Jocuri de cuvinte - pește
Geografie lingvistică
Peștele
Motto: „Noi trăim în istorie ca peştii în apă.” (Jean-Paul Sartre)
Dacă am scris despre apă, despre mare și despre râuri și fluvii, este musai să scriu și despre pește. În copilăria mea am mâncat de multe ori pește, peștele fiind mâncarea cea mai ieftină, când acum peștele e mai scump decât carnea de porc, de pasăre sau de vită.
„
Cum toți știți, peștii fac parte dintr-o clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială. DEX '09 (2009) dă etimologia: „lat. piscis”.
Dezvoltând, am moștenit cuvântul din cuvântul latin piscem, aparent un amestec al formelor singular și plural, în cele din urmă din cuvântul proto-indo-european *peysk-. Cuvântul românesc pește este cognat sau înrudit cu italienescul pesce, spaniolescul pez, portughezele peje și peixe etc.
Mihai Vinereanu scrie despre pește: «pește (ar. peaște, pescu, mgl. pești, istr. pest) – vertebrat cu temperatura corpului variabilă, care trăiește în apă și respiră prin branhii. Lat. piscis, /em „peste” (Pușcariu, 1300; Candrea/Densusianu, 1367; REW, 6532; Cioranescu, 6305). Ar. peș cu (ca și alb. peshk) nu poate proveni din lat. piscem și indică, în același timp, o formă mai veche stră-rom. *pescu ori *peșcu, din care derivă și pescar, a pescui (v. pescar). Prin urmare, este puțin probabil ca rom. pește să provină din lat. piscis, avându-și originea în rad. PIE *peisk/, pisk/ „pește” (IEW, 796); cf. got. fisks, v.g.s., v.sax. fisk „pește”, v.ir. iasc „pește” etc. Forma actuală pește este refăcută după pl. pești. Origine traco-dacă. Der peștișor, peștoi, peștoaică, a pescui.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
Pește
În câteva limbi cuvintele corespondente sunt:
֎ aalisagaq în groenlandeză;
֎ ahi în oirata;
֎ āpsəʒ - аҧсыӡ în abhază;
֎ arrain în bască;
֎ ʿaśa - ዓሣ în amharică, ʿasa - ዓሳ în tigrină;
֎ aslem în kabilă, aslm - ⴰⵙⵍⵎ în central atlas tamazight;
֎ atsadi - ᎠᏣᏗ în cherokee;
֎ azụ în igbo;
֎ balïq - балыҡ în bașchiră, baliq în uzbecă, balık - балык în cazahă, iakută, kârgâză, nogai și tătară, balık - بالق în turcă otomană, balık în găgăuză și în turcă, balıq - балыкъ în karaceaevo-balkară și în kumukă, balıq în azeră și în tătară crimeeană, baluġ - балугъ în lak (Daghestan), lezgină și tabasaran, balyk - балык în altaică, dolgană, kârgâză, tuvenă, cazahă și tofalară, balyk în turcmenă, bëliq - بېلىق în uigură, bjalihŭ - бялихъ în dargină;
֎ bdzež`ej - бдзэжьей în kabardino-cercheză;
֎ be în balineză;
֎ besure - бесуре în genuh (Daghestan), besuro - бесуро în tsez (dido);
֎ bplaa - ปลา în thai;
֎ cá, ngư - 魚 în vietnameză;
֎ çabaq - чабакъ în karaceaevo-balkară;
֎ čäli - чаьли în udi;
֎ č̣ara - чӏара în cecenă, č̣arĕ - ჭარე̆, č̣ār - ჭა̄რ în bats;
֎ čavahŭ – чавахъ în lak (Daghestan);
֎ ččuga - ччугӀа în godoberi;
֎ ččuʻa - ччугӏа în avară;
֎ cep - チェㇷ゚ în ainu;
֎ cēpa - చేప, matsyamu - మత్స్యము în telugu, čeri - чери în komi;
֎ chajwa în araucană, challwa în aimară și în quechua;
֎ čiwáhtš în arikara;
֎ ćoryg - чорыг în udmurtă;
֎ čqʼära - чкъаьра în ingușetă;
֎ čxomi - ჩხომი în mingreliană;
֎ dag - דָּג în ebraică;
֎ eeast, yeeast în manx;
֎ e̩ja în joruba;
֎ ek în marșalleză;
֎ eng'eni în luhya;
֎ eungkôt în acehneză;
֎ fask în frizonă septentrională, fejś în vilamoviană, Fesch în germană Plautdietsch și în luxemburgheză, Fesk în frizonă de nord și în germană Helgoland, Fiisch în bavareză, Fish în germană (din medievalul germanic visch, din vechile germanice fisk, fisc, din proto-vest-germanicul *fisk), hunsrik și saxonă de sus, Fisch, Fösch, Visk în germană de jos, fish - פֿיש în idiș, fish în engleză (din medievalul englez fisch, din vechiul englez fisch, „pește”, din proto-yest-germanicul *fisk, din proto-germanicul *fiskaz, „pește”, din proto-indo-europeanul *peysk-, „pește”, compoarați cu irlandezul iasc, latinescul piscis) și în scots, fishe în novială, fisho în ido, fisi în sranan, fisk în daneză, frizonă occidentală, norvegiană și suedeză, Fisk în frizonă saterlandeză, fiška - фишка, fiska - фиска, fiska, fisk în russenorsk, fisks - 𐍆𐌹𐍃𐌺𐍃 în gotică, fiskur în feroeză și în islandeză, fiŝo în esperanto, Fusch (Vorderpfälzisch), Fisch (Westpfälzisch) în franconiană de Rin;
Fish
֎ fit în volapük;
֎ gāḍ - گاڈ în kașmiră;
֎ gale în awtuw;
֎ giigoonh, ᑮᑰᓒ în ojibwe;
֎ guolle în sami lule, guolli în sami de nord;
֎ guya în gamilaraay;
֎ hae în araona;
֎ hal în maghiară (din proto-uralicul *kala, înrudit cu khanty de nord hŭł - хўԓ, mansi de nord hūl - хӯл, erzya și moksha kal -кал, finlandezul și estonul kala etc.);
֎ hariham în songhaï koyraboro senni;
֎ hime în aawak;
֎ hî/hû/gû - 魚 / 鱼 în chineză hokkien;
֎ hoga în assiniboine, hoğáŋ în lakota;
֎ holto - холто în nanai (pește gătit);
֎ huhú în omaha-ponca;
֎ ḥūt - حوت (colectiv), ḥūta - حوتة (singular) în arabă marocană, hūt - حوت (colectiv), hūtāy - حوتاي (singular) în arabă chadiană, ħuta în malteză;
֎ i'a în samoană, hawaiiană și tahitiană;
֎ iasc în irlandeză, iasg în galică scoțiană (din vechiul irlandez íasc, din proto-celticul *ɸeiskos, din proto-indo-europeanul *peysk-; ccuvintele britonice, galezul pysgodyn, bretonul pesk sunt împrumuturi din latină);
֎ ichthís - ιχθύς în greacă, ikhthús - ἰχθύς în greacă antică;
֎ idje în dogon;
֎ ika în fidjiană, futuaniană, maori, rapanui și velșă. ikan în iban, indoneziană, malai, malai Brunei și tetum;
֎ ˈinai în babară de nord;
֎ ip în arara-karo;
֎ iqaluk - ᐃᖃᓗᒃ în inuktitut;
֎ isda în cebuană, hanunoo, hiligaynon, iraya, tagalogă și waray, isda' în aklanon;
֎ isra în asi;
֎ iwak, ulam în javaneză;
֎ iyu - 魚 în okinawană;
֎ ˈjaŋ în damară de est;
֎ jaus în daur;
֎ jën în wolof;
֎ jɛgɛ în bambara;
֎ ǰiɣasu - ᠵᠢᠭᠠᠰᠤ în mongolă;
֎ juk - ձուկ în armeană;
֎ jukn - ձուկն în grabar;
֎ jukoʔ în madureză;
֎ jyu4-2 - 魚 / 鱼 în cantoneză;
֎ ka - က în mon;
֎ kab - کب în paștună;
֎ kabay în kotava;
֎ kæsag - кæсаг, kæsalgæ - кæсалгæ, kæf - кæф în osetă;
֎ kal - кал în erza și în moksha, kol - кол în mari de est și în mari de mijloc, kolɨ - колы în nganasan;
֎ kala în kareliană, estonă, finlandeză, ingriană, livoniană, ludiană, veps, voro și votică (din proto-finnicul *kala, din proto-uralicul *kala, „pește”), kue´ll în sami kolta și în sami skolt, kull` - кӯлль în sami kildină, kyeli în sami de inari;
֎ kaluun în somaleză;
֎ kare - карэ în enètse de pădure;
֎ kay în maya yucatèque;
֎ kīfi în hausa;
֎ kìgònz în algonquin;
֎ kinosew - ᑭᓄᓭᐤ, names - ᓇᒣᔅ, imjiujniuni în cree;
֎ kullum în afară;
֎ kytyiq în ofayé;
֎ laok în ngaju, lauk în malai Brunei și în sundaneză;
֎ liingu în fula, linngii în fulfulde;
֎ łıwe în flanc-de-chien;
֎ łóg în apașă de vest, łoogg în holikachuk, łóóʼ în navajo;
֎ łue în esclavă de sud (dialect kátłʼodehche);
֎ łuk în gwich’in;
֎ łuu în chineză han;
֎ ɬaɬo în alabama;
֎ ma' īto în rapanui;
֎ maccha în pali, macchī - ਮੱਛੀ în punjabi, mach - মাছ în bengaleză, māchā - माछा în nepaleză, machhī - مڇي în sindhi, macḥī - ਮੱਛੀ în pandsabi, machlī - मछली, matsya - मत्स्य, māhī - माही în hindusă, māchlī - માછલી în gudjaráti, machlī – مچھلی în urdu, maćho în țigănească, macso - мачё, мачо în țigănească rusă, māhī - ماهی în persană fari, māhī - مَاهِی în persană dari, mahi - ماهی în turcă otomană, māhī - ماہی în urdu, máhí - ماہی, máhíg - ماہیگ în baluchi;
֎ makoro în awabakal;
֎ māḷuvā - මාළුවා în singaleză;
֎ mas - މަސް în divehi (maldivă), mas - মাছ în assameză, māsā - मासा în marathi, mase în zazaki, maso în țigănească, masi, masî - ماسی, masî în kurdă, masî - ماسی în sorani, masya - 𐬨𐬀𐬯𐬫𐬀 în avestană, matšo în țigănească finlandeză, matsya – متسیہ în urdu, matsyaḥ - मत्स्यः în sanscrită;
֎ mâhi - ماهي în paștună, mâhi - ماهی în persană iraniană, mohī - моҳӣ în tadjică;
֎ mbisi în lingala;
֎ mfi, nfi în shingazidja;
֎ mibn – മീന്, matsyaṃ - മത്സ്യം în malaialam;
michin în aztecă, nahuatl și nahuatl clasic;
֎ min - மீன் în tamilă, mīnu - ಮೀನು în kannada, minu în arikapú;
֎ môtsjô - ମତ୍ସ୍ଯ în orija;
֎ mulgogi - 물고기, saengseon - 생선 în coreană;
֎ ña - ཉ་ în tibetană, ṅa – ङ, ña - ञ în newar;
֎ namaas în mohicană, namak în achuar, namas în abenaki, names în atikamekw, namesh în montagnais;
֎ ǹg - 魚 / 鱼 în chineză hakka, ngṳ̀ - 魚 / 鱼 în chineză min de est;
֎ nga: - ငါး în birmaneză;
֎ ni în naxi;
֎ nimaha - ᠨᡳᠮᠠᡥᠠ în manciuriană
֎ nowo în atsina, nowoˀ în arapaho;
֎ ntses în hmong blanc;
֎ nūnā - נוּנָא în aramaică ebraică babiloniană, nūnā - ܢܘܢܐ în siriacă clasică, nūnā’ - נונא în aramaică iudaică, nūnā’ - ܢܘܢܐ în aramaică siriacă;
֎ nyie4 - 魚 / 鱼 în chineză gan;
֎ okto - окто, holto - холто în oroch;
֎ ollo - олло în evenki, olo - оло în negidal și în udihe, olrȧ - олра̇ în even;
֎ pā - ປາ în laoțiană, ṗaa - ᦔᦱ în lü, păa - ပႃ în shan;
֎ palıq - палық în shor, palıx - палых în hakasă, palyh - палых în hakasă, palyk - палық în shor;
֎ pasc în dalmată, peiçon, poçon în tourangeau, peis în occitană (provensală), peissoun, paîsson (Jersey), païssaon (Guernsey) în normandă, peix în catalană, peix, pescau în aragoneză, peixe în galiciană și în portugheză, pekkao, bakalasao în palenquero, pekwi în comanșă, pès în lombardă, pés în mirandeză, pes, peš în friuliană, pescado în portugheză și în spaniolă, pescë în gallo-italică de Basilicate, pesce în italiană și în napolitano-calabreză, pesch în retoromană, pesch, pestg în romanșă, péscio în liguriană, pesciu în corsicană, pescu, peashti în aromână, pése, pes în valenciană, pése, pes, pese în venetă, peshk în albaneză, pesk în bretonă, pesk, pysk în corni, pess în piemonteză, pêsson în franco-provensală, pește în română, pexe în asturiană, pexhon în valonă, pez în spaniolă, pichon în picardă, pis în tok-pisină, pische în logudoreză, pische, pisci în sardă și în siciliană, piscis în latină (din proto-italicul *piskis, din proto-indo-europeanul *péysks, „pește”), pish în jargon chinook, piská în papiamento, piso în istriotă, pocho, pohho, pouhhon, pohhon, pouchon în lorrain, poisson în bourguignon și în franceză (din medievalele și vechile franceze poisson, peisson, de la o formă mai veche peis cu sufix -on, din latinescul piscem, alternativ, dar mai puțin probabil, din latinescul vulgar *piscio, pisciōnem), posc, pòsc, pe̤sciu în gallo-italică de Sicilia, pwason în creolă de Seychelle, franceză creolă de Louisiana, guadelupeză creolă și haitiană creolă, pwasoon în métchif, pysgodyn în galeză sau velșă;
֎ pida în araweté;
֎ pira în aché, avá-canoeiro guarani;
֎ psa în ubicuă;
֎ psar - псар în greacă de Mariupol (Ucraina), psári - ψάρι în greacă (din grecescul bizantin psári - ψάρι, din sensul koine „pește” al grecescului antic opsárion - ὀψάριον, diminutiv al lui ópson - ὄψον, „delicatețe”);
֎ pslaćʷa - пслачва în abază;
֎ psyz - псыз în abază;
֎ ptsežŭyj - пцэжъый în adige;
֎ pulă - пулă în ciuvașă;
֎ qaluk în inupiak;
֎ qax̂ în aleutină;
֎ qulih în atayal;
֎ qurxummii în oromo;
֎ raibo, roiboi, ryba în polabă, riba - риба în bulgară, macedoneană, rusină panonică, sârbă, sârbo-croată și slovio, riba în bosniacă, croată și slovenă, ryba - рыба în belarusă, rusă și ucraineană, rŷ́ba - ры́ба în rusină carpatină, ryba - ⱃⱏⰺⰱⰰ în glagolitică, ryba în cehă, poloneză, sileziană, slovacă, sorabă de jos și sorabă de sus (unele prin vechiul slavonic ryba - рꙑба, din proto-slavicul *ryba);
֎ sakana - 魚 (さかな), uo - 魚 (うお) în japoneză;
֎ samak - سمك (colectiv), samaka - سمكة (singular) în arabă egipteană, samak - سَمَك (colectiv), samaka - سَمَكة (singular) în arabă hijazi, sámaka - سمكة, sámak - سمك în arabă, simič, simač - سمچ (colectiv), smiča - سمچة (singular) în araba golfului;
֎ samaki în swahili;
֎ seda în maguindanao, seda' în iranun;
֎ sehlapi în sesotho;
֎ shima în asháninka, shimaki în apurinã;
֎ sira în ibanag;
֎ sogdata - согдата în nanai;
֎ suda în higaonon;
֎ susu în sangó;
֎ tambalá bakalasao în palenquero;
֎ tebt – ⲧⲉⲃⲧ, rami - ⲣⲁⲙⲓ în coptă;
֎ tevzi - თევზი în gruzină;
֎ tlhapi în tsvana;
֎ tɔ̀mèlà̰ în éwé;
֎ trəy - ត្រី în kmeră;
֎ trondro în malgașă;
֎ ț’o - чо în nivkh;
֎ viës în flamandă orientală, vis în afrikaans, flamandă occidentală, neerlandeză (din medievalul olandez visch, din vechiul olandez fisc, din proto-vest-germanicul *fisk, din proto-germanicul *fiskaz, din proto-indo-europeanul *peysk-, „pește”) și zeelandeză, vis, visk în saxonă de jos neerlandeză, vusj în limburgheză;
Cuvântul „pește” în câteva limbi
֎ xalja - халя în nenets (din proto-samoiedicul *kålä, din proto-uralicul *kala, înrudit cu finlandezul kala și cu maghiarul hal);
֎ xava – хӀава în lak (Daghestan);
֎ xítiixisi în pirahã;
֎ xul - хул în hanti și în mansi, xul’ - хул’ în khanty;
֎ y1 - 魚 / 鱼 în chineză jin, yú - 魚 / 鱼, yúr - 魚兒 / 鱼儿 în chineză mandarină, yú - 魚 în chineză;
֎ yiram în alamblak;
֎ ynnėėn - ыннээн în ciukotcă, ynnyt - Ынныт în ciuktche, ynnyyn - ынныын în coriacă;
֎ yür - йүр, yü - йү în chineză dungan;
֎ zagahan - загаһан în buriată;
֎ zagas - загас în mongolă, zahsn - заһсн în kalmükă;
֎ zivs în latgaliană și în letonă, žovis în samogitiană, žuvis în lituaniană;
֎ سِمَچ în arabă irakiană;
֎ ปา în isan.
Peștele în apă și în lume
Motto: „Tăcerea peştilor aminteşte de Potop.” (Stanislaw Jerzy Lec, traducere în română de Nicolae Mareş)
Oameni citiți și trecuți prin viață, umblați peste tot, știți toți că peștii sunt animale care trăiesc în apă, în lacuri, râuri și fluvii, în mările și oceanele lumii. Rezistă în mediul acvatic deoarece respiră prin branhii. În majoritate, peștii au „sânge rece”.
Temperatura corpului lor variază cu cea a apei din jur, deși unii înotători mari activi, cum ar fi rechinul alb și tonul, pot menține o temperatură centrală mai mare. Mulți pești pot comunica acustic între ei.
Peștele (substantiv colectiv) a reprezentat o resursă naturală importantă pentru oameni încă din timpuri preistorice, în special ca hrană. Pescarii de meserie îl pescuiesc în scopuri comerciale și pentru consumul de subzistență, recoltând pește în pescuitul sălbatic.
Au apărut „fermele de pește”, crescătorii de pește. Sunt pescari care „cresc” peștele în iazuri sau în zone delimitate și „îngrădite” din mări și oceane, chiar și pentru reproducere. Și pentru „fructele de mare” se crează așa ceva.
Nu putem uita de pescarii amatori, care, sanchi, dacă sunt filmați îi capturează doar pentru recreere și imediat se fotografiază sau se filmează cu ei și îi eliberează în apă. Eu am fost certat cu pescuitul la undiță. Am mers totuși la pescuit cu amicul Ioan-Gavril Ghitaș, care nu mânca pește, acum general la pensie, retras la Aușeu după 4 ani la NATO, la Bruxelles, eu făcând doar plajă cu doamnele Viorica și Stela și cu copiii Călin-Daniel și Ioana.
Căsătorit în Ineu cu Viorica, înainte am primit vizita viitoarei mame soacre Silvia din Arad. Într-o cameră a apartamentului meu erau vreo trei undițe ale unui coleg (maiorul Cârdan). Amatoare de pește, soacra s-a bucurat, dar a fost dezamăgită când i-am spus că nu mă ocup cu așa ceva.
Lăsăm la o parte faptele că peștii au avut un rol în cultura umană de-a lungul veacurilor, servind ca zeități, simboluri religioase și ca subiecte de artă, cărți și filme. Noi nu facem o istorie a dezvoltării peștilot și pescuitului. Găsiți destule informații în mijloacele multimedia, cărți tipărite sau digitale, enciclopedii tipărite sau digitale (vezi „fish” în enciclopedia Britannica, „fish” în enciclopedia wikipedia (vezi fish), videoclipuri (vezi „fishing”), filme etc.
Multe specii de pești sunt capturate de oameni și consumate ca hrană în aproape toate regiunile lumii. Carnea lor a fost o sursă alimentară importantă de proteine și alți nutrienți în dieta umană. În copilăria mea Râul Târgului, care trece prin Stâlpeni, avea apa curată „ca lacrima”. Peștele era din abundență. Gurmand la pește, îl prideam cu mâna „la răgălie”, inclusiv și niște raci, îl predam mamei pentru prăjit. Racii erau fierți.
Oamenii au descris peste 32.000 de specii de pești [FishBase: June 2012 update, consultat la 18 aprilie 2025], constatând că este cel mai divers grup de vertebrate. În plus, există multe specii de crustacee și fructe d e mare. Cu toate acestea, doar un număr mic de specii asigură în mod obișnuit consumul de către oameni, reținând și expresia „peștele cel mare înghite pe cel mic”.
Oricum, în lume se obțin anual aproximativ 200 de milioane de tone de pește și fructe de mare în fiecare an. Acestea provin dintr-o combinație de captură de pește sălbatic și din piscicultură. De fapt, creșterea rapidă a pisciculturii, de fapt a acvaculturii în ultimele decenii, înseamnă, de exemplu, că acum se produc mai multe fructe de mare din fermele piscicole decât se obțin din pescuit.
Faceți o scurtă socoteală. Flota română de pescuit oceanic producea în 1989 cam 500 de tone de pește zilnic. Înmulțiți nu cu toate zilele unui an, ci doar cu 350 de zile și veți obține un rezultat pe măsură: 175.000 tone de pește oceanic anual. Of!
Am avut o flotă de pescuit oceanic
Motto: „Un peşte, înotând în propriile lacrimi.” (aforism de Valeriu Butulescu, din Stepa memoriei)
România s-a dezvoltat enorm între 1945 și 1989, oricât al lătra contra acum TVR și detractorii. „Nicio masă fără peşte!" era reclama omniprezentă, pe stadionul Rapid, în afară, văzută de pe podul Giulești și din toate trenurile care ajungeau sau plecau din București, dar prezentă și în programele televiziunii române. Peştele, congelat sau conservat, era singurul aliment pe care îl găseai în toate alimentarele.
Asta pentru că România avea, încă din anii '60, o flotă de pescuit oceanic. Exista Întreprinderea de Pescuit Oceanic, cu sediul la Tulcea, cu aproape 6.000 de salariați, înfiinţată în 1964. Avea 64 de nave în 1989 și se subordona Centralei de Pescuit din Ministerul Agriculturii. Flota de pescuit oceanic a României era între primele cinci flote de pescuit oceanic din lume. Întreprinderea avea în proprietate în 1989 şi baza navală Midia, care era, încă, în construcţie.
Între cele 64 de nave erau 49 de pescadoare (un pecador cotat atunci la 15 milioane dolari SUA), 12 nave frigorifice de stocare şi transport (o navă 14 milioane dolari) şi trei tancuri cu combustibil, toate navigând pe toate oceanele planetei. Navele fuseseră construite, la comanda statului român, în Japonia, Germania, Polonia şi Rusia. O parte dintre ele au fost făcute în țară, în şantierele navale de la Constanţa, Gtalați, Tulcea sau Mangalia.
Navele aduceau zilnic 500 de tone de pește oceanic, stavrid, macrou, sardină, cod și heriing. Navele erau adevărate uzine plutitoare, cu depozite frigorifice, instalaţii de brichetat, instalaţii de produs făină de peşte şi instalaţii de produs ulei de peşte.
O navă frigorifică aducea în ţară 700 de vagoane de peşte, congelat, brichetat, colectat de la pescadoare. A venit îngrămădeala din decembrie, revoluție după unii, lovitură de stat după procuratura militară, amestec de evenimente după mulți. Pescuitul oceanic a mers bine până în 1991, când degringolada economică s-a accentuat.
Vasele flotei nu au mai fost aprovizionate cu alimente, plase de pescuit sau piese de schimb. Marinarii şi familiie lor au avut de suferit. Navele au început să revină acasă, cu scopul de a fi conservate și „privatizate”. Au început a fi devalizate, devastate, vândute la fier vechi.
Câteva nave au fost închiriate către diferite companii. Se tot căutau investitori străini de noul proprietar, FPS, Fondul Proprietății de Stat. A fost singura soluţie găsită pentru ca întreprinderea, devenită, între timp, Compania Română de Pescuit Oceanic, să supravieţuiască. Asta până la găsirea unor investitori externi.
O firmă din Anglia a închiriat opt nave, s-au acumulat nişte datorii uriașe, prin 1998, o bancă (Raiffeisen Bank) din Londra, care acordase un împrumut, în totalitate de 8,5 milioane de dolari, a scos toate navele la pachet la vânzare, că se garantase cu ele, le-a vândut şi de atunci a început calvarul. Prăduială!
Un raport final din 2013 de lichidare a întregii companii arăta pierderea flotei de pescuit oceanic, întrucât creditele nu au mai putut fi rambursate. O ultimă încercare de găsire a unui nou partener extern s-a soldat cu un alt eşec. Investitorii greci Iannis Diamakos şi Theodoros Ladas, reprezentanţi ai societăţii Harmony Shipping International, şi-au anunţat în 1996 intenţia de a cumpăra 51% din Compania Română de Pescuit Oceanic. Ar fi depus şi garanţii.
Pescadorul Parângul, prima navă de pescuit oceanic
Grecii au depus un cec în drahme, echivalent a un milion de dolari, luat de bun, deşi era emis pe data de 31 aprilie, dar n-a observat nimeni la vremea respectivă țeapa, că aprilie are 30 de zile dintotdeauna! La schimb cu țeapa, grecii au primit mai multe nave pe care au promis că le duc în străinătate, la retehnologizare, dar, de fapt, voiau să ducă navele la tăiat. Au apucat să scoată câteva nave pentru inspecţia comunităţii europene, care să fie făcută în Pireu!
În realitate, au scos navele la remorcă din România, dar după ce au trecut Bosforul le-au deturnat, le-au dus la Aliaga la tăiat. Pe fir au intrat procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Cei doi greci şi directorul român al societăţii, Ion Crişan, au fost reţinuţi şi condamnaţi, ulterior, la închisoare, între 13 si 15 ani, pentru delapidare. Eliberat, între timp, fostul director, gagiul Ion Crişan, se consideră ţapul ispăşitor.
Penalul Ion arăta că cele patru nave s-au vândut de către greci, cu aprobarea directă a FPS Bucureşti. Deci ei au aprobat să vândă nu 4, ci 10 nave. Zicea gagiul că nu a avut nicio legătură cu vânzarea navelor şi cu eventuala ridicare a banilor în mod ilicit.
Navele rămase, deşi unele erau încă funcţionale, au fost vândute la preţ de fier vechi, la fel ca şi celelalte active ale companiei. De exemplu, nava Ialomiţa, care nouă costa vreo 14 milioane de dolari SUA care, cu patru sisteme auxiliare noi, era pregătită de a pleca în producţie, s-a vândut nici măcar cu valoarea unui sistem auxiliar, 120.000, ci cu doar 90.000 dolari SUA...
Așadar, o navă care era în şantierul Midia complet echipată, ce putea să plece, oricând la pescuit, fu vândută ca fier vechi. Toate s-au vândut la fier vechi. Așadar, o navă vândută cu câteva zeci de mii de dolari, un sediu cu şapte etaje vândut cu o sută şi ceva de mii de dolari. Judecăți, condamnări, iertări, tot ce a urmat, dar flota de pescuit oceanic, chiar pe vremea unui președinte marinar, Petrov, turnător de marinari, a dispărut în neant...
Consumul de pește
Motto: „Vârşa pentru peşti există datorită peştilor. Odată ce ai prins peştele, vârşa poate fi uitată.” (de Chuang Tzu)
Repetăm că multe specii de pești sunt capturate de oameni și consumate ca hrană în aproape toate regiunile lumii. Carnea lor a fost și este o sursă alimentară importantă de proteine și de alți nutrienți.
De la niciun antreu al unei mese cu ocazia unui eveniment, nuntă, botez, aniversare etc., nu lipsesc icrele. Știți toți că icrele (la singular, rar utilizat, icră) este numele generic dat ovulelor de pești sau de raci. Forma, culoarea și mărimea icrelor diferă de la o specie la alta.
Așadar, icre derivă de la singularul icră, cuvânt moștenit din vechiul slavonic bisericesc ikra – икра, derivat din proto-slavicul *jьkrā, aista din proto-indo-europeanul *ikʷ(e)r-, „ou de pește”. Comparați cu rusescul ikrá - икра́, sârbo-croatul ikra etc.
Icre de somon (sus) și icre de sturion (caviar, jos)
Icrele prelevate de la sturioni se numesc icre negre sau caviar. Icrelor prelevate de la somon li se spune icre de Manciuria sau caviar roșu. Icrele prelevate de la chefal se numesc butargă. De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Unii români consumă icre de știucă, dar majoritatea românilor consumă icre de crap sau de la alți pești.
Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, cele de știucă etc., au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special – icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Dar atenție, unele specii de pești, ca anghila sau mreana, au icre otrăvitoare pentru organismul uman.
Sandviciuri cu icre roșii
Găsiți rețete de pregătire a icrelor în toate cărțile cu rețete culinare tipărite, dar și în marea bibliotecă și enciclopedie internet. Cu un simplu clic urmăriți: pregătirea icrelor de pește; icre de știucă, icre de crap etc. Icrele se pot și conserva (prepararea icrelor proaspete cu sare, pentru conservat) și la folosire se pot desăra (desărarea icrelor). Poftă bună!
Unii poate au citit sau vreți să citiți ce am scris eu, „Jocuri de cuvinte – ciorbă”! Mie îmi place și ciorba de pește, pregătită excelent de Viorica, deși nu e amatoare de pește. Ciorba de pește (sau borșul de pește) este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele, în special în ceea ce privește peștele și verdețurile, diferă de la o regiune la alta. Înăcrirea se bazează la această supă în mod normal pe borș, dar pot fi folosite și oțetul, zeama de lămâie sau zeama de varză. Originar se folosește numai pește de apă dulce.
Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute.
Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul prepreparat și se toarnă apoi în apa clocotindă, respectiv în bulionul de pește. Ciorba se acrește și sărează după gust imediat și se adaugă roșiile tăiate bucățele. Abia acum se adaugă peștele (ca să nu se sfărâme). Ciorba se fierbe pe foc foarte mic și doar scurt timp. Se ia de pe foc și se asezonează cu verdețuri și piper. Se servește nedreasă, caldă sau rece, de obicei cu mămăligă. Ciorba și peștele se pot servi și separat. Poftă bună!
Marile biblioteci și baze de date din internet cuprind destule rețete care pot fi aplicate cu curaj pentru o ciorbă de pește gustoasă: Bors de peste cu orez – Gina Bradea; ciorbă de pește dobrogeană; borș pescăresc; supă de pește grecească cu suc de lămâie - Psarosoupa; La soupe de poisson (ciorbă de pește); La soupe de poisson Food`Cuisine; Soupe de poisson; Soupe de poisson de Marsilia – Bouillabaisse etc.
Ciorbă de pește-alb
Să nu spuneți că nu preferați o saramură de pește, la care Viorica a devenit expertă, mai ales de Florii, cu toate că nu preferă să mănânce pește. Saramura este un fel de mâncare cu specific românesc, bazat în general pe diferite feluri de pește, mai ales în Dobrogea, dar și pe carne uscată sau afumată în Moldova sau Ardeal sau pe pui de găină în Oltenia.
Saramura de pește, în Dobrogea de exemplu, se prepară din trei feluri de pește pentru a se obține un gust aparte, gust completat și de mirodeniile adăugate, de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat), până la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn).
Se frig cu grijă peștii pe o tablă sau plită încinsă, presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți. Dacă se desprinde ușor, atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe apa până clocotește. Într-un vas se pun usturoi zdrobit, ardei iute, cimbru, salvie după preferințe (adaptare după bucătăria mediteraneană) și sare.
Saramură cu chefal
Peste toate acestea se pune peștele fript care a fost păstrat într-un vas închis. Peste toate cele din vas, ingrediente și pește, se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă încă zece minute să se liniștească și să se completeze aromele, după care preparatul se poate servi, neapărat cu mămăligă și ardei iute.
Politică cu delicatese: „- Ciucă, fă-te că lucrezi!”
Bibliotecile și bazele de date din internet vă pot ajuta și aici: saramură de pește – Gina Bradea; saramură de pește pentru o cină perfectă; saramură de macrou; saramură de crap cu mămăliguță - Gina Bradea etc. Ca să nu se supere oltenii, dăm și rețeta Jamilei pentru saramură de pui, încercată propagandistic și de fostul pârât politician Ciucă, făcând politică cu delicatese la Dinescu.
Pescar experimentat
Cum apele, inclusiv râurile de munte sunt poluate, peștele de munte, de exemplu păstrăvul, e greu de găsit. Oamenii întreprinzători și vrednici au creat păstrăvării, iar pe lângă acestea și pensiuni (vezi Păstrăvăria Zavoi, Argeș, din comuna Valea Danului, la circa 1,5 km de Curtea de Argeș, aproape de Transfăgărășan; Păstrăvăria Nămăiești Valea Mare Pravăț Câmpulung etc.). Puteți pregăti păstrăvul găsit și în comerț, la grătar, tot cu Gina Bradea! E bun și prăjit. Ambele cu mujdei! Poftă bună! Revenim la lingvistică...
Peștele în expresii (pamflet)
Motto: „Peștele de la cap se-mpute, dar se curăță de la coadă.” (proverb românesc)
Ne-am lămurit cu animalul acvatic cu „sânge rece” pește, așa zicându-i-se prescurtat și cărnii de pește sau mâncării de pește. Dar oamenii numesc pește și protectorul sau amantul unei prostituate, bărbatul întreținut de o femeie, proxenet sau codoș (un calc după franțuzescul poisson).
Românii zic pește și unui mușchi de la șira spinării, vizibil clar de cei care au participat la tăierea porcului de Crăciun de către un măcelar priceput. Unii numesc pește partea musculoasă a brațului sau a gambei.
Există și un semn în formă de pește, care reprezintă simbolul lui Iisus. Provine din compunerea literelor inițiale ale cuvântului ihtis („pește”) din expresia Iisus Hristos Teou Iios Sotir („Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”). Când mergem la pescuit zicem că mergem „la pește”!
Cuvântul întră și în cuvinte compuse ce determină, popular, regional, diferite tipuri de pești (pește alb; pește de mare; pește ac; pește auriu, pește curcubeu sau pește soare; biban american; pește bălan sau crap caras; câine de mare, pește-ciocan, o specie de rechin din mările calde; pește cu spadă etc.). De untură de pește știu de copil, că se dădea unor copii slăbuți la corp, nu la carte, grăsime de pește, foarte bogată în vitamina D, folosită în combaterea rahitismului.
Oanmenii au creat și expresii, precum „desinit in piscem mulier formosa superne” (latină, „termină cu o femeie frumoasă în coadă de pește”). Creatorul Horațiu compară opera de artă lipsită de coerență stilistică sau de idei cu o astfel de reprezentare plastică.
„A da (mâncare) la pește” însemnă a vomita. Despre bărbați, „a da la pește” înseamnă și a acosta o femeie. Nuți nu trebuia acostată, că ea venea singură la ora 1 dimineața la palat să discute afaceri respre flotă sau despre privatizarea SMURD și a serviciului de salvare cu marinarul Petrov.
Probabil „erau cu borșul la foc și cu peștele în iaz”, făcându-și planuri cu privire la chestii de urgență cu salvările înainte de a le poseda, că se lăudau că rezolvă problema înainte de izbândă. Cum se purtau cei doi cu familiile lor „era tot o mâncare de pește”, adică gândeau același lucru, le era totuna.
Știm că uneori, fără băutura aia scoțiană cu patru cuburi de gheață explicată și demonstrată la Dan Diaconescu în direct și la ore de vârf, Petrov „se simțea ca peștele pe uscat”, adică se simțea rău, nu se simțea în largul său. Vă dați seama ce făcea pe vapor, când a pus un marinar să-l care în spate între două punți depărtate vertical.
De multe ori o acțiune a politicienilor sau a curții constituționale „se termină în coadă de pește”, având un sfârșit neconvingător pentru populație, neclar, terminate sub așteptările pe care le justifică începutul. Exemple sunt legea pensiilor, ordonanța trenulețul, legea pensiilor militare, invalidsarea alegerilor prezidențiale, decizia CSAT de a lua un împrumut extern pentru apărare, fără votul parlamentului sau fără referendum.
Ocolul Pământului în două mandate
De multe ori scriitorul științifico-fantastic Jules Werner „tăcea ca un pește”, nu comunica, se fotografia la masa tăcerii, dar se documenta pe banii noștri, cu călătorii cu avionul particular plătit de noi cu aprobarea lui Ciolacu, cel care, fiu de pilot militar, mai bine „tăcea ca un pește” când i-a gratulat pe militari. Poate ar fi trebuit „să tacă ca peștele” și Ciucă al lor, deja plecat, urmat de Ciolacu...
De multe ori „ați trăit ca peștele în apă”, adică ați trăit bine, v-ați simțit bine, v-ați simțit la largul vostru, până ce v-a dezamăgit guvernul Ciolacu cu ordonanța de urgență trenulețul, „v-ați zbătut ca peștele pe uscat”, ați făcut eforturi disperate și uneori zadarnice.
Unii „ați vânat pește în apă tulbure”, ați obținut avantaje personale datorită unei situații incerte. Asta în timp ce alții „au vândut peștele din baltă”, au promis un lucru pe care nu-l aveau, au făcut planuri în legătură cu un lucru care încă nu le aparține. Precum Crin președinte!
Să nu-mi spuneți că mai ales azi, cu mame la 12-13 ani, unor Eve „nu le place peștele”, „să umble în blugi”, „să umble la șliț”, ahtiate după sex, nimfomane, care se bat între ele, se filmează, ba postează și în Internet! Eu, locotenent, mă feream și de liceence! Preferam profesoare!
Dar asta era „altă mâncare de pește”, cu totul altceva; fără nicio legătură cu cazul în speță, că mi-a căzut în brațe o profesoară de sport, cu ochii verzi, pe nume Viorica! Sau invers!
Până atunci mă bazasem pe faptul că „are balta pește”, formulă de consolare a unui veșnic îndrăgostit, care știa ce este „sexul frumos/ un pisc de munte scorburos,/ pe care-l urci de sus în jos/ când faci pe alpinistul caraghios.”, așa cum m-a învățat Minulescu. Dar „asta-i altă mâncare de pește”, de care nu prefer să răspund...
Știu că Ciolacu ar fi indexat pensiile „când o prinde mâța pește”, adică niciodată, așa cum ne obișnuise pe militari Olguța Vasilescu, cea care se înghesuie în poză cu Crin Antonescu, șomer 10 ani, cu trai „ca peștele în apă” pe banii muierii, cu răspunsuri la orice „cât ai zice pește”, adică foarte repede, într-o clipă, imediat, cum a aprobat mnealui, ca sinistru al tineretului, înstrăinarea unor zeci de hectare din marile parcuri ale capitalei.
Avurăm un post, savurarăm „dezlegare la pește” de câteva ori. Poate am păcătuit și i-am zis vreunuia fără voia noastră „față de pește congelat”, unei persoane palide, dar ne cerem scuze și mergem mai departe. Că doar n-om fi „nepotu’ lui pește”, peiorativ rudă a unei persoane sus-puse, când suntem doar fii de țărani, apelativ cu care ne mai gratulează unii...
Să nu uităm, totuși, că suntem în România, unde există și concubinul Nicușor Dan, și compania Nordis, că „peștele de la cap se împute”, că doamna corupție începe de la cei mari, de la cei de sus, transportați pe banii țării cu avioane particulare sau cu avioane poarticulare plătite de Nordis, pentru Grindeanu sau Ciolacu, aista cu copil medic rezident mutat de la Târgu Mureș la București...
Crap
Pesediștii, peneliștii și udemeriștii proclamă în cor că „piscem natare doces”, că fiind experți în toate „învață peștele să înoate”, dicton care se adresează acelora care se cred mai specialiști decât specialiștii într-o anumită activitate, adică, acelora care, cum îndeobște se spune, vor să vândă castraveți la grădinar.
Cum ne-am cam lămurit cu peștele de pe la noi, trecem la britanici, unde există fish în engleză, dar și pesk și pysk în corni, pysgodyn în galeză, iasg În galică scoțiană, iasc în irlandeză, eeast și yeeast în manx, fish în scots, ika și pysgodyn în velșă etc. Puteți citi în wikipedia prin clic pe: „fish” (pește, a pescui); „fish (mâncare)”; „fishing” (pescuit).
Fishing with nets (pescuit cu plase)
Fish înseamnă: animalul acvatic pește; (în zoologie) o grupare parafiletică de grupuri taxonomice; (în Newfoundland) cod; un joc de cărți; (argou) o victimă sigură a unei escrocherii; (argou) un jucător slab la poker; (în navigație, îmi trimite amiralul Bil, acum prin Hawaiil) o contravântuire longitudinală improvizată, suprapusă, inițial în formă aproximativă de pește, folosită pentru a repara sau extinde temporar un catarg al unei nave; (în navigație, de la Bill) unealtă folosită pentru pescuitul la ancoră; (argou militar, de la Bill) torpilă; (în cartomație) a treizeci și patra carte Lenormand; (argou pozitiv sau negativ) o femeie; (argou de pușcărie) deținut nou vulnerabil; (în Jamaica, ofensator, peiorativ) un homosexual de sex masculin, un bărbat gay; (argou LGBTQ, uneori problematic) o tipă queen (regină) sau o femeie transgender care arată ca o femeie cisgender etc. Uf!
Notăm că to fish înseamnă a pescui, fisherman pescar, Iar fishing pescuit! Din fish au mai derivat: african fish eagle (vultur pescar african); all is fish that comes to the net (tot ce cade în plasă e pește); a woman needs a man like a fish needs a bicycle (o femeia re nevoie de un bărbat ca peștele de o bicicletă); big fish in a little pond (pește mare într-un iaz mic); catfish (pisică de mare); dried-fish woman (femeie cu pește uscat); drink like a fish (bea ca un pește); dumb as a fish (prost ca un pește); fishboat (barcă de pescuit); fish-eating (peștișor); fish farm (fermă piscicolă); fishmarket (piață de pește); fish soup (ciorbă de pește); give a man a fish and you feed him for a day, teach a man to fish and you feed him for a lifetime (dă-i unui om un pește și îl hrănești pentru o zi, învață-l să pescuiască și îl hrănești pentru o viață întreagă, Anne Isabella Thackeray Ritchie's, 1837–1919); the cat would eat fish but would not wet her feet (pisica mănâncă pește, dar nu-și udă picioarele); there's plenty more fish in the sea (sunt mult mai mulți pești în mare, vezi are balta pește) etc.
Fish market Bournemouth (piața de pește, vizitată în 1990)
Trecem Canalul Mânecii, plin cu pește, la francezi, unde peștelui i se zice poisson. Cei de pe acolo și alții mai folosesc pesk în bretonă, pesciu în corsicană, peissoun, paîsson (Jersey), païssaon (Guernsey) în normandă, peis în occitană, pichon în picardă, pocho, pohho, pouhhon, pohhon, pouchon în lorrain, pess în piemonteză, pwason în creolă de Seychell, peis în provensală, peiçon, poçon în tourangeau, pwason în franceză creolă de Louisiana, pexhon în valonă, pêsson în franco-provensală etc.
Vă puteți documenta privind poisson cu un simplu clic pe acest cuvânt: „poisson”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012; „poisson” în Dictionnaire français en ligne Larousse; „poisson” în Dico en ligne Le Robert. Succes!
Armoiries avec un poisson (stemă cu un oește)
Prin poisson francezii denumesc: animalul cu sânge rece pește; (desuet) orice animal acvatic; (în yoga) poziția de yoga în care corpul se sprijină pe fese și pe creștetul capului, cu trunchiul ridicat; fraieritul de 1 aprilie; bărbatul proxenet (după care ne-am luat și noi) etc.
Din poisson au derivat: apoissonner (a pescui); arêtes de poisson (oase de pește); banc de poissons )banc de pești); boire la mer et les poissons (a bea marea și peștele, a-i fi sete tare); comme un poisson dans l’eau (ca un pește în apă); écluse à poissons (ecluză de pește); engueuler comme du poisson pourri (a răcni ca un pește, a tăcea); être comme le poisson hors de l’eau (ca peștele pe uscat); finir en queue de poisson (a sfârși în coadă de pește); heureux comme un poisson dans l’eau (fericit ca peștele în apă); marchande de poisson (piață de pește); noyer le ; poisson (a îneca peștele, a face ceva inutil); poisson d’argent (pește de argint); poisson d’eau douce (pește de apă dulce); poisson-dauphin (delfin); poissonnerie (pescărie); queue-de-poisson (în coadă de pește) etc.
Yoga: La posture du poisson (Matsyasana)
Trecem la vecinii germani cu al lor Fisch. În lumea germanică se mai folosersc Fiisch în bavareză, Fusch (Vorderpfälzisch), Fisch (Westpfälzisch) în franconiană de Rin, Fisch în hunsrik, Fisk în frizonă saterlandeză, vusj în limburgheză, Fësch în luxemburgheză, vis, visk în saxonă de jos neerlandeză, Fisch în saxonă de sus, Fisch, Fösch, Visk în germană de jos, Fesk în germană Helgoland, Fesch în germană Plautdietsch (dialect prusac) etc.
Fischgeschäft (magazin de pește)
Germanii numesc Fisch: animalul acvatic pește; mâncarea de pește și carnea de pește etc. Din Fish au derivat: Fischen (a pescui); Fischer (pescar); Fischsuppe (ciorbă de pește); Fischfarm (fermă piscicolă) Fischfilet (fileu de pește); Fischgericht (mâncare de pește); Fischgeschäft (magazin de pește); Fischmarkt (piață de pește); Fischkonserve (conservă de pește); Fischmehl (făină de pește); Fischpaste (pastă de pește); Fischrogen (icre de pește); Fischteich (bazin piscicol); Fischzucht (piscicultură); Tunfisch (ton); Frischfisch (pește proaspăt); Räucherfisch (paște afumat) etc.
Expresiile și combinațiile cu pește nu lipsesc: der Fisch stinkt immer vom Kopfe her (peștele de la cap se-mpute); Der Gast und der Fisch stinken am dritten Tag (oaspetele și peștele miroase urât în a treia zi); munter wie ein Fisch im Wasser (vioi ca peștele în apă); stinkende Fis he (pește urât mirositor); weder Fisch noch Fleisch (nici pește, nici pasăre) etc.
Fisch (pește)
Am ajuns la cei cu operația specială, care precis prin tranșee consumă și pește (ryba – рыба), În ruseasca nordică (russenorsk) există și fiška - фишка, fiska - фиска, fiska, fisk.
Рыбы (Pești)
Din familia de cuvinte fac parte: substantive (diminutive ca рыбка, рыбонька, рыбица, рыбёшечка, „peștișor”; superlativele рыбёшка, рыбёха, рыбчонка, „peștoi”; рыбак, „pescar”, рыбалка, „pescărfiță” etc.); adjective (рыбный, рыбий, „de pește”); verbe (ca рыбачить, „a pescui”c etc.) etc.
Au derivat și expresii precum: белая рыба (pește alb); горная рыба (pește de munte); жаркая рыба (pește prăjit); как рак свистнет и рыба запоёт (cum fluieră racul și cântă peștele, ceva imposibil); как рыба в воде (ca peștele în apă); кормить рыб (a hrăni peștii, a voma); ловить рыбу (a prinde pește); молчать как рыба (a tăcea ca peștele) etc.
Mолчать как рыба (a tăcea ca peștele)
Rușii au și proverbe și zicale (пословицы и поговорки), precum: рыба гниёт с головы (peștele de la cap se-mpute); рыба гниёт с головы, а чистится с хвоста (peștele de la cap se-mpute, dar se curăță de la coadă); рыба ищет где глубже, а человек где лучше (peștii caută unde este mai adânc, iar omul caută unde este mai bine) etc.
Peștele în carte și în arte
Motto: „Cu râma mică se prinde peştele mare.” (proverb românesc)
Scriitorii români au scris despre pește. Alecsandri amintește că peștele îndestulător, hrana săracului atunci, ce se căra cu multe care („Zece care mocănești.../ Iar în care ce avut, ce merinde-s de vândut?/ Pești de apă curgătoare și de apă stătătoare.”).
Creangă amintește într-un basm că până și peștii se sperie („Când chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se sparie.”), dar caracterizează și un coleg care nu buchisise și nu știa lecția („Tace ca peștele și tremură ca varga de freică”frică.”).
Pescuitul cu lanseta
Cuplul linmgvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a studiat cu răspundere folclorul transilvan, în care era prezent și peștele („Ciudă mi-i și rău îmi pare,/ C-am iubită și nu-i mare./ Am nădejde c-o mai crește,/ Când a prinde mâța pește/ Și coada de urs o crește.”).
Negruzzi folosește expresia „peștele de la cap se împute”, pe care am explicat-o mai sus,referindu-se la pilda celui de sus, dar și la vrednicia supușilor („Caută să-ți fie supușii vrednici... Dă-le pildă bună, pentru că peștele de la cap se împute.”). Sadoveanu făcea bășcălie de cei cu scule de poescuit scumpe („Peștele nu trage la pescarul cu undiță scumpă și bagaje multe.”).
Există fish în engleză, dar în Insulele Britanice se folosesc și pesk, pysk în corni, pysgodyn în galeză, iasg în galică scoțiană, iasc În irlandeză, eeast, yeeast În manx, fish în scots, ika și pysgodyn în velșă etc.
Sardine (sardine)
B ritish submarines (submarine britanice)
Cum fish este, în limbaj militar, argou pentru torpilă, în 1999, John Winton, în „Submariniștii: Viața în submarinele britanice”, scria: „Când am terminat patrula, am fost atacați cu torpile de un submarin inamic, dar ne-am retras din cale. În jurul datei de 10 aprilie, am tras cu «peștii» noștri în două salve asupra unui convoi.” (As we came off patrol we had some torpedoes fired at us by an enemy submarine but we dived out of the way. About April 10 we fired our fish in two salvoes at a convoy. [1999, John Winton, The Submariners: Life in British Submarines 1901-1999, page 114]).
În franceză există poisson pentru pește. Jules Leclercq, în „Pământul ghețurilor, Féroe, Islanda, gheizerele, muntele Hékla”, scria în 1883: „La văduva Thorsdal am învățat să savurez deliciile bucătăriei islandeze. Cina consta invariabil din pește fiert.” (C’est chez la veuve Thorsdal que j’appris à savourer les délices de la cuisine islandaise. Le dîner se composait invariablement de poisson bouilli. [Jules Leclercq, La Terre de glace, Féroë, Islande, les geysers, le mont Hékla, Paris : E. Plon & Cie, 1883, page 45]).
În germană există Fisch. În legea de abrogare a regulamentului austriac privind valoarea maximă a mercurului la pește, se scria: „Se interzice introducerea pe piață a peștelui, crustaceelor și moluștelor (calamari, midii și melci), precum și a produselor fabricate din acestea sau a mâncărurilor care le conțin și care, în partea sau porțiunea animalului destinată consumului, depășesc nivelul maxim de mercur prevăzut în anexă.” (Es ist verboten, Fische, Krusten- und Weichtiere (Tintenfische, Muscheln und Schnecken) sowie Erzeugnisse aus oder Gerichte mit diesen in Verkehr zu bringen, die in dem zum Genuß bestimmten Tierteil oder Tieranteil den in der Anlage festgesetzten Höchstwert an Quecksilber überschreiten.“ [außer Kraft gesetzte österreichische Fisch-Quecksilberhöchstwerteverordnung]).
În rusă există ryba – рыба. A.S. Pușkin, în „Povestea pescarului și a peștelui”, scria în 1833: Bătrânul prindea pește cu o plasă...” (Старик ловил неводом рыбу. [А. С. Пушкин, «Сказка о рыбаке и рыбке», 1833 г. [НКРЯ]).
A. N. Ostrovsky, în „Scrisoare către A. N. Maikov”, scria la 30 aprilie 1880: „Peștii mari de pradă: știucă, biban mare, clean... apucă [momeala] neîncetat.” (Крупная хищная рыба: щуки, большие окуни, головли … хватают [приманку] беспрестанно. [А. Н. Островский, Письмо А. Н. Майкову, 30 апреля 1880 г., МАС]). MAS – МАС înseamnă Marele dicționar academic al limbii ruse. Asta ca să vedeți cum stau alții cu digitalizarea, pentru care noi avem și un minister (ministerul cercetării, inovării și digitalizării)...
Peștele în onomastică
Motto: „Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.” ( William Shakespeare)
Peștele nu putea lipsi din onomastică, din numele de oiameni și de locuri (toponime). În stronomie, Peștii este numele unei constelații din emisfera boreală, cu numele popular Crapii.
Există și numele Peștele Austral (Piscis Austrinus), al unei constelații din emisfera australă, în care cea mai strălucitoare stea este Fomalhaut. Speculatorii astrologi (vezi horoscop) s-au orientat imediat și au creat și denumit așa una din cele douăsprezece zodii ale anului, care cuprinde perioada 19 februarie și 20 martie. De fraierit naivii!
Pescaru ăă salută!
Poate ați întâlnit nume de familie Pescaru, Peșteanu ș.a. Ați auzit precis de râul Valea cu Pești, lung de 10 km, care se varsă în râul Argeș. Există și barajul Valea de Pești, construit între anii 1967 – 1973, cu o înălțime de 56 de metri, ceea ce-l situează pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.
Așa că a apărut lacul de acumulare Valea de Pești, cu un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apă, o suprafață de 31 ha, adâncimea maximă de 53 m și o lungime de 2,5 km. Se află la altitudinea de 830 m. L-am vizitat în 1981 cu colonelul Marton, invitați la Pertroșani unde am implementat un program în Assenbler pentru legărura între sistemul de operare al lui Felix C-256 și sistemele de operare RT -11 și RS 11 M al eminicalculatoarelor.
Lacul cu Pești a fost amenajat în apropiere de localitatea Câmpu lui Neag, Hunedoara, care are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea Jiului, iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei electrice și de atenuare a undelor de viitură.
Pescaru nu este doar nume de familie, ci și hidronim (nume de apă). Prin clic puteți citi despre râul Pescaru, afluent al râului Jaleș (Sohodol). râul Pescaru, afluent al râului Furu. De mic am auzit de Pescăreasa (Jidova), acum cartier al municipiului Câmpulung Muscel. Pescărești este o localitate din județul Olt. Pescăreasa și Pescăruși sunt halte pe liniile căilor ferate române.
Trecem la englezi, cu al lor fish. În Insulele Britannice se folosesc și pesk, pysk în corni, pysgodyn în galeză, iasg în galică scoțiană, iasc În irlandeză, eeast, yeeast în manx, tot fish în scots, ika și pysgodyn în velșă etc.
Cuvântul fish, explicat în wikipedia („fish”), s-a transformat în Fish (nickname, poreclă) și Fish (surname, nume de familie). La Fish History, Family Crest & Coats of Arms – HouseofNames este un raport al unei baze de date onomastice după interogarea asupra existenței numelui de familie Fish.
Sunt date informații privind etimologia și originea numelui (în Lincolnshire), distribuția geografică și după alte criterii tematice. Conform recensământului populației SUA din 2011 (2010 United States Census), numele de familie Fish este al 1.425-lea nume ca frecvență, purtat de 24.383 persoane 91,,87% latino-hispanici [Hanks, Patrick, editor (2003), „Fish”, în Dictionary of American Family Names, volume 1, New York: Oxford University Press, ISBN, page 578].
Fisher (Pescaru) vă salută!
Fiindcă ne-am oprit la fisher (pescar), există și toponimul Fisher, astfel: o suburbie în în Canberra, capitala Australiei; o suburbie în City of Mount Isa, Queensland, Australia; o localitate în South Australia; o municipalitate rurală în Manitoba, Canada; mic municipiu în Poinsett County, Arkansas, SUA; localitate în Humboldt County, California; sat în Champaign County, Illinois; sat în Sabine Parish, Louisiana; oraș în Polk County, Minnesota; oraș dispărut în Carroll County, Missouri; o comunitate neîncorporată în Lincoln County, Oregon; o comunitate neîncorporată în Clarion County, Pennsylvania; o comunitate neîncorporată în Hardy County, West Virginia (SUA). Există și o zonă marină numită Fisher, în jurul lui Fisher Bank (malul Fisher), de pe coasta de vest a Danemarcei. Există și un district Fisher (County), unul din cele 254 de districte din Texas, SUA, cu centrul administrativ Roby. Este numit după texanul Samuel Rhoads Fisher.
Fisher County in Texas (districtul Pescaru în statul Texas, SUA)
Am ajuns la francezi, cu al lor cuvânt poisson. Constelația Peștii este numită de francezi Poissons nume derivat din numele latin pisces. Din poisson a apărut numele de familie Poisson. Matematicienii, inginerii și economiștii știu de distribuția Poisson din teoria probabilităților și din statistică. Numele e dat după autor, matematicianul francez Siméon Denis Poisson (1781-1840).
La pagina web Famille Poisson | Généalogie, arbre généalogique et origines este un raport al unei baze de date onomastice după interogarea privind existența numelui de familie Poisson. Pagina conține informații privind etimologia și originea acestui nume de familie (primul înregistrat la 3 octombrie 1618 la St-Jean de Mortagne, Perche, în Franța), distribuția geografică și după alte criterii statistice, oameni de seamă cu acest nume etc.
Poisson (Pește) vă salută!
Trecem pe nesimțite la nemți, cu al lor Fisch (pește). În lumea germanică mai există Fiisch în bavareză, Fusch (Vorderpfälzisch), Fisch (Westpfälzisch) în franconiană de Rin, Fisch în hunsrik, Fisk în frizonă saterlandeză, vusj în limburgheză , Fësch în luxemburgheză, vis, visk în saxonă de jos neerlandeză, Fisch în saxonă de sus, Fisch, Fösch, Visk în germană de jos, Fesk în germană Helgoland (pe unde am fost în 1978), Fesch în germană Plautdietsch etc.
Constelația Peștii are numele Fische în germană. Fisch este și numekle unei comune din Germania, din Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat). Din fisch a apărut întâi porecla Fisch, pronumele Fisch și chiar numele de familie Fisch. La pagina web Fisch History, Family Crest & Coats of Arms –HouseofNames este un raport al unei baze de date onomastice după interogarea asupra existenței numelui de framilie Fisch. Pagina cupride informații asupra etimologiei și originii numelui de familie Fisch (găsit prima dată în Saxonia), distribuția geografică, distribuția după alte criterii statistice etc. Variante ale numelui sunt Fischer, Ficher, Fisscher, Fisher, Fissher, Fisch, Fish, Fische etc. Numele de familie Fisch avea mottoul „Vorwärts in Treu und Wahreit” (înainte de dreptate și adevăr).
Fisch (Pește) vă salută!
Vă lămuriți și mai bine dacă cosultați prin clic pe: „Fisch“, articol în enciclopedia wikipedia; „Fisch“ bei Geogen Deutschland 3.2 Online; „Fisch“ bei Geogen Deutschland v4; „Fisch” Uni Leipzig Wortschatz-Portal. Veți constata că numele exista la 2.663 de persoane, cel mai recent pe 05/05/2025, ora 14:57:19, conform figurii.
Distribuția în procente a numelui de familie Fisch
În rusă există ryba (râba) – рыба pentru pește. În rusă norsk (russenorsk, în rusă руссено́рск), aproape de Finlanda, peștelui i se spune fiška - фишка, fiska - фиска, fiska, fisk etc.
De la ryba – рыба au derivat numele de familie Rybak (Râbak) – Рыбак (Pescaru), Rybakov (Râbakov) – Рыбаков, Rybalko (Râbalko) – Рыбалко, Rybalčenko (Râbalcenko) – Рыбальченко, Rybickij (Râbițkii) – Рыбицкий, Rybkin (Râbkin) - Рыбкин, Rybnik (Râbnik) – Рыбник, Rybnikov (Râbnikov) – Рыбников, Rybnickij (Râbnițkii) - Рыбницкий, Rybnicyn (Râbnițân) – Рыбницын, Rybočikin (Râbocikin) – Рыбочкин, Rybčevskij (Râbcevskii) – Рыбчевский, Rybčin (Râbcin) – Рыбчин, Grinorybov (Grinorâbov) – Гнилорыбов, Rybolov (Râbolov) - Rybolov (Râbolov) – Рыболов, Rybolovlev (Râbolovlev) - Рыболовлев (mulțumesc, Igor!) etc.
Rybak (Râbak) - Рыбак (Pescaru) vă salută!
Există și toponime (топонимы) legate de pește (рыба). Rybinsk (Râbinsk) – Рыбинск este un oraș în Rusia, în regiunea Iaroslav (Ярославская область). Rybnaja (Râbnaia) – Рыбная este numele mai multor râuri rusești și ucrainene.,
Rybnica (Râbnița) – Рыбница este pe de o parte, un oraș în Republica Moldova (în Transnistria), pe de altă parte numele unui număr de mici așezări belaruse și rusești, dar și numele unor râuri moldovenești, rusești și ucrainene
Rybnoe (Râbnoe) – Рыбное este numele unui oraș din regiunea Riazan (Рязанская область) și al unui sătuc din regiunea Moscova (Рыбное, Московская область) din Rusia. În sfârșit, Ryby (Râbî) - Рыбы (Peștii) este numele constelației astronomice despre care am scris mai sus și zodiacale astrologice de păcăleală a fraieriților, situată între Vărsător și Berbec.
Amatori sau nu de pește, posesori sau nu de lansete scumpe, undițe simple, năvoade, saiele, vârșii sau bărci, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva, cu pește prins sau cumpărat din surse sigure!
Constantin, gurmand de pește!
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - pește.pdf
