Jocuri de cuvinte - glonț
Geografie lingvistică
Glonț
Moto: „Adept al disciplinei, frate/ E în armată cel mai bun;/ El merge glonţ la unitate/ Şi se întoarce-acasă... tun!” (Cazonă, de Gheorghe Gurău)
Fiind eu apevist (armată pe viață), am tras cu multă muniție de tot felul (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-munitie.html), de la cartuș la rachetă operativ-tactică la Baikonur (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-lansatorul.html) . așa că pot scrie și despre glonț, extins la proiectil, obuz (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-tun.html), rachetă, dronă etc.
Trei cartușe cu gloanțe
Din 24 de definiții pentru glonț în dicționarele românești, constatăm că glonțul e un mic proiectil de oțel, de aramă sau de plumb, pentru unele arme de foc. Cuvânt scris prima dată într-un letopiseț al lui Miron Costin (1633-1691), i se mai spune și glonte, învechit și gloanță sau glianț, plumb etc. Dicționarele precizează că este de etimologie necunoscută.
Ne salvează Mihai Vinereanu, care scrie despre glonț «glonț - 1. obiect (mic) greu; 2. mic proiectil la armele de foc; 3. plumb la năvodul de pescuit. După Cihac (II, 501), urmat de autorii DAR din mgh. golyócs, galacs. Nu am putut identifica formele maghiare indicate de Cihac, ci doar forma gloyo „glob, sferă”. După Scriban, provine de la grăunte sau grunț, pe care îl derivă mai departe din n.g.s. flinte „pușcă”, iar Skok (73; cf. Ciorănescu) crede că provine din sb. glonta „glonț”.
În sfârșit, Ciorănescu (3817) îl consideră o formație expresivă. Este evident că rom. glonț provine de la același rad. ca și cloț, clonț, cu sensul inițial de „obiect ascuțit”. Este deci același cu clonț prin sonorizarea velarei inițiale. PIE (proto-indo-european, n.n.) *kel, „a înțepa, a găuri, a perfora”, cu prelugiri nominale în -so și -to kolso, kolto „țep, colț, vârf ascuțit” (IEW, 545).» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În alte limbi, glonț s-ar traduce prin:
֎ ammus în finlandeză și în ingriană (din ammu-, „a trage”, + -us);
֎ ʿarär - ዓረር în tigrină;
֎ axə - ахы în abhază;
֎ badda în siciliană;
Three bullets (trei cartușe cu glonțul în vârf)
֎ bal în haitiană creolă, bala în asturiană, catalană, galiciană, occitană, portugheză și spaniolă (din franțuzescul balle), bale în picardă, balla în italiană (din lombardul balla) și în malteză (din italiană), balle în franceză (din medievalul francez balle, din italienescul nordic balla) și în normandă, bola în indoneziană și în spaniolă, boled în bretonă, buleṭ - বুলেট în bengaleză, bullad în manx, bullet în engleză (din medievalul englez bullet, „etichetă oficială sau ecuson de înregistrare sau de identificare”, din vechiul francez bullete, diminutiv al lui boule, „sferă”; influențat apoi de medievalul francez boulette și de franțuzescul boulet) și în malai, bwled galeză;
֎ banti - బంతి în telugu;
֎ bikʼáʼ în navajo;
֎ buuld`a - буулдьа în iakută (din rusă);
֎ cap în engleză (argou);
֎ či͡onzɨr - чёнзыр în chineză dungan;
֎ đạn în vietnameză;
֎ dändarg - даьндарг în cecenă;
֎ dangan - 弾丸 (だんがん), tama - 弾 (たま) în japoneză;
֎ đule - ђуле (proiectil de tun) în sârbă și în sârbo-croată, đule în croată (proiectil de tun), đulen în bosniacă (din turcicul otoman gülle - گله, de unde am luat și noi ghiulea);
֎ fasoldofa, f'asoldofa în solrésol;
֎ fišek - фишек în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, fishek în albaneză, fîşek în kurdă de nord (din turcicul otoman fişek - فشك, „cartuș”);
֎ Geschoss în germană (proiectil, din medievalele germanice geschoz, giscoz vechiul germanic giscoz, derivație a echivalentului schießen);
֎ gjule - гюле în bulgară, gjulle - гюлле în kumică și în tabasaran, gulla - гулла în avară, gulle în kurdă de nord, gülle în turcă, güllə în azeră, ǵule - ѓуле în macedoneană, gule - گولە în kurdă centrală (din turcicul otoman gülle - گوله sau گولله, „ghiulea de tun", din persanul gūle - گوله, „ghiulea de tun, obiect greu și rotund");
֎ golᶕy - ګولۍ în paștună, golī - گولی în urdu (din sanscritul golikā - गोलिका), golī - गोली în hindusă, nepaleză și marathi, golī - ਗੋਲੀ în punjabi, goḷī - ગોળી în gudjarati, golika - गोलिका în sanscrită, golule - گلوله în persană, guli - গুলি în bengaleză, guli - গুলী în assameză, gulli - ꠉꠥꠟ꠆ꠟꠤ în sylheti, gulüla - гулӯла în tadjică, gulūla - گُلُولَه în persană clasică;
֎ glans în latină;
֎ glöb în volapük;
֎ glonț, glonte în română;
֎ gndak - գնդակ în armeană;
֎ golyó în maghiară [Imre îmi trimite „az olasz coglione szó egy tájnyelvi alakjából (cogliò)”, adică„dintr-o formă vernaculară a cuvântului italian coglione, bilă, vulgar testicul (cogliò)”];
֎ gong - 공, gu - 구 (球) în coreană;
֎ gràsŭn - กระสุน în thai;
֎ guľka în slovacă;
֎ guṇḍu - ಗುಂಡು în kannada;
֎ ka sun - ກະສຸນ în laoțiană;
֎ kaartoosh în métchif;
֎ kadúr - כדור în ebraică;
֎ kalía - קָלִיעַ în ebraică, koyl - קויל (creat de khazari, din kúlja – ку́ля în bielorusă sau ucraineană, alternativ, înrudit cu germanicul Kaule, dar influențat semantic de Kugel, cele două fiind probabil înrudite, vezi și Keule, în cele din urmă descins din vechiul germanic *kūla) în idiș;
֎ kntague - Գնդակ (ռազմական) în armeană;
֎ koeël în afrikaans, kogel în neerlandeză, Kugel în germană (din medievalele germanice kugel, kugele, de origine incertă, dar probabil înrudit cu Keule, „club”, posibil din proto-germanicul *kuggilaz, „instrument cu butoane”, derivat din proto-germanicul *kuggǭ, „umflare”, din proto-indo-europeanul *gewgʰ-, „umflare, plecare”, din proto-indo-europenele *gew-, *gū-, „a se înclina, îndoi, arcuire, curbare”, poate aceeași sursă ca albanezul gogël, „ghindă, minge mică”), kûgel în frizonă, Kugi în bavareză, kugle în daneză, kuglo în esperanto;
Kugeln, die von Kanonen abgefeuert wurden (ghiulele trase din tunuri)
֎ kra - كرة în arabă;
֎ kroap kampləəng - គ្រាប់កាំភ្លើង în kmeră;
֎ krogla în slovenă;
֎ kúla în feroeză, kúla (din vechiul norvegian kúla, din proto-germanicul *kūlǭ, „cucui, umflșătură”), byssukúla în islandeză, kula în poloneză, sorabă de jos, sorabă de sus și suedeză, kule în norvegiană, kulja - куля (din polonezul kule) în bielorusă și în ucraineană, kulka în cehă și în lituaniană, kuul (din suedezul kula, „bilă mică”) în estonă, kuula (din suedezul kula) în finlandeză;
֎ kúršum - куршум în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, kurşum în găgăuză, kurşun - قورشون în turcă otomană, kurşun în turcă (din turcicul otoman kurșun - قورشون, „plumb”, din turcicul comun *qorɣušïn, „plumb”, din proto-turcicul *korguĺčïn, „plumb”);
֎ kyany - ကျည်, kyanyhpu: - ကျည်ဖူး, yam:taung - ယမ်းတောင့် în birmaneză;
Lodes
֎ lode în letonă (din medievalul germanic popular lode, „bucată de plumb folosită ca greutate, s-a prăbușit”, poate dintr-un cuvânt frizonic de est sau din medievalul olandez lode, cu același înțeles etc.);
֎ lövedék în maghiară (din tulpina löv- a lui lő, „a trage”, + sufixul -edék);
֎ luoti în finlandeză (din vechiul suedez lodh sau direct din medievalul germanic popular lōt, din proto-vest-germanicul *laud, „plumb ca metal”);
֎ matā în maori;
֎ mde'u - མདེའུ în tibetană;
֎ mermi - مرمی în turcă otomană, mermi în turcă;
֎ metak - метак în sârbă și în sârbo-croată, metak în croată;
֎ mpira în swahili;
֎ næmyg - нӕмыг în osetă;
֎ ņur - нюр în even;
֎ ok în turcmenă, ok - ок în altaică de sud și în kârgâză, okŭ - окъ în karatchaï-balkară, oq - оқ în cazahă și în shor, oʻq în uzbecă, oq - ئوق în uigură, uq - уҡ în bașchiră (din proto-turcicul *ok, „săgeată”);
֎ pall în estonă (fie din germanicul Ball, fie din medievalul popular germanic bal);
֎ palla, pallottola în italiană;
֎ peilear în galică scoțiană, pil în engleză (argou), pila în latină, piléar în irlandeză;
֎ pelor, peluru în malai, peluru în indoneziană;
֎ pənddus - پنډوس în paștună;
֎ pljiumbu, plumbu în aromână, plumb în albaneză și în română;
֎ pluru - ꦥ꧀ꦭꦸꦫꦸ în javaneză;
֎ pocisk în poloneză (istoric, substantivare din pociskać, „a împinge cu forță, atestat in 1533);
֎ pōkā, pōkā pū în hawaiiană, pokepoke în maori;
֎ pozɨr - позыр în chineză dungan;
֎ proiectil în română, proiettile în italiană, projectil în catalană și în occitană, projéctil în portugheză, projectile în engleză și în franceză, Projektil în germană, projektil în daneză, proxectil în galiciană, proyectil în spaniolă (din medievalul latin prōiectilis, „proiectil”, din latinescul prōiectus, participiu pasiv perfect al lui prōiciō, „arunc înainte; extind; expulzez”);
Две пули (dve puli, „două gloanțe”)
֎ pulja - пуля în rusă (din medievalul rusesc pulja - пуля, „glonț, proiectil de archebuză”, atestat înn anii 1620; așa cum sugerează Chernykh și dovedit de Zoltan, o formare din spate din pulʹka - пулька, „glonț; proiectil în general”, atestat în 1580, el însuși un împrumut disimilat din vechiul rutean kulʹka - кулька, atestat în 1550, din medievalul polonez Kulka, din vechiul polonez kulka, atestat în 1497, din kula, atestat în 1461, din medievalul germanic kūle, o variantă rară a lui kugele, el însăși de origine incertă; mulțumesc, Igor!);
֎ qiú - 球, 球 în chineză;
֎ qurşun, qurğuşun în azeră, qurşun în tătară crimeană (vezi kureșun în turcă, din turcicul otoman kurșun - قورشون, „plumb”, din turcicul comun *qorɣušïn, „plumb”, din proto-turcicul *korguĺčïn, „plumb”);
C uvântul glonț (glonte) în câteva limbi
֎ rasass - رصاص în arabă;
֎ risasi în ngazidja comoriană, shindzuani și swahili;
֎ rutulys în lituaniană;
֎ seçme în turcmenă;
֎ skot în feroeză și în islandeză (din skot în limba norvegiană veche, din proto-germanicul *skutiz);
֎ slug în engleză (argou);
֎ sonacaq - ᓱᓇᒐᖅ în inuktitut;
֎ sum – сум în mongolă, sumn - сумн în kalmucă, sumu - ᠰᠤᠮᠤ în mongolă;
֎ tanal - 탄알 în coreană;
֎ tane - тане în sârbă și în sârbo-croată (din turcicul otoman tane - دانه, „grăunte, sămânță”, din persaniul dâne – دانه, „bob, grăunte”);
֎ telqe - وله în kurdă de nord;
֎ temitl în aztecă și în nahuatl;
֎ ṭəyt - ጥይት în amharică;
֎ tir - тир în tadjică, tīr - تِیر în persană clasică și în persană iraniană;
֎ top în turcă;
֎ tōṭṭā - தோட்டா în tamilă;
֎ ṭq̇via - ტყვია în gruzină;
֎ ttupakai - ټوپكى în paștună:
֎ tūṭā - తూటా în telugu;
֎ veṭiyuṇṭa - വെടിയുണ്ട în malaialam;
֎ vilt în kotava;
֎ vóli - βόλι în greacă;
֎ wala în chamicuro;
֎ zi2 daan6-2 - 子彈／子弹 în chineză cantoneză, zǐdàn - 子彈／子弹, qiāngzǐ - 槍子／枪子, qiāngzǐr - 槍子兒／枪子儿 în chineză mandarină, zǐdàn 子彈, 子弹 în chineză.
Glonțul în expresii (pamflet)
Moto: „Glonţ s-a dus ca să o ceară,/ Îşi dorea la piept odorul,/ Însă tatăl ei, o fiară,/ I-a proptit în fund piciorul.” *Ghinion, de Valentin Ursu)
Glonț poate fi folosit adverbial pe lângă verbe de mișcare. Așa de exemplu, Klaus „s-a dus glonț în SUA, la Washington DC, cu avionul particular, pe banii noștri, pentru a primi premiul de consolare pentru opțiunea guvernului american pentru alt secretar general al NATO.
Cu același avion „nu se întoarce glonț” în țată, ci mai mereuaș, pentru a discuta în CSAT dorința americanilor de a da o baterie Patriot de rachete, din cele șapte plătite înainte de a fi primite, ca la bordel, primite doar patru, una funcțională, trei în pregătire pe meleaguri dacice.
Că de, „vorba rea se duce ca glonțul”, de exemplu despre Piedone (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barbat-1), cel preferat de bucureșteni, care și-a instalat toate rudele în primăriile de sectoare pe unde s-a perindat. Citiți detaliile la expresiile cu cuvântul bărbat, că nu vă strică la frumusețe să vedeți un așa intelectual prea luminat.
Mai există „glonț trasor”, adică acel glonț care are o pastilă luminoasă în fundul său, astfel că îi poți urmări traiectoria pe care se deplasează pe timp de noapte, „glonț incendiar” etc.. La revoluție sau ce o fi fost „îngrămădeala” din decembrie”, în multe unități comandate de viitorii generali ai armatei române s-au tras „sute de mii de cartușe”, „gloanțele împușcând întunericul! Așa că unitățile au rămas în foarte scurt timp „fără muniție”...
În unele armate dotate mai există și „gloanțe dum-dum”, adică proiectil de pușcă astfel fabricat încât să explodeze în momentul atingerii țintei, provocând răni grave. Și nu putea fi moștenit din altă parte, decât din patria președintelui războinic Macron, recte „din franțuzescul dum-dum”! Se spune că „are un glonț pe țeavă” despre bărbatul excitat.
White bullets (gloanțe oarbe, cartușe fără gloanțe)
Englezii folosesc bullet pentru glonț, dar și argourile cap, pil și slug. Tot prin Marea Britanie se folosesc bullad în manx, peilear în galică scoțiană, piléar în irlandeză etc. Viața i-a obișnuit pe englezi cu cuvinte compuse precum: blank bullet (gloanțe oarbe, cartușe fără glonț) dumdum bullet (glonț dum-dum ce explodează la atingerea țintei), tracer bullet (glonț trasor, vezi Tracer Bullet Videos and HD), rubber bullet (gloanțe de cauciuc, la poliție, contra protestatarilor) etc. Ba mai folosesc și bullet chess (șah rapid)! Și englezii folosesc bullet ca adverb pe lângă verbele de mișcare, de exemplu he went off bullet, „el a plecat glonț”.
Trecem la francezi, care folosesc pentru glonț balle (și în normandă) și boulet. Tot în Franța se folosesc bale în picardă, boled în bretonă etc. Balle înseamnă și minge, obiect sferic, dar în cazul armamentului și glonțul, respectiv proiectilul expulzat de o armă de foc (armement, projectile d’arme à feu).
Balle d’arme à feu (glonț al unei arme de foc)
Au apărut mintenaș arme de défense à balles souples (armă de apărare cu glonț moale, de exemplu din cauciuc); balle en caoutchouc (glonț de cauciuc pentru poliție); balle morte (glonț orb, cartuș fără glonț); se tirer une balle (familiar, împușcă-te), se tirer une balle dans le pied (a se împușca în picior, se mettre soi-même dans une situation délicate par une action volontaire et inconsidérée, adică „a se pune într-o situaţie delicată printr-o acţiune voluntară şi de neluat în seamă”); tire-balle (trăgător de gloanțe); tirer à balles réelles (a trage cu gloanțe reale); tuer par balle (a ucide cu glonț, a ucide prin împușcare) etc.
Germanii folosesc pentru glonț Kugel, cu sinonimele Projektil și Geschoss, iar în bavareză Kugi etc. Kugel înseamnă și minge, obiect sferic, chiar și cartuș. Studioșii pot citi online prin clic: „Kugel” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, „Kugel” în Duden online și „Kugel” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig 1854–1961.
G ewehrkugel als USB-Stick mit Schlüsselanhänger (stick USB ca un glonț ca breloc)
Specialiști în cuvinte compuse, nemții au creat și în domeniul militar: Gewehrkugel (glonţ pentru pistol); Kanonenkugel (ghiulea de tun, proiectil de tun); Kartätschenkugel (glonțul fulgerului, trăsnet); Leuchtkugel (glonț trasor), Musketenkugel (glonț de muschetă); Pistolenkugel (glonț de pistol); Schrapnellkugel (proiectil de artilerie); Schrotkugel (glonț de tragere); Todeskugel (glonțul morții) etc.
Пули - puli (gloanțe)
Trecem la cei cu „operația specială”, rușii, care folosesc cam multe gloanțe acum, având pulja - пуля pentru glonț, împrumutat din poloneză. Din pulja - пуля a derivat buulja - буулдьа în iakută! Din familia de cuvinte fac parte și: pulevój - пулево́й (glonț, de glonț, foarte rapid); pulemjót - пулемёт (din 1880, mitralieră) puljátʹ - пуля́ть (a trage) etc.
Pe front sau în afara lui au expresii precum: быть под пулями - под выстрелами (a fi sub gloanțe - sub focuri de armă); как из говна пуля (ca un glonț din rahat); лить пули (turnați gloanțe!); отливать пули (gloanțe aruncate); получить пулю (a primi un glonț); пуля-дура (glonț prost); пустить себе пулю в лоб – застрелиться (împușcă-te!); расписать пулю (vopsește glonțul!); серебряная пуля (glonț de argint); трассирующая пуля (glonț trasor); шальная пуля (glonț rătăcit) etc. Semnificațiile le căutați...
Русские пулемёты (mitraliere rusești)
Igor din Irkutsk îmi amintește că au și proverbe și zicători (пословицы и поговорки), precum пуля - дура, штык – молоде́ц (glonț prost, noroc cu baioneta!); пулей за камнем не достанешь, а штыком из земли выковырнешь (nu poți ajunge la o piatră cu un glonț, dar o poți scoate din pământ cu baioneta); пуля дура: где ударит — дыра (glonț prost: oricum unde lovește face o gaură); не всякая пуля в кость да в мясо, иная и в поле (nu orice glonț intră în oase sau carne, unele intră în pământ); пуля виноватого сыщет (glonțul va găsi vinovatul); стреляй в куст, пуля виноватого найдёт! (trage în tufiș, glonțul va găsi vinovatul!); выстрелив пулю, не перехватишь, а слово сказав, не поймаешь (dacă tragi un glonț, nu îl vei aduce înapoi, iar dacă spui un cuvânt, nu îl mai poți opri) etc. Multe s-ar potrivi îngrămădelii din decembrie, când militarii conduși de viitorii generali „au tras ca la nuntă”, „împușcând întunericul”... Oricum erau și ruși pe aici... Unitățile au rămas „fără muniție”!
Glonțul în (c)arte
Moto: „Căpos, fudul şi tare-n clonţ,/ Refuză scrierile-alese/ Dar o idee, ca un glonţ,/ Îi intră-n cap. Şi nu-i mai iese.” (Etalon, de Cornelia Cociş-Inovan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi, 2005)
Unii știu că „dulce ca mierea e glonțul patriei”, un roman al lui Petru Demetru Popescu, în care descrie lunile de armată ale scriitorului si regizorului român, utecist transfug. Erau anii 1970, vreme in care armata se desfășura cu strictețe si instrucție. După încheierea unui stagiu de șase luni tinerii studenți deveneau adevărații bărbați (noi am scris mintenaș „Jocuri de cuvinte – bărbat”, cu gândul la familie (vezi pe la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barbat-0), dar nimic despre armată pe acolo!
Noroc că un student care „făcea armata” a scris când a citit romanul: „Era in 1971. Făceam armata, departe de casă, la o unitate militara (a cărei amplasare n-o divulg, întrucât constituie un secret militar!). Îmbrăcat într-o uniformă de culoare kaki, încheiată până sub bărbie, cu cascheta pe cap si cu bocanci rigizi in picioare, participam la marșuri grele și la istovitoare exerciții de tragere cu pistolul automat. În scurtă vreme ne-am procurat un exemplar din romanul „Dulce ca mierea e glontul patriei” si l-am citit aproape toți, trecându-l din mână în mână, așa cum ne dădeam uneori țigările aprinse, când nu aveam destule. Ne-a plăcut foarte mult, ne-a încântat.” Vremuri trecute!
Coperta romanului
Și alți scriitori români au scris despre glonț. Caragiale a folosit expresia „la o bătaie de glonț” pentru distanță („Cotind la stânga, li se arată, ca la o bătaie de glonț, coperișul nou de tinichea al turnului strălucind în soare. Eminescu remarca dimensiunea mică a glonțului („Să ne închipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte.”).
Șt. O. Iosif folosea expresia adverbială „glonț” („Face cum i-a fost porunca/ Și se-ntoarce glonț la stână.”), ca și Caragiale („Mi s-a spus ceva la telefon, dar nu credeam... Mă duc să dau confirmarea știrii! Și pleacă glonț.”) sau Delavrancea („La cârciumă arvuni pe Plăvița și-i bău aldămașul cinci rachiuri unul după altul. Și glonț la târg.”).
Despre folosirea efectivă a gloanțelor a scris Negruzzi („Plăieșii răspundeau cu gloanțe.”). Unii scriitori au folosit vechiul sinonim plumb pentru glonț sau glonte. Așa au procedat Coșbuc („Și-n munte George pune/ Plumbii sub scăpărătoare.”), Bolintineanu („Plumbul... pătrunse gura ursului și se înfipse într-un fag.”), Alecsandri („Din zori în zori și turci și noi/ Zvârleam în aer plumbii/ Cum zvârli grăunți de păpușoi/ Ca să hrănești porumbii.”), Sadoveanu („Am tras ce-i dreptul în stol; au căzut două ca plumbii pe mal, două rațe frumoase, cu niște pene de-a dragul”).
Englezii folosesc bullet pentru glonț, dar și argourile cap, pil și slug. Tot prin Marea Britanie se folosesc bullad în manx, peilear în galică scoțiană, piléar în irlandeză etc. Iată că în engleză bullet, „glonț”, ca și în română poate fi adverb, însemnând ceva foarte rapid (figuratively, anything that is projected extremely fast).
La 19 ianuarie 2011, Jonathan Stevenson, la meciul „Leeds 1 - 3 Arsenal”, la BBC, comenta: Așa cum părea că Arsenal obține scor de egalitate, Johnson a produs un moment de o calitate revoltătoare, trăgând din senin un glonț cu piciorul stâng în colțul din stânga sus al plasei lui Wojciech Szczesny, cu polonezul rămas tablou.” (Just as it appeared Arsenal had taken the sting out of the tie, Johnson produced a moment of outrageous quality, thundering a bullet of a left foot shot out of the blue and into the top left-hand corner of Wojciech Szczesny's net with the Pole grasping at thin air. [2011 January 19, Jonathan Stevenson, “Leeds 1 - 3 Arsenal”, in BBC]).
Arhaic, bullet însemna și ghiulea de tun (cannonball). În 1592, John Stow, în Analele Angliei, scria: „Înainte de Greenwich […], o navă a tras făcându-și cunoscută prezența, un tun fiind încărcat cu o ghiulea de piatră.” (A ship before Greenwich […] shot off her ordinance, one piece being charged with a bullet of stone. [1592, John Stow, The Annales of England]).
Francezii folosesc balle (și în normandă) pentru glonț. Tot în Franța se folosesc bale în picardă, boled în bretonă etc. Marc Bloch, în Înfrângere stranie: mărturia unui învins, scria în 1940: „Încă de la Argonne, din 1914, zumzetul ca de albine al gloanțelor s-a întipărit în circumvoluțiile mele cerebrale ca în ceara unui disc, un refren gata de cântat de la prima rotire a manivelei.” (Depuis l’Argonne de 1914, le chant d’abeilles des balles s’est inscrit dans mes circonvolutions cérébrales comme, dans la cire d’un disque, un refrain prêt à jouer dès le premier tour de manivelle. [(Marc Bloch, L’étrange défaite: La déposition d’un vaincu, 1940, FolioHistoire Gallimard, 1990, page 86]).
Портрет А. С. Пушкина. Художник О. А. Кипренский. 1827 год
(Portretul lui A. S. Pușchin, O. A. Kiprenski, 1827)
Germanii folosesc Kugel pentru glonț, dar și Geschoss și Projectil, Kugi în bavareză etc. Robert Harms, în Nava de sclavi, o călătorie în lumea comerțului cu sclavi, scria în 2004: „Poate că armatele inamice se aprovizionaseră inițial cu suficiente puști, gloanțe și praf de pușcă, dar poate că Agaja era deja prea mult în defensivă pentru a putea continua să-și aprovizioneze armata cu arme de foc.” (Vielleicht hatten sich die feindlichen Heere fürs Erste mit genügend Gewehren, Kugeln und Schießpulver eingedeckt, vielleicht war aber auch Agaja schon zu sehr in die Defensive gedrängt, um sein Heer weiter mit Feuerwaffen versorgen zu können.“[Robert Harms: Das Sklavenschiff. Eine Reise in die Welt des Sklavenhandels. [C. Bertelsmann Verlag, ohne Ort 2004, ISBN 3-570-00277-2, Seite 282]).
Am ajuns la glonțul rușilor (ferește-ne, Doamne!), pulja - пуля. A. S. Pușkin, în Călătorie la Arzrum, scria: „Partea din spatele ras a capului i-a fost lovită de un glonț.” (Обритый атылок прострелен был пулею. [А. С. Пушкин, «Путешествие в Арзрум»]). Tot Pușkin, în Kirdzhali, scria: „Nu am auzit niciodată în viața mea șuierul gloanțelor.” (Отроду не слыхивал свиста пуль. [А. С. Пушкин, «Кирджали»]).
Scriind despre gloanțe, Pușchin avea să moară de la un glonț în 1837. Înglodat în datorii și în mijlocul zvonurilor despre relația amoroasă a soției lui cu aventurierul francez d’Anthes, pe 27 ianuarie Pușkin îl provoacă pe presupusul iubit la duel. În urma duelului, amândoi bărbații sunt răniți, dar Pușkin mortal. Două zile mai târziu, Rusia îl pierdea pe cel mai important poet și dramaturg romantic al secolului al XIX-lea. De glonț!
De unde luăm gloanțe, de unde luăm pulbere (pamflet)
Moto: „Priveam o fată goală puşcă,/ Umbrită doar de-un cârlionţ./ Curaj făcându-mi cu o duşcă,/ Plecat-am către dânsa glonţ.” ( Viteză de reacție, de Mihaela Banu, din Paşi peste margine de timp, 2017)
Admiterea în NATO a fost, fără discuție, cea mai importantă realizare politică de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial încoace și rampa de lansare pentru admiterea în UE. Dar ai noștri lideri s-au cam bâlbâit la apărarea țării, cu toate zecile de doctorate în securitatea națională. Au văzut faptele prin lentila propriei suficiențe, în câteva decenii punând pe butuci armata română și doctrina militară națională.
Că de, ne-a fericit natura să avem comanadant suprem pe Petrov, care, sanchi, „a luptat în parlament împotriva comunismului” pe care îl consolidase ca marinar, a trișat, cu frate pușcăriaș vânzător de arme și muniții străine pe care trebuia să le distrugă, ba a fost dovedit de justiție cam cu greu turnător, inclusiv cu documente din arhiva militară. Și pentru asta avea să urască armata și ofițerii ei, avansând cu toptanul generali din politicieni caporali sau sublocotenenți t.r., de tot râsul...
Cu voința românilor, desigur, a urmat un alt comandant suprem, scriitorul științifico-fantastic Jules Werner, albit în dosarele penale privind mafia imobiliarî sibiană, condusă direct de el, ținute ascuns la DNA, ani de zile, de către procurorul șef de secție Doru Țuluș, la ordinul doamnei procuror general de la vremea respectivă, Laura Codruța Kovesi.
Pas cu pas
Cu simț literar scriitorul a scris mereuaș, adică „Pas cu pas”, o carte! Când era primar la Sibiu susținea că ar trebui ca unitățile (u)milit(o)are deținătoare de cazărmi să plătească impozit statului pentru teren și clădiri, pentru poligoane, puse acum la dispoziția NATO (Nothing After Two O`clock, „lucrăm doar până la 14.00”). În cartea asta scria Jules Werner: „Armata? O pierdere de vreme! În armată începi să coși singur un nasture, să-ți coși o cămașă. Sunt singurele lucruri pe care le-am învățat în cazarmă”. [Klaus Iohannis, „Pas cu Pas”, 2014].
Și acum s-a vrut secretar general al NATO, susținut și de eroul din Irak: „Această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata Română în acești 20 de ani, de eforturi pe care le-a făcut Armata Română și România...” [Nicolae Ciucă, 12.03.2024 după anunțul privind candidatura lui Ioules la șefia NATO]. Dar mai bine citiți ce scrie un excelent militar cu sute de kilometri mărșăluiți în cizme și în bocanci pe câmpurile țării, școlit și bun cunoscător de doctrină militară, strategie, artă operativă și tactică, chiar pe blogul său personal denumit simbolic „În cuiul cătării” (https://in-cuiul-catarii.info/2024/03/13/nesimtirea-croitorasului-20541).
Dar să vedem dacă Ciucă al lor, al celor care l-au decorat, are dreptate cu realizările. Este clar că degeaba au citit politicienii, adică președinții, miniștrii și parlamantarii tratatul nord-atlantic pe care îl consideră sfânta scriptură. Politicienii și conducerea armatei au lichidat la foc continuu și uneori în rafale efectivele, industria, strategia și doctrina națională de apărare.
Până vin trupele NATO, trebuie să intre în luptă trupele noastre, dotate cu tot ceea ce este necesar. Că țările din NATO nu vor trimite trupe să lupte în locul nostru, ele vor da doar oarece „ajutor”, și asta după ce votează parlamentele lor intrarea în luptă. Cu toate că noi „am deschis teritoriul” prin lege pentru ele. NATO va interveni în apărarea statelor care înțeleg să se apere și singure.
Unde poate citi orice cetățean român doctrina militară națională defensivă de acum a României? Știți mulți că doctrina militară defensivă a Republicii Socialiste România era cunoscută de fiecare soldat, până în faza războiului de gherilă. Bună, proastă, era un plan național de apărare împotriva URSS și a aliaților ei, un plan care se bizuia pe capacitatea internă de a opune rezistență și, prin asta, putea să pună pe gânduri o invazie. Azi pare-se că nu există o coordonare între MApN și celelalte structuri de securitate (MAI, Servicii). Și se spune că toate sunt conduse de CSAT...
După cum scria un analist, pare-se că există niște șezători politice, poreclite CSAT, unde președinții își reglează conturile cu miniștrii și cu contractele de înzestrare. De ani buni România nu are structuri militare destinate în exclusivitate apărării naționale, ci doar unități “destinate misiunilor în teatre de operațiuni externe, sub comandă străină.
Bugetul alocat armatei este destinat pentru îndeplinirea obiectivelor alianței, nu și pentru îndeplinirea obiectivelor naționale și cheltuim bani pentru interoperabilitate, dar nu și pentru operabilitate. A spus asta încă din 2013, George Friedman, creatorul platformei de analiză strategică Stratfor.
Serviciul militar obligatoriu a fost desființat, iar incorporabilii trăiesc azi mai degrabă pe alte meleaguri, căpșunari, unii acasă pe banii babacilor. Între cele cinci-șase milioane de români plecați se află o bună parte din cei 300.000 de tineri recrutabili și din cei 800.000 de rezerviști. Oare pe câți poate conta Statul Major al Apărării într-o situație de război, că tot perorează unii pericolul unui război Rusia – NATO?
Ucraina își cheamă bărbații acasă, nu le mai eliberează acte la ambasade. Sunt și pe la noi „bărbați voinici” ucraineni care ar fi buni de armată. Cât or fi dat șpagă la vameși să iasă din Ucraina? Noi le dăm ajutoare.
Oare în cazul României, se va întoarce vreunul să lupte pentru apărarea patriei? Își va lăsa vreunul baltă mica situație din Spania, Italia, Germania, Anglia, chiar și peștii plasatori de românce sau spărgătorii de bancomate ca să ia arma în mână și să sară în ajutorul tărâmului geto-pontic? Va lupta vreunul (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-sol.html) pentru pământul deținut de străini în proporție de peste 55%?
Oare există planuri de mobilizare a efectivelor și bunurilor materiale? Există o industrie „românească” adaptabilă producției de război? Există un control național asupra resurselor? Există rezerva strategică de bunuri și servicii, de muniții, armamente și piese de schimb și ateliere pentru mentenanța acestora măcar pentru primele trei luni de război?
Se vede de la o poștă că în aviație sunt achiziționate echipamente de mâna a doua, care zboară doar dacă nu e ceață și frig, fără muniție modernă scumpă. Abia acum s-a decis cumpărarea unor rachete aer-aer. Armamentul se cumpără pe criteriul bunăvoinței politice, licuriciul fiind ales după cât sprijin electoral acordă. Ba e plătit și în avans, ca la bordel.
Exemplu bun e dotarea cu baterii de rachete sol-aer Patriot. Am plătit instalațiile de lansare, stațiile de radiolocație și rachete pentru șapte baterii, miliarde de dolari, au venit patru complexe, unul este operabil, trei în curs de pregătire pentru operabilitate, trei în fabricație în SUA. Și Biden ,îl „roagă” pe Jules Werrner să donăm un sistem Ucrainei. Și, sanchi, întârziatul bacalaureat Ciolacu ar fi discutat cu ministrul apărării și ăsta n-ar fi total de acord. Dar ordinul e ordin! Pe banii noștri! Polonia a decis să nu dea. Germania a propus ca noi și polonezii să instalăm sistemele la granița cu Ucraina și să lovim țintele rusești. Doamne, ferește-ne de așa sfaturi!
Aflarăți cumva că există programe de pregătire a populației pentru situații de luptă, așa cum există în Polonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, adică în țările expuse prin geografie?
Mizeria politică și impostura unor generali de hârtie au adus lucrurile aici. S-au mulțumit să ne facă anexa unei idei colective, foarte nobile și generoase, e drept, dar care n-a activat încă niciodată articolul 5.
În ultimele decenii, cât a durat prăbușirea capacității naționale de apărare, armata a fost condusă, așa cum spune Constituția, de Petrov și de Jules Werner. Ei au ales generalii, ei i-au înălțat în grad, ei au prezidat CSAT, ei au girat metamorfoza militară și politica de diminuare, ei și-au cumpărat sprijin politic internațional și premii de consolare pe bugetele de înzestrare. Unde ești tu, Ștefane?
Rugăminte (liceul la timp)
Ei au risipit glonțul patriei în interes personal. Cupru pentru gloanțe trebuie să cumpărăm de la turci, că pe vremea lui Ponta s-a dat exploatarea cuprului turcilor. Genunchiul lui să trăiască! Bine că n-au apucat să facă și geamia pe teritoriul cedat în nordul capitalei. Pulberi pentru muniții canci. Luăm „praf de pușcă” de la sârbi (vezi și la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-munitie.html). Le vândurăm străinilor o fabrică de pulberi. Cu cât o să cumpărăm produsul final?
Umbrela NATO
Chiar acum se transmite știrea că în premierul slovac s-au tras cinci gloanțe. Încotro, lume? Se repetă scenariul din 1914? Prin munții patriei, în Maramureș, au fost găsiți doi tineri morți, bănuiți a fi ucraineni. Că muriră pe acolo vreo 27 de tineri de aceeași naționalitate care fugiseră de încorporare pentru Zelensky... Parcă văd că la prima bubuitură de tun, veți vedea politicienii noștri eroi și odrasele lor dând fuga în străinătate, să se trateze de război.
Încolo, s-auzim numai de bine! Să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu! Că Europa e pulbere... SUA jubilează. Dar, oare tot „dulce ca mierea e glonțul patriei”?
Articolul online este și la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-glont-1
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-glont-2
Articolul în format pdf este la:
CN
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu