dictionary], dar prin Marea Britanie și mither în scots, mamm în corni, máthair în irlandeză și în galică scoțiană, moir în manx etc. Au apărut ca din pământ adoptive mother, „mamă adoptivă”, and his mother (și mama lui, ca un intensificator pentru un substantiv sau expresie incluzivă, cum ar fi toți, oricine, fiecare etc.), antimother (antimamă, o mamă al cărei comportament este opusul celui așteptat social de la mame), like a mother hawk (ca o mamă șoim, pentru cineva care acordă o atenție extrem de mare; într-un mod extrem de protector), milk-mother (lmamă ce alăptează), motherless (fără mamă, orfan), motherlike (ca o mamă, matern).

       Mai există și motherline (pe linie maternă), mother church (biserica mamă), mother country (țara natală), mother-in-law (soacră, mamă soacră), ba chiar și mother fucker, motherfucker sau mother-fucker (mama dracului, de fapt o înjurătură atestată din 1918, ce provine din implicarea că cineva se culcă cu propria mamă, dar probabil că nu a fost folosită literal decât mai târziu [vezi  „and int motherfucker, n. and int.”, în OED Online  ⁠, Oxford, Oxfordshire: Oxford University Press, launched 2000]) etc.

       Ar fi păcat să uităm de mother nature (mama natură), ca o personificare a naturii, atestată din cca. 1600, mother earth (planeta mamă, Pământul), ca expresie a Pământului ca dătător de viață, cam din 1580 sau mother tongue (Limbă maternă), care a fost atestată încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea.

P laneta mamă, poză făcută de echipajul navei Apollo 11 în drum spre casă (NASA, imagine restaurată de Toby Ord)

 

       În limba franceză există mère și maman, dar prin „hexagon” și mamm în bretonă, méthe în normandă etc., plus mere în valonă în țara vecină, Belgia. Au apărut mintenaș cuvinte compuse sau expresii precum beille mère (soacră), belle-mère (mama vitregă), fête des Mères (ziua mamei), grand-mère (bunică), la nécessité est la mère de l’invention (necesitatea este mama invenției).

       Mai există mère porteuse (mamă purtătoare), mère poule (cloșcă), prudence est mère de sûreté, (prudența este mama siguranței), reine mère (regina mamă), telle mère, telle fille (cum e mama, așa e fiica) sau de mère en fille (de la mamă la fiică), vendre père et mère (a-și vinde și pe tat-su și pe mă-sa), vieille mère (mamă bătrână (istoric după expresia chineză lǎomā – 老媽／老妈, „bătrână servitoare”) etc.

Telle mère, telle fille

 

       În limba germană există pentru mamă Mutter și Mutti, dar și moder în saxonă de jos neerlandeză, Moder în germană de jos, muadda în bavaeză, Mudder în germană de Pennsilvania, Mueter în germană alemannică, Mutta în germană plautdietsch, Muur în frizonă Saterland, Mamm în luxemburgheză, etc.

Brautmutter und Braut (deduceți)

 

       Mutter are și diminutivele Mütterchen, Mütterlein sau Mütterken și este moștenit succesiv din medievalul germanic muoter, din vechiul germanic muoter, din proto-vest-germanicul *mōder, din proto-germanicul *mōdēr, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă” (comparați cu olandezul moeder, englezescul mother, danezul și suedezul moder etc.).

       Cum nemții sunt specialiști în cuvinte compuse, apărură ca din pământ adoptivmutter (mamă adoptivă), Bärenmutter (ursoaica mamă), Bordellmutter (patroana bordelului), Brautmutter (mama miresei), Erdmutter (planeta mamă, Pământul), Gastmutter (mamă ospitalieră), Großmutter sau Grossmutter (bunică) etc.

Și dacă ne mai străduim, mai găsim Hausmutter (mama, stăpâna casei), Kind-Mutter-Bindung (legătura copil-mamă), Kindesmutter (mama copilului), Königinmutter (regina mamă), Mutter-Vater-Kind (mamă-tată-copil), Mutterbild (imaginea mamei), Mutterboden (solul vegetal), Muttergalaxie (galaxia mamă), Mutterhaus (casa maternă), Mutterinstinkt (instinct de mamă), Mutterkuchen (placentă), Mutterliebe (dragoste sau iubire de mamă), Mutterlinie (linie maternă) și alte multe sute de cuvinte. Îi vedeți pe nermți să renunțe la ele? S-ar distruge o limbă! Maternă, na, Macron tată, și nu părintească!

       Rușii folosesc pentru mamă mama - мама (cuvânt existent și în bielorusă, chineză dungan, rusină carpatină, sârbă și ucraineană), matʹ - мать și mati - мати, mamanja – маманя, mamaša – мамаша, mamenʹka – маменька, materʹ – матерь (și în rusină carpatină), roditelʹnica – родительница etc.

Мать с ребёнком (mamă cu copilul)

 

       De exemplu, matʹ - мать și mati – мати sunt moștenite succesiv din vechiul slavic de est mati - мати, din proto-slavicul *mati, din proto-balto-slavicul *mā́ˀtē, din proto-indo-europeanul *méh₂tēr, „mamă” (ca să vedeți ce ușor mă informez, vezi „мать” în Большой толковый словарь, editor-șef С. А. Кузнецов, găzduit la https://gramota.ru/).

       Vă propunem, pentru cunoscătorii de limbă rusă, câteva expresii uzuale „nașpa” din laudele copiilor și înjurăturile unor „foste” fete: мать моя по пояс! (mamei mele îi ajung până la talie!), мать моя в кедах! (mama mea poartă pantofi sport!), мать моя в коньках на босу ногу! (mama poartă patine în picioarele goale!), мать моя женщина! (mama e femeie!), мать моя женщина, вся в саже! (mama mea este o femeie acoperită cu funingine!), мать моя женщина, отец мой мужчина! (mama este femeie, tatăl meu este bărbat!), мать моя с Ярмольником училась! (Mama a studiat cu actorul Yarmolnik!), мать твою… я знал ещё девицей! (mama ta, nenorocitule,..., te-am cunoscut când eram fată!), мать твою в душу в гроб (mama ta, nenorocitule, vedeate-aș în sicriu) etc.

       Prietenul Igor din Irkuțk îmi mai propune: мать твою нехорошо в рот! (mama ta, de spurcat la gură!), в чём мать родила (pe unde te-a făcut mă-ta, cum e la noi „p---a mă-tii”), как мать родила (cum te-a făcut mă-ta, ca la noi „..mama ta care te-a făcut”), выражаться по матери / выразиться по матери (vorbești ca mă-ta), крёстная мать (nașă de botez), кому мать, кому мачеха (pentru unii mumă, pentru alții ciumă, corect mamă vitregă), Москва — кому мать, кому мачеха (Moscova – pentru unii mumă, pentru alții ciumă), Солнце всех не обогреет: кому мать, кому мачеха (soarele nu-i va încălzi pe toți: pentru unii mumă, pentru alții ciumă) etc.

 

 

 

          Mama în (c)arte

 

      Motto: „Sufletele de mamă n-au nicio cumpătare la recunoștință, cum n-au nici la iubire.” (Hortensia Papadat-Bengescu)

 

       Literatura nu putea să nu trateze subiecte legate de mamă. Cuvântul este folosit, de exemplu, de Sadoveanu („Văzu... ochii albaștri și duioși ai mamei care l-a strâns la sân și l-a legănat.”), Sahia („Vocea mamei tremura de plâns.”) sau Coșbuc („Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame/ Nu pot să pună stăvili pornirii unei mame.”).

       Vlahuță folosește metafora icoană, pe care mulți români o mai respectă („Încetul cu încetul, icoana bunei și iubitoarei lui mame i se lămuri în minte...”), dar amintește și de cel rămas fără mamă („Pe mă-sa n-a apucat-o.”). Macedonski folosește sinonimul mumă („Și mumă, frați, prieteni, și toți pe câți iubisem,/ Coprinși de-o jale-adâncă plângându-mă-i vedeam.”).

Mama nu poate fi înlocuită!

 

       De rudele materne ale musiului răsfățat domn Goe amintește inegalabilul Caragiale („Mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă în București.”). Galaction pomenește de o mamă vitregă („Și această mamă vitregă... îi apăruse... ca o madonă a fatalității.”), iar Davidoglu de mama bună („Mama mea bună nu m-ar fi vândut.”).

       Eminescu povestește de o damă care urla precum muma pădurii („Urla prin aerul cernit mama-pădurilor cea nebună.”). Sunt și scriitori ce folosesc înjurătura, nelipsită multor români experți doar în așa ceva, precum Ion Pas („Nu blestema, babo, că te ia mama-dracului.”), care precis s-a luat după Creangă („Dar oare pe acesta cum mama-dracului l-a mai fi chemând?”).

       Am putea continua cu mulți clasici, dar vă recomand poezia Mama de Maria Demetriad, că neomarxiștii și UE ar dori să nu mai folosim numele Maria, eu bucurându-mă că mama și ambele bunici se numeau Maria. Dar despre acest nume în alt articol.

       Poate e mai bine să-l vedeți și să-l ascultați pe Ami Gott, cel care a compus în 2020 o melodie pe versurile poeziei Mama de excepționala Maria Demertriad (https://www.youtube.com/watch?v=yW5TSjMFtvg). Veți observa că între muzică și text e o deplină concordanță.

Schimbăm titlul poeziei în Părinte 1 sau Părinte 2?

 

       Despre mamă puteți citi în Mara de Ioan Slavici, Baltagul lui Sadoveanu (la https://www.youtube.com/watch?v=MWKSkj0cBM8) sau vedeți filmul despre mama și soția Vitoria Lipan). Preferați audiobook (https://www.youtube.com/watch?v=ub1FOjKRxFo)? Și exemplele ar putea continua. Dacă la comentarii ați posta o poezie despre mamă sau ați specifica un link (o adresă) spre un roman audio sau spre o melodie, bine ar fi.

       O poezie care mi-a plăcut și care descrie femeia mamă a satului românesc care acum, în perioada de globalizare, e pe cale de dispariție este cea a lui Virgil Carianopol, pe care o scriu cu plăcere. Mi s-a întâmplat și mie, deoarece mama a decedat cu 6 luni înainte de „a ieși eu pe leafă”!

 

          Cântec pentru mama - Virgil Carianopol

 

Tare necăjită ai fost, mamă,

Iarna, vara, orice timp trecând,

Cât era de frig sau de căldură,

Tot desculță te-am văzut umblând.

N-ai purtat o haină mai ca lumea,

O scurteică veche doar aveai,

Dar și pe aceea totdeauna,

Doar de sărbători o îmbrăcai!

Tu așa si fost de când țin minte,

Pe picioare-ai mers la drum, mereu.

Nici în car nu te suiai de teamă,

Boilor să nu le fie greu.

Ce păcat că n-ai trăit măicuță,

C-ai plecat fără de timp în lut.

Ce pantofi ți-aș fi adus acuma,

Și ce haină ai mai fi avut!

 

       Ar fi cam păcat să nu ascultați aceeași poezie cu excelentul Tudor Gheorghe interpret (https://www.youtube.com/watch?v=Xp21wKmYlZo). Despre mame au scris mulți scriitori celebri. Hugo, în Mizerabilii le descrie pe Fantine și fiica sa Cosette, Fantine chiar și prostituându-se pentru a-i fi bine fiicei. Sunt destule ecranizări ale acestui roman (de exemplu la adresa https://www.youtube.com/watch?v=62TYTiPPKa4, un prim episod).

 

Bunic și nepoată

 

       Chipuri de mame întâlnim și în Coliba unchiului Tom (cartea care a dus la războiul de secesiune). Cum la modă acum e și cartea audio sau audiobook, puteți asculta tolăniți pe un fotoliu sau pe o canapea la adresa https://www.youtube.com/watch?v=G7QXaEttvfI, ba chiar realizând o altă activitate, chiar fiind în tren, în avion sau în automobil, unii, puțini, pe un iaht.

       Am amintit că englezii folosesc pentru mamă mother. În 1988, Robert Ferro, în Al doilea fiu, scria: „Avea ceva din mama lui în el, dar asta pentru că și-a dat seama că până la urmă doar dragostea ei era necondiționată și, în semn de recunoștință, o emulase.” (He had something of his mother in him, but this was because he realized that in the end only her love was unconditional, and in gratitude he had emulated her. [1988, Robert Ferro, Second Son]).

       În engleză se folosește colocvial și mom, prescurtare a cuvântului momma, alt cuvânt pentru „mamă”, în special în SUA, Canada, Africa de Sud, chiar pentru orice femeie respectabilă. În 2017, în Allstate: All Alone‎, se scria: „(vorbește tatăl) Nu o împărtășesc cu mama! Da, mamă?” (spoken by the father: I don't share it with mom! Right, mom? [2017, Allstate: All Alone‎]).

       Francezii folosesc mère și maman. Louis Pergaud, în Joséphine este însărcinată, în Rustice, știri de la țară, scria în 1921: „Mai întâi i-a zis Iosefinei târfă, lucru care nu l-a surprins tare, având în vedere că era fiica mamei sale, […]. (Il traita d’abord Joséphine de putain, chose affirma-t-il qui ne l’étonnait guère attendu qu’elle était la fille de sa mère, […]. [Louis Pergaud, Joséphine est enceinte, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).

Mutter mit Kindern: Le Repos, von William Adolphe Bouguereau

 

 

       Cel mai folosit cuvânt în germană este Mutter. Nava Ebrahimi, în romanul Şaisprezece cuvinte, scria în 2019: „Mama fetei îl trezește în grabă pe bărbatul casei, care tocmai s-a culcat pentru un pui de somn de după-amiază, în timp ce fiica fierbe apă pentru ceai.” (Die Mutter des Mädchens weckt eilig den Mann des Hauses, der sich gerade zu einem Mittagsschläfchen hingelegt hat, während die Tochter Wasser für Tee aufsetzt. [Nava Ebrahimi: Sechzehn Wörter. Roman. btb, München 2019, ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 87]).

       Rușii folosesc, după cum am văzut mai sus, multe denumiri pentru mamă, cel mai obișnuit fiind mat` - мать. Maxim Gorki, în Viața lui Klim Samghin, scria în 1925: „Fiul a mângâiat mâna mamei sale încurcat și a tăcut.” (Сын растерянно гладил руку матери и молчал. [Максим Горький, «Жизнь Клима Самгина», Часть 1, 1925 г., НКРЯ]).

       Maxim Gorki a scris și romanul Mama, după care în 1926 s-a rfăcut un film (https://www.youtube.com/watch?v=HlP9uGQ56ag). Veți vedea că în roman și în film, mama lui Pavel Vlasov este atrasă în conflictul revoluționar atunci când soțul și fiul ei se află în tabere opuse în timpul unei greve a muncitorilor. După ce soțul moare în timpul grevei eșuate, ea trădează ideologia fiului ei pentru a încerca, în zadar, să-i salveze viața. Măcar vedeți filmul...

 

 

 

          Mama în muzică

 

       Motto: „La noi, oltenii, bag de seamă,/ Că nou-născutul orişicui/ Învaţă-ntâi cuvântul «mamă»/ Şi dup-aceea... «mama lui!»" (Oltenească, de Alexandru Clenciu (aprilie, 2000)

 

       Chipul mamei este oglindit ;i în muzică. Să începem cu cei mici, constatând că educatorii au grijă să pregătească multe cântece pentru copii dedicate mamei. Copiii, educatoarele și învățătorii sau profesorii se străduiesc în grădinițe și în primele clase ale școlii cu cântece pe care copiii sa le interpreteze de Ziua Mamei si nu numai.        Aveți de făcut doar un clic pentru a alege câteva melodii (Cantece pentru mama, Cantece pentru mama, Mama - cântece de 8 Martie, cântece pentru mama, Colaj melodii pentru mama, Picături Muzicale - Mama, la mulți ani etc.).

       Folclorul nu se lasă mai prejos. Din cele mai vechi timpuri interporeții începători sau consacrați au în repertoriiile lor și cântece dedicatte mamei. Alegerea dintre aceste comori nu e ușoară. Fiecare cântec are istoria sa și fiecare interpret are propria sa trăire și se străduiește să o transmită celorlalți. Vorbesc despre folclorul autentic, nu de cel făcut pe genunchi în scopuri comerciale.

Macron, UE, de femeie ce ziceți? Dispare?

 

       În copilărie, de la cei din sat am învățat cântecul Mamă, mamă, dor de mamă. Cu oarece ureche muzicală și oarece voce, plus o memorie bună, mi-am însușit rapid melodia și versurile. Cântam cântecul pe deal, pe vale, pe luncă. Dar cel mai bine l-am trăit la vârsta de 21 de ani, când, în ultima vacanță de primăvară fiind, mi-a decedat mama. Nu l-am mai interpretat, l-am cântat doar recitat în gând (https://www.youtube.com/watch?v=bfeyWM5MjhM), ascultând-o doar pe Romica Puceanu.

Comuna Stâlpeni, „ulița gâștei” (cântam pe coclauri)

 

       O puteți asculta și pe Maria Ciobanu, cea care ne amintește că (https://www.youtube.com/watch?v=_YpNWjkjdE4) ,,Doar o mamă poate şti/ Ce e dorul de copii’’. Cântecul se referă la propria trăire, când Ion Dolănescu, tatăl, i l-a „luat” pe Ionuț Dolănescu, fiul celor doi, dându-l spre creștere mamei interpretului, bunica paternă din Perșinari.

       „Măculiță ș-a me' mamă" este un cântec vechi, horit în trecut de către feciorii care plecau în cătănie. Poate vă întrebați cine a lansat cântecul Dă mamă cu biciu-n mine. Cea care l-a lansat, renumita Gabi Luncă, a marcat muzica lăutărească din România. De la trei ani a fost crescută de-o mamă vitregă care-o trata ca pe Cenușăreasa (https://www.youtube.com/watch?v=1fZfUz9APNI). S-a stins răpusă de COVID.

       Puteți căuta ușor în internet sau puteți folosi un simplu clic pentru a alege o melodie din cele ascultate de mine, de la Mirela Vaida - Spune, mamă! (https://www.youtube.com/watch?v=bQQ-GffGRY0), mamă a trei copii, la Steliana Sima cântece pentru mama (https://www.youtube.com/watch?v=0Rl_ODlPvyc).

       Nu numai folclorul e prezent, ci și muzica tinerilor, aici cu Elena Gheorghe (la https://www.youtube.com/watch?v=CJMIDvfkqqU), AMNA Mama (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=UwYzi3XX6pI) sau G. Lobonț (https://www.youtube.com/watch?v=dh0lc5PrBSY) ș.a.

       Revenim ca vârstele fragede cu sinceritatea lor, la Sîrbu Mihaela (https://www.youtube.com/watch?v=Cp79kIuRID4), cu lauda Mama mea e cea mai bună, cu milioane de vizualizări. Ca să nu zică unii că suntem doar naționaliști, serviți și Meghan Trainor – Mother (https://www.youtube.com/watch?v=9coyY-SPIXU).

Și în muzica cultă există lucrări despre mamă, noi exemplificând cu Ravel, Ma mère l’Oye, cu orchestra lui Julian Kuerti (https://www.youtube.com/watch?v=N_ENSdLOblk) sau la pian (https://www.youtube.com/watch?v=kfJqf40vyn8), cu frații Lucas (n. 1993) și Arthur (n. 1996) Jussen, din Olanda.

       Muzica nu se putea încheia decât cu urarea „La mulți ani!” făcută mamei (https://www.youtube.com/watch?v=AhyRugqJJBg), de corul de copii Andantino, pentru care dăm și versurile, poate faceți karaoke, pe care să îl înregistrați și îl trimiteți lui Macron, Uniunii Europene și conducerii USR:

 

       Mama 

Cine mi-a dat viață pe acest pământ?

Care-a fost întâiul, cel mai scump cuvânt?

Cine mă-ngrijește cu drag zi de zi

De rele păzește zilnic pe copii ?

 

Ochii ei veghează și noapte și zi

Și chiar lăcrimează, cine poate sti?

Cine-i bucuria noastră de-a trăi?

Fără tine mamă oare ce aș fi?

 

Refren: ( de 2 ori)

 

De-aș putea să adun stea cu stea

Să le fac un buchet pentru ea,

Să o strâng la piept și s-o sărut aș vrea,

La mulți ani, mămico azi e ziua ta!

 

Ție, mamă scumpă, azi îți mulțumesc,

Și cu tine-aș vrea mereu să mă mândresc,

Că sunt strop de viață din sufletu-ți curat,

Te iubesc nespus și sunt un om bogat.

 

Am inima mică, dar un suflet mare,

Ca să pot iubi ce-i mai de preț sub soare,

Nu vreau bogăție sau nimic în lume.

Dragostea de mamă, totu-i pentru mine!

 

Refren: de 4 ori

 

       Oare fiica primăriței din Câmpulung Muscel ar cânta acest cântec? Am putea să ne gândim la mamă reprezentată în pictură, sculptură sau în alte arte, la cuvântul mamă reprezentat în toponimie (nume de locuri), dar ne oprim aici...

       Cu o mamă în viață sau doar în gând, deoarece „s-a dus prea devreme în lut”, iubiți-o mereu... Să fiți iubiți, că trebuiți, cândva, cumva, cuiva, undeva! Dar să nu fie prea târziu!

       Articolul poate fi citit și în blogul meu din Cronopedia, la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mama-1

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mama-2

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mama-3

       Artricolul în format pdf la:

https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/12403414292?profile=original

(descărcați, păstrați, distribuiți)

 

 

Nițu Constantin (nu sunt boier mare, ci doar un creștin)

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter

http://webdidacticanova.blogspot.ro/ 
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin