Jocuri de cuvinte - școală
Geografie lingvistică
Școală
Motto: „Ai carte, ai parte!” (e vorba de cartea funciară, nu de abecedar)
Mulți au iubit școala, mulți au urât-o. Acum ceva timp, în pandemie, multor elevi, părinți și profesori le lipseau asctivitățile școlare. Din MDA2 (2010) aflăm că școala este o „instituție de învățământ public, mai ales elementar și mediu”, o „organizare a procesului de instruire și de educare în școli”, „totalitatea instituțiilor de învățământ”, „clădirea în care își are sediul o instituție de învățământ public”, „totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o instituție de învățământ”, „studiu într-o școală”, „sumă de cunoștințe dobândite într-o școală” și tot așa.
La noi provine din vechiul cuvânt slavon șkola – школа, din cuvântul latin schola, acesta din vechiul grec skholḗ - σχολή.
În diferite limbi școlii i se spune:
❁ atuarfik în groenlandeză;
❁ baḍi - బడి în telugu;
❁ bet sefer - בֵּית סֵפֶר în ebraică;
❁ bidjalyô, bidyālaẏa বিদ্যালয় în bengaleză, bidẏāḷaẏa - ବିଦ୍ୟାଳୟ în odia, biiddaloy - বিদ্যালয় în assameză;
❁ birdăgaṛ - ᱵᱤᱨᱫᱟᱹᱜᱟᱲ în santali;
❁ colégio în portugheză, collège în franceză, collegium în latină, colexio în galiciană (și noi numim colegii unele licee);
❁ dabistan, dibistan în kurdă;
❁ dprocʿ - դպրոց în armeană;
❁ dugsi în somaleză;
❁ école în franceză și în occitană, escòla în occitană, escola în catalană, portugheză și galiciană, escuela în spaniolă și în asturiană, eskola, ikastola, ikastetxe în bască, eskuulaq în yup'ik, eskuwelahan tagalogă, isciola f, iscola, scola în sardă, iskola în maghiară, iskōlaya - ඉස්කෝලය în singaleză, iskul - इस्कुल în nepaleză, iskulá în țigănească, iskūlu - اِسڪوُلُ în sindhi, lekòl în haitiană creolă;
❁ etéyelo în lingala;
❁ fêrgeh - قوتابخانه în kurdă;
❁ gakkō - がっこう în japoneză;
❁ gimnaziu în română;
❁ hakgyo - 학교 în coreeană;
❁ hŏk-hâu - 學校, 学校 în chineză min dong, ho̍k-káu - 學校, 学校 în chineză hakka;
❁ hoong hian - ໂຮງຮຽນ în laoțiană;
❁ ikastetxea în bască;
❁ jul, donajul în volapuk;
❁ jungdeunghakgyo - 중등학교(中等學校) în coreană;
❁ kool în estonă, koulu în finlandeză;
❁ kura, wharekura în maori;
❁ kyaung: - ကျောင်း în burma;
❁ liceu în română;
❁ lernejo în esperanto;
❁ lūdus în latină;
❁ madhrashtā, madhrashto - ܡܕܪܫܬܐ în aramaică, madrása - مدرسة în arabă, madrasā - مدرسہ în urdu, madrasā - मद्रसा în hindi, madrasā - ਮਦਰੱਸਾ în pandsabi, madrese - مدرسه în persană, medrese - مدرسة în arabă;
❁ maktab - мактаб în tadjică, maktab în malai și în uzbecă, mäktäp - мәктәп în bașchiră, mäqtäbe - мәктәбе în tătară, mekdep în turcmenă, mekteb - مکتب în paștună, maktab - مکتب în urdu, mekteb - مهکتهب în kurdă, məktəb în azeră, mektep - мектеп în cazahă și în chirchiză, mektep - مەكتەپ în uigură, mektep în turcă și în tătară crimeeană, mektev în zazachi, məktəb în azeră, mәktәp - мәктәп în tătară;
❁ mokykla în lituaniană, muokīkla în samogitiană;
❁ niśāḷ - નિશાળ în gudjarati;
❁ okul în turcă;
❁ óltaʼ în navajo;
❁ paaralan în tagalogă;
❁ paḷḷi - பள்ளி, pāṭacālai - பாடசாலை în tamilă;
❁ pāsæla - පාසැල în singaleză;
❁ pāṭhasālā în păli, pāṭhaśālā - পাঠশালা în assameză, pāṭhaśāla – పాఠశాల în telugu;
❁ porhaxali - পঢ়াশালি în assameză;
❁ ṗx̍ārṭā - апхьарта în abhază;
❁ rohng rian - โรงเรียน în thai;
❁ saalaa rien - សាលារៀន în kmeră;
❁ sakola în sundaneză;
❁ śāḷā - शाळा în marati, śāle - ಶಾಲೆ în kannada;
❁ satorxali - ছাতৰশালি în assameză;
❁ schoill în manx, schola în interlingua și în latină, scholeío, skolío - σχολείο în greacă, school în olandeză, school în engleză, schoul în luxemburgheză, Schule în germană, scoil în irlandeză, scōl în vechea engleză, scola în napolitană, scoła f, scola în valenciană, scola f, scoula în romanșă, scöla în lombardă, scola în siciliană, scole în valonă, scuele în friuliană, sculie f, sculii în aromână (care nu puteau să le ia de la slavi), scuola în italiană, sekolah în indoneziană și în malai, sekolo în soto, sgoil în galică, shkollë în albaneză, shule - שולע f, shul שול în idiș, shule în suaheli, skol în bretonă, sk’ola - скъола în osetiană, sḳola - სკოლა în gruzină, škola în bosniacă, cehă, croată, slovacă și slovenă, skola în letonă, suedeză și malteză, skole în daneză și în norvegiană, skóli în islandeză, skolo în ido, skool în africană, skuil, schuil în galică scoțiană, skūl - سکول m, iskūl - اسکول în urdu, skūl - स्कूल în hindi, skūl - ਸਕੂਲ în pandsabi, skule norvegiană nynorsk, skúli în feroeză, szkoła în poloneză, škola - школа în bielorusă, bulgară, cecenă, macedoneană, rusă, sârbo-croată și ucraineană, škola - школа în, škul - шкул în ciuvașă, šola în slovenă šula în sorabă, şcoală în română;
❁ slab grwa - སླབ་གྲྭ། în tibetană;
❁ suku în eve, sukúlu în lingala;
❁ surguulʹ - сургууль în mongoleză;
❁ tomo sona în tok pisină;
❁ trường, trường học în vietnameză;
❁ učílište - училище în bulgară, učílišče - училище i rusă, učilište -în училиште în macedoneană, uçilişşe în turcmenă;
❁ vidyālay - विद्यालय în hindi și în gudjarati, vidyālaya - विद्यालय în sanscrită, vidyālaya - ವಿದ್ಯಾಲಯ în kannada, vidyālayaṃ - విద్యాలయం în telugu, vidyālayaṃ - വിദ്യാലയം în malaieziană;
xowanjai - ښوونځی în paștună;
❁ xuéxiào - 学校 učilište, xüəxi͡o - щүәщё učilište dungan;
❁ yachay wasi în queciua;
❁ yatiña uta în aimară;
❁ ysgol în velșă;
❁ һurguuli - һургуули în buriată.
Școala în carte și în arte
Motto: „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara.” (Spiru Haret)
Nu degeaba am început cu citatul lui Spiru C.Haret (1851 – 1912), matematician, astronom și pedagog român de origine armenească, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.
Potrivit reformelor sale, au fost construite școli în toate satele României, școli desființate în capitalismul de cumetrie sub conducerea pereședintelui Băsescu Traian, zis Petrov, chipurile pentru „centralizare”. În loc să le modernizeze pe cele existente, a făcut ca puștii să meargă 7-10 km și chiar mai mult, inclusiv pe drumuri de câmp și prin păduri... Și ăsta are tupeul să conducă mereu, dar de vină sunt românii iubitori de manele care îl votau!
Școala la finlandezi
Elevul finlandez, un adolescent normal, termină primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleză perfectă si citind o carte pe săptâmână. La școală copiii merg cu autobuzul urban, care trece din 5 în 5 minute, și are stație la poarta școlii. Costul biletului este subventionat de catre municipalitate (nu exista autobuze școlare). Finlandezii încearcă sa-i facă pe fiii lor să fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nici o hirtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri. - Orele sunt de 45 de minute.
Finlandezii mizează pe studiile de limbă materna, matematică și engleză. 75% dintre materii sunt comune in toată țara. Restul îl alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si mai ales, foarte participative. În interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat în folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si bineinteles gratuita, dar cu instalații demne de un colegiu "scump" din Spania.
Sălile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasmă, cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pești tropicali, bucătărie completă, dispozitive audiovizuale, aer condiționat, multe plante Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzină de mașini de cusut în sala de croitorie, aparate de sudură, scule de tâmplărie, schiuri... O sală de sport acoperită, un auditoriu pentru orele de teatru si o sală de mese cu autoservire.
Cărțile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit. - Mâncare caldă, nutritivă și gratuită. Saili are o jumătate de oră pentru prânz, la restaurantul școlii. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv și cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apă sau lapte.
Costurile le plătește municipalitatea fiecărui oraș. Dacă orele se prelungesc până după amiaza, școala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
Înapoi acasă, Saili joacă hockey cu fratele lui mai mic.
Nu există delincvență, străzile sunt sigure. Când se lasa seara, Saili si fratele lui, care au învățat să gătească la școală, pregătesc cina pentru părinții lor, dacă aceștia întârzie la serviciu.
Cina si sauna (de 3 ori pe săptămână), sunt momentele în care familia se află împreună. Se conversează mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorințele, progresele si nevoile lor. Dar în aceeași măsură, se fac și planuri de vacanță pentru toată familia, în comun. Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casă. Saili le termină rapid, într-o oră sau două, pentru că de-abia așteaptă sî se urce în pat și să citească Harry Potter în engleză. Pentru Saili, școala este ca un serviciu.
Dacă un copil dorește să studieze, poate să ajungă medic sau judecător sau inginer, chiar dacă familia sa este una săracă.
Educația fiecărui copil, costă statul finlandez 200.000 de euro, de la gradiniță până la absolvirea unei universitati. Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre. Studentii platesc doar cartile si mincarea (2,50 euro la restaurantul facultății). Statul îi ajută să se emancipeze, dându-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu. Elevii au un respect total față de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt întotdeauna simplu și corect imbracati si pieptanati Într-o scoala din centrul capitalei - Helsinki sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. - Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: „Când îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor". Nu exista repetenti, desi nu exista decât o singura oportunitate de a lua un examen, „pentru simplul motiv ca viata insasi nu se trăiește decit o singura data".
Se studiază până când se ia examenul, dar promovarea in anul următor este automata. „Ziua de lucru " a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic, inaintea memorizarii mecanice.
Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca o data, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo: chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit si fara sa clipeasca, imi raspunde " da." Dar exista un secret - pe la anul 1600 s-a legiferat:
Cine nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii!!!
Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti! Dati mai departe ! Poate ajunge si la careva de prin minister, guvern si Parlament!!!
Școala în Japonia
Dacă am vorbit despre Finlanda, multe de acolo aflându-le din activitățile de profesor vizitator în Suedia și schimbul de informații cu colega din Helsinki. Este cazul să scriem pe scurt despre Japonia, expert aici fiind prietenul amiral în retragere Bill, care conduce acum un birou în Tokyo.
Așadar, ce se intâmplă in Japonia....., pe când noi „scutim” copiii de educația prin muncă, ceea ce nu face nora noastră belgiancă, Isabelle, cu nepoata Amelie!
Nepoata Amelie în grădină
Din clasa întâi până în a 6-a se predă o materie „drumul despre bunul simț”, din care elevii învață comportamentul civilizat și manierele de bun simț! Nu rămâne nici un elev repetent din clasa întâi până la clasa a VII-a, fiindcă scopul este educația și implantarea principiilor și nicidecum stocarea informațiilor!
Japonezii, cu toate că sunt considerați printre cei mai bogați oameni din lume, nu angajează femei de casă sau dădace pentru creșterea copiilor, părinții fiind primii răspunzători de educația copiilor! Elevii japonezi fac zilnic curat în școlile lor, timp de 15 minute, împreună cu cei care-i monitorizează, educatori, învățători sau profesori, lucru ce a determinat apariția unei generații modeste și atente la fenomenul curățenie și igienă!
Fiecare elev japonez are tot timpul la el periuța de dinți și își spală dinții după ce mănâncă și în acest mod învață de mic cum să se păstreze igienic! Ce facem noi, cu wc-urile în curte și fără apă! Profesorii mănâncă cu 30 de minute înaintea elevilor, ca să fie siguri ca mâncarea este bună și nu este alterată, fiindcă elevul este considerat viitorul țării și trebuie protejat! La noi, în unitățile militare, primul căruia i se ducea mâncarea „de la trupă”, nu de la popota ofițerilor, era comandantul unității.
Noi ne credem superiori femeilor de serviciu și gunoierilor. Dar gunoierii nu și-au încetat lucrul pe pandemie. Gunoierul în Japonia este cunoscut sub numele de „inginer sanitar” și are un salariu de 5000 – 8000 $. Pentru a ocupa acest post candidatul trebuie să treacă proba scrisă și orală! Pe când la noi sună telefoanele în draci, chiar și la operă și la teatru, la japonezi este interzisă utilizarea mobilului în trenuri, restaurante și locurile publice cu spații închise, mobilul trebuind să fie setat pe modul „bun simț” (常識), care la ei este foarte important! Cum nouă nu trebuie să ne lipsească nimic de sărbători sau în weekend, la japonezi, dacă te duci la un restaurant cu bufet suedez vei vedea ca fiecare pune în farfuria lui atât cât ii trebuie, nu fac risipă, nici nu lasă resturi de mâncare în farfurii! Și uite de aia îți poți potrivi ceasul la ei după mersul trenurilor, deoarece media de întârziere la trenuri pe an este de doar 7 secunde!!! Bineînțeles că e vorba de trenurile alea moderne despre care am scris și noi (vezi „Jocuri de cuvinte – tren”).
Familia este prima școală
Motto: „Probabil că cel mai mare serviciu social pe care îl poate face cineva ţării sale şi umanităţii este să alcătuiască o familie.” (George Bernard Shaw)
Familia, mai ales aia tradițională, pe care nu ați vrut-o, este prima școală, până ce copilul devine major. O importanță aparte o au „cei 7 ani de acasă”, în care se formează modelul de comportament in familie și societate. Educarea copiilor o fac părinții și bunicii. Cum să devină copilul om? Cel mai bine ne spune un proverb chinezesc: „Dacă există lumină în suflet, Omul va fi frumos. Dacă există frumuseţe în om, Este armonie în casă. Dacă în casă este armonie, Va fi ordine în ţară. Dacă în ţară este ordine Atunci va fi pace în lume.”
3. DESPRE CURAJ
„Deci credeţi că sunt curajoasă?” întrebă ea. „Da, cred” „Poate că sunt. Dar asta datorită unor profesori sufletişti. O să vă povestesc despre unul dintre ei. Cu mulţi ani în urmă, când lucram ca voluntară la Spitalul Stanford, am cunoscut o fetiţă, Lisa, care suferea de o boală rară şi gravă. Singura ei şansă de vindecare părea a fi o transfuzie de sânge de la frăţiorul ei de cinci ani, care supravieţuise într-un mod miraculos aceleiaşi boli şi reuşise să-şi dezvolte anticorpi împotriva acelei maladii. Doctorul i-a explicat situaţia frăţiorului ei mai mic, şi l-a întrebat dacă vrea să-i doneze sânge surorii lui mai mari. L-am văzut atunci că ezită puţin, după care, a tras aer în piept şi a spus: „Da, o să-i dau sânge dacă asta o va salva pe Lisa”.
În timp ce se efectua transfuzia, el stătea întins în pat lângă sora sa şi zâmbea, aşa cum făceam şi noi toţi, văzând cum fetiţei îi revenea culoarea în obraji. Dintr-o dată însă, chipul lui păli, şi zâmbetul îi pieri de pe buze. Îşi ridică ochii către doctor şi-l întrebă cu o voce tremurândă, „De acum încep să mor?”.
Fiind micuţ, băieţelul înţelesese greşit; el credea că o să trebuiască să-i dea tot sângele surorii lui.
„Da, am învăţat ce e curajul,” adăugă ea, „pentru că am avut profesori sufletişti”. Dan Millman.
COPIII ÎNVAŢĂ DIN FELUL ÎN CARE TRĂIESC
Dacă copiii sunt crescuţi cu critici, ei învaţă să condamne.
Dacă copiii trăiesc în ostilitate, ei învaţă să se bată.
Dacă copiii trăiesc în teamă, ei învaţă să fie temători.
Dacă copiii trăiesc în milă, ei învaţă să se autocompătimească.
Dacă copiii trăiesc în ridicol, ei învaţă să fie sfioşi.
Dacă copiii trăiesc în gelozie, ei învaţă ce e invidia.
Dacă copiii trăiesc în ruşine, ei învaţă să se simtă vinovaţi.
Dacă copiii trăiesc în toleranţă, ei învaţă să fie răbdători.
Dacă copiii trăiesc în încurajare, ei învaţă să fie încrezători.
Dacă copiii trăiesc în apreciere, ei învaţă să aprecieze.
Dacă copiii trăiesc în aprobare, ei învaţă să se placă pe ei înşişi.
Dacă copiii trăiesc în acceptare, ei învaţă să găsească dragostea în lume.
Dacă copiii trăiesc în recunoaştere, ei învaţă să aibă un ţel.
Dacă copiii trăiesc în generozitate ei învaţă să fie generoşi.
Dacă copiii trăiesc în cinste şi dreptate, ei învaţă ce înseamnă adevărul şi justiţia.
Dacă copiii trăiesc în siguranţă, ei învaţă să capete încredere în sine şi în cei din jurul lor.
Dacă copiii trăiesc în prietenie, ei învaţă că lumea este un loc frumos în care poţi trăi.
Dacă copiii trăiesc cu seninătate, ei învaţă să aibă mintea împăcată.
În ce trăiesc copiii dumneavoastră?
Dorothy L. Nolte
REGULI DE AUR PENTRU A DEVENI O FIINŢĂ UMANA
1. Veţi primi un corp. Vă place sau nu vă place, va fi al vostru pentru întreaga viaţă.
2. Veţi învăţa lecţii. Sunteţi înscrişi la o şcoală cu informaţii non-stop numită Viaţă. În fiecare zi la această şcoală veţi avea ocazia să învăţaţi câte o lecţie. S-ar putea să vă placă lecţiile, sau s-ar putea să le consideraţi irelevante şi prosteşti.
3. Nu există greşeli, numai lecţii. Dezvoltarea este un proces de încercări şi nereuşite: experimentare. Experimentele „ratate” fac parte din acest proces, tot aşa cum fac parte şi experimentele „reuşite”.
4. O lecţie se repetă până când se învaţă. O lecţie va fi prezentată sub mai multe forme până când o veţi învăţa. Numai după ce aţi învăţat-o puteţi trece la altă lecţie.
5. Procesul de învăţare nu se termină niciodată. Nu există moment al vieţii care să nu conţină o lecţie. Dacă sunteţi viu, atunci aceste lecţii trebuie învăţate.
6. „Acolo” nu este mai bun decât „aici”. Când un „acolo” personal devine un „aici”, veţi obţine pur şi simplu un alt „acolo” care va arăta din nou mai bine decât „aici”.
7. Alţii sunt doar imaginea voastră în oglindă. Nu poţi iubi sau urî ceva la cineva decât dacă această persoană reflectă ceva ce voi iubiţi sau urâţi la voi înşivă.
8. Ce faci cu viaţa ta depinde numai de tine. Deţii toate uneltele şi resursele de care ai nevoie. Cum le foloseşti rămâne la aprecierea ta. Alegerea îţi aparţine.
9. Răspunsurile tale există în tine. Răspunsuri la întrebările Vieţii se află în tine. Tot ceea ce trebuie să faci este să priveşti, să asculţi şi să ai încredere.
10. Vei uita toate astea.
Cherie Carter-Scott
Și fiindcă aminteam de japonezi, uite unde au ajuns ei dacă folosesc cum trebuie școala!
Cum gândesc japonezii: Dacă cineva poate să facă un lucru, înseamnă că pot să îl fac și eu. Dacă nimeni nu a putut să facă acel lucru, poate reușesc eu!
Ikigai este un concept japonez care s-ar traduce prin «fericirea de a fi mereu ocupat», pare să explice extraordinara longevitate a japonezilor, mai ales din insula Okinawa. Acolo, numărul persoanelor centenare depășește cu mult media mondială.
Cultivarea prieteniilor, alimentația moderată, odihna adecvată și mișcarea ușoară par să facă parte din ecuația sănătății, însă în centru este acea joie de vivre, bucuria de a trăi, care îi ajută să însumeze ani și să sărbătorească în continuare fiecare răsărit de soare, ikigai-ul personal al fiecaruia.
Cele 10 legi ale ikigai-ului:
1.Fii mereu activ, nu te pensiona niciodată.
2.Privește lucrurile cu calm.
3.Nu mânca pe săturate.
4.Înconjoară-te de prieteni buni.
5.Fii în formă pentru următoarea ta aniversare.
6.Zâmbește.
7.Reconectează-te la natură.
8.Fii recunoscător.
9.Trăiește clipa.
10. Urmează-ți ikigai-ul.
Avem si noi ,,IKIGAI-ul NOSTRU,,...........
Cum gândesc românii: Dacă cineva o poate face, să o facă el. Dacă nimeni nu a putut, de ce să mă chinui eu să o fac? Munca nu a omorât niciodată pe nimeni, dar de ce să rişti. Dacă ţi se face chef să te apuci de muncă, stai jos, odihneşte-te şi o să-ţi treacă. Lasă pe mâine ce poţi face azi că poate mâine nu mai este nevoie. Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă! Cand ma apuca cheful de munca, ma asez ghemuit intr-un colt si astept sa imi treaca.Si putem continua,tot asa....................
Alte sfaturi de la
Marcel Bartic, Contributor
https://republica.ro/autor/marcelbartic
Scrisoarea unui profesor către copiii care încep școala. „Puneți-vă pe învățat. E momentul perfect, acum, cât se uită adulții în altă parte”
Ia fiți oleacă atenți aici. Deschideți caietele, puneți data și scrieți acolo frumos un titlu: Luni începe școala. Ăsta micu, din banca a doua de la geam, da, tu, nu mai râde, că se uită lumea la noi. Astâmpără-te, gata. Luni începe școala. De-adevăratelea. Cum începe, asta-i altă poveste, discutăm la dirigenție. Nu vă țin mult, stați liniștiți, v-am pregătit un ghid de supraviețuire pentru anul ăsta școlar.
Toată lumea pe fază? Perfect. Ia notați voi acolo: Puneți-vă pe învățat. Pe bune, fraților, e momentul perfect, acum, cât se uită adulții în altă parte. Sunt ocupați cu normele sanitare, cu măștile, și-au prins urechile cu tehnologia, deci „pa, educație!” din partea lor o bucată de vreme.
Voi realizați că asta e șansa vieții voastre? Să învățați cum vă taie pe voi capul. Fără fandoseala aia cu concursuri și olimpiade, fără tocit pentru niște hârtii inutile, fără competiția aia stupidă pentru note și primul loc din clasă, în care vă împingeau părinții și profesorii voștri. Fără aroganțe de-alea cu sistemele și metodele lui pește, care nu sunt altceva decât gargară ieftină și reinventat apă caldă.
Acum puneți mâna și citiți tot ce vă cade în mână, scrieți, întrebați, uitați-vă la documentare, faceți grupuri de dezbatere între voi, scormoniți bibliotecile și internetul după informație!
Uitați-vă după tutoriale despre cum se fac lucruri simple, învățați să vă schimbați singuri cauciucul de bicicletă, să reparați un robinet, cum să scrii o declarație, unde trebuie să mergi dacă vrei să-ți schimbi buletinul sau cum îți plătești taxele online. Învățați singuri, învățați unii de la alții, greșiți liniștiți cât vreți, că nu e nici un adult pe lângă voi să vă spună că sunteți incapabili. Căutați să vedeți ce legături sunt între muzică și matematică, între istorie și geografie, citiți despre dezvoltarea personală, educația financiară și educația sexuală. Învățați dimineața, după-amiaza, în pat, la birou, stând, foindu-vă prin cameră, cum vă vine vouă mai bine.
Vedeți că sunt o mulțime de oameni faini pe net de la care puteți afla o groază de chestii super tari. Oameni de știință, cercetători, antreprenori, programatori, scriitori, matematicieni, istorici. Ăștia nu fac meditații, nu cer cincizeci de lei pe ședință, nu au șase case din meditații, sunt oameni care dau cu generozitate tot ce au din desaga lor de cultură și educație.
Nu‐i interesează dacă sunteți de la un liceu cu ștaif din centrul orașului sau dintr-un sat de la marginea județului Botoșani. Nu vor să știe dacă tati are vreun bussines profitabil sau e zugrav cu ora. Vă vor primi pe toți cu bucurie și un zâmbet mare pe față. Vedeți că sunt unii care fac voluntar ateliere interactive, videoclipuri demonstrative, explică pe înțelesul vostru, răspund la întrebări, nu țipă, nu se enervează.
Vedeți că sunt scriitori celebri cu cont pe facebook, scrieți-le, întrebați-i, pisați-i la cap ce-i cu critica literară, ce e cu nenorocirile alea de comentarii. Sunt istorici excepționali, care scriu istorie cu un picior în șantierul arheologic, în arhive, cu capul în cartea pe care urmează să o publice.
Întrebați-i. Scrieți-le. Rugați-i să vă explice, să vă povestească, să vă fascineze, să vă uimească. Școala, școala adevărată nu e acolo unde sunt hârtii și bibliorafturi. Bănci și catedre. Fandoseală si mofturi. Interese meschine. Autosuficiență. Aroganță. Școala adevărată e acolo unde niște oameni se strâng la un loc în numele cunoașterii.
Un lucru vă mai rog. Să nu uitați că în țărișoara asta a noastră sunt o sumedenie de copii care nu au de nici unele. Nici tablete, nici calculatoare, nici școală, nici profesori care să-și bată capul cu ei, nici papuci cu care să iasă în sat fără sa râdă careva. Nu numai de tablete și calculatoare au ei nevoie. Ci să le dați și lor din ce ați învățat voi. Dacă aveți ocazia, faceți voluntariat în școlile de la țară fără posibilități. În centrele pentru copii proveniți din familii defavorizate. Dați-i o mână de ajutor lui ăla micu, vecin cu voi, care n-are bani de meditații și nu știe să facă o problemă la matematică. Dacă ești bun la engleză, explică-i tu vărului de la țară conjugarea verbelor. Așa, pe scurt, pe un skype, pe un whatsapp.
Vedeți voi, că sunteți copii deștepți.
Gata, că m-am lungit cam mult și trebuie să fiți în formă. De luni începem școala. Ați înțeles, da? Construiți-vă propriul vostru curriculum. Curriculum la decizia elevilor. Hei, cum sună asta! Cât de fain sună...
Gata, fug. V-am pupat!
În loc de final
Lui Iorga, fost și profesor la școala militară de aviație:„Cu prelegeri i-a mâncat/ Şi va să-i mai mănânce încă,/ Căci Iorga e încredinţat/ Că tot ce sboară se mănâncă.” (Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931); Perspicacitate: „În holul şcolii dacă-i scris/ Cum că fumatu-i interzis,/ Gândesc elevii fumători/ C-afişu-i pentru profesori.” (Gheorghe Bâlic, din Fumuri (culegere de epigrame), 2002); Colierele de perle: Moda-n şcoli e-aşa încât,/ Profesoara de franceză,/ Repede şi-a pus la gât/ "Perlele" de pe la teză.” (calambur epigramatic de Vasile Manole, din Dunărea de Jos, 2015); Un profesor pişicher către adolescente (după Păstorel): „Grădina dac-ar fi în sală/ Şi fete-n orişice lăstar,/ Îndată m-aş lăsa de şcoală/ Şi, zău, m-aş face grădinar.” (Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă – Epigrame, 2008).
Profesorilor: „Deşi se spune că-i de stat,/ În şcoală se predă mai rar./ Se predă şi s-a predat/ În... particular.” (Vasile Iuşan, din Europarlamentare, 2009); Profesoarelor de la un liceu de fete: „Ce corp didactic!... O splendoare!/ Pentru inspectori – sărbătoare!/ Ci eu prea mult nu mă reţin: -"Corp" - da; "didactic" - mai puţin!” (George Voevidca, din Antologia epigramei româneşti, 2007); Profesorului Catană, fost inspector şcolar general: „Faptu-acesta nu-i banal/ Şi nu-l vântur de pomană:/ Lumea-i zice general,/ Dumnealui însă-i... Catană.” (Constantin Voinescu, din Slatina sub zâmbetul epigramei, 1991).
Să fiți iubiți așa cum iubiți voi școala!
Culese de CN, cu multe școli, plus profesor universitar la Academia Tehnică Militară și la Universitatea din București
