Jocuri de cuvinte – brânză
Geografie lingvistică
Brânza
Moto: „Ca să supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte neamuri să cucerească pământul”. (Mircea Eliade, în „Căderea în istorie”, 1952; Răspuns: „Așa că.... n-am făcut nicio „brânză”! Nițu Constantin)
Scriam eu undeva despre vlahii din Polonia, numiți gorali, și despre toponimele vlahilor din Moravia Valahă. Fiind obligaţi de istorie şi de condiţiile geografice să trăiască înconjuraţi de o mare de slavi, vlahii moravi și goralii şi-au pierdut treptat graiul românesc iniţial.
Din acst grai au mai păstrat câteva cuvinte, doar cele care se refereau la meseria lor de păstori şi la traiul la munte, cuvinte care nu aveau corespondent în slovacă sau în cehă („bryndza” pentru brânză, pe care acum și-l asumă slovacii, având și o mâncare specifică cu care se laudă, „bryndzove halusky” (găluște cu brânză).
Pentru brânză noi scriem în DEX „de etimologie necunoscută”! Păi să nu se supere fostul ministru Daea, adică cel cu oaia? Sau Viorica, atunci când face papanași?
Să vedem ce scrie în DEX despre „brânză”: BRẤNZĂ, s. f., (2) brânzeturi, s. n. 1. S. f. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. 2. S. n. Sortiment de brânză (1), de cașcaval etc. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009); brấnză sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 248/19 / E: nct] 1 Produs alimentar obținut din lapte fiert și închegat. Sursa: MDA2 (2010); și tot așa!
Dar noroc cu Șăineanu, de care lingviștii au uitat: „brânză f. 1. product din părțile solide ale laptelui închiegat ce se poate ușor fărâma cu mâna; 2. fig. treabă, procopseală: nu-i nicio brânză de el. [Vechiu termen ciobănesc atestat într’un document raguzan din 1356: brençe, caseus valachicus: probabil după numele orășelului Brienz, unde se făcea acest fel de brânză (cf. nemț. BRINSENKÄSE)]”. Sursa: [Șăineanu, ed. VI (1929)].
În diferite limbi, brânzeturilor le corespund cuvintele:
► ʾäyb - አይብ în amharică;
► akru în chaoui;
► āmikṣā - આમિક્ષા în gudjarati;
► āš° - ашә în abhază;
► báigānlào - 白乾酪, 白干酪, nóngjiā rǔlào - 農家乳酪, 农家乳酪 în chineză;
► bazhǘkh în tsolyáni;
► biezpiens în letonă;
► bișlak` - бишлакъ în kumycă, bjaslag - бяслаг în mongolă, byșlak` - бышлакъ, bișlak` - бишлакъ în karatchaï-balkară;
► bœ̄ khǣng - ເບີແຂງ în laoțiană;
► bongo în ganda;
Cheese for sale in a market (brânză pentru vânzare într-o piață)
► brãndzã în aromână, brânză în română (comparați-l cu brǫndză în megleno-romnână și brãndzã în aromână; considerat adesea a fi un cuvânt de substrat, alte teorii sugerează o derivare de la cuvântul latin brandeum, original însemnând o pânză de in, ulterior un săculeț, prin intermediul rădăcinii latine vulgare *brandea; pentru dezvoltarea semnificației, vezi spaniolul manteca, portughezul manteiga, probabil din latinescul mantica, „sac”, italianul formaggio și francezul fromage, din latinul fōrmāticum din fōrma, „formă; posibil a fi moștenit și din albanezul brëndës, „intestine”, original referit la pregătirea brânzei în stomac de oaie etc.), brǫndză în megleno-română, bryndza în cehă și slovacă;
► burduf în română (brânză de burduf, cognat cu rusescul burdjuk – бурдюк, care e moștenit din azerul borduk, „vas din piele pentru vin”; de fapt sac făcut dintr-un stomac de animal, folosit pentru a depozita lichid, făină, brânză etc.);
► caashey în manx, cacio în italiană, caciu în sicíliană, cáis în irlandeză, càise în galică scoțiană, caschiel în romanșă, caseo în interlingua, caseus formaticus în latina vulgară, caseus în latină, casgiu în corsicană, cash în aromână, caso în napolitană, casu în calabreză centro-meridională și în salentină, càsu în sardă, caș în română, caws în velșă, cheese (din medievalul englez chese, din vechiul englez ċīese, specifică forma anglicană ċēse, din proto-vest-germanicul *kāsī, moștenit din latinul cāseus) și cottage cheese în engleză, Chīs̄ - ชีส în tailandeză, ciese în engleză veche, cījh - चीझ în marathi, cīs - ചീസ് în malaialam, cīs - චීස් în singaleză, cīzu - ޗީޒު în maldívă, kaas în afrikaans și în neerlandeză, Kaas, Kas în bajoră, kase în cvana, kase, dikase în soto, Käse (din vechiul german chāsi, din proto-vest-germanicul *kāsī, moștenit din latinul cāseus) și Hüttenkäse în germană, kasi în sranan, kazeo în esperanto, kèès în brabançon, Kees în germană de jos, Kéis în luxemburgheză, keju în indoneziană, javai și malai, keshi în papiamento, keso în suedeză, palenquero, tadjică și tagalogă, kesu în guarani, keuz în bretonă, kez - קעז în idiș, kisu în ajmara și în quechua, queijo în portugheză, queixo în galiciană, queso în aragoneză și în spaniolă, quesu în asturiană, requesón în spaniolă (toate, pe diferite căi, din latinul caseus);
► cașcaval în română, kaškaval - кашкавал în bulgară și în macedoneană, qaşqaval în tătară crimeană (din turcicul otoman kaşkaval - قاشقوال, împrumutat din italianul caciocavallo, derivat din cacio, „brânză”, + cavallo, „cal”; vezi caciocavallo în Italian Wikipedia);
► chijeu - 치즈, chiijeu - 치이즈 în coreană;
► chizi în swahili;
► ciral, királ în țigănească;
► cottage cheese în neerlandeză, cottage în portugheză și în spaniolă (brânză de casă);
► cuku în hausa;
► curd în engleză (brânză proaspătă de casă; din medievalul englez curd, metateză a lui crud, crudde, „ substanță coagulată”);
► cyxt – цыхт în osetă;
► (dinhkai:) în burmai;
► djathë în albaneză (din proto-albanezul *dedi, din proto-indo-europeanul *dʰédʰh₁i, „lapte”; comparați cu vechiul prusac dadan, sanscritul dádhi - दधि, „lapte acru”);
► eremçek - эремчек în tătară, eremsek - эремсек în bașchiră, irimçik - иримчик în chirghiză, irimqik în uigură, irimşik - ірімшік în cazahă (din irw - іру + -m- - -м- + -şik);
Eremsek - эремсек (brânză de casă)
► faisselle în franceză (brânză crudă de casă; secolul al XIV-lea, din latinescul fiscella, „coșuleț”, diminutiv al lui fiscus, care dă fissele, „coșuleț de răchită pentru scurgerea brânzeturilor” sau foissele în franceza medievală);
► farmaajo în somaleză, formadi în friuliană, formaggio în italiană (din vechiul francez formage), formaǧo – ፎርማጆ în amhară, formai, formajo în valenciană, formatge în catalană, occitană și provensală, formaticus în latină, foromaas în volof, fourmaj în bretonă, fromage în franceză (întâi formage, în 1135, din latinul vulgar *formaticus, sub forma «moule à fromage», „matriță de brânză”, apoi, prin metateză, fromage, din 1181), fromaĝo în esperanto, fromajo în ido, frômazy în malgașă, fromâjo în francoprovensală, froomaa - ហ្វ្រូម៉ាហ្ស în khmeră, froumaedje în valonă, frumajo în istriotă, furmaggiu în sicíliană, furmagliu în corsicană, ifromaje în ruandeză (în final din latinecul vulgar și latinescul târziu formāticum, din latinescul formare, „a forma”);
Fromage (brânză)
► folomasi în velșă (din franțuzescul fromage);
► g’vina – גבינה în ebraică;
► gaši în songhaï în koyraboro senni;
► gazta în bască;
► géeso în navajo;
► ǧəbna - ጅብና în tigrinya;
► giṇṇu - ಗಿಣ್ಣು în kannada;
► glomza în casubă;
► ġobon în malteză (din arabicul jubn – جُبْن, „brânză”), ǧubn - جُبْنٌ în arabă;
► huttenkaas (din hut + -en- + kaas, calc al germanicului Hüttenkäse), hüttenkäse (din hut + -en- + käse) în neerlandeză, Hüttenkäse în germană, din Hütte, „casă”, + -n- + Käse, „brânză”);
► immussuaq în groenlandeză;
► itshizi în xhosza;
► izvara – извара în bulgară;
► jibini în swahili;
► jiss în somaleză;
► junnu - జున్ను în telugu;
Izvara – извара (brânză de casă proaspătă)
► juust în estonă, juusto, raejuusto în finlandeză (din proto-finicul *juusto, din proto-germanicul *justaz, „brânză”, din proto-indo-europeanul *yúHs, „suc, bulion”, de la *yewH-, „a amesteca, a amesteca mâncarea, a frământa”);
► katʿnašoṙ - կաթնաշոռ în armeană;
► kohupiim în estonă (brânză de casă);
► kotasæla în islandeză;
► kotējichīzu – コテージチーズ, chiizu - チーズ în japoneză;
► kvarg în norvegiană și în suedeză, kvark în suedeză și în neerlandeză (din germanicul Quark, în final dintr-o limbă slavă de vest, vezi polonezul twaróg);
► lor în turcă (din persanul lōr - لور.);
► makêye în valonă;
► neχča - нехча în cecenă;
► notsi babla, notsi kpẽke în eve;
► ost în daneză, norvegiană și suedesă, ostr în nordică veche, ostur în feroeză și în islandeză (din vechiul nordic ostr, din proto-germanicele *jūstaz, *justaz, „brânză”);
► pālāṭaik kaṭṭi - பாலாடைக் கட்டி în tamilă;
► panīr - पनीर în hindi, panir - պանիր în armeană, panir - панир în tadjică, panir - پنیر în persană, panir - पनिर în nepaleză, panīr - ਪਨੀਰ în pandsabi, panīr – پنیر în urdu, panīru - پنير în sindhi, peĭnir – пейнир în turcmenă, pendir în azeră, penir în tătară crimeană, penîr - پهنیر, penîr în kurdă, penîr în zazaki, peynir în turcă și în găgăuză, peýnir în turcmenă, ponir - পনিৰ în assameză (în final toate din persanul panir – پنیر, din persanul medieval panīr, pnyl, din proto-iranianul *pati-nayH-);
► pàmǎsēn gānlào – 帕馬森乾酪 în chineză, Parmesan în germană, parmesan în franceză (împrumutat din italienescul parmigiano, „din Parma”, dar și formaggio parmigiano, atestat în italiană din secolul al XIV-lea, care de fapt nu era din Parma, ci din regiunea Lodi), engleză și suedeză. parmesano în esperanto, galiciană și spaniolă, parmesão în portugheză, parmezan - пармезан în bielorusă, macedoneană, rusă, sârbă, sârbocroată și ucraineană, parmezan - պարմեզան în armeană, parmezán în cehă, maghiară și slovacă, parmezan în bosniacă, română, slovenă și sorabă, parmezanas în lituaniană, parmezāns în letonă, parmigiano și parmense în italiană;
Bucată de parmezan
► pho mát în viernameză;
► pishlaq - پىشلاق în uigură, pishlok în uzbecă, pixlak̡ în uigură;
► poca – پوڅه, xaidək - خيدك în paștună;
► quark în engleză (din germanicul Quark), Quark în germană (din medievalul german twarc, ditr-o limbă slavă de vest, vezi polonezul twaróg, din proto-slavicul *tvarogъ);
► q̇veli – ყველი în gruzină;
► sajt în maghiară (moștenit probabil din alanicul *ciǧd. vezi oset(ian)ul cyxt - цыхт, „brânză”);
► ser în poloneză, siers în letonă, sir - сир în sârbă și în sârbocroată, sïr - сыр în bașchiră, sir în croată, slovenă, uigură și uzbecă, sirene - сирене în bulgară, sirenje - сирење în macedoneană, sır - сыр în bașchiră și în cazahă, sır, sır - сыр în tătară, švapski sir - швапски сир în sârbocroată, syr - сир în ucraineană, bielorusă, ciuvașă, komi și rusă, sýr în cehă, syr în slovacă (din proto-slavicul *syrъ, „brânză”, din proto-balto-slavicul *sū́ˀras, din proto-indo-europeanul *suHrós, „acru, acid, sărat”);
Syr – сир (brânză, aici cașcaval)
► Sies în frizonă saterlandeză;
► siisi în tongai;
► skuta - скута în sârbocroată, skuta în slovenă;
► stofé în valonă;
► sūris în lituaniană (din proto-balto-slavicul *sū́ˀras, din proto-indo-european *súHros, „acru, acid, sărat”);
► tarf - ترف în persană;
► tchizi în nyandza;
► te’plmasewei, tepplma’sigewei în micmac;
► tīhi în maori;
► tlatetzauhtli în aztecă;
► Topfen în germană (de la medievalul german târziu topfe, alte origini nu sunt clare; conform lui Duden online, topfe poate însemna de fapt „bulgări prea mici de caș din lapte”; potrivit lui Kluge, este comparabilă cu brânza din oala din Franconia și, prin urmare, este probabil legată de „vasul” oală);
► tshise în cvana;
► tsiis în frizonă occidentală;
► túró în maghiară (brânză de casă; dintr-o limbă turcică);
Cuvinte pentru brânzeturi în diferite limbi
► turós - τυρός în greacă antică, tyrós - τυρός, tyrí - τυρί în greacă;
► tvaríh - тваріг în ucraineană, tvaróg - тварог în bulgară, tvaróh - тварог în bielorusă, tvaroh în cehă și în slovacă, tvorog - творог în rusă, twaróg în poloneză, twarog, twaroh și twarožk în sorabă (din vechiul slavic oriental tvarógŭ - тваро́гъ, din proto-slavicul *tvarògъ, „brânză moale, proaspătă”);
► unvdi gadunv - ᎤᏅᏗ ᎦᏚᏅ în cheroki;
► ushizi în zulu;
► varškė în lituaniană (brânză proaspătă; din medievalul germanic vulgar versch, „proaspăt”, vezi englezescul fresh, vezi și priske, împrumutat dintr-o formă alternativă a aceleiași rădăcini germanice);
► vuostá în sami de nord;
► waiūpaʻa în hawaiiană;
► wàràkàsì în joruba;
► xač̣o – ხაჭო în gruzină.
Brânza în viață și toate cele
Moto: „Când era cioban la stână,/ Făcea brânza cea mai bună.../ Azi boier, în scumpe straie,/ Mereu... «o face de oaie»...” (Oier evoluţionist, de Constantin Enescu, 2010)
Vreți să știți de Brienz? Serviți: Este o comună pe malul de nord al Lacului Brienz, la poalele muntelui Brienzer Rothorn, în regiunea Bernese Oberland din Elveția (Switzerland). Brienz a fost menționat prima dată în 1146 ca Briens. In 1528, Brienz devine parte a Cantonului Berna.
Comuna Brienz văzută de pe Brienzer Rothorn
Ca să ne distrăm, iată ce scrie în web despre brânză! <<Cunoscută sub numele de brânză (și sub numele arătate mai sus în diverse limbi), este utilizată în diferite țări din Europa, datorită migrației vlahilor. Deși cuvântul „Bryndza” (în română brânză) este pur și simplu cuvântul generic pentru „brânză“ în limba română, la noi este asociat cu orice tip de brânză.
Este un cuvânt moștenit probabil din limba (română) dacică, limba populației pre-romane în zilele noastre din România. În afara Slovaciei și regiunilor din sudul Poloniei, este încă popular în zilele noastre în Republica Cehă, cu ortografia „brynza“.
Cioban cu turma de oi în Munții Carpați
Cuvântul a fost mai întâi amintit ca Brenco, descris ca „brânză vlahă“ în portul croat Dubrovnik în 1370. A fost apoi înregistrat în Regatul Ungariei, în 1470 și în zona poloneză Podhale în 1527 (de principatele române nu se spune nimic). În Slovacia, brânza de oaie e ingredientul principal pentru „găluște de brânză de oaie”, considerate specialitate națională (aluat din făină amestecat cu brânză de oaie și acoperit cu felii prăjite de bacon gras).>> V-ați lămurit?
Și uite-așa, „Bryndza” este considerat un produs tipic slovac! Versiunea modernă a brânzei moale de oaie tartinabilă se crede că a fost dezvoltată de către antreprenorii din Stara Tura (Australia de Vest).
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, „s-au pus bazele” brânzei de oaie produsă în regiunile muntoase din Europa Centrală și Slovacia de Nord, când producția de brânză de oaie avea rădăcini adânci în tradiția locală a brânzeturilor și popularizarea brânzei în jurul monarhiei austriece.
În Austria, era numită Liptauer, după regiunea nordică Liptov din Slovacia (eu aveam să o încerc la Arad, soția procurând-o și acum de la o producătoare „româncă din mamă în fiică” de asemenea brânză tartinabilă de excepție). Și uite că nici la oaia promovată de Daea nu avem prioritate! Asta ca să moară ciobanul aromân Becali de necaz, altfel un om de excepție, care nu-și neagă rădăcinile și ajută mereu pe cei în nevoie!
Un cioban aromân care nu-și neagă obârșia! Respect, Gigi!
Iar de la Brânză la floretă nu-i decât un pas!
Cred că nici cu înregistrarea tipurilor de brânzeturi în Uniunea Europeană nu stăm prea bine! Noi ne pricepem de minune la luarea în râs a moștenirii de la daci și de la cine-or mai fi fost pe aici, la negarea istoriei și la adânci temenele făcute străinilor. Că mereu pe aici au reușit doar cu ajutorul unor trădători români, adică și francezii care ne voiau colonia lor, și nemții, și rușii țariști sau cei comuniști, și turcii cu Ponta al lor, și liberalul Orban care a postat rapid poza cu Merkel, și alții doi care au postat pozele cu Trump, și ungurii cu G(h)ermanul lor... Ba când vrem să denigrăm pe cineva îi zicem că e „țăran” sau „cioban”! Dar vorba lui Dinu Săraru: „- Ce vrei, Costică? Niște țărani!”
Că aromâncei Simona Halep, mereu în frunte, să vezi ce-i zice ăla cu Adevărul comunist dacă nu câștigă pe unde joacă! Dar noi te iubim oricum, Simona! Ești valoarea noastră națională!
O româncă de excepție - Simona Halep
Brânza în expresii și în (c)arte (pamflet)
Moto: „Caracterizarea-i bună/ Şi va fi şi azi şi mâine,/ Parlamentu-i brânză bună,/ Dar într-un burduf de câine...” (Evaluare, de Ion Bindea, din Alte epigrame, 2007)
Aleserăm deputați și senatori, primari și consilieri, dar de unii, ca Nicușor și guadelupeza fostă, ca Orban, ca Cîțu și ca alții, „nu e nicio brânză”. Lasă că nici Ciolacu și Ciucă al lor, că al nostru nu e, „nu fac nicio brânză”. Și-au mărit salariile după ce le-au mărit pe ale primarilor, președinților consiliilor județene, care au luat canci fonduri europene de dezvoltare. Și nonform legii salarizării și-au dat salarii la maxim din prima! Ba s-a „surpat” și un pod peste Siret abia refăcut!
Eu le-aș zice-așa, „ducă-se opt cu-a brânzei!”, că ne tot trombonesc cu mărirea prețurilor că „Putin e de vină”, cu pensionarii fiind to(n)ți „zgârie brânză”, adică cam zgârciți. Ne tot trombonesc ăia de la muncă, ba un post de televiziune analizeaază zilnic problema.
Putin? Războiul nu e între Rusia și Ucraina, e între S.U.A. .și Rusia (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina-rusia-partea-intai, în eseul „Jocuri de cuvinte - războiul Ucraina – Rusia”. Chestia e că se împinge NATO înainte...,.
Ce mare brânză!
Ucenic brânzar
Lasă că nici președintele blocului meu, scriitorul Jules Werner, „nu face nicio brânză”, adică nu e de nicio ispravă, că până ieri dădea „-uie PSD”, iar acum ne bate la cap că „Putin e (puțin) de vină”, bine că măcar nu e de vină și pentru drogurile introduse la festivalurile alea cu urlete. Dar neerlandeze! Dacă rămânea în Sibiu și dădea meditații, acum toate casele erau ale lui! Dar turismul cu aterizare la Sibiu de 23.000 de euro suferea...
Cadouri
Nu știu politicienii că „brânza bună se face la stână”, adică fiecare lucru trebuie făcut la locul și la timpul său. Cu alianța asta împotriva naturii, PNL-PSD, „s-a cam împuțit brânza”, s-a cam stricat prietenia între popor și guvernanți. Ba uneori și între Ciucă și Ciolacu, între Rareș și Tudose...
Că noi, poporul putem zice „unde-i brânză nu-i bărbânță”, adică, nene, când ai una, îți lipsește alta, nu poți lua cu prețurile astea și cireșe și căpșuni! Că pentru popor „s-a băgat bânza-n putină”, adică s-a terminat cu traiul bun.
Multe pensii s-au mărit, probabil, în „săptămâna brânzei”, adică a opta săptămână înainte de Paști, în care se mănâncă lactate, tocmai după „lăsatul de brânză” sau „duminica brânzei”, recte lăsata-secului de Paști, înainte de „săptămâna brânzei”. asta dacă vom avea biștari, Că și ciobanii ne amenință...
Se tot laudă președintele de bloc, PNL și Ghinea cu PNLR, dar eu cred că cu acest PNLR se va face „brânză de iepure”, adică nu se va realiza mare lucru. Vreo 11 țări vor renegocierea, dar UE canci renegociere cu România! O să tot dansăm „brânza”, un dans țărănesc cu acest nume, după melodia omonimă, cântată probabil de frații Advahov, că Mucușor Dan n-a avut loc de orchestra națională Valahia a municipiului București! Și ce minunat e Marius Zorilă (https://www.youtube.com/watch?v=ZHkMxizRCOY).
După spusele lui Ciolacu, el și cu Cîțu se bazează pe expresia „frate, frate, dar brînza-i pe bani”, adică în afacerile PNL-PSD nu poate fi vorba de sentimentalism, cu toate că Ciolacu și Ciucă simșeau că trag la aceeași căruță. Și noi simțim la fel! Dar după ce scrie Ciucă „În slujba țării”, fără să precizeze țara, canci prietenie!
Eu cred că Ciucă al lor, cu doctoratul salvat tocmai de CCR, este „brânză bună în burduf de câine”, este un om plin de calități de yesman, pe care însă le folosește în scopuri bune, ale poporului (american). A nimerit unde nu trebuia, hlamida e prea mare! Bine, așa era și pentru Orban!
Țambalagiul chitarist
De alde Tăriceanu v-ați convins că „nu face nici o brânză”, că nu mai e bun de nimic. A făcut ... praf după ce a dat jos guvernul PSD. Și de întreținutul Crin Antonescu se poate spune acelaș lucru. S-a dat la fund, dar măcar nu ca premierul luxemburghez. L-a aprobat pe Ciucă când i-a pus nevasta pe listă, îl critică pe Ciucă după ce și-a văzut sacii-n căruță....
Scriitorii s-au referit și ei la brânză. Exemplificăm întâi prin proletcultistul Pas („Pe tavă se află o cană cu vin și un taler cu felii de pâine și cu bucăți de brînză”), cel despre care am mai scris, cel ce vroia să bage spaima-n boieri („- Dar de beleaua boierilor când scăpăm, frățiorilor?/ - Asta e altă brânză!”). Și câți nevinovați au murit! Să ri fost Blaga mare boier?
Despre „zgârie brânză” Sadoveanu, lăudător de brânză („Nu se mai află pe lume asemenea brânză cum o face cuscrul Haralambie.”), am mai scris. La solicitarea de a le vorbi studenților militari despre opera sa, l-a întrebat pe un prieten al meu trimis de generalul Teclu: „- Cât e onorariul?”, acțiunea contramandându-se...
Cum eu am scris și despre mămăligă în „Jocuri de cuvinte – mămăligă” (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga), ne-am amintit de Creangă, marele povestitor care ne-a sporit pofta („O străchinoaie de brânză cu smântână și mămăliguță erau gata.”), dar se referă și la Harap-Alb („Alt stăpân în locul meu nu mai face brânză cu Harap-Alb, cât îi lumea și pământul.”), neiertându-l nici pe megieșul moș Vasile („Și moș Vasile era un cărpănos și-un pui de zgârie-brânză, ca și mătușa Mărioara.”).
Am mai scris că citeam în original și scriitorii francezi. Așa am aflat că Dumas amintea despre brânză în romanul Contele de Monte Cristo: „Gardianul s-a așezat în fața ușii celulei sale, a luat din geantă niște pâine neagră, ceapă și brânză, pe care a început imediat să le devoreze.” (Son gardien s’assit en face de la porte de sa cellule, tira de son bissac du pain noir, des oignons et du fromage, qu’il se mit incontinent à dévorer. [Alexandre Dumas, Le Comte de Monte-Cristo]).
Jean de la Fontaine, în fabula Corbul și vulpea pomenește de brânză: „Maestrul Corb, cocoțat într-un copac,/ Ținând în cioc o bucată de brânză.” (Maître Corbeau, sur un arbre perché,/ Tenait en son bec un fromage. [Jean de La Fontaine, Le Corbeau et le Renard]). Aș traduce și biber: „Cum de brânz-avu noroc,/ Ținea o bucată-n cioc!/ Iar vulpoiul, nefiind orb,/ Îl văzu pe mister corb..”
Asta așa, că mi-am amintin de echipa aia națională română antrenată de juniorul Iordănescu, căruia jucătorii i se adresează cu „Mister”. Au ajuns cei 11, plus rezervele, la poarta raiului, vrând să intre. Atunci prea atentul Sfântul Petru s-a mirat: „Cum ați nimerit poarta?” Să-l vedem pe Lucescu...
Fiindcă veni vorba de francezi, amintesc iar de prietenul Boileau, coleg la Hamburg în 1978, colonel în retragere și viticultor pe Valea Loarei, cel care mi-a demonstrat că există și cuțite pentru brânză la degustările de vin și brânză la una din cramele sale.
La prietenul Boileau am degustat celebra brânză de Roquefort, despre care scria Émile Zola în 1873 : „(Brânzeturile) Roquefortii, sub clopote de cristal, luau chipuri princiare, fețe marmorate și grase, striate de albastru și galben.” (Les roqueforts, eux aussi, sous des cloches de cristal, prenaient des mines princières, des faces marbrées et grasses, veinées de bleu et de jaune. [Émile Zola, Le Ventre de Paris, Georges Charpentier, Paris, 1873]).
Mi-a ținut prietenul o lecție, explicându-mi că Roquefort e o denumire de origine renumită care desemnează o brânză din lapte crud de oaie, maturată în numeroasele pivnițe ale orașului omonim Roquefort-sur-Soulzon, Aveyron, Masivul Central.
Două cuțite pentru brânză (couteaux à fromage), astea doar pentru parmezan
Une tranche de roquefort (o felie de Roquefort)
Având noi ca obiect comun toponimia, mi-a demonstrat pe harta elecronică a Franței, transmițând informațiile pe un ecran mare de pe perete din sala de prezentare a uneia dun cramele sale că există oiconimul Roquefort - comună din departamentul Gers, comună din departamentul Landes, fostă comună din departamentul Lot, acum parte din altă comună, comună din departamentul Lot-et-Garonne, comună din departamentul Seine-Maritime.
Ba mai există și Roquefort-de-Sault, comună din departamentul Aude, Roquefort-des-Corbières: în departamentul Aude, Roquefort-la-Bédoule în departamentul Bouches-du-Rhône, Roquefort-les-Cascades în departamentul Ariège, Roquefort-les-Pins în departamentul Alpes-Maritimes, Roquefort-sur-Garonne în departamentul Haute-Garonne și Roquefort-sur-Soulzon în departamentul Aveyron. Uf!
La discuția despre parmezan i-am lăudat pe italieni, de la care francezii au luat parmesan, care s-a generalizat în multe țări (vezi mai sus). El mi-a răspuns că o să mâncăm la cină brânză italiană, numind francezii fromage d’Italie, „brânză italiană”, de unde și până unde, un fel de mâncare din ficat de porc tocat și bacon (hachis de foie de porc et de lard). Nu știa nici el de unde vine această denumire.
Văzând colonelul că una din cele două pisici prezente mi s-a urcat în brațe, mi-a amintit de o zicală a lor, laisser le chat aller au fromage, „a lăsa pisica să meargă la brânză”. Jacques Allluis a scris originea expresiei: într-o bucătărie, o pisică profită de nesăbuința unei slugi și a galantului ei amant pentru a pune laba pe brânză. Tema este recurentă în povești, schițe și cântece despre ciobani, printre care și o veche melodie celebră (https://www.youtube.com/watch?v=YDUX-umKNcI), Il était une bergère, „era o ciobăniță” , modernizată și cântată acum și de copii!
Povestindu-i că deși aveau părinții vacă, atunci când m-am născut bunicul matern mi-a dăruit o capră, deoarece are lapte cu calități superioare, m-a invitat la mașina „tout terain” și după 7 kilometri am ajuns la ferma sa de doar o sută de capre și m-a invitat să gust brânza de capră proaspătă, fromage de brebis. De capre se ocupa un cioban francez plătit cu 3000 de euro pe lună (atunni, în 1996, în franci francezi, făcând eu acum conversia). Și noi îi plătim mizerabil! Acum are un cioban român plătit cu 4.00 de euro pe lună.
În loc de concluzie:
„Nu-l mai criticați pe Daea
Ce promova mereu oaia!”
Să fiți unii (prea)iubiți, ceilalți doar iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!
(chiar acum primii un link cum că „Putin de de vină”:
Lectură interesantă...
Fișierul în format pdf într-o versiune anterioară poate fi văzut, descărcat și distribuit sau păstrat, prin click pe adresa:
Jocuri de cuvinte - branza.pdf
Constantin NIŢU
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu