Jocuri de cuvinte - vânt

 

Jocuri de cuvinte - vânt

Geografie lingvistică

 

 

          Vânt

 

          Moto: „Vântul de seară luase ţărâna/ Şi-o-mprăştiase într-un puhoi:/ Te-ntunec, soare! striga nebuna./ Acum! Dar mâine vei fi noroi!” (Calomniatorilor, de Cincinat Pavelescu)

 

          Dacă am scris despre aer și atmosferă, despre ploaie (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ploaie-1), nor (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-1), e musai să scriem și despre vânt. Vântul este o deplasare pe orizontală și nu numai, uneori în toate direcțiile, a unor mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două sau mai multe regiuni ale atmosferei. DEX '09 (2009) și celelalte dicționare ne prezintă etimologia latină: „lat. ventus”.

          Așadar, am moștenit cuvântul vânt din cuvântul latin ventus, „vânt”, moștenit la rându-i din cuvântul proto-italic *wentos, acesta în final din cuvântul proto-indo-european (PIE) *h₂wéh₁n̥ts, derivat din *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”. Așa a apărut familia de cuvinte legate de vânt: vântos, vântura, zvânta, evantai etc.

          Mihai Vinereanu scrie despre vânt: «vânt (ar. vimtu, mgl. vânt, istr. vintu) - deplasare a unei mase de aer provocată de diferența de presiune din atmosferă. Lat. ventus „vânt” (Pușcariu, 1897; REW, 9212; Ciorănescu, 9280). Panromanic; cf. vegl. Viant. PIE *au(e)#, ue- „a bate, a sufla”, *uent-os „vânt”(IEW, 82). După Walde-Pokorny, *uent-o ar fi forma de gerunziu a rad. verbal *au(e)#, ue-; cf. Hitt. huwant „vânt”, skt. vata „vânt”, skt. vayuh „vânt, aer”, av. vata „vânt”, got. winds, v.g.s. wind „vânt”, v.isl. vindr, dan., norv., sued. vind, cymr. Gwynt „vânt”, lituan. vejas „vânt”, vetra „furtună”, toch. A want „vânt”. Der: vântu, vânticel, vântoasă, vântoaică „vijelie”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

          În diferite limbi îi corespund cuvintele:

 

❁ aḍu în chaoui;

❁ afẹ́fẹ́, ẹ̀fúfú în joruba;

❁ air (din vechile franceze air, aire, din latinescul āēr) în franceză și în valonă, aire în spaniolă, ayre în ladino;

❁ ajakatl în guerrero;

❁ andu' în iranun;

❁ ànemo în griko, anemos - ανεμος în greacă, anemos - ἄνεμος în greacă antică;

❁ angban în baoulé;

❁ angin în bisaya, iban, ilocano, indoneziană, javaneză, malai și kapampangan;

❁ anila - अनिल în sanscrită;

❁ anin în tetum, ˈanin în damară de est;

❁ anori în groenlandeză, anuri - ᐊᓄᕆ în inuktitut;

❁ avel în bretonă, awel în corni și în velșă;

❁ aya în eve;

❁ ba în kurdă;

❁ bād - باد în paștună, bâd - باد în persană;

❁ balval, bálvál în țigănească;

❁ baram - 바람 în coreană;

❁ bariyo în abaknon;

❁ bāta - ବାତ în orija, bataś - বাতাস în bengaleză;

❁ bayu în jawai, baẏu - বায়ু în bengaleză;

❁ bbarat în rungus;

❁ bej - бей în ket, bie - биә în nganassan;

❁ bentu, ventu în sardă, biento în aragoneză și în mirandeză, biento, bientu în papiamento, bint în mòcheno;

❁ biegga în sami de nord, bïegke în sami de sud;

❁ bikv - ბიქვ în svan;

❁ blæst în daneză, blåst în norvegiană și în suedeză (din vechiul norvegian blástr, „explozie”);

❁ bod - бод în tadjică;

❁ boria - ბორია, kari - ქარი în mingreliană;

❁ botah - বতাহ în assameză;

❁ brezza în italiană, breeze (din frizonul brisen, din vechiul occitan bisa) în engleză, brisa în catalană, spaniolă și portugheză, brise în franceză (secolul al XVI-lea, din spaniolul brisa), briză în română (din franțuzescul brise);

❁ bubbee în oromo;

❁ buran în yagara;

❁ caacay în afară;

❁ cagi în fidjiană;

❁ cel - жел în kârgâză, cil - җил în tătară, çil - чил în hakasă, śil - ҫил în ciuvașă;

❁ ciarakilu - чӀаракӀлу în lak;

❁ d'еlь - д'ель în urum;

❁ dabayl în somaleză;

❁ dajagi - дягӀ în dargină;

❁ duros în bikol Naga;

❁ dymgæ - дымгӕ în osetă;

❁ edi - эди în udihe, edyn - эдын în negidal, ədən - эдэн în even, ədin - эдын în evenki, əʒin - эдин, əʒi - эди, xəʒun - хэдун, xəʒu - хэду în orok;

❁ edun - ᡝᡩᡠᠨ în manchu;

❁ ehēcatl în aztecă;

❁ ejecaꞌ în mecayapan, ejekat în highland puebla și în pipil;

❁ embuyaga în ganda și în luganda;

❁ endu în maguindanao;

❁ eñin în naurui;

❁ erë în albaneză (din proto-albanezul *ōd-r-, din PIE *h₃ed-);

❁ esin, esinti în turcă (din proto-turcicul *es-, „a bate vântul, a sufla, morfologic es- +‎ -in +‎ -ti” [Nişanyan, Sevan, 2002, vezi „es-”, în Nişanyan Sözlük]);

❁ fēng - 风 în chineză, fûng - 風, 风 în chineză hakka;

❁ fiɲɛ în bambara;

❁ fɨn - фын în dungană;

❁ flatulence în engleză și în franceză, flatulență în română, flatulenza în italiană;

❁ fon - 風, 风 în wu;

❁ frymë în albaneză;

❁ gāḷi - ಗಾಳಿ în kannada;

❁ ganolvvsgv - ᎦᏃᎸᎥᏍᎬ, unole - ᎤᏃᎴ în cherokee;

❁ gaoth în galică scoțiană și în irlandeză;

❁ gar - гар în lezgină;

❁ geay în manx, gwyns în corni, gwynt în velșă;

❁ gió în vietnameză;

❁ gwát - گوات în ‎baluchi;

❁ haize în bască;

❁ halxin - һалхин în buriată;

❁ hangin în aklanon, cebuano, hiligaynon, tagalogă, tausug și waray-waray, hangin, angin, ndo' în maranao;

❁ hari în oirata;

❁ hau în maori;

❁ hāvā - हावा în nepaleză, havā - ਹਵਾ în punjabi, havā - هوا în ‎sindhi, havā - ہوا în urdu‎, havā - हवा în hindusă, hawā - ਹਵਾ în pandsabi, haẇa - হাওয়া în bengaleză;

❁ haw în zarma, hew în songhaï koyraboro senni;

❁ helim în kabilă;

❁ henndu în peul;

❁ huḷaⁿga - හුළඟ în singaleză;

❁ hunӊə - хунӊэ în even;

❁ huri - гьури în avară;

❁ iik’ în maya yucatecă;

❁ ijyecal în michoacán;

❁ iska în hausa, íssakh în tsolyáni;

❁ ixi în laz;

❁ ǰel - јел în altaică de sud, jel - жел, cel - джел în karachay-balkară, çel - чел în shor, çil - чил în hakasă, jel în karakalpak, yel - ел în bașchiră, kumică și nogaï, yel în azeră, tătară crimeană, turcă și uzbecă, ýel în turcmenă, yïl, yil, yel în uigură de vest, žel - жел în cazahă etc. (din proto-turcicul *yẹl, „vânt”);

❁ jivend în țigănească;

❁ k`ay - къай în lezgină;

❁ kalamag în higaonon;

❁ kari - ქარი în gruzină;

❁ kāṟṟ - കാറ്റ് în malajalam, kāṟṟu - காற்று în tamilă;

❁ kaze - 風 (かぜ), uindo - ウインド, windo -ウィンド în japoneză, kazi - カジ în miyako, kazi - 風 (かじ) în okinawană;

❁ kepo, celevut în sebop;

❁ kəteɣ - кытэг în koryakă;

❁ khyɑl - ខ្យល់ în kmeră;

❁ kial în bahnară;

❁ ku - ڤا în laki‎;

❁ kulak - кулак în lezgină, külək în azeră;

❁ kvrvf în mapudungun;

❁ kʿami - քամի, hoghm - հողմ în armeană;

❁ labriz în creolă seycheleză și în creolă mauritiană;

❁ le - လေ în burmai;

❁ lom - ลม în thai, lom - ລົມ în laoțiană, lum - ᦟᦳᧄ în lü;

❁ luftstrøm în daneză;

❁ lüzgär în găgăuză;

❁ mahli în alabama și în chickasaw;

❁ makani în hawaiiană;

❁ marc - марч în lak;

❁ mardež - мардеж în mari;

❁ māruta - मारुत în sanscrită, maruta, bayu în sundaneză;

❁ matagi în samoană, matangi în tongană, matai în tahitiană;

❁ mertsja - мерця în nenets;

❁ mhepo în shona, mphepo în chichewa și în nyandza;

❁ miḳ - микӏ în tabasaran ;

❁ mnw - ကျာ în mon;

❁ moḍči - मोड्चि în konkani;

❁ moya în sotho;

❁ moχ - мох în cecenă;

❁ mpbepvo, pepo, upepo, pepvo în shingazidja;

❁ muč în lesgină, muš - муш în udi, muš - 𐕌𐕒𐕡𐕐 în aghwan, muχ - мух în ingușetă (din proto-lezginul *muč, din proto-nord-caucazianul *mɨ̆lćwV);

❁ näfas - ነፋስ în amharică, argobba în ge'ez;

❁ nbung în jingpho;

❁ ndumx în bouyei;

❁ ngelaw, ngelew în volof;

❁ níłchʼi, níyol în navajo;

❁ noodin în odzsibva (ojibwe);

❁ nvmbeung în drung;

❁ osiwuo, engijape în masai;

❁ osuruk în turcă, uturuk - утурук în iakută (din turcicul osurmak, „a trage vânturi, a se băși”, moștenit din turcicul otoman osurmak - اوصورمق‎, acesta din proto-turcicul *osgur-, „a flatula”);

❁ ówera în mohawk;

❁ paros în bikol legazpi;

❁ pavan - پون în urdu‎, pavan - पवन în hindusă, pavan - પવન în gudjaráti, pavana - पवन în sanscrită, pavanamu - పవనము în telugu, pavanu - پون în sindhi;

❁ pawḳa - ܦܵܘܚܵܐ‎, poxə în asiriană neo-aramaică;

❁ pev̄o în shimaoré;

❁ phē în newar;

❁ pīŋŋk - пӣӈӈк în sami kildină;

❁ pjerd în sorabă de jos și în sorabă de sus;

❁ pšá - пша́ în abază;

❁ rera - レラ în ainu;

❁ rḥ - 𐎗𐎈 în ugaritică;

❁ rīḥ - ريح în arabă, riħ în malteză, rúakh - רוח în ebraică, ruekh - רוח în idiș;

❁ rik, riknjenje în sorabă de jos;

❁ rivotra, tsiko, tsioky în malgașă;

❁ rlung - རླུང în tibetană;

❁ rookw în yurok;

❁ rüzgar, rüzgârı în turcă, rüzgâr în turcă și în tătară crimeană;

❁ sal'kn - салькн în kalmükă, salgın - салгын în tuvenă, salğın - салғын în shor, salhi - салхи în mongolă, salkïn - салкын în altaică de sud;

❁ šamal - шамал în kârghâză, šamol - шамол în yagnobi, shamal - شامال în uigură‎, shamal, samal în karakalpak, shamol în uzbecă;

❁ sarup în kimaragang;

❁ saxra în aimară;

❁ sirisiri în paumarí;

❁ slagux în aleutină;

❁ sobak în bau bidayuh;

❁ suka în kotava;

❁ szél în maghiară (dintr-o limbă turcică, vezi ciuvașul śil - ҫил, turcicul otoman yel - یل‎ etc.);

❁ tate în dakota;

❁ tembo în kongo;

❁ temmera - తెమ్మెర în telugu;

❁ thaya în aimară;

❁ timili în chamicuro;

❁ tıal - тыал în dolgană și în iakută;

❁ tokerau, toηa în rapa nui;

❁ töl - тöл în udmurtă;

❁ tongus în lotud;

❁ töv - тöв în komi;

❁ tūļ în livoniană, tullei în veps, tuul în estonă și în veps, tuul' în voro, tuuli în finlandeză, ingriană. kareliană, kven și votică;

❁ tumu în sumeriană;

❁ tyryrykane în apalașă;

❁ uliqtuq în inupiak;

❁ umbúíny în tunen;

❁ umoya în xhosa și în zulu, umuyaga în ruandeză;

❁ ˈun în babară de sud-est;

❁ upepo în swahili;

❁ va în zazaki;

❁ vaan în métchif;

❁ vai - ވައި în dhiveni;‎

❁ van în haitiană, vänt în emiliană (bologneză), vânt în română și în megleno-română, vent în franceză (din vechiul francez vent, din latinescul ventus, din proto-italicul *wentos, în final din PIE *h₂wéh₁n̥ts < *h₂weh₁-, „a adia”), catalană, lombardă, normandă, occitană piemonteză, provensală și romanșă, vent, vènt, vento în valenciană și în venetă, vent, viant în tourangeau, vent' în kabuverdianu, vente în novială, vento în esperanto, galiciană, genoveză, ido, interlingua, istriotă, italiană și portugheză, ventu în corsicană și în siciliană, ventus în latină, viant în dalmată, viento în aragoneză, spaniolă și napolitano-calabreză, vientu în asturiană și în extremaduriană, vimtu în aromână, vind în norvegiană și în suedeză, vindr în norvegiană veche, vindur în feroeză și în islandeză, vinse în franco-provensală, vint - ווינט în idiș, vint în friuliană, picardă și valonă, vintu în istro-română, Wand în luxemburgheză, want în tochariană A, wiend în flamandă occidentală, win în bislama și în tok pisină, Wind (din medievalul germanic wint, din vechiul germanic wint, din proto-vest-germanicul *wind) în bavareză, germană și saxonă de jos, wind în engleză (din medievalele engleze wynd, wind, din vechiul englez wind, „vânt”, din proto-vest-germanicul *wind, din proto-germanicul *windaz, din PIE *h₂wéh₁n̥tos, „vânt”, din precedentul PIE *h₂wéh₁n̥ts, „vânt”, derivat din participiul prezent al lui *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”), afrikaans, engleză veche, limburgheză și neerlandeză, winds - 𐍅𐌹𐌽𐌳𐍃 în gotică, winj în frizonă, Wint în germană plautdietsch, winti în sranan, wyn în frizonă;

❁ vārā - वारा în marathi;

❁ varma - варма în erza și în moksha;

❁ vāta - वात în sanscrită, vāta în paliri;

❁ vāyu - वायु în sanscrită;

❁ vécer - вецер în bielorusă, vėjas în lituaniană, vetar - ветар în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, veter - ветер în rusă, slovio și macedoneană, veter în slovenă, větrŭ - вѣтръ în slavă veche, větrŭ - ⰲⱑⱅⱃⱏ în glagolitică, vietor în slovacă, víter - ві́тер în ucraineană, vítr în cehă, vjatăr - вятър în bulgară, vjãtăr în slovinciană, vjetar - вје̏тар în sârbă și în sârbo-croată, vjetar în bosniacă și în croată, v́otĕr în polabă, wětr în sorabă de sus, wětš în sorabă de jos, wiater în cașubă, wiatr în poloneză, wjatr în sileziană, wjôter în polabă;

 

 Veter - ветер

 

❁ vējš în letonă, viejs în latgaliană;

❁ vien în volapük;

 

Cuvântul vânt în câteva limbi

 

❁ vies în jamaicană;

❁ vir în baure;

❁ vorvori - ворвори în tatsky;

❁ vōt - во̄т în mansi;

❁ wad - уад în osetă;

❁ waḻpa în pitjantjatjara;

❁ warri în kaurna, wayra, waira în quechua;

❁ wǫ́nemą în taos;

❁ wʾd /wāδ - 𐭅𐭀𐭃 în partiană;

❁ xaaxa în saho;

❁ xat - хат în tuvenă, xădun - хэдун în nanai, mxedu - хэду în orok și ulch;

❁ xiohói în pirahã;

❁ xỏ în muong;

❁ yaing în tobi;

❁ yejyecatl în tetelcingo;

❁ yente în tochariană B;

❁ yue - 風 în chineză cantoneză;

❁ yvytu în guarani;

❁ źə - жьы în kabardină, ž̍əbġă - жьыбгъэ în adige;

❁ ǂqhùe în ǃxóõ.

 

 

 

          Vântul în viață

 

          Moto: „Privind-o cu încântare/ Cum o întruchipase Sfântul,/ Aştepta cu nerăbdare/ Timpul când va bate vântul.” (Adam adorând-o pe Eva, cu frunza acoperitoare, de Petre Gigea-Gorun, din revista Cugetul)

 

          Știm toți că Pământul are atmosferă, cuvânt pe care l-am moștenit din cuvântul francez atmosphère, moștenit din neo-latinul atmosphaera, împrumutat „gratis” din greceștile antice atmós - ἀτμός, „abur”. + sphaîra - σφαῖρα, „sferă”, adică atmo- +‎ -sferă. Din franceză au apărut și atmosphere în engleză, Atmosphäre în germană, atmosfera - атмосфера în rusă etc.

          Atmosfera este învelișul de aer sau alte gaze ale Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, dar și din urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.

Atmosfera și straturile sale

       Atmosfera actuală a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N₂) în proporție de aproape 4/5 sau 78,2 %, oxigen molecular diatomic (O₂), 20,5 %, argon (Ar), 0,92 %, dioxid de carbon (CO₂), 0,03 % , ozon sau oxigen triatomic (O₃), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli (+flatulația vacilor?) etc.

       Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte caracteristici precum densitate, grosime, transparență etc. Detalii asupra compoziției și straturilor atmosferei găsiți ușor în internet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m%C3%A2ntului). Revenim la vânt, fenomen care ne dă de gândit.

Reamintim că vântul este mișcarea naturală a aerului sau a altor gaze în raport cu suprafața unei planete.

UE are logică?

       Vânturile apar pe o serie de scări, de la fluxuri de furtună care durează zeci de minute, la brize locale generate de încălzirea suprafețelor terestre și care durează câteva ore, până la vânturi globale rezultate din diferența de absorbție a energiei solare între zonele climatice de pe planeta Pământ. Cele două cauze principale ale circulației atmosferice la scară largă sunt încălzirea diferită dintre poli și ecuator și rotația planetei (efectul Coriolis).

       În zonele tropicale și subtropicale, circulațiile termice scăzute peste teren și platourile înalte pot determina circulații musonice. În zonele de coastă, ciclul briza mării/ briza uscată poate defini vânturile locale. În zonele care au teren variabil pot predomina vânturile de munte și vale.

Cireșul se mișcă cu vântul care suflă cu aproximativ 22 m/sec (aproximativ 79 km/h)

 

       Vânturile sunt clasificate în mod obișnuit după scara lor spațială, viteza și direcția lor, forțele care le provoacă, regiunile în care apar și efectul lor. Vânturile au diferite caracteristici: viteză (viteza vântului); densitatea aerului sau gazului; conținut de energie sau energie eoliană.

       În meteorologie, vânturile sunt adesea menționate în funcție de puterea lor și de direcția din care suflă. Convenția pentru direcții se referă la de unde vine vântul exprimată față de punctele cardinale. Un vânt „de vest” sau „vest” suflă de la vest la est, un vânt „de nord” suflă spre sud etc.

       Fenomenele scurte de vânt de mare viteză sunt denumite rafale. Vânturile puternice de durată de zeci de minute sunt numite furtuni. Vânturile de lungă durată au diverse denumiri asociate cu puterea lor medie, cum ar fi briza, furtuna, furtuna puternică și uraganul.

       În spațiul cosmic, vântul solar este mișcarea gazelor sau a particulelor încărcate de la Soare prin spațiu, în timp ce vântul planetar este degajarea de gaze cu elemente chimice ușoare din atmosfera unei planete din spațiu. Cele mai puternice vânturi observate pe o planetă din Sistemul Solar au loc pe Neptun și Saturn.

       În civilizația umană, conceptul de vânt a fost descris încă din mitologie, a influențat evenimentele istoriei, a extins gama de transport și război și a oferit o sursă de energie pentru munca mecanică, electricitate și recreere.

       Vântul permite deplasările pe apă ale navelor cu vele, pe fluvii, pe mările și oceanele Pământului. Baloanele cu aer cald folosesc vântul pentru a face deplasări scurte, iar zborul cu motor îl folosește pentru a crește portanța și a reduce consumul de combustibil.

       Zonele de forfecare a vântului cauzate de diferite fenomene meteorologice pot duce la situații periculoase pentru aeronave. Când vânturile devin puternice, copacii și structurile create de om pot fi deteriorate sau distruse.

       Vânturile pot modela formele de relief, printr-o varietate de procese eoliene, cum ar fi formarea de soluri fertile (de exemplu loess) și prin eroziune. Praful din deșerturile importante poate fi mutat de vânturile predominante la distanțe mari de regiunea sursă, că ați cam simțit praful saharian.

       Vânturile care sunt accelerate de topografia accidentată și asociate cu focare de praf au primit denumiri regionale în diferite părți ale lumii datorită efectelor lor semnificative asupra acelor regiuni. Vântul afectează și răspândirea incendiilor de vegetație (de exemplu în Grecia).

       Vânturile pot dispersa semințele de la diferite plante, permițând supraviețuirea și dispersarea acestor specii, precum și populațiile de insecte și păsări zburătoare. Atunci când este combinat cu temperaturile scăzute, vântul are un impact negativ asupra animalelor. Vântul afectează depozitele de alimente ale animalelor, precum și strategiile lor de vânătoare și de apărare. Lăsăm colegii vânători, climatologi, metereologi, geografi să se exprime (https://en.wikipedia.org/wiki/Wind). 

 

 

 

       Vântul în expresii (pamflet)

 

       Moto: „Vânt în suflet, frig în cap;/ s-a făcut atât de rece/ încât nici nu mai încap/ cei veniţi să nu mai plece!” *(Însingurare, de Ioan Hapca, din Reflecţiuni diverse)

 

       Un „vânt rău” înseamnă o întâmplare nenorocită care lovește pe cineva, cam cum a fost răspândirea covidului, din întâmplare de la o sucursală din China a unei firme multinaționale farmaceutice, firmă care, din întâmplare, a creat și vaccinul anticovid, promovat și cumpărat de Ursula, din întâmplare Eva Adamului de la acea firmă.

       Și ca din întâmplare, nu știm la insistența cui, Cîțu, matrafoxatul arestat în Iowa, SUA, a cumpărat vaccinuri cât pentru populația Europei. E cel care, din întâmplare, nu a luat treapta, din întâmplare fu mutat de la profesională la liceu, din întâmplare nu a reușuit de două ori la ASE și tot din întâmplare nu știe cine i-a achitat taxa de studii în Iowa. CIA, ce zici?

       „Ca vântul”, adică foarte repede, clubul de discuții CSAT a decis să nu mai facem comerț sau să avem afaceri cu China sau cu alte state, ci doar cu cei care ne-au bombardat în aprilie 1944, ridicându-le lor două monumente, iar victimelor bombardamentelor lor niciun monument.

       Tot „ca vântul” clubul de discuții a decis să donăm un sistem de rachete Patriot ucrainenilor, cei care prin rapt dețin partea de nord a Bucovinei (cu albastru) și sudul Basarabiei, Bugeacul (cu roșu).

 România și teritoriile furate

 

       Din întâmplare guvernul a hotărât „ca vântul” să dezvolte americanii în România, fără licitație, minireactoare nucleare, neacceptate în SUA, modelul experimental fiind dezvoltat nu pe o parcelă a statului, ci, din întâmplare, particulară. Acum finanțăm „ca vântul” studiul de fezabilitate pentru producția de serie.

       Din întâmplare, guvernul a decis, „ca vântul”, ca americanii să realizeze, tot fără licitație, dar nu „ca vântul”, ci într-un deceniu, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Guvernul ne anunță „ca vântul”, că tot americanii, fără licitație, vor face un studiu de fezabilitate pentru folosirea apei geotermale în termoficarea municipiului București. Cum naiba or fi reușit orădenii să realizeze acest lucru fără americani, nu pricep.

       Cum vine un american la București, în loc să-l întrebăm „ce vânt te aduce? Vize?”, care se spune cuiva care a venit pe neașteptate, noi îi pupăm mâna și-l întrebăm cât vrea. Behtel e un exemplu destul de clar, înțeles chiar și de Năstase.

 

E chipajul de 4 (D)RAME

 

 

Ocolul Pământului în două mandate

 

       „A se așterne vântului” înseamnă a alerga foarte repede, dar la figurat, cu avionul particular, nu pe jos, cu aterizare obligatorie la Sibiu contra doar a 26.000 de euro. Așa a reușit celebrul scriitor Jules Werner să-și dezvolte opera cu lucrarea Ocolul Pământului în două mandate.

 

 

Alegeți (tupeu): ori folclor, ori căldură

 

       „A se duce pe aripi de vânt” înseamnă a se duce foarte repede, așa cum s-a dus primarul Nicușor Dan să semneze desființarea orchestrei de muzică populară Valahia a primăriei, realizare pentru care l-au votat pentru un nou mandat toți ioamenii de cultură și de artă, toți dirijorii, toți soliștii de orice tip de muzică, toți oamenii iubitori de folclor, de se miră până și violonistul și dirijorul Zorilă.

       Știm că prin unele localități politicienii s-au străduit să desființeze fabricile și uzinele create de cel împușcat și unde lucrau cinstit românii, mulți căutându-și de muncă în alte țări. Așa că prin multe localități ale țării cam „bate vântul”, din populate, acestea devenind pustii.

       Cu toată legea pensiilor ce va intra în vigoare în septembrie, explicată și paraexplicată propagandistic de ministrul muncii și de șeful casei de pensii prin propagandă plătită din banii noștri la toate posturile TV, mai ales la România TV, veți constate că majorității pensionarilor „îi va sufla vântul în buzunare”, adică bătrânii rămân tot săraci.

       Asta se întâmplă când alții „aruncă banii în vânt”, precum Rizea, care i-a dat lui Geoană, președinte PSD, 100.00 de euro pentru un post de parlamentar, i-a plătit vacanța la Monaco, excursia cu iahtul pentru aniversarea zilei fiicei, vizita în restaurante și în cluburi. În club, doar rezervarea mesei costa 6.000 de euro.

       Și „din cele patru vânturi” se pregătește știrea că Geoană va candida la prezidențiale, pentru meritul că a avut locul americanului la vicepreședinția NATO, că fu președinte de o noapte, că a dat înapoi ceasurile, nu la trecerea la ora de vară, ci lui Vanghelie, de unde le primise ca mită, constatată de DNA. Are meritul de a-și lămuri cumnatul să nu se prezinte în România, unde l-a uns director de bancă de stat, după condamnarea la închisoare pentru corupție.

       Iar Ciolacu, sfătuit de turcitul Ponta, care vroia să ne îmbogățească cu o mare moscheie în capitală, așteaptă „să vadă „dincotro bate vântul” la congresul PSD, că îi e cam frică să candideze, gândindu-se la sărăntocul Geoană, agreiat și de americani.

 Ciucă al lor, al celor care l-au decorat

 

       Chestia e că stau destul de bine pe picioare candidații Șoșoacă, Lasconi sau A(i)URistul Simion, „nu-i bate vântul”. „Nu-l bate vântul” nici pe Ciucă al lor, al celor care l-au decorat. A, da, „l-a bătut Vîntu” și pe Geoană, când l-a dat în gât Băsescu că a fost la Vîntu la spa cu o noapte înainte de dialogul candidaților moderat de colonelul Turcescu.

       Fiindcă veni vorba de militari, la îngrămădeala din decembrie 1989, botezată revoluție, iar de procurori lovitură de stat, comandanții unităților militare, viitorii generali, au ordonat militarilor „să tragă în vânt”, ca la nuntă, că nu se vedea niciun inamic noaptea, în trei-patru zile unitățile rămânând fără muniții.

       Așadar, „luați-vă vânt” spre alegerile prezidențiale și parlamemtare, scăpând de sub controlul conducătorilor ce vă duc în neant, luați în mână o „sfârlează de vânt”, adică o giruetă și orientați-vă. Va apărea de undeva un „fuior de vânt” bun, vreun vârtej de vânt. Dar să nu fie tornadă, că stau românii în cârciumă când militarii, pompierii și jandarmii lucrează.

       Feriți-vă de „vântul turbat” ce bate dinspre UE, de „vânt rău” ce vine de la NATO. Nu credeți „vorbele-n vânt”! Politicienii ne cam lasă „în voia vânturilor”, adică la voia întâmplării. Cam vor război...

Englezii folosesc wind, „vânt”, cu sinonimele breeze, draft, gale. 

 

Wind rose

 

       Mai întâlnim: scattered to the four winds (împrăștiat în cele patru vânturi; ceva căruia nu i se știre locul); see which way the wind is blowing (vezi cum bate vântul; a fi nehotărât); turn with every wind (a se întoarce cu fiecare vânt; a fi nehotărât); whistle down the wind (fluieră vânt; nu-i pasă de nimeni); wind chart (harta sau diagrama vânturilor); wind-cheater (vorbe-n vânt); wind energy (energia vântului); windmill (moară de vânt); wind rose (roza vânturilor); winds of change (vântul schimbării; progres); you don't need a weatherman to know which way the wind blows (n-ai nevoie de Busuioc ca să știi de unde bate vântul) etc. 

 

Éventail Louis XV

 

       Francezii folosesc vent, „vânt”, din care au derivat: aller contre le vent (a merge contra vântului; a fi împotriva tendinței); aller le nez au vent (a merge cu nasul în vânt; a fi încrezut); au vent (în vânt); bon vent (vânt bun; pentru marinari); éventail (evantai); faire du vent (a face vânt); moulin à vent (moară de vânt); rose des vents (roza vânturilor); se battre contre des moulins à vent (a se lupta cu morile de vânt; a combate o himeră); vent en poupe (vând în pupa); ventilateur (ventilator) etc.

       Francezii au și proverbe și zicători (proverbes et phrases toutes faites), precum: autant en emporte le vent (pe aripile vântului, metaforă); le vent a tourné (vântul s-a întors; cursul lucrurilor nu mai e favorabil); petite pluie abat grand vent (ploaia mică învinge vântul mare); qui pisse contre le vent mouille sa chemise (care se pișe contra vântului își udă cămașa); qui sème le vent récolte la tempête Icine seamănă vânt culege furtună) etc. Nu e nevoie de explicații...

       Nemții au Wind, „vânt”, din care au derivat: Abendwind (vânt de seară); Bergwind (Vânt de munte, film austriac din 1963, în germană Sturm am Wilden Kaiser); Fahrtwind (vânt la bord); Gegenwind (vânt din față); Herbstwind (vânt de toamnă); Höhenwind (vânt de mare altitudine); Starkwind (vânt puternic); Windbeutel (spumă de cremă, chou à la crème); Windbluse (hanorac); Windbö (rafală de vânt); Furzwind (flatulație); Windkraft (energie eoliană); Windmühle (moară de vânt); Windrose (roza vânturilor); Windshutz (protectie împotriva vântului); Windzug (curent de aer) etc. 

 

Un general explică art. 5 din tratatul NATO

 

       Nemții au și proverbe și zicători (Sprichwort und Sprüche), precum: durch den Wind sein (a fi în vânt; confuz); in den Wind reden (a vorbi în vânt); jedem riechen seine eigenen Winde wohl (vânturile miros bine bășinoșilor); jemandem den Wind aus den Segeln nehmen (a scoate vântul din pânzele cuiva; a-i împiedica acțiunile, a-i tăia elanul); sein Fähnchen nach dem Wind hängen (atârnă steagul lui de vânt; i se fâlâie); Wer Wind sät, erntet Sturm (cine seamănă vânt culege furtună) etc.

       Am ajuns la cei cu operația specială, despre care (la adresa https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-invazie.html) am scris cu ceva timp în urmă „Jocuri de cuvinte - invazie”.

       Ei au veter - ветер, dar și expresii aparte și cuvinte compuse (Фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: бросать деньги на́ ветер (a arunca banii în vânt); бросать слова на́ ветер (a arunca cuvinte-n vânt); ветер в голове (vânt în cap; fără minte); держать нос по́ ветру (a fi cu nasul în vânt; încrezut); звёздный ветер (vânt stelar); как ветром сдуло (ca și cum vântul a suflat departe); откуда ветер дует (de unde bate vântul); подбитый ветром (adiere de vânt); роза ветров (roza vânturilor); собака лает - ветер носит (câinele latră - vântul bate; câinele latră, caravana trece) etc. Înțelesul îl ghiciți. 

 

 

       Vântul în (c)arte

 

       Moto: „Împins de vântul cel domol,/ Ulise, iarna, cu ocol,/ Scăpat-a teafăr de sirene./ Scăpa-vei oare de... catrene?” (Unui poet care a citit „Ulise iarna", de Gheorghe Culicovschi, din cenaclul „Viaţa Buzăului", 1989)

 

       Ispirescu știa ce e vântul turbat, vânt care suflă cu putere la o mare înălțime și care face să turbeze păsările care ajung acolo („Și lovindu-l cu aripa, îl făcu un pui de corb și îl vârî într-un stol de corbi ce se urcase până la vântul turbat.”).

       Lovinescu folosea expresia ce se spune cuiva care a venit pe neașteptate („Ce vânt te aduce pe aici?”). Vajnicul călător Hogaș prefera uneori „să se ducă pe aripi de vânt”, adică foarte repede. Agârbiceanu ne dezvăluia că funcționarii statului erau prost plătiți („Ce, vrai numaidecât să-ți iasă feciorul condeieriu, ca să-i sufle vântul prin buzunări?”).

       Vlahuță scria pe timpul când farmaciile nu erau multe ca acum, de te întrebi unde se găseau medicamentele („Radu căzuse la pat... Mama Ilinca bocea pe la toate pragurile și se da-n vânt după leacuri”). Caragiale folosea expresia „a vorbi în vânt”, adică degeaba. („Vorbesc unui om tare deștept și de neam mare; n-am teamă că vorbesc în vânt”).

 

Vânt versat, de Gheorghe Văduva

 

       Și Arghezi pomenea expresii cu cântul („Da, lauda-i frumoasă și-o credem pe cuvânt,/ Dar pîn' la urma urmei rămâne vorbă-n vânt” sau „Cenușa morților să fie aruncată în cele patru vânturi”), ca și Rebreanu („Toate nădejdile lui s-ar împrăștia în vânt și ar rămâne tot așa de becisnic ca până acuma”).

       Exemplele ar putea continua cu Camil Petrescu („În jurul caretei lui Cantacuzino... erau cinci-șase mari boieri care simțiseră cum bate vântul”), Caragiale („Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul”), Eminescu („Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt” sau „Ei numai doar durează-n vânt/ Deșerte idealuri”) sau Camil Petrescu („Jean rămâne cu nasul în vânt, interzis, speriat”). Exemplele ar putea continua.

       Și scriitorii străini au scris despre vânt. Cred că unii își amintesc de romanul Pe aripile vântului (Gone With the Wind), scris de Margaret Mitchell, după care s-a turnat filmul cu acelaș titlu, în 1939, regizat de Victor Fleming, cu Vivien Leigh și Clark Gable în rolurile principale. Este unul din cele mai vizionate filme din istorie, deținând recordul de cele mai mari încasări.

       Acum sunt contestate și romanul și filmul de mișcarea progresistă a acestui secol, când nu ai voie să pronunți cuvântul negru sau alte cuvinte (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-negru-1). Ești amendat și hulit. Puteți vedea filmul de la cinematecă AICI sau la adresa https://www.youtube.com/watch?v=UkB-fLKpZRc.

 

Pe aripile vântului (film, 1939)

 

       Cum în engleză wind, „vânt”, înseamnă, la figurat, și mere breath or talk, „doar respirație sau vorbire” empty effort, „efort în zadar”, sau idle words, „cuvinte degeaba”, în 1667, în Cartea a VI-a, Paradisul pierdut, John Milton scria: „Nici nu lua în seamă vântul / Amenințări și-nfricoșare.” (Nor think thou with wind / Of airy threats to awe. [1667, John Milton, “Book VI”, în Paradise Lost. […], London: […] [Samuel Simmons], and are to be sold by Peter Parker […]; [a]nd by Robert Boulter […]; [a]nd Matthias Walker, […], OCLC; republished as Paradise Lost in Ten Books: […], London: Basil Montagu Pickering […], 1873, OCLC]).

       Pentru germanicul Wind, „vânt”, Siegbert A. Warwitz și Anita Rudolf, în Despre sensul jocului, reflecții și idei de jocuri, scriau în 2016: „Pilotul de parapantă se joacă cu posibilitățile tehnice ale aeronavei sale și cu abilitățile sale: deschide planorul, lasă vântul să intre în camere și să le umfle, [...] Se joacă cu liniile, frânele, forțele vântului în parapanta lui.” (Der Gleitschirmflieger spielt mit den technischen Möglichkeiten seines Fluggeräts und mit seinen Fertigkeiten: Er zieht den Schirm auf, lässt den Wind in die Kammern greifen und sie aufblähen, […] Er spielt mit den Leinen, den Bremsen, den Kräften des Windes in seinem Gleitschirm. [Siegbert A. Warwitz, Anita Rudolf: Vom Sinn des Spielens. Reflexionen und Spielideen. Schneider, Baltmannsweiler 2016, ISBN 978-3-8340-1664-5, Seite 8]).

       Franțuzescul vent, „vânt”, e și el prezent în literatură. Octave Mirbeau, în Capul tăiat (Scrisori din cabana mea), scria în 1885: „Toată ziua a suflat un vânt amar dinspre vest; cerul a rămas jos și trist și am văzut niște corbi trecând în zbor...” (Toute la journée, un vent aigre a soufflé de l’Ouest; le ciel est resté bas et triste, et j’ai vu passer des vols de corbeaux… [Octave Mirbeau, La Tête coupée», Lettres de ma chaumière, 1885]).

       Revenind la rusescul veter - ветер, arhaic și poetic și vetr – ветр, Cehov, în Visul, scria în 1884: „Vântul, umed, rece, pătrunzător, bate la ferestre și acoperișuri cu furie crâncenă.” (Ветер, сырой, холодный, пронизывающий, с неистовой злобой стучит в окна и в кровли. [А. П. Чехов, «Сон», 1884 г.]).

       Arhaicul vetr - ветр este folosit de Pușchin în De la A. Chenier, scria în 1835: „Vântul sufla; un fluier și un vuiet se-auzi;/ Focul trosnește; iar în curând flăcări, zgomote,/ Se duce la cer duhul nemuritor al eroului.” (Дунул ветр; поднялся свист и ре́в;/ Треща горит костёр; и вскоре пламя, воя,/ Уносит к небесам бессмертный дух героя. [А. С. Пушкин, «Из А. Шенье», 1835 г.]).

       Nu putem încheia literatura, fără a aminte de expresia „a te lupta cu morile de vânt”, care înseamnă de fapt a realiza o acțiune fără rost, a lupta cu probleme care nu există. Expresia a fost inspirată din aventurile lui Don Quijote, eroul cărții Don Quijote de la Mancha, romanul cel mai tradus și cel mai vândut din lume al scriitorului Miguel de Cervantes Saavedra.

       Alonso Quixano (sau Quijano), un hidalgo sărac ce se apropie de vârsta de 50 de ani („hidalgo”, în spaniolă, provine de la hijo de algo - fiul cuiva care a fost „cineva”, de spiță nobilă) locuiește împreună cu nepoata sa într-o porțiune necunoscută a ținutului La Mancha. Cititor pasionat de romane cavalerești, Don Quijote ajunge să se considere un „cavaler rătăcitor” astfel că pornește la drum călare pe iapa sa, Rosinanta, înarmat cu arme din carton.

  

Don Quijote și Rocinante, autor Honoré Daumier

 

       Întocmai ca eroul din romanele de aventură pe care le citea, Amadis de Gaula, el își alege o domniță căreia să-i dedice victoriile din bătălii, Dulcinea del Toboso, o țărancă dintr-un ținut vecin, pe numele adevărat de Aldonza Lorenzo, dar care în realitate nu era nici nobilă, nici frumoasă.

       Însoțit de Sancho Panza, legătura lor ilustrând „relația antagonică realitate-irealitate”, în aventurile sale, faimosul Don Quijote a pornit să se lupte și cu nişte mori de vânt, pe care, în închipuirea lui înfierbântată, le luase drept adversari. De aici, „a te bate cu morile de vânt” înseamnă a te lupta cu himere, cu năluci, cu lucruri care de fapt, nu există. 

 

 

       Vântul în onomastică

 

       Moto: „Stau pe gânduri şi discern/ Şi mă-ntreb ca prostu-n vânt:/ Cum să cadă un guvern/ Care este la pământ?!” (Janet Nică, Nedumerire)

 

       Vântul a pătruns și în toponime. Există și un vânt numit Sfânta Ana (Santa Ana wind. vent de Santa Ana sau Santana wind), derivat de la numele spaniol al unei vechi localități din sudul Californiei, + wind. Există și râuri numite Vânt, Wind River în: Yukon, Canada; Yukon-Koyukuk Census Area, Alaska; Larimer County, Colorado; Yamhill County, Oregon; Skamania County, Washington; Pierce County, Wisconsin; Wyoming etc.

       De la denumirea Wind River au derivat alte toponime (Wind River Basin, Wind River Canyon, Wind River meridian, Wind River Mountains, Wind River Pass etc.). Windberg (Muntele Vânt) este numele unei comune germane din Bavaria.

       Există și două grupuri de insule cu numele Sous-le-Vent (sub Vânt), unul în Oceanul Pacific (în l’archipel de la Société), între Australia și America de Sud, altul în Marea Caraibelor, în Micile Antile (Petites Antilles).

       Începem abrupt cu prenumele englez Wind, devenit și nume de familie, derivat din wind („vânt”, cu multe sensuri, de mișcare a aerului, flatulație etc.). Acest nume apare și la olandezi, danezi, suedezi ș.a. Apare și la nemți ca Wind, dar și ca Wint, ca De Wind, dar și ca Wendt (după englezi).

       Dar aici greșesc, deoarece Wendt, nume german și danez provine de la Wende, nume german pentru insul popoarelor slave, mai ales pentru sorabi și cașubi, de la granițele germano-polone.

 

 

Wind („Vântu”) într-o rețea

 

       După „Wind Name Meaning, Family History, Family Crest & Coats of Arms". January 2000”, cei mai mulți cu numele de familie Wind existau în SUA (3.778 persoane), Germania (3.135), Țările de Jos (2.868) și Danemarca (1.692, https://www.houseofnames.com/wind-family-crest). La adresa https://discover.23andme.com/last-name/Vent găsiți informații despre numele de familie Vent.

       Veți constata, de exemplu, că etnicitatea asociată mumelui de familie Vent în SUA rămâne dominantă în 2010 (albii 84,04%) față de 2000 (albii 83,45%), după date ale recensămintelor (Decennial U.S. Census data).

Slavii Elena, Natalia și Mila Veter - Ветер („Vântu”) în rețea

 

       Nu vă faceți că nu știți de acest nume în limba română. Sorin Ovidiu Vîntu, om de afaceri e cunoscut din scandalul FNI. Revista Capital l-a poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată la 800 milioane euro.

 

Alde Vîntu vă salută!

 

       El s-a întâlnit cu Geoană „la spa” și l-a dat în gât lui Băsescu la întâlnirea moderată de colonelul Turcescu, de l-a făcut președinte doar „de o noapte”. E ăla al cărui cumnat, frate cu „Mihaela mea”, fu director de bancă de stat, a furat și a fost condamnat. Se odihnește în Turcia! Și acum Geoană barcagiul, din echipajul 4 (d)rame sau 4 (pana)rame, se vrea președinte pentru mulți ani, îndemnat și de democrații americani!

       Dar SOV e important că deține grupul media Realitatea-Cațavencu, care a cuprins, în cea mai extinsă formă, radiourile Guerrilla, Realitatea FM, Gold și Alpha, revistele Academia Cațavencu, Tabu, SuperBebe, Idei în Dialog, 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Realitatea Plus, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn. Cine deține informația deține totul! Ba fraierilor care au pus botul le-a mai șmanglit și banii prin FNI .

 

Alți Vântu de pe la noi!

 

       Iubitori sau nu de vânt, briză, uragan sau tornadă, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!

 

Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vânt.pdf

       NC