Jocuri de cuvinte - nor

 Jocuri de cuvinte – nor

Geografie lingvistică

 

 

          Nor

 

          Moto: „Nu am ști cât de frumos e cerul dacă nu ar avea nori pe el.” (Marin Preda)

 

          Am scris despre geografie, despre ploaie (pe la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ploaie.html), chiar și despre mare (pe la  https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-mare.html) etc. Fiind eu de multe ori „cu capul în nori”, ăia din care vin ploile, trebuie să scriu și despre nori, mai ales că în facultatea de geografie am cerut și am primit multe lămuriri de la colegii din departamentul de meteorologie și hidrologie, neținând seama de tromboanele generalului Streinu. Norul, folosit mai ales la plural, norii, reprezintă o grupare delimitată de picături de apă sau cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă, în urma condensării sau sublimării vaporilor de apă.

 

Nori

 

          MDA2 (2010) și celelalte dicționare prezintă etimologia „lat. nubilum”. Observând că există și formele nour (regional, Moldova), noor (regional, Oltenia), nuor, nuvăr (regional, Banat) sau nuar (arhaic), nor este moștenit din formele mai vechi nuar, nuăr, acestea moștenite din latinescul nūbilum, substantiv folosit ca neutru al adjectivului nūbilus, „tulbure”, acesta din latinescul nūbēs, „nor”, derivat din proto-italicul *nouðetis, moștenit din proto-indo-europeanul *(s)newdʰ-e-ti-s, „nor”, derivat din *(s)newdʰ-, „a acoperi”. Comparați nor și cu nior în aromâmă, spaniolul nube, italianul nuvola, friulianul nûl, portughezul nuvem, catalanul núvol etc.

 

          În diferite limbi norului i se spune:

 

֎ abhr - अभ्र în hindusă, abhra – अभ्र în sanscrită, abr - абр în tadjică, abr – ابر‎ în persană (din medievalele persane ʾbl, ʾp̄l /abr/, „nor”, din proto-iranianul *abráh, din proto-indo-iranianul *abʰrás, din proto-indo-europeanul *n̥bʰrós);

֎ alĩlikpo în eve;

֎ amp - ամպ în armeană;

֎ anan - ענן în ebraică;

֎ ao în hawaiiană;

֎ āpstcəā - аҧсҭцəа în abhază;

֎ awan în indoneziană și în malai;

֎ bādal - बादल în hindusă, bādal - बादल în nepaleză, baddal - ਬੱਦਲ în pandsabi, badol - বাদল în assameză, badôl - বাদল în bengaleză (din sanscritul vārdala - वार्दल);

֎ balva în sami de nord;

֎ bılıt - былыт în iakută, bolıt - болыт în tătară, bolot - болот în bașchiră, bult - бұлт în cazahă, bulud în azeră, bulut - булут în kârgâză și - булут în kumükă,‎ bulut - بۇلۇت în uigură, bulut în turcă, turcmenă, tătară crimeană și uzbecă, pĕlĕt - пĕлĕт în ciuvașă (din turcicul otoman bulut - بولوت‎, بولوط‎, „nor”, din proto-turcicul *bulït, „nor”);

֎ bodjal în manx;

֎ boira în aragoneză (probabil din latinescul boreās, din grecescul antic Boréās – Βορέᾱςl, „nord”);

֎ caad în somaleză;

֎ chmura în poloneză (din proto-slavicul *xmura, vezi xmara/hmara – хмара în bielorusă și în ucraineană);

֎ cloud în engleză, clood, clud în scots, kloud în corni (din medievalele engleze cloud, cloude, clod, clud, clude, din vechiul englez clūd, „masa de piatră, stâncă, bolovani, deal”, din proto-germanicele *klūtaz, *klutaz, „nodul, masă, conglomerat”, din proto-indo-europeanul *gel-, „a aglomera, a strânge”);

֎ cwmwl, cymylau în velșă (din velșul medieval cwmwl, din proto-brithonicul *kuml, din latinescul vulgar *cumblus, din latinescul cumulus, „grămadă, surplus, vârf”; vezi kommol în corni, koumoul în bretonă, norii cumulus);

֎ dämäna - ደመና în amharică;

֎ dawor – ডাৱৰ în assameză;

֎ debesis în lituaniană (din proto-indo-europeanul *nébʰos, „nor”; cognat sau rudă cu letonul debess, „cer”, polonezul niebo, „cer” și grecescul antic néphos - νέφος, „nor, masă de nori”);

֎ ḍhaga - ढग în marathi;

 

Felhő

 

֎ felhő în maghiară (din proto-fino-ugricul *pilwe; cognat sau rudă cu estonianul pilv și finlandezul pilvi), fellego în țigănească;

֎ gureum - 구름 în coreană;

֎ hewr în zazaki, hewr, ewr în kurdă;

 

 

Cuvântul nor în diferite limbi

 

֎ hmara - хмара în bielorusă și în ucraineană (din proto-slavicul *xmara, după Vasmer și Trubachev din contaminarea originalului *xmura și *para, „abur, vapori”, sau *mara, „amurg, iluzie, miraj”, primul fiind uneori comparat cu grecescul antic amaurós - ἀμαυρός, „întunecat, plictisitor”);

֎ hodei în bască;

֎ ifu în zulu, ilifu în xhosa;

֎ iyezi în zulu;

֎ kapua în maori;

֎ koumoul în bretonă (vezi cwmwl);

֎ kovol - ковол în erza;

֎ kymör - кымöр în komi;

֎ kʼos în navajo;

֎ lefog în volapük;

֎ mākonis în letonă (fie din verbul mākties, „a deveni tulbure”, fie dintr-un adjectiv mai vechi din secolul al XVII-lea mākons, „ceață, tulbure”; în secolul al XVIII-lea, mākonis însemna încă „furtună”, „tunet”, „nor de ploaie”, iar cuvântul debesa era folosit pentru „nor”, înțelesul actual fiind stabilit în secolul al XIX-lea);

֎ marχa - марха în cecenă;

֎ mây în vietnameză;

֎ mêek - เมฆ în thai, meek - ເມກ, fuea - ເຝື້ອ în laoțiană:

֎ mega în indoneziană, javai și malai, méga în sundaneză, megh - मेघ în hindusă, megh - মেঘ în assameză, megh – মেঘ în bengaleză, megha - मेघ în marathi, megha - ମେଘ în orija, mēgha - ಮೇಘ în kannada, megha - मेघ în sanscrită, mēghaṃ - മേഘം în malaialam, mēghamu - మేఘము în telugu, mēkam - மேகம் în tamilă (din sanscritul megha - मेघ);

֎ merawan în malai;

֎ miğ - мигъ în osetă,‎ miğ - ابر‎, میغ,‎ în persană;

֎ mixtli în aztecă și în nahuatl clasic;

֎ moln în suedeză (dintr-o formă veche suedeză a lui mulen, „întunecat, cețos”);

֎ moya - 雲, 靄 (もや), kiri - 霧 (きり) în japoneză;

֎ mozne - مزنه în persană;

֎ mrak în cehă și în slovacă, mrok, mróčel în sorabă de sus, mrok, mrokawa în sorabă de jos (din proto-slavicul *morkъ);

֎ naḳk - накӏк în avară;

֎ néal în írlandeză, neul în galică scoțiană;

֎ néphos - νέφος în greacă antică;

֎ nior în aromâmă, nivel, nibel, neivel, nebla, neabla, nüvla în romanșă, nivol în occitană sau provensală, nivulu în corsicană, nor în română, nóro în țigănească, nuage în franceză (nue, „nor, arhaic, din latinescul vulgar *nūba, din latinescul nūbes, „nor”, +‎ -age), ñube în asturiană, interlingua, novială și spaniolă, nubes în latină, nubo în esperanto și ido, nue, nughe, nui în sardă, nûl, nìul în friuliană, nûlêye în valonă, nuvem în portugheză, núvol în catalană, nùvoła, nioła, neoła în valenciană, nuvola, nube, nemb în italiană, nuvula în sicíliană;

֎ nuiaq în groenlandeză, nuvujaq - ᓄᕗᔭᖅ în inuktitut;

֎ oblak - облак în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, oblak în bosniacă, cehă, croată, slovacă și slovenă, oblako - облако în rusă, vóblaka - воблака în bielorusă (în final toate din proto-slavicul *obolkъ, din vechiul slavic de est oboloko - оболоко);

֎ pelʹ - пель în erza, pĕlĕt - пĕлĕт în ciuvașă, pulut - пулут în hacasă și în sor (din proto-turcicul *bulït, vezi turcicul bulut mai sus), pilem - пилем în udmurtă, pyl - пыл în mari;;

֎ pilv în estonă, finlandeză și võro (din proto-finicul *pilvi, din proto-fino-ugricul *pilwe, cognate sau rude cu maghiarul felhő, vezi mai sus);

֎ pɔpɔɔk - ពពក în khmeră;

֎ qinaya în aimară;

֎ rahona în malgașă;

֎ re în albaneză;

֎ saħa:ba(tun) - سَحَابَةٌ în arabă, sħaba în malteză;

֎ scamall în írlandeză;

֎ sgòth în galică scoțiană;

֎ sky în daneză, norvegiană, norvegiană nynorsk și suedeză, ský în islandeză, skýggj în feroeză (din vechiul norvegian ský, din proto-germanicul *skiwją. „nor, strat de nori”, din proto-indo-europeanul *(s)kewH-, „a acoperi”);

֎ sprin pa - སྤྲིན་པ în tibetană;

֎ sýnnefo - σύννεφο în greacă (din grecescul bizantin súnnepho – σύννεφο, din grecescul koine súnnephos - σύννεφος, din grecescul antic sun- - συν-, + néphos - νέφος);

֎ tim - တိ în birmaneză;

֎ tuča - туча în rusă (din proto-slavicul *tǫča, probabil original însemnând „precipitații, ploaie torenţială”, comparați cu vechiul slavonic bisericesc tǫča - тѫча, „ploaie torenţială”; cognat sau rudă cu sârbo-croatul tuča – туча, „grindină”, slovenul dialectal tọ́ča, „viscol”, polonezul tęcza, „curcubeu”);

֎ ulap în tagalogă;

֎ ulogilv - ᎤᎶᎩᎸ în cheroki;

֎ urukpu în igbo;

֎ üül - үүл în mongolă, üülen - үүлэн în buriată, üüln - үүлн în kalmükă;

֎ vādaḷũ - વાદળું în gudjaráti;

֎ valākuḷa - වලාකුළ în singaleză;

֎ vārida - वारिद în sanscrită;

֎ volkn - וואָלקן,‎ volkns - וואָלקןס în idiș, wolcen în engleză veche, wolk în afrikaans, frízonă și neerlandeză, Wolke (din medievalul german wolken, din vechiul german wolkan, din proto-germanicul *wulkaną, achin sau rudă cu englezescul welkin, proto-slavicul *volga, albanezul ulmej, „a uda, a umezi”, din proto-indo-europeanul *welg-) și Gewölk în germană, Wollek în luxemburgheză, wolko în germană veche;

֎ wingu în swahili;

֎ woreź - ورېځ în paștună;

֎ ɣrubeli - ღრუბელი, ɣrubli - ღრუბლი în gruzină;

֎ yún - 雲, 云 în chineză;

֎ ʕnānā’ - עננא în arrami;

֎ میگھ‎, بادل‎, ابر în ‎urdu.

 

 

 

 

          Norii în viață și în lume

 

          Moto: „Ştiam şi eu, căci nu e nouă,/ Că între două nu te plouă./ Odată îns-am încercat/ Şi umblu de atunci… plouat.” (Tot de-ale cunoaşterii, de Gheorghe Bâlici, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

          Noi am scris multe despre minunata apă (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-apa-1). După meteorologi, un nor este o masă vizibilă formată inițial dintr-o cantitate mare de picături de apă (uneori cristale de gheață asociate cu aerosoli chimici sau minerale) suspendate în atmosferă deasupra suprafeței unei planete. Apariția unui nor depinde de natura sa, de dimensiunea sa, de lumina pe care o primește și de numărul și distribuția particulelor care îl compun. Picăturile de apă dintr-un nor provin din condensarea vaporilor de apă din aer.

          Cantitatea maximă de vapori de apă care poate fi conținută într-o masă de aer variază în funcție de temperatură și presiune: cu cât aerul este mai fierbinte, cu atât mai mulți vapori de apă poate reține. În orice moment, aproximativ 60% din troposfera Pământului este tulbure (vezi articolele Presiunea de saturație a vaporilor și formula lui Clapeyron).

          Formarea norilor rezultă din răcirea unui volum de aer până la condensarea unei părți din vaporii săi de apă, a căror sursă este evaporarea apei din transpirația plantelor, evaporarea corpurilor de apă, râuri, lacuri, mări, oceane și sublimarea gheții.

          Dacă procesul de răcire are loc pe sol (de exemplu, prin contactul cu o suprafață rece), se formează ceață. În atmosfera liberă, răcirea are loc, de obicei, prin ridicare, mecanică sau termodinamică, în virtutea comportamentului gazelor ideale într-o atmosferă hidrostatică, prin care un gaz se răcește spontan atunci când presiunea scade adiabatic.

          Știți toți că norii, cu sau fără slujbele vreunui prelat, pot și pierde o parte din masa lor sub formă de precipitații, adică sub formă de ploaie (Doamne-ajută!), grindină (Doamne, ferește!) sau zăpadă. Noi am scris despre ploaie (pe la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ploaie.html).

          Condensarea vaporilor de apă, în apă lichidă sau gheață, are loc inițial în jurul anumitor tipuri de microparticule de materie solidă (aerosoli), numite nuclee de condensare sau îngheț. Formarea acestor aerosoli a fost studiată în mod specific prin experimente precum CLOUD de la CERN, care a relevat în principal importanța vaporilor organici. Acest experiment a evidențiat și rolul potențial important al razelor cosmice galactice în procesul complex de creare a norilor. Înghețarea spontană a apei lichide, într-o atmosferă foarte pură, nu are loc peste -40°C. Între 0 și -40°C, picăturile de apă rămân într-o stare metastabilă (suprarăcire), care încetează imediat ce intră în contact cu un nucleu de condensare (praf, cristal de gheață, obstacol). Când acest fenomen are loc la sol, asistăm la ceață „înghețată”.

          Imediat după condensare sau îngheț, particulele sunt încă foarte mici. Pentru particulele de această dimensiune, coliziunile și agregarea nu pot fi principalii factori de creștere. Apare un fenomen cunoscut sub numele de „efectul Bergeron", mecanism care se bazează pe faptul că presiunea parțială de saturație a gheții este mai mică decât cea a apei lichide. Aceasta înseamnă că, într-un mediu în care cristalele de gheață și picăturile de apă suprarăcite coexistă, vaporii de apă ambiantă se vor condensa în gheață pe cristalele de gheață deja existente, iar picăturile de apă se vor evapora în consecință.

          Astfel, se observă că ridicarea este de două ori importantă în formarea norilor și a precipitațiilor: în primul rând ca mecanism de răcire și, în al doilea rând, ca purtător al picăturilor de apă lichidă.

       Ridicarea se poate datora convecției atmosferice, prezenței terenului muntos care împiedică fluxul de aer sau factorilor din dinamica atmosferică, cum ar fi undele baroclinice (cunoscute și sub numele de „valuri frontale").

          Disiparea norilor, spre deosebire de formarea lor, are loc atunci când aerul înconjurător se încălzește și, prin urmare, o uscare relativă a conținutului său de vapori de apă, deoarece aerul cald poate conține mai mulți vapori de apă decât aerul rece. Acest proces este favorabil evaporării, care disipează norii. Încălzirea aerului înconjurător este adesea cauzată de „scufundarea” aerului, ceea ce duce la compresia adiabatic  a aerului.

          Dacă întrebați un meteorolog despre tipurile de nori, vă va băga în ceață explicându-vă, cum mi-a explicat mie cineva, despre norii altocumulus, altostratus, arcus, cirrocumulus, cirrostratus, cirrus, cumulonimbus, cumulus, nimbostratus, nimbus, pannus, pileus, pyrocumulus, pyrocumulonimbus, stratocumulus, de vă face capul calendar. Ca să nu mă critice colegii meteorologi, trec la informatică și la lingvistică.

          Cloud computing

       Moto: „De când s-au cibernetizat,/ Să socotească au uitat;/ Azi chiar şi înmulţirea lor/Se face pe... calculator.” (Informaticienilor, de Mitică Ion, din Cu epigrama la asalt, 1998)

          În informatică, dacă ai propriul tău calculator (https://ro.scribd.com/document/488979935/Jocuri-de-Cuvinte-Gadget) sau orice device sau gadget, poți consulta memoria calculatorului, citi sau căuta date din propria ta bază de date de pe acel calculator sau gadget. Dar lumea a evoluat. A apărut concepția CLOUD (nor). Un nor abstract, nu-l vezi...

          Toate componentele hardware și software accesibile prin Internet, pe care un furnizor de servicii le pune la dispoziția clienților săi sub formă de servicii online constituie un cloud, „nor”. Se poate susține că companiile mari pot externaliza organizarea unui cloud privat către experți. (François Rivard, Cloud Computing: The Limitless Information System, Lavoisier, 1 martie 2012).

          Apărută în 1996, concepția cloud „nor”, desemnează o tehnologie bazată pe nenumărate centre de date și de echipamente, permite giganților din Silicon Valley să facă să uite funcționarea acestui sistem poluant (Morgane Tual, În spatele mirajului „norului”, norul negru al poluării, Le Monde. Publicat pe 26 februarie 2020). Acum lăsăm informaticienii să se exprime și să ne lămurească.

Expresia cloud computing derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor („the cloud”), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate, ca în imaginea prezentată. Conceptul și termenul englez au apărut în practică prin anii 2006-2007.

 

Componente în Internet

 

          În Internet există aplicații software, infrastructură hardware și date, platforme care au toate trei componentele. Ai o companie, îți poți crea o polatformă sau poți închiria o oplatformă. Ca utilizator apelezi la toate componentele, ale tale sau ale altuia, dintr-un nor (cloud).

          Așa că poți folosi, dacă ai bani,software-ul altuia ca serviciu (software as a service), platforma cuiva ca serviciu, rețea de comunicații ca serviciu (network as a service), infrastructură ca serviciu (că plătiți internetul). Îți poți construi propriul tă nor (cloud).

          Așa că pot exista: cloud public; cloud privat; cloud hibrid; cloud pentru o comunitate (community cloud) etc. Conexiunea permanentă a utilizatorului la Internet a devenit foarte răspândită, astfel încât acum aproape toate resursele disponibile se pot plasa în Internet și partaja, uneori chiar între utilizatori complet independenți unii de alții: software-ul (programele) și datele/informațiile sunt aduse din Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on demand), ca și cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa (de la Apa Nova) sau energia electrică (cea mai scumpă din Europa). JW, Ciucă, ciolacu, se aude?

          Executarea aplicațiilor de computer online în Internet, și nu pe stația de lucru (workstation) proprie, reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, urmașă a celei din anii 1980, când s-a trecut de la mainframes la conceptul client-server.

          Dacă interfața pusă la dispoziție de furnizorul (provider) de cloud computing este de bună calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un expert în tehnologia și infrastructura folosite. De exemplu, el nu mai trebuie să-și actualizeze software-ul, deoarece aceasta se face central, la furnizor.

          Cloud computing folosește noi metode de oferire și consumare a serviciilor IT în Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic și care includ resurse virtualizate. Este de fapt doar o posibilitate secundară, urmare a ușurinței cu care se pot acum accesa toate serverele și centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului. Globalizare curată! Dar și dacă are loc o eroare, au loc evenimente grave, ca întârzierea decolării și aterizării avioanelor, haos pe aeroporturi, cum fu în iulie 2024!

          Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziție, de exemplu, aplicații comerciale standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece atât aplicația cât și datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în cloud, tu nici nu știi unde, pe serverul furnizorului de servicii. În aceste condiții asigurarea confidențialității și drepturilor de acces la date în contextul Internetului atotprezent joacă un rol primordial.

          Deseori furnizorii de clouds prevăd și servicii suplimentare, consolidând toate ofertele lor, pentru toți clienții lor, într-o singur loc (pagină sau site web). Ofertele comerciale trebuie în general să îndeplinească standardele de calitate cerute de clienți, ca de ex. așa numitele Service Level Agreements (SLA) și altele.

          Cei mai mari furnizori din acest domeniu sunt companiile Microsoft (la care a avut loc incidentul creat chiar de o importantă firmă de securitate software), Salesforce, Skytap, HP, IBM, Amazon și Google.

          Noua tehnologie poate avea avantaje și dezavantaje. Avantajele sunt: simplificarea sincronizării datelor utilizatorului care folosește mai multe dispozitive legate la cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar și un PC); documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicații web; viteză de calcul și capacitate de stocare sporite, dar fără investiții în propria configurație; datele nu pot fi furate, purtătorul de date nu se poate defecta etc.

          Dar există și dezavantaje: e necesară o legătură la Internet rapidă și stabilă (e mai bună la Digi, decât la Vodafone, că le avem pe amândouă); securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme și poate produce neîncrederea utilizatorilor; situația legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce țară sau în ce țări (!) se află serverele care îi găzduiesc datele sale. Și Simion sau Șoșoacă, dacă ar afla... Parcă JW, Ciucă pși Ciolacu ar ști... Vezi, pentru completare, Who Coined 'Cloud Computing'? Antonio Regalado, MIT Techonology. Acum chiar revenim la lingvistică!

 

 

 

          Norul în expresii

 

       Moto: „Ce soartă vitregă-avuşi, barde!/ Credinţa-n suflet mi se-ndoaie:/ Trăişi o viaţă prin mansarde,/ Urmaşii te lăsară-n ploaie!” (Statuii unui poet, de Nicolae Crevedia, din Antologia epigramei româneşti, 2007)

 

          Norul ăsta, cuvânt apărut prima dată în română într-o psaltire, ne-a dat și ne dă mult de furcă. Ludovic, anagrama lui „covidul” a făcut cinste colegilor din senat și din guvern, separat, fără mască, integrând băuturi fine, „duși în nori”.

          Cîțu, cu pollitica lui, ne-a înălțat „până la nori”, adică foarte sus. A cumpărat vaccinuri pentru întreaga Europă. L-au urmat Ciucă Ăăăăă și Ciolacu, ambii „cu capul în nori”, izolați de realitatea economică înconjurătoare, în special energetică, într-o lume fantezistă, că zice că trăim bine. Jules Werner mai merge cu avionul particular „prin nori”, pe banii noștri.

Președintele meu de bloc Jules Werner „parcă ar fi căzut din nori” că e cam străin de cele ce se petrec în bloc în jurul lui, mai ales cu energia și cu prețul ei Că el ridică mâna pe la UE, nu guvernul sau parlamentul. Ba recunoaște că blocul a eșuat, ba că nu au fost luate măsurile pentru valul al patrulea de covid, de parcă el și comitetul lui de bloc n-ar fi vinovați. Degeaba e foarte înalt, adică „„bate cu fruntea-n nori”.

 

 

Romanul scris pas cu pas (cu aterizare plătită la Sibiu)

 

 

          Unii miniștri liberali sau useriști ar merita „să fie purtați prin nouri”, adică să fie ciupiți foarte tare. Că cu ei mereu „a norit”, adică a fost înnorat. Uneori, doar la deal, că în București nu vezi cerul, am observat „nor de stele”, grupări de stele, cu limite neregulate, aflate în diverse galaxii.

 

Norul în heraldică (stema orașului Blason (Franța,, cu o șampanie excelentă)

 

          Englezii cu al lor cuvânt cloud, „nor”, au cuvinte, derivate compuse sau expresii precum: cloudage (înnorare); cloud burst (izbucnirea norilor); cloud computing (informatică cu tehnologia cloud); cloud cover (acoperire cu nori); cloud forest (pădure de nori); cloudfree (fără nori, senin); cloud nine (în al nouălea cer); electron cloud (nor de electroni); every cloud has a silver lining (fiecare nor are contur argintiu adică există ceva bun în orice situație); have one's head in the clouds (e cu capul în nori) etc.

          Din cuvântul nuage, „nor”, al francezilor, au derivat: avoir la tête dans les nuages (a fi cu capul în nori); être sur un nuage (a fi sub un nor, a fi sub amenințarea a ceva); forêt des nuages (pădure de nori); informatique en nuage (informatică folosind tehnologia cloud); mur de nuages (zid de nori); nuage de fumée (nor de fum); nuage de lait (norișor de lapte în ceai sau cafea); nuage de mots-clés (nor de cuvinte cheie, în internet); nuage de poussière (nor de praf); nuage radioactif (nor radioactiv) etc.

 

Himmel mit Wolken (cer cu nori

 

           Din cuvântul german Wolke, „nor”, au derivat: Wolkenbildung (formarea norilor); Wolkenblitz (fulger); Wolkenbruch (rupere de nori); Wolkendecke (plafon de nori); Wolkenfront (front de nori); Wolkengebirge (munți de nori); Wolkenkratzer (zgârie-nori); Wolkenlücke (cu capul în nori); Wolkenrand (marginea norului); Wolkenschatten (umbre de nori); Wolkenstore (cloud gate, „poarta norului”, memorare în cloud) etc. Nemții au și Gewölk, „nor”.

 

 

 

          Norii în (c)arte

 

        Moto: „Trăit-au fericiți, în armonie/ Pân’ demonul veni/ și-i ispiti/ Pe unii cu plăcerea de a scrie,/ Pe alții cu tortura de-ai citi.” (Scriitori și cititori, de Ion Diviza)

 

          Îngrămădirea asta de vapori condensați în picături de apă, cristale de gheață sau fulgi de zăpadă, care se formează în aer, putând da în anumite condiții de temperatură, presiune etc. ploaie, zăpadă, grindină, ceață etc., trebuie să sensibilizeze artiștii. Cum și scriitorii se dau artiști, s-au referit și `mnealor la nori.

          Așa că, dragi mâzgălitori, vă mai puteți apleca și descrie un „nor de puncte”, un „nor de idei”, un „nor molecular”, un „nor de atomi”, un „nor de raze”, un „nor de etichete” „nor de banere electorale (Ciucă-iste)”, „negura sufletului” (soul thundercloud), „norul de reni”, „norul de praf saharian”, „norul de emigranți”, „nor pe piața financiară”, „nor în capul procurorilor și judecătorilor români”, „nor de lipitori de afișe și viitori miniștri”, la cuvinte legate de nor și la ce mai doriți!

          Carafoli-Oroveanu ne explica rolul presiunii („în regiunile întinse de șes, norii se formează dacă există o depresiune barometrică”). E normal, că doar barometrul are treabă cu barii vinovați! „Boierul” Sadoveanu a observat și el norii la apusul soarelui („Soarele scăpăta spre dealurile de la apus, între pături subțirele de nouri.”).

          De ce boier? Prin anii 50 ai secolului trecut, un ofițer al Academiei Militare, trimis de un glumeț general, s-a prezentat la Uniunea Scriitorilor unde era Sadoveanu într-o zi, cu o invitație scrisă frumos, caligrafic, că telefonic așa specificase scriitorul. A fost primit colonelul curier, i-a înmânat invitația, la care a fost întrebat franc: „Cât e onorariul?” Comunism, comunism, dar.....

          Noroc că alți scriitori precedenți, care cred că nu prea au câștigat averi cu scrisul lor magistral, precum poeții naționali George Coșbuc („țin ochii la norul din zare”) și Mihai Eminescu („trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri”) conferențiau gratis pe la Bolta rece sau pe la bojdeucă.

          Scriitorii au numit metaforic nor tot ceea ce tulbură, întunecă liniștea, seninătatea, mâhnirea, întristarea, amărăciunea. Eroul lui Sadoveanu avea ceață în gânduri („în nourii care i se frământau în minte întrezărise o lucire”), dar soluția vine rapid. Și viața are norii săi, momentele grave, martor fiind călătorul Hogaș („De nicăiri o altă rază de lumină nu va mai veni să dea strălucire norilor posomorâți ai vieții!”).

 

Marin Preda nu observa norii la palatul Mogoșoaia, stătea doar în birou: ori scria, ori bea (după Dinescu)

 

          Potrivit lui Bolintineanu, norul se poate observa pe fruntea cuiva („La aceste vorbe... pe fruntea Udrei se lasă un nor”). La o masă densă și mobilă (de praf, fum, aburi etc.) se referea și Sahia („Se plimba... printre norii groși ai aburilor cocliți”), pe când Eminescu ne demonstra că nori de praf existau și în secolul al XIX-lea, chiar și în basme („Un nor de colb îi cuprinsă, căci Genarul venea în fuga calului, de rupea pământul”).

          Teodorescu a fost martor la o acoperire de urme („Nori de praf a răspândit,/ Urma i-a acoperit!”), pe când Alecsandri se referea la figurat la o mulțime compactă și mobilă de ființe care întunecă zarea, de exemplu norul de lăcuste („Sentinelă! te arată,/ Norul crunt se sparge!.../ Iată, iată oardele avane”). Alecu Russo observa norul de păsări („Un nour de corbi fâlfâia pe deasupra croncăind).

          Comunismul gândit de evreii Marx șe Engels, a fost acceptat și dezvoltat teoretic de occidentali, dar experimentat în estul Europei, la Moscova, apoi exportat de ruși și în alte țări. Supunea criticii ce construiau americanii, când hop și Contemporanul, S. II, 1949, nr. 156, 1/1, cu observațiile sale cotite cum indicau vremurile ([în S.U.A.] milioane de șomeri bătătoresc drumurile în căutarea lucrului, milioane de americani trăiesc nu în zgârie-nori, ci în bordeie).

          Scriitorii străni au scris despre nori sau au folosit norul ca metaforă. Cum în engleză cloud, „nor”, se folosește și pentru orice masă de praf, abur sau fum care seamănă cu o astfel de masă (any mass of dust, steam or smoke resembling such a mass), în articolul Combustie nespontană, din The Economist, volumul 407, numărul 8842, din 29 iunie 2013, se scria: „De la mijlocul anilor 1980, când Indonezia a început pentru prima dată să defrișeze la scară industrială pădurile sale bogate în favoarea plantațiilor profitabile de palmier cd dau ulei, «ceața» a devenit o apariție aproape anuală în Asia de Sud-Est. Cea mai ieftină modalitate de a curăța pădurile tăiate este să le ardeți, producând un nor acru de fum alb urât care, purtat de vânt, poate acoperi sute sau chiar mii de mile pătrate.” (Since the mid-1980s, when Indonesia first began to clear its bountiful forests on an industrial scale in favour of lucrative palm-oil plantations, “haze” has become an almost annual occurrence in South-East Asia. The cheapest way to clear logged woodland is to burn it, producing an acrid cloud of foul white smoke that, carried by the wind, can cover hundreds, or even thousands, of square miles. [2013 June 29, “Unspontaneous combustion”, in The Economist, volume 407, number 8842, page 29]).

          Și Dumas a descris norii grei de ploaie: „Noaptea era întunecată, nicio stea nu strălucea pe cer, nori grei plini de ploaie alunecau peste capetele călătorilor noștri ca valurile unei mări aeriene.” (La nuit était sombre, pas une étoile ne brillait au ciel, des nuages lourds et chargés de pluie glissaient au-dessus de la tête de nos voyageurs, comme les vagues d’une mer aérienne.” [Alexandre Dumas, Othon l’archer, 1839]).

          Christof Hamann și Alexander Honold, în „Kilimanjaro. Povestea germană a unui munte african.”, scriau în 2011: „În ce privință, în ce mod pot norii și ghețarii din munții înalți să joace soarta?” (In welcher Hinsicht, auf welche Weise können die Wolken und Gletscher der Hochgebirge Schicksal spielen? [Christof Hamann, Alexander Honold: Kilimandscharo Die deutsche Geschichte eines afrikanischen Berges. Klaus Wagenbach Verlag, Berlin 2011, ISBN 978-3-8031-3634-3, Seite 32]).

          Și cuvintele rusești oblako – облако, tuča - туча sunt prezente în scrieri. Rușii scriu și despre neologismul nor folosit în informatică, respectiv stocarea datelor pe servere la distanță de utilizator [хранилище данных на удалённых от пользователя серверах]. Într-o reclamă din 2011, „Detalii despre lume, se scria: „Acesta este un portal pentru acces gratuit de la distanță la fotografii, videoclipuri, muzică și alte fișiere și schimbul acestor fișiere între orice utilizator din oriunde în lume prin cloud.” (Это портал для свободного удалённого доступа к фотографиям, видеозаписям, музыкальным и другим файлам и обмена этими файлами между любыми пользователями из любой точки мира посредством «облака». [«Реклама», 2011 г. // «Детали мира», НКРЯ]).

          Despre tuča, un nor de substanțe chimice, Maria Tarojițkaia, în Zburați departe, nori, scria în ​​2007: „Este anhidrida care se formează în timpul arderii fosforului și intră în atmosferă ca un nor dens. Dacă ploaia cade prin acest nor, acesta va fi acid, dar substanța rezultată care cade cu precipitații își va pierde toxicitatea.” (Именно ангидрид образуется при горении фосфора и уходит в атмосферу плотной тучей. Если сквозь эту тучу пойдёт дождь, он будет кислотным, но образовавшееся вещество, выпавшее с осадками, утратит токсичность. [Мария Старожицкая, «Улетай, туча», 2007 г.]).

 

 

 

          Norii în onomastică

 

          Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)

 

          Există „norii lui Magellan”, nume a două sisteme solare sau galaxii mici aflate în afara galaxiei noastre, cu forme neregulate, sateliți ai Galaxiei, care împreună cu aceasta și alte sisteme stelare formează așa-numitul Grup local. Au fost observați de Fernando de Magellan în 1519.

          Norul mare, la o distanță de 180.000 ani lumină, se observă în constelația Dorado, iar cel mic, la o distanță de 205.000 ani lumină, în constelația Tucana, ambele în emisfera australă. În norul mare a fost observată, la 23 febr. 1987, explozia unei supernove, care a avut de fapt loc în urmă cu 180.000 ani (supernova 1987 A).

          Pe la noi există numele de familie Nour sau Nourescu. Englezii au cloud, „nor”, care a devenit numele propriu Cloud. În SUA există Cloud county, în statul Kansas. În lume există și numele de familie Cloud, ajuns și în SUA. După recensământul populației SUA din 2010 (2010 United States Census), Cloud este al 2.478t-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 14.555 persoane, dintre care 68,82% albi și 17,24% negri.

 

Nour vă salută

 

          De la englezi Cloud a fost importat și de germani, fiind un dublet al lui Kloß. Din franțuzescul nuage, „nor”, a derivat prenumele, apoi numele de familie Nuage. Consultarea unei baze de date realizate în Cloud pe baza unui cuvânt de cod a dus la afișarea raportului de la pagina web (https://forebears.io/surnames/nuage) pe care puteți să o accesați cu un clic și puteți vedea detalii despre Nuage.

          Nemții au cuvântul Wolke pentru nor. Și acest cuvânt a devenit nume de familie. Un raport al celeiași BD în cloud (https://forebears.io/surnames/wolke) furnizează date despre acest nume de familie, inclusiv harta și date privind frecvența în lume și pe țări (BD - bază de date).

          Veți citi că numele de familie Wolke apare cel mai frecvent în Germania, unde este purtat de 1.328 de persoane, sau 1 din 60.622. Wolke este concentrat în Germania, în principal în Renania de Nord-Westfalia, unde trăiesc 36%, Saxonia Inferioară, unde trăiesc 28% și Baden-Württemberg, unde trăiesc 6%. Cu excepția Germaniei, numele există și în alte 29 de țări, inclusiv în SUA și în Țările de Jos.

 

Alde wolke!

 

          Am ajuns la cei cu operația specială, rușii, pe care alde Biden ș.a. îi vor scoși din Europa. Ei au pentru nor oblako -облако și tyča (tucea) – туча. Analizând doar unul din cuvinte, constatăm că oblako – облако a devenit numele de familie Oblako - Oблако (Nor).

 

 Dmitrii, Anastasia, Olia și Dai Oblako (Nor) vă salută

 

          Iubitori sau neiubitori de nori, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva. Dar nu uitați că norii înseamnă ploaie, zăpadă, adică apă, despre ( https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-apa.html) care am scris. Și apa înseamnă viață, despre care vom scrie mintenaș!

 

Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - nor.pdf (salvați, sistribuiți)

CN