Jocuri de cuvinte - bou
Geografie lingvistică
Boul
Moto: „La alegerea din urmă/ Am votat cu toţi o turmă/ Dar se pare că mai nou/ Vom vota bou după bou.” (Votul uninominal, de Dan Norea din „Epi... Gramatica, Uite popa, nu e popa, am intrat şi-n Europa”, 2007)
La foarte mulți kilometri este comuna mea natală (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1, vezi „Dor de acasă”), Stâlpeni, județul Argeș de localitatea de naștere a lui Gheorghe Roșoga, Butoiești, Mehedinți. La adresa https://www.youtube.com/watch?v=vr94zcIJVoo, în cântecul Gheorghe pomenește de boii Bujor și Prian. Frații tatălui, Ion și Vasile, aveau boi și căruțe. Culmea e că unul din boii unchiului Ion se numea Bujor, iar un bou al unchiului Vasile se numea Prian.
Pe „ulița gâștei”, acum strada Primăriei, nimeni nu avea boi
Bujor e numele plantei erbacee și florii cu acelaș nume, pe care o știți toți, după DEX '09 (2009) moștenit din bulgărescul božur, iar după MDA2 (2010) moștenit din vechiul cuvânt slavonic bujour - бужоур. Prian vine de la adjectivul prian, însemnând, vorbind despre vite, „care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare (de obicei albe)”. În joc cu cuvintele am scris și despre vacă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/11/jocuri-de-cuvinte-vaca.html), fiind eu „de la coada vacii”.
Cuvântul prian este scris în limba română prima dată de Cihac (1825, Iași – 1887, Mainz) în Dictionnaire d'étymologie daco-romane, Frankfurt pe Main & Berlin & București, 1870, 1879. După DEX '09 (2009) ar fi de etimologie necunoscută, dar după MDA2 (2010) ar deriva din prin + -an. Șăineanu susținea că e de „origină necunoscută” [Șăineanu, ed. VI (1929)], dar după un deceniu, Scriban făcea trimiteri la sârbă și latină „prián, -ă adj., pl. prienĭ, priene (cp. cu sîrb. prijan, prieten). La păr porumb cu pete albe, vorbind de boĭ. – În Gorj priŭ, prie (cp. cu lat. privus, deosebit)” [Scriban (1939)]. Vorbe....
Să revenim la bou. Cuvântul este scris prima dată în limba română de Coresi. Este taurul castrat, masculul vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). După DEX '09 (2009) etimologia este „lat. bovus (= bos, bovis)”, după MDA2 (2010) „E lat pop *bovus, -um”, după Șăineanu, ed. VI (1929) „lat. bovem” etc.
Mai elaborat, cuvântul bou este moștenit din cuvântul latin bōvem, acuzativ singular al lui bōs, posibil prin rădăcina latină vulgară *bovum. Latinescul bōs este neregulat, alterat pentru așteptatul **vōs/**ūs, acuzativ **vom, tulpină oblică **vov-, derivat din proto-italicul *gʷōs, aista din proto-indo-europeanul *gʷṓws, care a dat și grecescul antic boûs – βοῦς, „vacă, bou, vite; scut”, sanscritul go - गो (nominativ singular gaúḥ), „vacă, bou, vite”, și englezescul cow, „vacă”.
În câteva limbi boului îi corespund cuvintele:
❁ afunas în chaoui;
❁ aúhsa - 𐌰𐌿𐌷𐍃𐌰 în gotică;
❁ azger în kabilă;
❁ bail - बैल în hindusă;
❁ bâgara în sango;
❁ bees în afrikaans, bèf în creolă guadelupeză și în creolă haïtiană, beu în métchif, bo în friuliană, bó în irlandeză, bò thiến în vietnameză, bœu în normandă, bœuf în franceză (din medievalul francez bœuf, din vechile franceze buef, boef, din latinescul bovem), bôf în franco-provensală, boi în galiciană și în portugheză, boie în corsicană, bou în aromână, catalană și română, boûs - βοῦς în greacă antică, bov în romanșă, bove în interlingua și în italiană, bovis în latină, bovo în esperanto, bovo, bovulo în ido, bue în italiană, buë în picardă, bueyy în spaniolă, buòu în occitană sau provensală (toate în final din latinescul bovem, acuzativ al lui bōs, „taur”, din proto-italicul *gʷōs, din proto-indo-europeanul *gʷṓws, „vită”);
❁ bik - бик în bulgară, macedoneană și sârbă („taur”, din proto-slavicul *bykъ, „taur”), kastrirano bice - кастрирано биче, kastriran bik - кастриран бик în bulgară, bic în română (regional taur, mânzat);
❁ bullock în engleză (din medievalul englez bullok, din vechiul englezesc bulluc, corespunzând lui bull, „taur”, + -ock, sufix diminutival);
❁ burru în sami de nord;
❁ cᵒə́ în ubică:
❁ damh în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez dam, „bou, cerb”, din proto-celticul *damos, din proto-indo-europeanul *dm̥h₂-ó-, „taur”);
❁ ejen în bretonă;
❁ ez - եզ în armeană;
❁ ɛnatɛ în agni;
❁ farelami în solrésol;
❁ ga în kurdă și în zazaki;
❁ guruv, goro în țigănească;
❁ härg, nuumhärg în estonă, härkä în finlandeză (din proto-finicul *härkä);
❁ hrīþer în engleză veche;
❁ hwangso - 황소 în coreeană;
❁ idi în bască;
❁ ikrezuunajaftolye în kotava;
❁ jautis în lituaniană (în cele din urmă, de la proto-indo-europeanul *yewg-, „a pune la jug, a înhăma, a alătura”);
❁ jiān - 犍, niú - 牛 în chineză;
❁ ka în albaneză;
❁ kabatiógi în pirahã;
❁ karné ng baka în tagalogă;
❁ kaw în sranan;
❁ kobist în frizonă;
❁ kyosei ōshi - 去勢雄牛 (きょせいおうし) în japoneză;
❁ lembu în malai;
❁ mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană;
❁ málúù în joruba;
❁ mfulwa mɓe, mfulwa mbe, mɓe, mbe în shingazidja;
❁ misi în bambara;
❁ naafo în gurenne;
❁ nautakjöt, geldnaut în islandeză;
❁ neyt, tarvur în feroeză;
❁ ng’ombe în swahili;
❁ nöt, stut în suedeză;
Two oxen
❁ Ochse în germană (din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, din proto-vest-germanicul *ohsō, din proto-germanicul *uhsô, din proto-indo-europeanul *uksḗn), ochse wołek în poloneză, oks - אָקס în idiș, okse în frizonă, okse, kastreret okse în daneză, okse, kastrert okse în norvegiană, okso în esperanto, os în neerlandeză, Osse în germană de jos (niederdeutsch), ox în engleză (din medievalul englez oxe, din vechiul englez oxa, din proto-vest-germanicul *ohsō, etc.), oxe în suedeză, uxi în islandeză;
Cuvântul bou în diferite limbi
❁ ögiz - оьгиз în nogaï, ögiz - өгіз în cazahă, oğus - оҕус în iakută, ögüz - ёгюз în karatchaï-balkară, ögüz - оьгюз în kumică, öguz - өгүз în kârgâză, ögüz în tătară crimeană, ökör în maghiară (din limbile ogurice, grupul huno-proto-bulgar, din proto-turcicul *öküŕ, „taur”), öküz în azeră, găgăuză, turcă și turcmenă (din turcicul otoman öküz - اوكوز, „bou”, din proto-turcicul *öküŕ, „bou”), văk̬ăr - вӑкӑр în ciuvașă, üher - үхэр în mongolă;
❁ omby, aomby în malgașă;
❁ rund, stierkalf în neerlandeză;
❁ sapi, lembu muda, lembu kebiri în indoneziană;
❁ sar - сар în buriată;
❁ shor - שור în ebraică;
❁ sığır în turcă („vită”, din turcicul otoman ,صیغیر, „bou, bovină”, din proto-turcicul *sïgïr, „vacă”; înrudit cu karakanidul sïγïr, , „vacă”, cazahul siyr - сиыр, tătarul sıyer - сыер, nogaiul sıyır - сыйыр, kumikul sıyır - сыйыр, uzbecul sigir și turcmenul sygyr, „vacă”);
❁ steer în engleză (din medievalele engleze steere, stere, steor, din vechile engleze stēor, stȳr, „îndrumare; direcţie”);
❁ taur în română, taurus în convenții internaționale Bos (wikispecii), torə în neo-aramaică assiriană, toro în atikamekw (toate în final din latinescul taurus, acesta din proto-indo-europeanul *táwros);
❁ ṯūr - ثُور în arabă;
❁ varzâ - گاو, ورزا în persană;
❁ vērsis în letonă;
❁ vil - віл în ucraineană, vo - во în sârbă și în sârbo-croată, vo în bosniacă și în croată, vol - вол în bielorusă, bulgară, macedoneană, rusă și sârbă, vol în slovenă, vôl în slovacă, vol, vola în croată, vůl în cehă, wół în poloneză (din proto-slavicul *volъ, „bou”, din proto-balto-slavicul *wálas, „bou, vită”);
❁ vódi - βόδι în greacă (din grecescul bizantin bódin - βόδιν, din grecescul koine boḯdion - βοΐδιον, diminutiv din grecescul antic boûs – βοῦς, „bou”);
❁ wakax în maya yucatèque;
❁ xari - ხარი în gruzină;
❁ ych în velșă (din medievalul velș ychen, din proto-britonicul *uxī, din *uxsū - comparați cu cornișul ohen pl., bretonul oc’hen pl. -, din proto-celticul *uxsū, din proto-indo-europeanul *uksḗn, „taur”).
Boul în viață și în lume
Moto: „Boul azi s-a cununat/ Dup-un ritual mai nou;/ Taurul nu l-a urmat/ Că de... el nu este bou.” (Despre masculii bovini, de Florea Ştefănescu, 2006)
Cele scrise despre „vacă în lume și în viață” sunt perfect valabile sau adevărate și pe aici (vezi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/11/jocuri-de-cuvinte-vaca.html). Un bou (plural boi), cunoscut și sub numele de taur castrat, este o bovină, dresat și folosit ca animal de tracțiune. Boii sunt în mod obișnuit tauri adulți castrați. Castrarea inhibă testosteronul și agresivitatea, ceea ce îi face pe boi docili și mai siguri de a lucra cu ei.
Ca să știe copiii „de asafalt”, boii sunt folosiți pentru arat, pentru transport (tragerea de care sau căruțe), în trecut pentru treieratul cerealelor prin călcare sau chiar la irigații. Boii pot fi folosiți și pentru a deplasa buștenii în păduri prin tragere cu alunecare pe pământ, în special în tăierile cu impact redus, tăiate selectiv. Vremuri!
Căruță cu un bou în Punjabi, India
Boii sunt de obicei înjugați în perechi. Lucrările ușoare, cum ar fi transportarea articolelor de uz casnic pe drumuri bune, ar putea necesita doar o pereche, în timp ce pentru lucrări mai grele, se adăugau perechi suplimentare după caz. O „grupă de boi” folosită pentru o încărcătură grea pe teren dificil putea depăși nouă sau zece perechi de boi.
Grupă de perechi de boi în Australia
Se crede că domesticirea a avut loc acum 10.000 de ani, dar că boii ar fi fost înhămați și puși la lucru în jurul anului 4000 î.Hr. Boii, buni „lucrători”, sunt învățați să răspundă la semnalele chirigiului, „șef de atelaj (căruță)”. Aceste semnale sunt date prin comandă orală, prin „cea!” (spre dreapta) sau „hăis” (spre stânga). Chirigiul are și un bici sau o nuia și un limbaj „aparte”.
Bœuf Gras la carnavalul de la New Orleans
Ca să vă distrați, mai puteți citi sau vizualiza destule, printr-un simplu clic pe: strămoșii Aurochs (Bos primigenius), Bullock cart (ox-cart, „căruță cu boi”), Bullocky (ox-driver, teamster, „chirigiu”), Ox (zodiac), Ox în mitologia chineză, Ox-wagon (bullock wagon), Oxtail, Ridge and furrow, Boeuf gras sau pe „BULLOCK” în Cambridge English Dictionary. Succes!
Bœuf Gras (Boeuf gras, „boul gras”) este o figură festivă importantă pe care măcelarii o afișează sau cu care defilează solemn pe muzică, de obicei în timpul unui carnaval. Poate fi o reprezentare sculptată a unui animal viu, a unui bou adevărat sau a unei vaci.
Boul în expresii (pamflet)
Moto: „Ea n-a început furatul/ De la ou sau trei coceni/ Ci, a-mpins-o necuratul/ Spre un bou... din Cotroceni!” (Cine fură azi un bou, mâine va fura o ţară, de George Ceauşu; să fie Nuți?)
În afară de epitetul injurios „- Boule!” sau metafora la adresa unui bărbat, de exemplu „boul de Cîțu s-a îmbătat și a fost arestat în Iowa”, adică matrafoxat, boul întră în multe alte expresii. Lui Șoșoacă și lui Simion, lui Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, îndrumați de Gîdea CNN, „nu prea le sunt toți boii acasă”, adică uneori sunt rău dispuși de propriile lor acțiuni și ziceri.
„O, prea” înțeleptule!
Mulți politicieni „s-au dus la doctorat boi și s-au întors vaci”, prinzându-i Șercan cu cioara vopsită de plagiate. Păi acolo au fost îndrumați de Dâncu, de Maior, ba și de „juristul militar” Oprea, fostul izmenar fiind trecut în magistratură fără a judeca un proces sau fără a cerceta ca procuror militar vreun caz de infracțiune. Și are omul pensie de magistrat militar!
Ba s-a vrut și profesor universitar, plus conducător de doctorat pe, sanchi, securitatea cât pe ce națională, dar s-au prins aiștia și l-au păfugat de nu știe omul ce să mai facă. El a ținut locul de prim-sinistru al lui Ponta și s-a remarcat prin creșterea salariilor demnitarilor la maxim, potrivit defunctei legi a salarizării, dând o ordonanță de rapiditate!
Și să vezi că, repetat, au votat parlamentarii pe repede înainte creșterea salariilor primarilor cu 25%. Cu pensiile hotărâră ceva (mie 5,2%), că s-au certat pe procente de indexare, nu de mărire. Au votat creșterea salariului minim, și nu s-au speriat de ce au câștigat demnitarii, că lor li s-a mărit gras salariile, deoarece creșterea unui salariu minim se înmulțește la ei cu 13 pentru Ion de Poplaca, cu 12,5 pentru Ciucă, Ciolacu & Co, cu 12 pentru siniștri și parlamentari ș.a.m.d.
Așa că pe noi, pensionarii, cu atitudinea lor, au reușit „să ne scoată din boii noștri”, adică să ne enerveze. La dorința lui Jules Werner, cu toate că la alegeri PSD-ul a ieșit pe primul loc, a îndemnat PNL, numindu-l pe șomerul Orban cel fără un an de muncă în meseria lui „să-și bage boii în jug cu USR-ul” și ați văzut ce a ieșit. PNRR! A optat apoi pentru cel care a fost trimis să studieze în Iowa, că în gimnaziu „a intrat bou și a ieșit vacă”, n-a reușit la treaptă, dar fu băgat pe blat la liceu, mutat de la profesională.
Cam așa s-a întors și din Iowa, unde a fost și arestat, penal așadar, de nu știe nici cine i-a plătit studiile, dar Ion de Poplaca l-a pus, la indicații, prim-sinistru. Văzând Ion cum mere treaba, a trecut la noua coaliție, a hotărât venirea lui Ciucă al unora care l-au decorat, și „punerea la jug a PNL și PSD”, cu hățurile întâi la la PNL, chirigiu Ciucă, apoi la PSD, chirigiu Ciolacu. Greu jugul ăsta, mai ales cu Shengen, de care scrisei despre pozițiile Olandei și Suediei (în „Jocuri de cuvinte – clipă”, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-clipa). Na, că nici Austria nu ne vrea, admite doar buștenii... ca imigranți (despre Schengen la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen).
Ion „lasă guvernul în boii lui”, adică îl lasă în pace, el joacă golf, se plimbă și intervine doar cu valoarea procentuală de 15% de indexare a pensiilor. Așa, ca să-i enerveze pe Budăi și Ciolacul lui. Că Ion „mergea ca cu boii”, lues, „încet”, cu tratativele cu Olanda, Suedia, măcar cu regii lor, apoi cu Austria, că ar putea să îl ajute și prințul actor sau actorul prinț Duda, căruia i se potrivește ca o mănușă poezia lui Păunescu Actorul (vezi la https://www.youtube.com/watch?v=GDO2u4eIzxE), aici în interpretarea lui Vasile Șeicaru (e și un președinte actor).
Ocolul Pământului în două mandate
Că cu creșterile astea de prețuri, parcă „ni se iau boii de dinainte”, adică cineva ne sărăcește, de nici nu știi cine! Că de, suntem în România meditată prezidențial, în România lucrului bine făcut doar pentru palatul lui, cu hotărîrea lui Ciucă, unde „bogații te învață cum să faci foamea și economia de energie, trădătorii te învață cum să-ți iubești țara, iar hoții să fii cinstit”.
De „bou-vagon” știți, că de el știu bine cei expulzați din Banat în Bărăgan, care au fost îmbarcați cu animale și căruțe,abia acum aflând noi ororile regimului comunist. Unii dau vina pe ruși. Nu, șogorilor, românii noștri au fost, ăia care au venit cu trupele sovietice.
Conducătorul meu de doctorat, Marton, și-a dat doctoratul atunci la academia militară, în fotogrammetrie. A fost criticat de doi români că a îndrăznit să scrie la bibliografie numele a doi specialiști germani și atât i-a fost. Cei doi români l-au făcut retrograd. Noroc cu unul din consilierii sovietici la academie, și el cu doctoratul în fotogrammetrie, care a spus că la baza tezei sale au fost lucrările și cercetările celor doi specialiști germani, care nu aveau nicio legătură cu Hitler. De bou-vagon și de vagoane descoperite știm și noi, foștii militari, dar în vagoane am îmbarcat tunuri, tancuri, instalații de lansare etc. Și alde Ciolacu (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY) ne face nesimțiți.
Zicala „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou” este specifică teritoriului danubiano-pontic și am băgat-o la cap încă în „cei șapte ani de-acasă”, repetată în școala primară și în cea gimnazială, în primul an de liceu la Câmpulung Muscel. Că în clasa a IX-a m-am mutat la liceul militar la Câmpulung Moldovenesc, tot prin examen. Începute cursurile abia la 1 noiembrie 1956, am primit căciulă și haine noi! Și într-o seară de noiembrie, întuneric pe platou fiind, unul din anii mai mari a trecut pe lângă formație mi-a smuls căciula de pe cap, a lăsat vechitura lui jos, și pe-aici ți-e drumul în întuneric. Am rămas cu „ochii de bou”, adică metaforic, cu ochii mari și lipsiți de expresie, ca ai boului. Nu învățase omul zicala! Așa am învățat ce e completare în armată, unde nu se fura, ci doar se completa. Noroc cu plutonierul de companie, care mi-a schimbat vechitura pe o căciulă nouă, scoasă din depozit! Și mi-am scris numele cu creion chimic pe căptușeală!
La cursul de cartografie digitală din 1978 de la universitatea din Hamburg, că de atunci mă ocupam de digitalizare, am povestit întâmplarea colegului căpitan Boileau, din arma geniu, vorbindu-i despre liceul militar. La discutarea zicalei de mai sus Jean mi-a spus că și francezii au o zicală asemănătoare, dar cu sens diferit, donner un œuf pour avoir un bœuf, „dăruiește azi un ou, să primești apoi un bou”, care nu mai necesită explicații!
Ajungem la familia de cuvinte legată de bou: car cu boi, căruță cu boi, corn de bou, a face pe boul, muncește ca un bou, limbă de bou, coadă de bou (o mâncare specială se face în Oltenia), a pune carul inaintea boilor, plug tras de boi, picior de bou, bour etc.
În engleză există ox, „bou”, bullock, „taur”, și steer, „bou mânat”, dar în Insulele Britanice sunt și bó în irlandeză, ohen pl., în corni, damh în galică scoțiană și în irlandeză, mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană, ych în velșă etc. Rămânând doar la ox, „bou”, așa e numit orice taur castrat, orice mascul bovin din genul Bos, dar și carnea animalului, pe lângă neat beef.
Au apărut cuvinte compuse și expresii, precum: dumb as an ox (mut ca un bou); grunting ox (arhaic, iak); have the black ox tread on one's foot (să-l calce boul negru pe picior; învechit, a avea probleme cu cineva;, a avea o durere sau nenorocire); Indian ox (zebu); know someone from Adam's off ox (a cunoaște pe cineva de la boul lui Adam; a-l cunoaște de-o viață); near ox (boul din stânga din pereche, boul de hăis); off ox (boul din dreapta din pereche, boul de cea); one hair of a woman can draw more than a hundred pair of oxen (un fir de păr de femeie poate trage mai mult ca o sută de perechi de boi; adică femeile au o mare influență asupra partenerilor sau soților lor și ăștia pot face orice pentru ele); ox-butt (învechit, căruța trasă de boi); ox-eye (ochi de bou, ochi mare): ox-eye daisy (margaretă, ochiul boului); strong as an ox (puternic ca un bou); wild ox (bou sălbatic) etc.
Malle Gaur (asiatic wild ox, bou asiatic sălbatic)
În franceză există bœuf, dar în hexagon și bœu în normandă, bôf în franco-provensală, oc’hen pl. în bretonă, buë în picardă, buòu în occitană sau provensală, ejen în bretonă etc. Francezii numesc bœuf: taurul castrat sau boul; (în zootehnie, zoologie) animalul din specia domesticită Bos taurus; (în zoologie) animal din genul Bos, inclusiv speciile domesticite Bos taurus, zebu și specia dispărută auroch; carnea de vită destinată consumului uman; (literar) taurul; (în muzică) sesiune muzicală improvizată la care se pot alătura diverși muzicieni; (argou arhaic) regele unui pachet de cărți; (argou arhaic) al doilea cizmar, croitor care face piese mari; (argo arhaic) bou mic: muncitor care începe realizarea unei piese; (argou arhaic) în jargonul tipografilor, proastă dispoziție, mânie; (în Quebec, popular) agentul de poliție; (colocvial) om foarte corpolent; (colocvial) om prost, fără finețe; (familiar) vehicul lent; un joc de cărți în Canada; (în heraldică) parte reprezentând animalul cu același nume din stemă. Bogată limbă!
Din măria sa bœuf au derivat: ragoût de bœuf (tocăniță de vită); arrête-bœuf (obstacol pentru oprirea vitelor); avoir son bœuf (a-și avea boul său, a se mânia); bise à décorner les bœufs (sărut pentru a tăia coarnele boului); bœuf de Kobé (carne de vită de Kobe); bœuf de trait (bou de tras); bœuf domestique (bou domestic); bœuf stroganoff (friptură de vită Stroganov); char à bœufs (car cu boi); donner un œuf pour avoir un bœuf (a da un ou pentru a primi un bou, fă unn dar ieftin, poate primești unul mai scump); fort comme un bœuf (puternic ca un bou) etc.
Bœuf stroganoff
Există Ochse în germană și Osse în germana de jos (niederdeutsch). Din Ochse au derivat: Ochsenauge (ochi de boi); Ochsenbraten (friptură de vită); Ochsenfleisch (carne de vită); Ochsengespann (pereche de boi); Ochsenkopf (cap de bou); Ochsenmaul (gură de bou); Ochsenschwanz (coadă de bou); Ochsenwagen (car cu boi); Ochsenzunge (limbă de bou) etc.
Ochsen ziehen einen Wagen (boii trag o căruță)
În rusă există vol - вол, ca și în bielorusă, bulgară, macedoneană și sârbă. Au și rușii cuvinte cu aceeași rădăcină sau expresii, precum: воловий (de bou, adjectiv – прилагательное); rabotat` kak vol - работать как вол (a munci ca un bou, a munci din greu); pahat` kak vol - пахать как вол (a ara ca un bou, a face munci foarte grele) etc.
Volî - Волы (boi)
Boul în (c)arte
Moto: „Eu sunt bou şi trag din greu/ Pe când omul dă cu biciul,/ De-aia mă întreb mereu:/ Până când suport supliciul?/ Şi-i răspunde un ecou:/ Tragi din greu cât timp eşti bou.” (Un fel de fabulă, hexagramă de Florea Ştefănescu, 2002)
Agârbiceanu ne-a reamintit că la început boul a fost sălbatic, necastrat, de fapt un taur șturlubatic („Prin munții și pădurile bătrâne... trăia un bou sălbatic”). Fiind eu din zonă de deal, unde boii erau la putere, i-am dat dreptate lui Camilar („Boii, trăgând brazda la deal, păreau a sta pe loc, așa de încet urcau.”).
Lumpenproletarul Pas, despre care am mai scris, ajuns în academie fără studii, când Blaga a fost exclus, se plângea de autoritatea locală („Primarul de la noi/ Ne înjugă ca pe boi/ Și ară câmpul cu noi,/ De râd și boii de noi.”). În schimb Sadoveanu era doar un observator sau informator („Se vedeau pluguri cu boi plăvani”).
George Coșbuc era un bun analist și cronicar al vieții satului românesc, relatând despre idila și sentimentul unei tinere („Pocnind din bici pe lângă boi,/ În zori de zi el a trecut/ Cu plugul pe la noi.”), poezia devenind romanță (https://www.youtube.com/watch?v=-uE8IiU4pSc).
Car cu boi, de Nicolae Grigorescu, ulei pe pânză, 65 X 80,5 cm
Creangă, cu gândul la expresia „a nu-i fi toți boii acasă”, la indispoziție, a scris: „Lui moș Nichifor acestea nu-i prea veneau la socoteală și de aceea nu-i erau acum mai niciodată boii acasă.”
Despre boul-de-apă sau boul-bălții, gândac de apă, Macedonski scria: „Boul-bălții, gândac dintre cei de tot mici, dar al cărui cântec răsună departe, sare de un sfert de stânjen în sus sau, cu iuțeli ca ale clipirilor, sgârie oglinda tihnită a apelor.”
Grigore Alexandrescu are fabula Boul și vițelul, pe care o puteți citi sau reciti la adresa https://www.povesti-pentru-copii.com/fabule/grigore-alexandrescu/boul-si-vitelul.html. Caragiale a răspuns și el la provocare (vezi la adresa https://ro.wikisource.org/wiki/Boul_%C8%99i_vi%C8%9Belul_(Caragiale). Vedeți diferențele.
Scriitorii străini nu au neglijat boul. În engleză există ox, „bou”, bullock, „taur”, și steer, „bou mânat”, dar în Insulele Britanice sunt și bó în irlandeză, ohen pl., în corni, damh în galică scoțiană și în irlandeză, mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană, ych în velșă etc.
Oprindu-ne la bullock, „taur, bou”, apăru bullock cart, „car cu boi, căruță”, despre care G. T. Porter, în Railway Magazine, din noiembrie și decembrie 1943, în articolul „Liniile din fața liniilor din Birmania”, scria: „Afară, dincolo de curtea stației coapte de soare, o moară de orez se zărea în depărtare, iar kamalii transpirați descărcau saci de orez din căruțele trase de boi.” (Outside, beyond the sun-baked station yard, a rice mill chugged away in the distance, and sweating coolies unloaded bags of rice from creaking bullock carts. [1943 November and December, G. T. Porter, “The Lines Behind the Lines in Burma”, in Railway Magazine, page 325:]).
Francezii au cuvântul bœuf, moștenit din vechiul cuvânt francez buef, acesta moștenit din cuvântul latin bŏvem, acuzativ al cuvântului bos, „bou”. Și are multe sensuri!
Bœufs dans le bestiaire de ohester (Boi în „bestiarul” lui Rochester; substantiv din 1495, „despre animalele sălbatice”, din latinescul bestiarius, cu același sens, de la bestia, „fiară”)
Se vede că boii existau și în armatele vestice, după cum aflăm de la Jean Giraudoux, care în Întoarcerea din Alsacia, scria: „De ce pare că așteaptă acest bou impasibil, care nici măcar nu mestecă, ca să nu confunde iarba franceză cu iarba germană?” (Pourquoi ce bœuf impassible, et qui ne rumine même pas, semble-t-il attendre, pour ne pas brouiller l’herbe française avec l’herbe allemande? [Jean Giraudoux, Retour d’Alsace - Août 1914, 1916]).
Armoiries avec un bœuf (stemă cu bou, sens heraldic)
Out-el-Kouloub, în Zariffa, Trei povești despre iubire și moarte, scria: „În aceeași după-amiază, când boii erau dejugați de la plug, douăsprezece femei au ieșit din casa mirelui.” (Le même après-midi, à l’heure où l’on dételait les bœufs de la charrue, douze femmes sortirent de la maison du fiancé. [Out-el-Kouloub, « Zariffa », dans Trois Contes de l’Amour et de la Mort, 1940]).
Ca să nu ziceți că în criza economică o ducem rău, iată ce aflăm dintr-o traducere din limba chineză în cea franceză (Cronicile lui Zhalie): „Își băuse ceaiul cu trei sute de mii de yuani o liră, […]. Cu toate acestea, îl auzise spunând că fiecare ceașcă valorează aproximativ două mii opt sute de yuani. Fie doi boi, fie o motocultoare pentru poporul Balou.” (Il avait bu son thé à trois cent mille yuans la livre, […]. Pourtant il l’avait entendu affirmer que chaque tasse valait dans les deux mille huit cents yuans. Soit deux bœufs ou un motoculteur pour les gens des Balou. [Yan Lianke, Les Chroniques de Zhalie, traduit du chinois par Sylvie Gentil, Arles Éditions Philippe Picquier, 2015]).
Prin metonimie, francezii numesc tot bœuf carnea de vită, vacă sau vițel destinată consumului uman. Honoré de Balzac, în Verișoara Pons scria despre carne: „Existau resturi de carne de vită fiartă, răzuite ușor de la un prăjitor, și le prăjise în unt cu ceapă tăiată în felii subțiri, până când untul a fost absorbit de carne și ceapă, astfel încât vasul de hamal a avut aspectul de ars.” (C’étaient des restes de bœuf bouilli achetés chez un rôtisseur tant soit peu regrattier, et fricassés au beurre avec des oignons coupés en tranches minces, jusqu’à ce que le beurre fût absorbé par la viande et par les oignons, de manière que ce mets de portier présentât l’aspect d’une friture. [Honoré de Balzac, Le Cousin Pons, 1847]).
Scrisesem mai sus de apariția și în muzică. Boeuf se numea o „sesiune muzicală” improvizată la care se puteau alătura diferiți muzicieni. Acest sens provine din practicile care aveau loc la „Boeuf sur le Toit” (boul pe acoperiș), un cabaret din Paris inagurat la 10 ianuarie 1922 de americanul Louis Moyses, unde muzicienii se întâlneau dezinvolt pentru a improviza împreună, mai ales muzică de jazz. Vă dau și coordonatele geografice ale cabaretului vizitat: 48° 52′ 17,2″ nord, 2° 18′ 37,2″ est! Localul există și acum (vezi http://www.boeufsurletoit.com).
Bœuf de Kobé (carne de vită Kobé)
Au! Îmi scrie Jean că acolo găsiți și vită Kobé (bœuf de Kobé), aia preferată de MRU, insul care a participat ca elev de liceu la ultimul congres PCR din noiembrie 1989, a devenit politician capitalist, ministru de externe în cabinetul Moliceanu, remarcat prin renunțarea la moștenirea Gojdu din Budapesta. A ajuns chiar și prim-sinistru, de două ori director al unui serviciu secret, foarte bun vorbitor de maghiară.
Fiindcă veni vorba, carnea de vită Kobe (神戸ビーフ) este denumirea de origine a unei varietăți anume de carne de vită (viande de bœuf), ce provine de la rasa de bovine tajima (o ramură a rasei wagyu), după o strictă tradiție din prefectura Hyōgo din Japonia, al cărui oraș principal este Kobe. Această carne marmorată este în general apreciată pentru aromă și frăgezime. Prețul cărnii de vită Kobe variază de la 200 EUR la 500 EUR (1.000 – 2.500 lei) pe kilogram, în funcție de cantitatea achiziționată.
Vacile au fost introduse în Japonia din China în același timp cu cultivarea orezului, în jurul secolului al II-lea d.Hr., în perioada Yayoi. În perioada Edo (1603-1868), carnea de vită Kobe era rezervată împăratului, șogunului și stăpânilor feudali (daimyo).
În ciuda multor produse din carne de vită din SUA etichetate „Kobe” (deci în fals), până de curând carnea de vită Kobe a fost comercializată numai în Japonia și în Macao. Exportul în Statele Unite este autorizat din 2012, iar în Europa din iunie 2014. Această carne de vită necesită forță de muncă aparte pentru a o produce, zice-se, ceea ce duce la prețuri ridicate. În 2015, 20% din producție a fost exportată, adică o mie de carcase. Na, și din carcasele astea și-a tras porțiile MRU? Sau din fals american?
În decembrie 2015, ca și pepenele Yubari, guvernul japonez a anunțat că denumirea de origine „Vită Kobe” va fi de acum înainte protejată de o etichetă oficială echivalentă cu Indicația Geografică Protejată (IGP) a Uniunii Europene! Prefer o halcă din Bucovina sau din Muscel!
Deoarece în Franța am mâncat în 1996, profesor invitat la câteva universități, carnea de vită stroganoff, bœuf stroganoff (originară din Rusia, din secolul al XIX-lea, Stroganov), la prietenul Jean, colonel în retragere și viticultor pe Valea Loarei, o farfurie tradițional rusească, făcută cu carne de vită, smântână proaspătă, ceapă și ciuperci. Găsiți destule rețete în internet.
Lăsăm francezii și trecem la nemți, care au cuvântul Ochse, moștenit din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, germanicul *uhsōn, „bou”, din indo-europeanul *uksōn „bou, bou de îngrășat”, documentat încă din secolul al VIII-lea d.Hr. [Friedrich Kluge, bearbeitet von Elmar Seebold: Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache. 24., durchgesehene und erweiterte Auflage. Walter de Gruyter, Berlin/New York 2001, ISBN 978-3-11-017473-1, DNB 965096742, Stichwort: „Ochse“, Seite 662].
Katrin Kuntz scria articolul Nicio țară frumoasă, în revista Der Spiegel (În oglindă), nr. 1, 2016: „Din martie, musulmanilor din Mumbai le este interzis să sacrifice tauri și boi.” (Seit März dürfen die Muslime von Mumbai keine Stiere und Ochsen mehr schlachten. [Katrin Kuntz: Kein schöner Land. In: DER SPIEGEL. Nummer Heft 1, 2016, Seite 76-81, Zitat: Seite 80].
Dintr-o traducere în germană, aflăm ce scria Knut Hamsun în lucrarea În ținutul basmului: „Dar unul dintre boi a pus jugul între coarne și trebuia să meargă cu gâtul înclinat și îndoit în lateral”. (Aber einer der Ochsen hat das Joch zwischen die Hörner bekommen und muß mit verrenktem Halse und seitwärts gebogen gehen. [Knut Hamsun: Im Märchenland. Rütten & Loening, Berlin 1990 (übersetzt von Cläre Greverus Mjoën, Gertrud Ingeborg Klett), ISBN 3-352-00299-1, Seite 135. Originalul norvegian în 1903]).
În romanul Drum lung, de la Memel la Moscova, Arno Surminski scria: „Au întâlnit o turmă de viței care năvăleau într-un câmp de napi.” (Sie trafen eine Herde junger Ochsen, die durch ein Rübenfeld tobte.“ [Arno Surminski: Der lange Weg. Von der Memel zur Moskwa. Roman. LangenMüller, Stuttgart 2019, ISBN 978-3-7844-3508-4, Seite 124].
În sfârșit, în romanul Vederile unui clovn, Heinrich Böll scria: „Apartamentul Kinkel mirosea a sos de carne, de parcă ar fi gătit un bou întreg.” (Es roch in der Kinkelschen Wohnung nach Fleischbrühe, als hätten sie einen ganzen Ochsen gekocht. [Heinrich Böll: Ansichten eines Clowns. Roman. Insel, Leipzig 1990, ISBN 3-7351-0161-5, Seite 101]).
Sărim la rușii prietenului Igor din Irkuțc, care au cuvântul vol – вол, ca și bulgarii, sârbii, croații, slovacii slovenii și polonezii (wol) ș.a., moștenit din cuvântul proto-slavic *volъ, „bou”, moștenit din proto-balto-slavicul *wálas, „taur, bou”. Dacă au bik - бык pentru taur, au și oskopljonnyi bik - оскоплённый бык, „taur castrat”, adică bou.
Volî - Волы
V. N. Voinovich, în Ideea, scria: „Transformându-se în boi, taurii pierd nu numai unele detalii ale corpului lor, ci și unele trăsături de caracter.” (Превращаясь в волов, быки утрачивают не только какие-то детали своего организма, но и лишаются некоторых свойств характера. [В. Н. Войнович, «Замысел», 1999 г., НКРЯ]).
Boul în onomastică
Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele. definiţie de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)
Din familia de cuvinte legată de cuvântul bou în diferite limbi au apărut și toponime sau nume de locuri, de detalii geografice, dar și nume de oameni. În România există satul Boureni, din comuna Balș, județul Iași.
Satul Boureni
În Ucraina, în regiunea Transcarpatia există raionul Mijhirskîi - Міжгірський район, cu centrul administrativ în orașul Boureni. Bineînțeles, denumirea a fost schimbată în ucraineană, devenind Mijhirea - Міжгір`я (recunoscut ca Boureni în română și Ökörmező în maghiară, din Ökör, „bou”, + mező, „câmp”). În afara localității principale, mai cuprinde și satele Strîhalnea și Zaperedillea.
Boureni, Ucraina
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Boureni era vorbitoare de ucraineană (97,59%), existând în minoritate și vorbitori de romani (1,24%) și rusă (1,04%). Românii și ungurii au dispărut!
În lume mai există râul Boeuf (Boeuf River) în Arkansas, orașul Boeruf (Boeuf Township), în Missouri (Missouri, Franklin County) și alt oraș Boeuf (Boeuf Township), în districtul Gasconade (Gasconade County, Missouri).
Cuvântul bou în diferite limbi a devenit și prenume sau nume de familie. Cum la noi bour se numea taurul sălbatic, care trăia odinioară și pe aici, socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute, Boureanu a devenit nume de familie. La mine în sat, la 700 m de casa noastră, pe o uliță ce ducea spre pădure, își construise o casă Radu Boureanu (1906-1997, București, România), actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător român, activ atât în România interbelică, cât și în România postbelică. La construcția casei a participat și tata, ca zidar și dulgher.
Boureanu este un nume de familie cunoscut, neamintind aici de șturlubaticul deputat pedelist Cristian Boureanu, dar mai găsiți numele de familie Boureanu sau Bourceanu la mulți indivizi.
Câteva nume de familie legate de bour
Tot bour e denumit și boul sur (Bos primigenius). Bour este moștenit din latinescul būbalus, acesta din grecescul antic boubalos - βούβαλος, „antilopă, bou sălbatic”. Este posibil să fi trecut printr-o formă intermediară latină vulgară sau să fi fost influențat de bubulus, conform formei bobulum.
Bour între două timbre „cap de bour”
Capul de bour de diferite steme ale Moldovei
Tot bour i se zicea și fierului înroșit cu care se însemnau vitele, pietrelor de hotar, răufăcătorilor (că doar nu exista brățara electronică sau cipul) etc. Așa că a fost ușor să devină prenume și nume de familie. Cum păstorul de boi se numea boar, a apărut și numele de familie Boaru, întâlnit și în rețelele de socializare.
Și alde Boaru sunt în rețele
În engleză există ox, „bou”, bullock, „taur”, și steer, „bou mânat”, dar în Insulele Britanice sunt și bó în irlandeză, ohen pl., în corni, damh în galică scoțiană și în irlandeză, mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană, ych în velșă etc.
Toți știți de Oxford, nume de municipiu derivat din medievalele engleze Oxenford, Oxneford, din vechiul englez Oxnaford (literal „oxen's ford”, vadul boilor), echivalent cu ox, bou”, + ford, „vad”. Vezi vechiul norvegian Öxnafurða.
A apărut și prenumele de bărbat Bullock, devenit chiar și nume de familie. A devenit și toponim, așa numindu-se: două comunități neîncorporate în Burlington County și în Ocean County, în New Jersey; un oraș fantomă în Harding County, South Dakota, SUA; o comunitate a orașului Lanark Highlands, în Lanark County, Ontario, Canada; Bullock County în Alabama, SUA; Bullock Creek (Bullock Creek, Noua Zeelandă, valea unui râu din districtul Buller; Bullock Creek, un sit de fosile din Australia, Bullock Creek (South Carolina), un râu ăn York County, SUA; Bullock Creek, South Carolina, o comunitate neîncorporată în York County, SUA).
Primele trei țări cu numele de familie Bullock
La adresa https://www.familysearch.org/en/surname?surname=bullock este un raport al unei baze de date geografice la interogarea privind existența numelui de familie Bullock, cu informații privind etimologia, aria de răspândire etc.
Bullock vă salută!
Nici francezii nu se lasă mai prejos. Faceți cunoștință cu numele de familie Bœuf pentru Alexis Bœuf (născut în 1986, atlet francez), Dominique Boeuf (născută în 1968, jocheu francez), Georges Bœuf (1937–2020, compozitor, muzician și saxofonist francez.
Boeuf vă salută!
Bove (acuzativul italianului bos, „bou”) este prenume în multe țări. Conform recensământului din 2010 al Statelor Unite, Bove este al 8.562-lea cel mai frecvent nume de familie din Statele Unite, aparținând la 3.847 de persoane, mai frecvent în rândul persoanelor albe (92,33%).
Bue (bue, „bou”,n italiană, asturiană etc.) este și prenume și nume de familie. Conform recensământului din 2010 al Statelor Unite ale Americii, Bue este al 30.165-lea cel mai frecvent nume de familie din Statele Unite, aparținând la 777 de persoane, mai frecvent în rândul persoanelor albe (83,91%).
Există Ochse în germană, Ochs în șvabă, Osse în germană de jos (niederdeutsch). Ochse a devenit nume de familie (vezi https://www.familysearch.org/en/surname?surname=ochse). La adresa dată e un raport al unei baze de date geografice demografice despre acest nume de familie.
Țările cu cele mai multe nume de familie Ochse
Ochse vă salută!
În rusă există vol – вол, ca și în bielorusă, bulgară, macedoneană și sârbă. La ruși a apărut numele de familie (фамилии) precum Volobuev – Волобуев, Cernovol – Черновол (bou negru) sau chiar Vol – Вол (Bou).
Vol – Вол (Bou) vă salută!
Iubitori sau nu de boi de orice fel, să fiți iubiți, că trebuiți cuiva, cumva, undeva, cândva! Și nu pot să nu vă fac o dedicație muzicală aparte. La adresa https://www.youtube.com/watch?v=TnUhrFHHrpE ascultați „Patru boi cu lanțu-n coarne”, interpret Igor Rusu.
Schimbarea de sex
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - bou.pdf
NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu