RESURSE INTERACTIVE GRATUITE PENTRU UZ DIDACTIC

05.02.2020

Jocuri de cuvite - căsătorie


Jocuri de cuvinte - căsătorie
Geografie lingvistică


Căsătorie

Moto: „Soţia mea, n-am ce să zic,/ Nu pot să zic de ea nimic/ Şi chiar de-aş vrea să zic ceva,/ N-am când să zic, că zice ea.” („Unei soţii”, Mircea Pavelescu din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

Căsătoria, conform  MDA2 (2010), cuvânt format din combinația „căsă  + tor + -ie”, este o „uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii”. Există căsătorie religioasă, oficiată înaintea preotului, căsătorie civilă, încheiată înaintea ofițerului stării civile, căsătorie mixtă, între două persoane de religii sau confesiuni diferite, iar pentru aristocrați uneori o căsătorie morganatică, adică a unui nobil sau a unui principe cu o persoană de o condiție socială inferioară, ca cele ale lui Carol al II-lea (vezi „Regele Carol al II-lea – amoruri scandaloase, corupție și crime”), că de Duda nu ne legăm.
În diferite limbi, uniunii legale, liber consimțite, între un bărbat și o femeie, „stăpâna”, cu excepțiile apărute privind același sex, i se spune:
→ abielu în estonă (din abi, „ajutor” +‎ elu, „timp al vieții”);
→ ægteskab n în daneză, äktenskap n în suedeză (din germanicul de sud sau de jos echtschap,  „căsătorie”);
→ alach f  în romanșă;
→ alliance f în franceză (probabil pentru noile situații cu „părinte 1” și „părinte 2”, o să-mi întreb nepoata Amélie când crește mai mare);
→ amusnutʿyun - ամուսնություն în armeană;
→ avioliitto (din avio-, „marital” +‎ liitto, „uniune”), rekisteröity (înregistrat), parisuhde (din pari, „cuplu”, +‎ suhde, „relație”) în finlandeză, ultima definiție probabil pentru noile cazuri;
→ bia - বিয়া în assameză;
→ bibah - বিবাহ în bengali;
→ bihā - बिहा în nepaleză;
→ brak - брак m în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, brak în croată (din proto-slavicul *borkъ, din *bьrati, „a lua” +‎ *-kъ);
→ byAh - ब्याह în hindi;
→ casamento m în portugheză și în galiciană (din vechiul portughez casamento, din latinescul casa, „casă”), căsătorie f  în română;
→ cut - စုတ် în burma;
→ edzeco, geedzeco în esperanto;
→ Ehe f în germană (din germanicele medievale ē, ēwe, din vechiul german ēwa, din proto-germanicele *aiwǭ, *aiwaz, “lege, obicei”, din proto-indo-europeanul *h₂óyu ~ *h₂yéws);
→ ekteskap n în norvegiană [din ekte, „adevărat” (din germanul medieval echt), +‎ -skap, „anexare”];
→ evlilik în turcă (din evli, „căsătorit”, +‎ -lik);
→ ezdevāj - ازدواج‏‎ în persană (din arabicul izdiwāj - اِزْدِوَاج‎, din rădăcina z-w-j -  ز و ج), izdivoj - издивоҷ în tadjică;
→ ezkontza în bască;
→ gaan-dtàeng-ngaan - การแต่งงาน în thai;
→ gámos - γάμος m în greacă (din grecul antic gámos - γάμος, din proto-indo-europeanul * ǵeme-, „a se căsători”);
→ gerlelt - гэрлэлт în mongolă;
→ giftemål n în norvegiană și în daneză (din vechiul danez giftermaal, danezul modern giftermål, din vechiul nordic giptarmál);
→ gyeolhon  結婚 în coreeană;
→ házasság în maghiară (házas + -ság; házas din ház +‎ -as, din proto-fino-ugricul *kota, „cort, colibă, casă”);
→ Heirat f în germană, heyrat - הייראַט‏‎ în idiș (din germanul medieval hīrāt, din vechiul german hīrāt);
→ hjónaband n în islandeză, hjúnaband n, hjúnalag n, hjúnaskapur m în feroeză;
→ hôn nhân, sự cưới xin, sự kết hôn, lể cưới în vietnameză;
→ hūnyīn - 婚姻, jiéhūn - 結婚 în chineză;
→ huwelijk f în olandeză, huwelik în africană (din olandezele medievale huwelic, huweleec, compuse din huwen, „a se căsători”, + leec, „cântând; jucând un joc”, cu referire inițială la celebrarea căsătoriei);
→ kaːn sŏm rōt - ການສົມຣົດ în laoțiană;
→ kaa riəp kaa - ការរៀបការ în kmeră;
→ kalyāṇam - கல்யாணம் în tamilă;
→ kekkon - けっこん în japoneză;
→ korc̣ineba - ქორწინება în gruzină;
→ lagna - लग्न n în marathi;
→ lai f în romanșă;
→ laulība f în letonă;
→ lètg f, letg f în romanșă;
→ mairiage în galica scoțiană, mariaedje m în valonă, mariage m în franceză, maridatge m în occitană, marriage în engleză (marriage din englezul medieval mariage, din vechiul francez mariage, din marier, „a se căsători”, din latinul marītō, „a se căsători”), din maritus, „iubit nupțial”, din mas, „bărbat, masculin, de sex bărbătesc”; echivalent cu marry +‎ -age);
→ małżeństwo n în poloneză (małżeń, „soț”, + stwo), manželství n în cehă și în slovacă (manžel, „soț”, +‎ -ství);

→ mārenatanga în maori;
→ mariteso în novială;
→ martesë f în albaneză;
→ matrimoni m în catalană și în romanșă, matrimòni m în occitană, matrimonio m în italiană, spaniolă și galiciană, matrimónio, matrimônio în portugheză. matrimoniu m în asturiană, matrimonium n în latină, matrimony în engleză (toate, pe diferite căi, din  latinul mātrimōnium, „căsătorie”, din māter, „mamă” +‎ -mōnium, „obligație”);
→ ndoa în suaheli;
→ nekâh - نکاح‏‎ în persană, neke - неке în cazahă, nigah în azeră, nika în turcmenă, nikâh în turcă, nike - нике în chirghiză, nikoh - никоҳ în tadjică, nikoh în uzbecă (toate din persanul nekâh - نکاح‏‎);
nisu'in - נישואים‏‎ în ebraică;
→ nozze pl în italiană (din latinul nūptiae, din nūptus, „căsătorit; acoperit”, +‎ -iae);
→ odrúžennja - одруження n în ucraineană;
→ perkahwinan, pernikahan în malai;
→ pernikahan, perkawinan în indoneziană;
→ poosey m în manxi;
→ pòsadh m în galeză, pósadh m în irlandeză;
→ śādī - شادی‏‎ f în urdu, śādī - शादी f  în hindi;
→ santuoka f în lituaniană;
→ šljub - шлюб m în belarusă și în ucraineană;
→ sňatek m în cehă;
→ sobáš m în slovacă;
→ sposalizio m în italiană;
→ suprúžestvo - супружество n în rusă;
→ szolodujzséné în țigănească;
→ tsvdadatsvsdodi - ᏨᏓᏓᏨᏍᏙᏗ în șeroki;
→ viāh - ਵਿਆਹ în pandzabi, vivāh - وواہ‏‎ în urdu, vivāh – विवाह în hindi, în sindhi și în sanscrită;
→ vivāhajīvitaṃ - വിവാഹജീവിതം în malaieziană;
→ wedlock în engleză;
→ zakonska zveza f în slovenă;
→ zamúžestvo - замужество n în rusă;
→ zawāj - زواج‏‎ m în arabă;
→ ženítba - женитба f în bulgară, ženítʹba, jenitba - женитьба f în rusă;
→ żwieġ m în malteză (din arabicul zawāj - زَوَاج‎, „căsătorie”).
Și iată că dicționarul Cambridge (english Cambridge dictionary) dă definiția modernă a căsătoriei (marriage - a legally accepted relationship between two people in which they live together, or the official ceremony that results in this), adică, pe românește „căsătorie – o relație legal acceptată între două persoane care trăiesc împreună sau ceremonialul oficial care are ca rezultat acest lucru”, dispărând cuvintele de bărbat și femeie.
Cred că și dicționarul Oxford l-a schimbat, că ne atrăgea atenția (vezi AICI)! Și acolo veți citi că definiția nemodificată [At the moment, the Oxford English Dictionary (OED) still defines marriage as being a “formal union of a man and a woman, typically as recognised by law, by which they become husband and wife.”], adică „În acest moment, Oxford English Dictionary (OED) încă definește căsătoria ca fiind o „uniune formală a unui bărbat și a unei femei, de obicei recunoscută de lege, prin care ei devin soț și soție.” Succes, băieți și fete! Și partidul USR gândește la fel și e votat de tinerii români!
Trecând noi Canalul Mânecii, constatăm că francezii au modificat deja definiția din Larousse, împăcându-i pe toți [mariage - acte solennel par lequel un homme et une femme (ou, dans certains pays, deux personnes de même sexe) établissent entre eux une union dont les conditions, les effets et la dissolution sont régis par le Code civil (mariage civil) ou par les lois religieuses (mariage religieux); union ainsi établie], adică, pe românește „căsătorie - act solemn prin care un bărbat și o femeie (sau, în unele țări, două persoane de același sex) stabilesc între ele o uniune ale cărei condiții, efecte și anulare sunt reglementate de Codul civil (căsătoria civilă) sau de legi religioase (căsătoria religioasă); unire astfel constituită”. Asta e!

Căsătoria în (c)arte

Moto: „Mamă! Tată! Ard de dor!/ Am decis să mă însor/ Cu fata lui moş Arvinte,/ Că-i frumoasă şi cuminte” („Să mă-nsor?” de Ion Pribeagu)

Deoarece acest site nu îmi permite postarea imaginilor, vă rog să citiți articolul la adresa:


Adept al familiei tradiționale, Constantin NIŢU
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu