Jocuri de cuvinte - nucă

 Jocuri de cuvinte – nucă

Geografie lingvistică

 

 

          Nucă

 

          Moto: „- Dar, Toamnă! Bărbăţia cea dreaptă nu e dată/ În sine să se toarcă, sucită şi uscată?/ Ca frunza podidită din creştetul de nuc/ În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc.” (Maria Spring, de Ion Barbu, din Sburătorul, 7 ianuarie 1927)

 

          Copil de la țară, de mic am fost prieten cu nucile din nuc și nu culese de alții. Nuca este fructul pomului fructifer nuc. Nuca, după DEX '09 (2009) are etimologia „lat. nux, -cis”. Nux este moștenit din proto-italicul *knuks, la rândul său din proto-indo-europeanul *knew- (vezi vechiul irlandez cnú, vechiul englez hnutu, albanezul nyç, persanul lowz – لوز‎).

 

Nucă

 

          Mihai Vinereanu nu scrie despre nucă, dar scrie despre nuc: «nuc (ar., mgl., istr. nuc) – pom fructifer mare cu coroană rotundă, și frunze cu un miros pătrunzător. Lat. nucis, nux „nucă” (Pușcariu, 1117; Candrea-Densusianu, 1252; REW, 6009). Panromanic. PIE *kneu-, knou-, knū- „nucă” (IEW, 558); cf. m.ir. cnu, cymr. cnenen (pl. cnan), m.corn. Knyfan, v.sax. knutu, eng. nut, v.g.s. (h)nuz din gmc, v.isl. hnot, norv. nöt, sued. nøt etc. Formele germanice provin dintr-un gmc *Hnut. Acest rad. PIE are derivați în italice, celtice și germanice.

          Der: nucă, nucșoară, nucet.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

„Ulița gâștei”, locul unde am învățat ce sunt nucul și nuca

 

 

          În diferite limbi nucii i se spune:

 

❁ a.hkwammasi: - အခွံမာသီး în birmaneză;

❁ aehng peuok - ແຫ້ງເປືອກ în laoțiană;

❁ ákhor, akhor în țigănească,‎ akhro.t - اخروٹ în urdu, akhroṭ - अखरोट în hindusă;

❁ akṣoṭa - अक्षोट în sanscrită;

❁ amnasa - 암나사 în coreană;

 

Орехи

 

❁ aréx - арэ́х în bielorusă, horix - горіх în ucraineană, orah în croată, òrah - о̀рах în sârbo-croată, orech în slovacă, ořech, vlašský ořech în cehă, oreh - орех în bulgară, oreh în slovenă, orev - орев în macedoneană, oréx - оре́х în rusă, orzech, orzech włoski în poloneză (din proto-slavicul *orěxъ, „nucă”, din proto-indo-europeanul *areyis-, „nucă”);

 

❁ arrë în albaneză (din proto-albanezul *aruā, din proto-indo-europeanul *areyis-, „nucă”);

❁ avelo în esperanto;

❁ ænguz - ӕнгуз în osetă;

❁ âjil - آجیل în persană;

❁ ceviz în turcă și în tătară crimeană;

❁ cnau în velșă, cnó, gallchnó în irlandeză, knaou în bretonă, know, knowenn în corni (toate, pe diferite căi, proto-celticul *knūs, din proto-indo-europeanul *knew-);

❁ cro, cro frangagh, galchro în manx;

❁ čormagz – чормағз în tadjică;

❁ dă - дэ în adige;

❁ dió în maghiară (egy ótörök *jangaq szóból, vö. cazahul жаңғақ, kârgâzul жаңгак, din *jangaq într-o limbă turcică, vezi...);

❁ đậu, óc chó în vietnameză;

❁‎ egóz - אגוז în ebraică (din aramaicele gōzā - גּוֹזָא‎, אמגוזא‎, din vechiul persan *angauza, vezi vechiul armean ənkoyz - ընկոյզ);

❁ ənkuyz – ընկույզ în armeană (forma literară ənkuyz - ընկույզ este moștenită din vechiul armean ənkoyz – ընկոյզ);

❁ fındıq în azeră;

❁ fruit sec în franceză, fruta seca în spaniolă;

❁ gaye în valonă;

❁ gerdu - گردو în persană (din gerd - گرد‎, „rotund”, + -u -‎ -ـو‎ );

❁ ġewż în malteză (din arabicul jawz – جَوْز‎),‎ jawz – جَوْز în arabă;

❁ giñja - గింజ în telugu;

❁ goz în zazaki;

❁ grek samar - грек самар în mongolă;

❁ gueugue în picardă;

❁ gûz în kurdă;

❁ hamar – һамар în buriată;

❁ hneta, hnota în islandeză, hnutu în engleză veche;

❁ hodu - 호두 în coreană;

❁ intxaur în bască;

❁ jañğaq - жaңғaқ în cazahă, cañgak - жаңгак în kârgâză (dintr-o limbă turcică, vezi în maghiară);

❁ jiānguǒ - 堅果, 坚果 în chineză;

❁ juglando în esperanto;

❁ kacang în indoneziană și în malai;

❁ ḳaḳali – კაკალი în gruzină;

❁ káruon - κάρυον în greacă antică, karýdi - καρύδι în greacă;

❁ kili lili kiwen în toki pona;

❁ konomi, kinomi - クルミ, (このみ, きのみ) în japoneză;

❁ koz - коз în nogaï;

❁ koṭṭai – கொட்டை în tamilă;

❁ kraoñ în bretonă;

❁ kuzuk - қузуқ în chor;

❁ lôok - ลูก în thai;

❁ mani în tagalogă;

❁ meas în irlandeză (din vechiul irlamdez mess, „fruct de pom, poamă”, din proto-celticul *messus, din proto-indo-europeanul *meh₂d-);

❁ miro în somaleză;

❁‎ mukassarāt - مكسرات în arabă (derivat din participiul pasiv al formei verbale II kassara - كَسَّرَ, „a rupe în bucăți”);

❁ nat în tok pisină;

❁ neeshchʼííʼ în navajo;

❁ niehtti în sami de nord;

❁ nigozi - ნიგოზი în gruzină;

❁ njugu, jozi în swahili;

❁ noce în italiană și în corsicană (din latinescul nucem, acuzativ singular al lui nux, „nucă”, în final din proto-indo-europeanul *knew-), noix în franceză (din vechiul francez nois, din latinescul nux, nucem, în final din proto-indo-europeanul *knew-), nole în friuliană, notz în provensală, notz, nose, noga în occitană, nou în catalonă, noz în galiciană și în portugheză, nucã în aromână, nucă în megleno-română și în română, nuce în interlingua, nuci în siciliană, nuco în ido, nuez în spaniolă,nuez, nucula în aragoneză, ñuez, uez în asturiană, nukso în esperanto;

 

Cuvântul nucă în mai multe limbi

 

❁ nød în daneză, noot în neerlandeză, nøt în feroeză, notz în occitană, nöt în suedeză, nøtt în norvegiană (din vechiul norvegian hnot, „nucă”, din proto-germanicul *hnuts, din proto-indo-europeanul *knew-);

❁‎ nus - נוס în idiș, nusch în romanșă, Nuß, Nuss în germană (din medievalul germanic nuȥ, din vechiul germanic nuz, din proto-vest-germanicul *hnut, din proto-germanicul *hnuts, din proto-indo-europeanul *knew-), nut în engleză (din medievalele engleze nute, note, din vechiul englez hnutu, din proto-vest-germanicuil *hnut etc.), nút în frizonă;

❁ nux, iūglāns în latină;

❁ nuzille, câ în tourangeau;

❁ nwa în haitiană creolă;

❁ pähkel, kreeka pähkel în estonă, pähkinä, saksanpähkinä în finlandeză;

❁ pešte - пеште în erza;

❁ popokʿ - պոպոք în armeană;

❁ rieksts în letonă, riešutas în lituaniană;

❁ qoz în azeră;

❁ sakapāla-phala în pali:

❁ sätläwek - сәтләүек în bașchiră;

❁ vadin-tsaikiro în malgașă;

❁ valhneta în islandeză, valniehtti în sami de nord, valnød în daneză, valnødi în groenlandeză, valnøt în feroeză, valnöt în suedeză, valnøtt în norvegiană, walnat în malai, walnoot în neerlandeză, Walnuß, Walnuss în germană, walnut în engleză (din medievalele engleze walnote, walnutte, walnotte, din vehiul englez wealhhnutu, „nucă”, literal „nucă străină”, din proto-germanicul *walhaz, „străin”, + *hnuts, „nucă”; cognate cu danezul walnoot, germanicul Walnuss, suedezul valnöt, islandezul valhneta);

❁ wōnati în maori;

❁ wórjech în sorabă;

❁ xyrós karpós - ξυρός καρπός în greacă.

 

 

 

 

          Nuca și nucul în natură și în lume

 

          Moto: „Ce tristă-i soarta unui om,/ Pe-al vieţii drum alambicat,/ Când e cu sănătatea-n pom/ (Şi chiar şi- acesta... e uscat.)” (La capătul puterilor, de Nicolae Precupeţu, din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist, 2005)

 

          Nuca este fructul nucului, Juglans regia L., arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaia și sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000–2.000 m, mai ales la Arslanbob, în provincia Jalal-Abad.

          Nucul a fost introdus în vestul și nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar în cele două Americi în secolul al XVII-lea. Zonele importante ale culturii nucului cuprind în Europa Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și România, în Asia mai ales China, în America de Nord California și în America de Sud Chile. Mai recent, cultura nucului s-a răspândit pe scară largă și în alte regiuni, în Noua Zeelandă și în sud-estul Australiei.

 

Nuc

 

          Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălțime. Are trunchiul gros și scoarța netedă, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte largă și bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi.

         Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte două până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri mixte, mai ales la deal, în România, în special în Banat și Oltenia. Cultivat, crește în toate regiunile țării. Speciile mai întâlnite sunt J. Regia si J. Nigra.

          Fructul îl știți bine, e o drupă sferică cu o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în ulei, adică nuca. Ea apare în alimentație, în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produse de același tip, în alimente rituale cum sunt coliva sau măcinicii, în anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc.

          Miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales din pricina uleiului pe care îl conține. Acest ulei era folosit în vechime de români, alături de uleiul de jir, fructul fagului, atunci când nu se putea folosi alt tip de ulei. Prin valoarea energetică foarte ridicată (636 calorii/100 g miez), nuca este un aliment complet, foarte caloric și concentrat, deosebit de valoros pentru copii anemici, bătrâni, convalescenți.

          Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, prețios. Se folosește pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentații și decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux, în confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii ș.a.m.d.

          „Nucile braziliene” (caju), de care nu s-au plâns tinerii revoluționari că nu s-au adus pe vremea lui Ceasușescu, la fel ca și alte feluri de nuci, sunt cunoscute pentru gustul lor savuros si beneficiile pe care le aduc sănătății, acestea putând fi servite sub diferite forme, crude sau prăjite, sărate sau nesărate, cu coajă sau curățate, turnate în ciocolată, puse in înghețată. Ele pot fi servite în diverse amestecuri cu nuci si alune, precum și în prăjituri, cozonaci, fursecuri, brioșe și în salate. Așa că....

 

 

 

          Mâncați nuci! Tratament!

 

          Moto: „Tratamentul de acasă/ I-a făcut un corp frumos:/ Mintea nu-i prea sănătoasă,/ Însă minte sănătos!” (Mens sana, de Veron Ene)

 

          Nucile sunt importante pentru om. Au fenoli, nutrienți E și o mulțime de agenți de prevenire a cancerului care pot afecta în mod surprinzător bunăstarea generală. Includeți doar 5 nuci pe zi în rutina dumneavoastră obișnuită și veți avea avantaje medicale uluitoare.

 

Mănâncă 5 nuci, după 4 ore vezi ce se întâmplă

          Nucile contribuie la: reducerea greutății; reducerea posibilității de a dezvolta o boală coronariană; îmbunătățirea activității creierului; reducerea colesterolului; creșterea numărului de spermatozoizi la bărbați(!); reducerea pericolului de diabet; prevenirea creșterii maligne; întărea oaselor.

          Efectele nucilor sunt extraordinare. Vin la doar câteva ore după ce le-ai devorat. Cu zgomotele de roonțăire alimentează organismul până la masa următoare. Precis contribuie și la reducerea tensiunii sangvine. Au agenții de prevenire a cancerului, utili pentru inimă și luptă împotriva radicalilor liberi despre care se știe că provoacă boli ale inimii. Grăsimile nesaturate Omega-3 reduc sentimentul de melancolie și contracarează obstrucția vaselor sangvine, arterelor și venelor.

 

 

 

          Nuca în expresii (pamflet)

 

          Moto: „Când fac promisiuni şi jurăminte,/ Mă ţin întotdeauna de cuvinte;/ Iar după ce le fac, e lucru sfânt/ Că nu mă ţin vreodată de cuvânt.” (Mă ţin de cuvinte, de Marius Robu, din Aproape alb, 2013)

 

 

          Trecând la cuvinte, familia de cuvinte și expresii e mare. „A se potrivi ca nuca-n perete” înseamnă a nu se potrivi deloc, cam cum se potriveau soluțiile propuse de peneliști și useriști și susținute de Jules Werner, neprezentate parlamentului, în planul ăla numit ghinionist PNLR cu viitorul țării, din care fu exclus cuvântul irigații.

          Copiii care făceau prostii erau puși în genunchi „pe coji de nucă” (și Geoană?), atunci când nu exista „telefonul copilului”, cu un număr la care copiii își pot turna părinții. Propun și un „telefon al părintelui”, 1 sau 2, conform USR, la care părinții să își poată turna copiii șturlubatici, de exemplu Lasconi pe fiica sa de la Paris, nu de la Periș.

          Mai există „nucă-de-cocos”, fructul comestibil al cocotierului, de mă și mir că tinerii nu s-au plâns că nu le-a adus Ceaușescu până la îngrămădeală, cum s-au plâns de banane. De mere, pere, cireșe, caise, piersici și nuci se plângeau, poate, africanii...

          Mai există „nuci vomice”, semințele mature ale unui arbust tropical care conțin stricnină. Și nici de aste semințe nu s-au plâns copiii revoluționari(lor). Nu s-au plâns nici de piesa formată dintr-o tijă metalică terminată cu un cap sferic, servind la realizarea unor articulații la mașini, că era greu de înțeles munca.

          Mai cercetați expresiile: spărgător de nuci (este și titlul unei opere muzicale), nucă amăruie, nucă dulce, miez de nucă, ulei de nucă, nuci de areca, nucă Behen, nucă caju, nucă de cocos, nucă de cola, nucă de Domba, nucă de Malabar, nucșoară, nucă de mare, nucă Para, nucă de Saint-Antoine, nucă măcinată, nucă braziliană, nucă Para, nucă de Sudan, nucă decojită, nucă amestecată, nucă verde, nucet, nucicultor, nucifer, nuciform, nucivor, cozonac cu nuci, chiflă cu nucă, înghețată de nuci, lemn de nuc, biscuit cu nucă, parfait de nucă, budincă de nucă, salam cu      nucă, ca nuca-n perete și ce mai vreți.

          La https://www.youtube.com/watch?v=hGiJUc7S-kg puteți vedea actul I al baletului feerie din 1892 Spărgătorul de nuci (Șcelkuncik - Щелкунчик), compozitor Piotr Ilici Ceaikovski (opus 71), inspirat de versiunea lui Alexandre Dumas (Histoire d'un casse-noisette, 1844) a basmului lui E. T. A. Hoffmann „Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor” (1816).

 

A  bowl of mixed nuts (un castron de nuci diferite)

 

          Englezii folosesc nut și walnut. Zic nut atât fructului nucului, dar și: (în hardware) unei piese hardware, tipic de metal sau plastic, hexagonală sau pătrată, cu un orificiu prin acesta având filete interne, destinate a fi înșurubate pe un șurub filetat sau alt arbore filetat; ca argou, din secolul al XIX-lea, capului omului; ca argou, unei persoane nebune; colocvial, unuia extrem de entuziast; anatomic, unui testicul; vulgar, ca argou, ejaculării și orgasmului; ca argou, în SUA, cheltuielilor lunare pentru a menține o afacere în funcțiune; ca argou, în SUA, unei rezerve de bani deținută de un investitor extrem de bogat, suficientă pentru a susține un nivel ridicat de consum dacă toți ceilalți bani sunt pierduți; în muzică, la instrumentele cu cocorzi, micii piese care ține corzile ridicate; la poker, mâna cea mai bună de un anumit tip. Așa că fiți atenți, translatori!

          Au apărut cuvinte compuse și expresii, precum: bay nut (nucă de dafin, cu semințe comestibile, ale unui dafin de California); beer nut (nuci sărate servite la bere în SUA); brazil nut (nucă braziliană); coconut (nucă de cocos); earthnut (alună de pământ); feminut (derogatoriu, ofensator, o feministă nebună); from soup to nuts (de la supă la nuci; idiomatic, în SUA, de la început până la sfârșit; hazelnut (alune); Jesus nut (nuca lui Isus; posibil din războiul din Vietnam, de la ideea că, având în vedere funcția sa critică, dacă nuca ar eșua, singurul lucru de făcut ar fi să ne „rugăm lui Isus”); peanut (arahide); the nut does not fall far from the tree (nuca nu cade departe de copac); use a sledgehammer to crack a nut (folosește un baros pentru a sparge o nucă); walnut (nucă) etc. Francezii folosesc noix pentru nucă, fructul nucului, dar și pentru: ca argou, la plural (tot noix), testicule; prin metonimie, în bucătărie, semințe oleaginoase comestibile conținute în coajă; prin analogie, fructul cu înveliș lemnos din diferite specii de arbori; în metrologie, colocvial, o cantitate de mărimea unei nuci; la măcelărie, o bucată de carne cu gust situată în coapsă sau la umăr, în mușchii lombari ai vițelului; în mecanică, roata dințată dintr-o râșniță de cafea, de piper etc.; familiar, o persoană stupidă; în politică, o cronică sau știre rea; arhaic, militar, proiectilul rotund din piatră lansat cu arbaleta etc.

 

Noix de coco (nuci de cocos)

 

          Francezii au creat cuvinte compuse și experesii bazate pe nucă, precum: bourre-noix (umplutură de nuci); briser les noix (a sparge nucile); brou de noix (nuc); noix amère (nucă amară); noix douce (nucă dulce); casse-noisette, casse-noisettes (spărgător de nuci); chasse-noix (culegător de nuci); coquille de noix (coaja nucii); cuisse de noix (trunchiul nucului); huile de noix (ulei de nucă; noix de coco (nucă de cocos, fructul cocotierului); noix de jambon (nuca jambonului, bucată din centrul jambonului); noix de terre (alune de pământ); noix du Brésil (nuci braziliene); noix verte (nucă verde); vin de noix (vin de nuci; băutură alcoolică obținută prin macerarea nucilor cu vin, alcool și zahăr) etc.

 

Kolanuss (nuci de cola)

 

          Nemții folosesc Nuss (și în germană alemanică, hunsrick și germană de Pensilvania) și Nuß (până în 1996), dar și Walnuss pentru nucă. Experți în cuvinte compuse, germanii au creat: Baumnuss (nuc); Brechnuss (copac de stricnină, nuc vomic); Cashewnuss (acaju); Erdnuss (alune de pământ); Haselnuss (alun); Kokosnuss (nucă de cocos); Kolanuss (nucă de cola) etc.

          Am ajuns la cei cu operația specială în poligonul Ucraina, pe care americanii vor să-i scoată din Europa și de la Marea Neagră. Rușii folosesc oreh – орех „nuc, nucă”, moștenit din proto-slavicele *orēxъ, *orьxъ, din care au mai derivat slavonul bisericesc орѣхъ, ucraineanul horix - горíх, bulgărescul oreh - ́орех, sârbo-croatul orah - о̀рах, slovenul óreh, cehescul оřесh, slovacul оrесh, polonezul оrzесh, sorabul de jos worjech, sorabul de sus wоŕесh etc.

 

Орехи - orehi

 

          Au cuvinte compuse, precum: австралийский орех (nucă australiană, Macadamia ternifolia); бразильский орех (nucă braziliană); грецкий орех (nuc grecesc, Juglans regia L.); горький орех (nucă amară, Carya cordiformis); земляной орех (alună de pământ); кокосовый орех (nucă de cocos) etc.

          Rușii au și proverbe și zicale (пословицы и поговорки), precum: грех в орех, а зёрнышко в рот (un păcat într-o nucă și un bob în gură); грех - с орех, а спасенье ― с ложку (păcatul este de mărimea unei nuci, iar mântuirea este de mărimea unei linguri); грех - с орех, да ядро-то с ведро (păcatul este mare ca o nucă, dar miezul este mare cât o găleată); лакома тётка до орех, да зубов нет (pentru mătușă nucile sunt delicioase, dar nu are dinți) etc. Înțelesul îl imtuiți... 

 

 

 

          Nucul și nuca în (c)arte

 

          Moto: „../ Nucule din dosul casei,/ Tot al meu și-aici și-aiurea:/ Ziua-n vânt îți văd doinirea,/ Noaptea ți-o ascult./ ..” (din poezia Nucul, de George Coșbuc)

 

          Ispirescu amintește de nuci într-un basm („Legă pe țigancă de coadele cailor, împreună cu un sac de nuci.”). Eminescu își amintește de joaca cu cojile de nuci, cu fratele său („Copii eram noi amândoi,/ Frate-meu și cu mine./ Din coji de nucă car cu boi/ Făceam și înhămam la el/ Culbeci bătrâni cu coarne.”).

          Prietenul său Creangă folosește expresia iubită și de guvernanți când discută despre pensii și compensații la energie („Pe loc cârpește o minciună, care se potrivea ca nuca în părete!”). Minciunile lui Geoană nu se pun?

          Jean Bart, marinar pe mările lumii, era familiarizat cu nucile de cocos („Vedea pădurile de smarald... nucile de cocos, ciorchinii de banane, lianele și orhideele, îmbrățișând copacii seculari.”). Marinar umblat. Ca turnătorul Petrov! Ca Geoană cu iahtul plătit de Rizea...

          De pomii nuci a scris și Sadoveanu („Nuci mari se ridicau din vii, și un grangur cânta în pacea satului.”). Se vede că pe la Hordou existau livezi de nuci, informația fiind dată de Coșbuc („La nucii din livezi m-am dus,/ Să văd ce e prin vale.”). Puteți citi poezia Nucul de Coșbuc (https://ro.wikisource.org/wiki/Nucul_(Co%C8%99buc).

          Eminescu ne amintea că românii plantau nuci și pe marginea drumului, spre bucuria trecătorilor toamna („Pe marginea uliței, deasupra zăplazurilor, atârnau șiruri de nuci cu frunze late.”).

          Nucii erau prezenți și în folcorul transilvănean, așa cum constata cuplul lingvistic ceho-român Jarnick-Bîrseanu („Tu te duci, bădiță, duci/ Pe sub fagi și pe sub nuci!”). Cred că tânărul ardelean, bădița, a cam ocolit declarația aia de dragoste din secolul al XXI-lea: „într-o zi, chiloții mei și chiloții tăi vor fi pe aceeași sârmă!”.

          Și scriitorii străini au scris despre nucă și nuc. Cum englezii zic nut, „nucă”, și capului, în 1891, James Main Dixon, în Dicționar de expresii idiomatice în engleză‎, scria: „Din nuca unuia — nebun; medical S. Nut este un termen de argou pentru cap.” (Off one's nut—crazy; mad. S. Nut is a slang term for the head. [1891, James Main Dixon, Dictionary of Idiomatic English Phrases, page 226]).

          Trecem la francezi, cu cuvântul lor noix. Cum scriam mai sus, că Franța are nuci, Jean L’Hôte scria în Singur despre culegerea nucilor: „Așa că într-o zi de octombrie, eram cu toții ocupați să strângem nuci. Pentru a ne împiedica să le mâncăm, tatăl meu ne-a pus să cântăm în același timp. Într-un cor, este ușor să vezi cântăreți care au gura plină. Melodia lui preferată pentru a însoți această lucrare a fost Veneția și Bretania.” (Un jour de ce mois d’octobre donc, nous étions tous occupés à ramasser les noix. Pour nous empêcher d’en manger, mon père nous faisait chanter en même temps. Dans un chœur, il et facile de déceler les chanteurs qui ont la bouche pleine. La mélodie qu’il préférait pour accompagner ce travail était Venise et Bretagne. [Jean L’Hôte, La Communale, Seuil, 1957, réédition J’ai Lu, page 22]).

          Henri Bachelin, în Satul, arată ce lucrări de toamnă mai trebuie făcute: ,Nu mai rămăsese decât de cosit hrișca, de scos cartofii și de cules nucile și castanele; de asta băieții s-au ocupat joi și duminică, pentru a se distra.” (Il n'y avait plus qu'à faucher le blé noir, arracher les pommes de terre et gauler noix et châtaignes ; de ceci les gamins se chargeaient le jeudi et le dimanche, pour se distraire. [Henri Bachelin, Le Village, Marivole Éditions, 2013, chapitre 3]).

          Dar atenție, cuvântul noix este un argou în anatomie, însemnând „testicule”, Alexandre Astier scriind și despe așa ceva în Kaamelott: „Deci, dacă vă simțiți mai confortabil cu noțiuni concrete, vă pot lovi cu piciorul în nuci (noi le zicem ouă)...” (Alors, si vous êtes plus à l’aise avec les notions concrètes, je peux vous proposer mon pied dans les noix… [Alexandre Astier, Kaamelott, Livre V, épisode Le dernier jour]).

          Cum prin analogie, francezii zic noix și altor fructe, într-o traducere a lui H.G. Wells, Miroase a război, se scria: „Și a venit progresul, care l-a forțat să pună în expoziție anghinare și vinete din Franța, mere străine, […] banane, nuci cu forme neobișnuite, «ciorchini de fructe» și mango...” (Et le Progrès vint, qui l’obligea à mettre dans son étalage des artichauts et des aubergines de France, des pommes étrangères, […] des bananes, des noix aux formes insolites, des «grappes fruits» et des mangues… [H. G. Wells, La Guerre dans les airs, 1908, tradction d’Henry-D. Davray et B. Kozakiewicz, Mercure de France, Paris, 1910, page 8 de l’édition de 1921]).

          Alain Gerbault în romanul În urmărirea Soarelui, scria despre alte fructe: „Nuca verde de cocos dă apă răcoritoare, […]; din migdalele rase, se extrage prin compresie un lapte cremos, care se foloseste la prepararea alimentelor; […].” (La noix verte du cocotier donne une eau rafraîchissante, […]; de l'amande râpée on extraie par compression un lait crémeux qui entre dans la préparation des aliments ; […]. [Alain Gerbault, À la poursuite du Soleil; t.1, de New-York à Tahiti, 1929]).

          Sărim granița la vecinii nemți ai francezilor și facem cunoștință cu Walnuss sau Walnuß, apărtut în secolul al XVII-lea din germana vulgară, cu etimologia: din medievalul germanic walnut, din proto-vest-germanicul *walhahnut, din proto-germanicul *walhaz, „străin”, + *hnuts, „nucă”. Este cognat cu olandezul walnoot, englezescul walnut și cu danezul valnød etc. E posibil să fie un calc al al latinescului nux gallica, dar numele poate descrie originea străină a denumirii. Comparați și cu cuvântul finlandez saksanpähkinä, adică „nucă saxonă”. Sinonimele lui Walnuss în germana din Elveția sunt Baumnuss, Welschnuss, Welschnuß.

          Markus Maria Weber, în O cafea pentru a merge în Togo, descrie culegerea de nuci: „Bărbații se urcaseră în copaci și scuturau crengile de sus, femeile stăteau dedesubt, ridicau nucile căzute și le strângeau în saci de iută maro.” (Die Männer waren in die Bäume geklettert und rüttelten von oben an den Ästen, die Frauen standen unten, lasen die heruntergefallenen Walnüsse auf und sammelten sie in braunen Jutesäcken. [Markus Maria Weber: Ein Coffee to go in Togo. Ein Fahrrad, 26 Länder und jede Menge Kaffee. 2. Auflage. Conbook Medien, Meerbusch 2016, ISBN 978-3-95889-138-8, Seite 115]).

          Dintr-o traducere în germană a romanului Război și pace al lui Lev Tolstoi, reținem: „Cele două guvernante stăteau cu Vogel; pe masă erau farfurii cu stafide, nuci și migdale crăpate.” (Bei Vogel sassen die beiden Gouvernanten; auf dem Tische standen Teller mit Rosinen, Walnüssen und Krachmandeln. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1953 (übersetzt von Werner Bergengruen), Seite 675. Russische Urfassung 1867]).

          Am ajuns iar la ruși cu al lor cuvânt oreh – орех, și pentru nucă (плод некоторых растений, „fructul unor plante”) și pentru nuc (растение семейства ореховых, „planta din familia nucilor”).

          Arseniev, în romanul Prin taiga, scria în 1930: Lângă salcâm se putea vedea nucul de Manciuria, un frate al nucului și unul dintre cei mai frumoși copaci din regiunea Ussuri.” (По соседству с акатником виднелся маньчжурский орех - родной брат грецкого ореха и одно из самых красивых деревьев в Уссурийском крае. [В. К. Арсеньев, «Сквозь тайгу», 1930 г., НКРЯ]).

          Despre fructul nucă scrie Cehov, în Din anii copilăriei, în 1904–1908: „Iată, apropo, o nucă Athonit grecească.” (Вот, к слову сказать, афонский грецкий орех. [Ал. П. Чехов, «Из детских лет А. П. Чехова», 1904–1908 гг. НКРЯ]).

          Din lemnul de nuc (древесина орехового дерева) se face și mobilă (Комод из ореха – comodă din nuc”). Pisemskii, în Salteaua, scria în 1850: „Pernele sunt toate elastice, iar elasticul este incredibil; masa de toaletă din mahon cu două aplice din bronz, arată extraordinară; iar pentru sufragerie totul este nuc, cea mai rafinată delicatesă în lucru.” (Подушки все эластик, и эластик-то неимоверный; красного дерева трюмо с двумя бронзовыми бра, необыкновенного искусства; а для гостиной всё орех, самой утончённой нежности в работе. [А. Ф. Писемский, «Тюфяк», 1850 г. НКРЯ]).

 

 

 

          Nuca în onomastică

 

       Moto: „După nume, s-ar părea/ C-ar fi jumătatea mea./ La volum, dacă ne iei,/ Eu sunt jumătatea ei!” (Unei colege cu acelaşi nume ca al meu, de Gheorghe Penciu, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

          Cuvintele nucă, nuc sau din familia acestora se întâlnesc și în toponimie. De exemplu, nucet (livadă de nuci) a devenit Nucet, care se poate referi la una din următoarele localități din România: orașul Nucet din județul Bihor; comuna Nucet din județul Dâmbovița; satul Nucet din comuna Chiojdeanca, județul Prahova; satul Nucet din comuna Gornet, județul Prahova; satul Nucet din comuna Roșia; județul Sibiu; satul Nucetu, Gorj; satul și lacul Nucetu, județul Călărași.

          Lacul Nucetu este situat in Județul Călărași, în satul Nucetu, la o distanță de doar 35 de minute de București. Se întinde pe o suprafață de 10 ha, iar adâncimea medie a apei este de 2 metri și diferă în funcție de structura substratului, cu variații între 1 metru si 2,5 metri. Vă invită la pescuit!

          Nucet (în maghiară Diófás, în germană Reesburg) este oraș în județul Bihor, Crișana, format din satele Băița, Băița-Plai și Nucet. Nucet (în trecut, Cazaci) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, formată din satele Cazaci, Ilfoveni și Nucet (reședința). Comuna Nucet este situată în partea de S-V a județului Dâmbovița, se află la o altitudine de 202 m și se întinde pe o suprafață de 39 km².

          Nucet (în dialectul săsesc Joannisbrig, Joannesbrig, în germană Johannisberg, Johannesberg, Jannesberg, în maghiară Szentjánoshegy, Szentjánoshegye) este un sat în comuna Roșia, din județul Sibiu, Transilvania. În 1964, satul Strâmbeanu din comuna Pitaru, Dâmbovițas, a primit denumirea de Nucești.

 

Comuna Nucșoara, în județul Argeș

 

          Cum nucșoară este diminutiv al lui nucă, dar și sămânța aromată a nucșorului, folosită drept condiment (nuc + suf. -șoară), există și oiconimul Nucșoara, numele unei comune din județul Argeș, cu patru sate, Gruiu, Nucșoara, Sboghițești și Slatina.

          Comuna este situată în partea de nord a județului, la granița cu județul Brașov. Este pe versanții sudici ai Munților Făgăraș, la poalele Vf. Moldoveanu, cel mai înalt vârf de munte din România. Râul Doamnei își are izvorul în zonă, și trece prin Slatina și Sboghițești. Cu o suprafață de 437,09 km², Nucșoara este cea mai mare comună ca suprafață din România.

          Pe aici a acționat (martie 1949 - mai 1958) grupul de rezistență anti-comunistă format în primăvara anului 1949, condus de locotenentul de cavalerie Toma Arnăuțoiu (1921 – 1959, executat în penitenciarul din Jilava). Din grup făcea parte și nucșoreanul Bogdan Suceavă. Legătura cu grupul o ținea nucșoreanca Elisabeta Rizea.

          Nu se putea ca nucul și nuca să nu apară în onomastică. Dicționarul Onomastic (1963) amintește că s-au înregistrat români mumele de familie Nuc și Nucă.

 

Alde Nucă vă salută!

 Nut

 

          Pentru englezescul nut, „nucă”, există și numele propriu Nut, în mitologia egipteană fiind zeița care servește ca personificare a cerului. Din punct de vedere istoric, numele de familie au evoluat ca o modalitate de a sorta oamenii în grupuri - după ocupație, loc de origine, apartenență la clan, patronaj, filiație, adopție și chiar caracteristici fizice (cum ar fi părul roșu). Multe dintre numele de familie moderne din dicționar pot fi urmărite în Marea Britanie și Irlanda. Și Nut a devenit nume de familie (https://www.ancestry.com/name-origin?surname=nut). La pagina dată aflați mai multe informații.

 

Noix

 

          Franțuzescul noix se folosește pentru nucă și nuci, fructele pomului noyer, „nuc” (Juglans), dar și fruit sec, generalizat la mai multe tipuri de fructe (vezi și “noix”, in Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012).

          Și Noix sau Noyer au devenit nume de familie. Numele Noix (la adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=Noix) poate fi studiat la pagina indicată. Procedați la fel și cu numele de familie Noyer (https://www.ancestry.com/name-origin?surname=Noyer).

 

Alde Nucă (Noix) și Nuc (Noyer) vă salută!

 

          Germanii folosesc Nuss, „nucă” Nussbaum, Walnussbaum și Walnuss, „nuc”. Pentru nuc, în sudul Germaniei există Welschnuss, iar în germana elvețiană Baumnuss. Multe dintre aceste substantive au devenit nume de familie.

 

Nuss (Nucă) vă salută!

 

          Rușii folosesc oreh – орех și pentru nuc și pentru fructul nucă. Și oreh – орех, „nuc, nucă”, a devenit numele de familie Oreh – Орех, „Nuc, Nucă”, prezent și în rețelele de socializare.

 

Nuc sau Nucă (Oreh - Орех) vă salută!

 

          Iubitori sau nu de nuci, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva, chiar dacă vă place sau nu vă place romanța La umbra nucului bătrân, cântată de Ioana Radu (https://www.youtube.com/watch?v=Kc1U18UaFB0), pe muzica lui Ionel Fernic (1901-1938) în anul 1930, autorul a peste patru sute de șlagăre. Versurile romanței au fost scrise de Alexandru Dinescu.

          Romanța a fost și parodiată, o interpretare a parodiei făcând-o Mihai Mărgineanu. Amatorii o pot căuta în Internet. E vulgară!

 

Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - nucă.pdf

 

          CN