Jocuri de cuvinte - grâu, făină și pâine

(postarea precedentă)

Grâu

Moto 1: „Ai lucrat bine vara, ai şi grâu, şi secară.” (proverb românesc)

Moto 2:  „- Papă pâinea!/ - Nu-mi place! De ce să o pap?/ - Ca să creşti mare!/ - De ce să cresc mare?/ - Ca să îţi câştigi singur pâinea!/ - Nu ţi-am zis că nu-mi place?” (Lucian Negreanu, facebook)

Grâu are vreo 28 de definiții. Grâu vine din latinul granum, fiind o plantă erbacee, din familia gramineelor (Poaceae), cu un spic lung, îngust, cu mustăți din ale căror boabe se obține făină (Triticum). Iar sămânței de grâu îi zicem tot grâu. Se cultivă aproape în întreaga lume, fiind a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez.

Grâul este originar din Asia de sud-vest, cele mai vechi dovezi atestând cultivarea acum aproximativ 9000 de ani, a unei specii de grâu sălbatic în regiunea Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului (de astăzi). În atâtea milenii s-a ajuns la multe specii moderne de grâu. România produce mari cantități de grâu.

Lan de grâu

Și agronomii sau țăranii veritabili știu că există grâu alb sau bălan, cârnău, de primăvară, de toamnă, rusesc,  fără mustață, fără țeapă sau tuns (cu spicul fără mustăți sau grâu umblător - Triticum aestivum muticum r, grâu roșu, roșu de Ungaria, roșu de Tisa, bătrân, de Banat, grâu azima, grâu uriaș. Și popular i se mai spune arnăut, hulcă, leșiță, ulică, ghirca roșu, hârca, ulca roșu (sursa: MDA2 2010).

Producția grâului pe Terra, 2010

Chiar și în Larousse găsim „blé - plante qui produit le grain dont on tire la farine pour faire le pain” – „grâu - plantă care produce boabele din care se face făină pentru a face pâine”.

Și cuvintele în diferite limbi pentru grâu pot fi împărțite în mai multe grupe:

a) în română grâu, în engleză grain, în italiană grano, în albaneză grurë, în bască garia, în corsicană u granu (toate din latinul grānum, acesta din proto-indo-europeanul *ǵr̥h₂nóm, probabil o formă substantivizată a lui *ǵr̥h₂-nós – „maturizat, îmbătrânit”; de comparat cu sanscritul जीर्ण - jīrṇá, „vechi, uzat”, el însuși un adjectiv verbal derivat din *ǵerh₂- - „a crește, a se maturiza”);

b) în sorbiană, bosniacă, croată, slovenă pšenica, în sârbă пшеница - pšenica, în macedoneană пченица - pčenica, în cehă pšenice, în slovacă pšenica, în poloneză pszenica, în bulgară пшеница - pshenitsa, în rusă пшеница - pshenitsa, în ucraineană пшениця – pshenytsya (toate din proto-slavicul *pьšenica, acesta din *pьšeno +‎ *-ica, *pьšeno din proto-balto-slavicul *pišena, din proto-indo-europeanul *pis-en-om, din *peys- - „a mânca, a zdrobi”);

c) în franceză blé, în catalană blat, în engleză blade (din francezul evului mediu blé, la rândul său din vechiul francez blet – „cereale, grâne”; de comparat cu latinul medieval blādum, din francul  *blād – „produs al câmpului”, din proto-germanicele *blēdaz, *blēdō - „floare, frunză”, din proto-indo-europeanul *bʰleh₃- - „a înflori, floare”);

d) în portugheză, spaniolă, galiciană, aragoneză și catalană trigo (din latinul triticum, „grâu”, din trītus – un fel de grâu, participiu perfect pasiv al lui terō – „zdrobesc, macin”);

e) în germană Weizen (popular Weten), în luxemburgheză Weess, în engleză wheat, în vest-frisiană weet, în neerlandeză weit, în galeză gwenith, în islandeză hveiti, în idiș veits - ווייץ, în daneză hvede, în norvegiană hvete și kveite, în suedeză vete, în finlandeză vehnä, în letonă kvieši, în lituaniană kviečiai (pentru wheat - din englezul evului mediu whete, din vechiul englez hwǣte, din proto-germanicul *hwaitijaz);

Cuvântul „grâu” în diferite limbi

f) în galica scoțiană cruithneachd, în irlandeză cruithneacht (din vechiul irlandez cruithnecht, compus din cruith- „roșu” și necht - „curat, pur”, din proto-celticul *nixtos, de comparat cu velșul gwenith – „grâu”, din proto-celticul *wo-nixts, din proto-indo-europeanul *nikʷtós, comparat cu vechiul grec ἄνιπτος - ániptos, „murdar”, sanscritul निक्त - niktá, „spălat, curățat”, din proto-indo-europeanul *neygʷ- „a spăla”de comparat galicul scoțian nigh);

g) în frizonă și neerlandeză tarwe (din  olandeza evului mediu tarwe, din vechiul olandez *tarwa, din proto-germanicul *tarwō, din proto-indo-europeanul *dŕ̥Hweh₂; cognat cu lituanianul dirvà – „câmp”, rusescul дере́вня - derévnja, „sat, cătun”, vechiul grec δάρατος - dáratos, „pâine”, sanscritul दूर्वा - dū́rvā, „iarbă de pâine, neghină”);

h) în estonă nisu (probabil din proto-samicul *nisōn?); 

j)în maghiară búza, în turcă buğday, în azeră buğda (toatedin vechiul turcic bugday, „grâu”, acesta din limba proto-turcă);

i) în greacă σιτάρι – sitári (din vechiul grec σιτάριον - itárion, „grâu”);

j) în armeană ցորեն – ts’voren (din vechiul armean ցորեան - cʿorean, „grâu”), în gruzină ხორბლის - khorblis (?);

k) în arabă قمح – qamah  în malteză qamħ, în ebraică חיטה - qémaḥ, „făină” (din rădăcina ق م ح‎ - q-m-ḥ; cognate cu aramaicul קַמְחָא‎ - qamḥā, „făină”), în persană ganom, genom - گندم (din persanul evului mediu gnwm - gannum, „grâu”, din proto-iraniană, din sogdienele γntm/ γandam/, „grâu”, kurdul genim etc., de comparat cu avestanele gaṇtuma și gantuma, cu sanscritul गोधूम - godhūma, „grâu”);

l) în bengali গম – Gama, în hindi गेहूँ – gehoon, în punjabi ਕਣਕ ਦੀ - Kaṇaka dī (de studiat, vezi legătura cu cele de la punctul k).

Făină

Moto: „Nu macini, n-ai făină.” (proverb grecesc)

La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul, de fapt semințele de grâu,  se macină și rezultă făina. Și pentru făină există destule definiții, ca: „făina este pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante, folosită în alimentație.” Și e cea împărțită de megieși și de noi în făină zero-zero, trei zerouri, trei nule etc.!

Dintre alte expresii legate de făină ne legăm doar de: „fărina-diavolului” - lucru dobândit pe căi necinstite (eu am doar un apartament, alții doi au câte șase, Sibianul și Năstase); „fărina-diavolului degrabă me(a)rge în tărâțe” - lucrul câștigat pe căi necinstite se pierde ușor (asta doar dacă vrea DNA și se termină judecarea dosarelor Microsoft și EADS); expresia latinească „iusdem farinae” - aceeași făină sau de aceeași calitate cu cineva, de aceeași categorie cu cineva (ce mi-e Ponta, ce mi-e Cioloș, ce mi-e Traian, ce mi-e Dragnea, ce mi-e K. Laus); „a se uita cu un ochi la făină și cu altul la slănină” - a fi sașiu (precum ăla cu st(r)atul paralel); „altă făină se macină acum la moară!” - s-a schimbat situația (cu actualul, dacă va candida Cioloș sau Luluța la prezidențiale, se elimină conturi și pagini din facebook numai referitoare la PSD, că nu e voie să lauzi puterea, doar dacă lauzi #rezist și pe Luluța, adică respecți regulile de cibersecuritate facebook sorosiste; eu, apolitic, dar obiectiv, am pățit-o criticând un fost rector care nu susținuse nici licența și pe un asistent al Anei Pauker); „a-i trece (cuiva) făina prin traistă” - a îmbătrâni (Iliescu, cel care nu mai e cazul să fie judecat, că tergiversară procurorii dosarele revoluției). Sursa: MDA2 (2010)”.

Veche roată de moară de apă

Dar să îi lăsăm pre ăștia și să vedem cum denumesc popoarele făina.

a) în română făină, în italiană, catalană și corsicană  farina, în galiciană fariña, în portugheză farinha, în franceză farine, în spaniolă harina, în bască irina, în engleză flour, în galica scoțiană flùr (din latinul farīna – „făină”, din *farrīna, din far – „un fel de grâu”, din proto-indo-europeanul *bʰars- - „vârf, a înțepa”; comparați cu velșul bara – „pâine”, englezul barley - orz, sârbo-croatul бра̏шно, brȁšno – „făină”, albanezul bar – „iarbă”, vechiul grec Φήρον - Phḗron, “zeul plantelor”);

Moară de vânt

b) în bosniacă și croată brašno, în bulgară брашно – brashno, în macedoneană și în sârbă брашно – brašno, în ucraineană борошно – boroshno (din proto-slavicul *boršьno, din proto-indo-europeanul *bʰarsinom, derivat tot din proto-indo-europeanul *bʰars-; cognat cu letonul barĩba – „aliment”, englezul barley - orz, vechiul nordic barr – „grâu”, vechiul irlandez bairgen – „pâine”, velșul bara – „pâine”);

c) în cehă mouka, în slovacă múka, în slovenă moka, în poloneză mąka, în rusă мучной – muchnoy (din proto-slavicul *mǭka – „făină”);

Cuvântul „făină” în diferite limbi

d) în germană Mehl (din vechiul german melo, din proto-germanicul *melwą), în luxemburgheză Miel, în neerlandeză meel, în daneză și norvegiană mel, în suedeză mjöl, în idiș מעל  - mel, în frizonă moal, în albaneză miell (din proto-albanezul *melu̯a, din proto-indo-europenele *melh₂-u̯o-m < *melh₂- - „a mânca”, vezi germanul Mehl, grecul μύλος - mýlos, latinul molere, de comparat cu românescul mălai), în letonă miltus, în lituaniană miltai;

e) în estonă jahu, în finlandeză jauhot (din proto-finicul *jauho, din *jauha- - „a mânca” +‎ *-o);

f) în galeză blawd (din velșul blawt, din proto-britonicul *blọd, din proto-celticul *mlāto-, din proto-indo-europeanul *ml̥h₂tós – „pământ”, substantiv din *melh₂- - „a mânca”),  în irlandeză plúr (moștenit din anglo-normandul flur, din vechiul francez flor, din latinul flōs, din proto-indo-europeanul *bʰleh₃- - „floare, a înflori”, din *bʰel- - „a înflori”);

g) în islandeză hveiti (din vechiul nordic hveiti, din proto-germanicul *hwaitijaz, din *hwītaz – „alb”, culoarea făinii);

h) în maghiară liszt (de origine necunoscută, probabil din proto-fino-ugrică);

i) în malteză dqiq (din arabicul دَقِيق‎ - daqīq, legat de verbul دَقَّ‎ - daqqa, „a fi subțire, a fi mic, a fi fin”, de comparat cu ebraicul דַּק‎ - dak);

j) în turcă și azeră un (din vechiul turcic un, din proto-turcicul *hūn);

k) în greacă αλεύρι – alévri (din vechiul grec *ἀλεύριον - *aleúrion, diminutiv al lui ἄλευρον - áleuron);

l) în armeamă ալյուր – alyur (din vechiul armean ալիւր - aliwr), în gruzină ფქვილი - pkvili (din vechiul gruzin ფქვილი - pkvili, din proto-gruzinul-zan *pkw-il-, din rădăcina proto-kartveliană *pek-, *pk-);

m) în arabă طحين – tahin (din rădăcina ط ح ن‎ - ṭ-ḥ-n, relativă la mâncare), în ebraică קמח - kémakh (cognat cu aramaicul קַמְחָא‎ - qamḥā, „făină”) și arabicul قَمْح‎ - qamḥ, „grâu”), în persană ارد - rad;

n) în bengali ময়দা - Maẏadā, în hindi आटा – aata, în punjabi ਆਟਾ - Āṭā.

Așa că vrem, nu vrem, din făină facem pâine....

Pâine

Moto: „... Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi...” (din rugăciunea „Tatăl nostru”)

Nu am început întâmplător cu motoul de mai sus. În concepția creștină, din „pâinea de toate zilele” se deduc trei semnificații: pâinea „muncită” ca hrană pentru existența pământească, pâinea ca hrană sufletească, deci cuvântul lui Dumnezeu, și după aceea, pâinea Euharistică, ceea ce înseamnă pâinea spre viața veșnică, pe care o au cei care cred în Dumnezeu, în mântuitorul Iisus Hristos.

Așa că de la grâu și făină ajumgem la pâine, alimentul de bază al omului, preparat dintr-un aluat de faină (de grâu, de secară etc.) și ingrediente, afânat prin fermentația drojdiei, frământat cu apă și copt în cuptor (sursa: DEX '09 (2009). Și dacă provine din latinul panis, noi îi mai zicem și pită (din grecul bizantin πίτα - píta).

Pâine

Și oamenii au creat și expresii: „a mânca pâine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva” - adică a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul, așa cum fac Ponta și Dragnea sau Klaus și Dăncilă, Toader și Bot; „a ieși înaintea cuiva sau a întâmpina (pe cineva) cu pâine și sare” - adică a întâmpina (pe cineva) cu deosebită cinste, cum primesc cei de la serviciul cybersecurity al lui facebook postările pozitive despre PSD.

Și mai avem destule: „a avea (sau a ține, a fi cu) pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și pe cuțit” - adică a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele la realizarea bugetului contestat în zadar de președinte, doar pentru campanie electorală; „(a fi) bun ca pâinea (cea) caldă (sau bună)” - adică (a fi) foarte bun, ca președintele la schi sau în vizite turistice; „a mânca o pâine albă” - adică a avea o situație materială bună, a o duce bine, cu 6 case, precum cel de la Cornu, din moșteniri de la mătușa Tamara, sau cel din Sibiu, doar din meditații.

„Se caută (sau se vinde) ca pâinea (cea) caldă”, se spune despre o marfă foarte căutată și care se vinde foarte ușor, ca majoritatea alimentelor care vin mai mult de prin alte țări, dar nu la calitatea de pe acolo sau ca drogurile printre vipuri pe la Mamaia. „A mânca pâinea degeaba” - a fi nefolositor, precum Bot sau Dide din #rezist, care nu se știe de cine sunt plătiți. „A pune (sau a băga) în pâine (pe cineva)” înseamnă a face cuiva rost de o slujbă, precum orice partid pentru lipitorii săi de afișe, care devin peste noapte consilieri prezidențiali, ministeriali, miniștri sau șefi de agenții..... Dar să vedem cum numesc alții nobila pâine.

a) în română pâine, în franceză pain, în portugheză pão, în catalană pa, în italiană pane, în spaniolă pan, în corsicană u pane, în galiciană pan (toate din latinul panis,  de origine necunoscută, explicat ca o derivație din proto-indo-europeanul *peh₂- - „a paște”, prin *pāstnis; de comparat cu pāstillus – „tort, pastilă” și cu supinul pāstum);

b) în engleză și frisiană bread, în vest-frisiană brea, în germană Brot, în luxemburgheză Brout, în frisiană Brad, în daneză și norvegiană brød, în neerlandeză brood, în scoțiană breid, în în suedeză bröd, în albaneză brydh, în idiș ברויט – broyt, în islandeză brauð, în galeză bara (pentru bread – din englezele evului mediu bred, breed, din vechiul englez brēad - „fragment, bucată, parte, miez",, din proto-germanicul *braudą „aliment copt, pâine dospită”, din proto-indo-europenele *bʰerw-, *bʰrew- - „a fierbe, a face mâncare" - vezi brew; o etimologie alternativă - bread derivă din proto-germanicele *braudaz, *brauþaz – „bucată ruptă, fragment”, din proto-indo-europeanul *bʰera- - „a împărți, a rupe”);

c) în galica scoțiană aran, în irlandeză arán (din vechiul irlandez arán, din proto-celticul *ar<<-akno>>);

d) în bulgară хляб - khlyab, cehă chléb, slovacă chlieb, poloneză chleb, estonă leib și în finlandeză leipä (ambele din proto-finicul *laipa, moștenit din proto-germanicul *hlaibaz), în macedoneană леб – leb, în rusă хлеб – khleb, în sârbă хлеб – hleb, în ucraineană хліб – khlib (din vechiul est-slavic хлѣбъ - xlěbŭ, din proto-slavicul *xlěbъ, din proto-germanicul *hlaibaz; de comparat cu goticul 𐌷𐌻𐌰𐌹𐍆𐍃 - hlaifs);

e) în croată și în slovenă kruh (din proto-slavicul *kruxъ. acesta din proto-indo-europeanul *krows-o-);

f) în albaneză bukë (ne cam interesează – este din proto-albanezul *bukā, moștenit din *bʰok „a arde”, legat de proto-indo-europeanul *bʰōg – „a coace”; posibil o derivare a verbului; și ca să ne distrăm, bukë e legat de frigianul βεκος - begos, „pâine”, ilirul *bagaron – „fierbinte”, armeanul բոց - boc, „flacără”, latinul vulgar focacius – „un fel de aluat copt”, ăsta din focus – „foc”, vechiul grec φώγω - phṓgō, „a coace” și vechiul englez bacan – „a coace”; o etimologie alternativă ar fi că derivă de la latinul bucca – „gură”, cu o dezvoltare semantică spre „mâncare”, bucate, cum zicem noi, românii, pregătite în bucătărie, că lingviștii noștri s-au cam ferit să dea etimologia acestei bucătării – „uf!”; bucătar al nostru vine de la bucată +‎ -ar, bucatele fiind pregătite de insul „chef”, vezi etimologia - din latinul vulgar *buccata, din latinul bucca – gură, din care formară și francezii bouchée, italienii boccata, portughezii și spaniolii bocado);

g) în letonă maize (din proto-balticul *maiž-, variantă a lui *miež- - de unde rezultă letonul mieži - „orz”, din proto-indo-europeanul *meyǵ-, probabil ramură din *h₂meh₁- - a tăia; a cosi”, modificat în *mey- cu adăugarea unui *ǵ - în proto-baltică *ž, în letonă z; iată că e cognat cu vechiul prusian mayse – „orz”, cu vechiul iranian *maiz-, „a semăna"; și în spaniolă există maíz);

h) în lituaniană duona (din proto-balto-slavicul *dōˀnāˀ, acesta din proto-indo-europeanul *dʰoHnéh₂);

i) în maghiară kenyér (colegii maghiari zic că etimologia e incertă; dar există un cuvânt udmurt кеньыр - kenʹyr, „șrot sau terci de ovăz”, acest popor numindu-se chud otyatskaya - чудь отяцкая, otiaci, wotiaci sau votiaci, noi le zicem udmur(z)i, vorbitorii de tătară numindu-i ar, cam de pe unde au plecat ungurii spre sud-vest și vest);

j) în turcă ekmek (din vechiul turcic etmek, acesta din proto-turcă),  în azeră çörək (cognat cu turcmenul çörek, ambele din turcicul otoman چورك‎ - çörek, „pâine rotundă”, din turcicul comun *čörek „o felie de pâine rotundă”; de comparat cu karakanidul جُرَكْ‎ - čörek, „o felie de pâine rotundă”);

k) în bască ogia (?);

Cuvântul „pâine” în diferite limbi

l) în malteză ħobż (din arabicul خُبْز‎ ḵubz, acesta din خَبَزَ - ḵabaza, „a coace”);

m) în greacă ψωμί – psomi (din grecul bizantin ψωμίν - psōmín, din ψωμίον - psōmíon, din vechiul grec ψωμός - psōmós, din verbul ψώω - psṓō, o formă alternativă al lui ψάω - psáō, „a atinge ușor, a freca”) , în gruzină პური - p’uri (din vechea gruzină, din vechiul grec πυρός - purós, „grâu”);

n) în armeană հաց - hats’ (din vechiul armean հաց - hacʿ);

o) în arabă خبز – khabaz (din rădăcina خ ب ز‎ - ḵ-b-z, „a coace”), în  ebraică לחם - lékhem  (din rădăcpna ל־ח־ם‎ - l-ḥ-m, legat de arabicul لَحْم‎ - laḥm, „carne”), în persană نان - nân  (din persanul evului mediu LHMA - nān, „pâine, aliment”, din proto-iranianianul *nagna);

p) în bengali রুটি - Ruṭi, în hindi रोटी – rotee, în punjabi ਰੋਟੀ - Rōṭī (din sanscritul रोटी - roṭī, „pâine”).

Spor la pâine, începând cu mâine!

(continuare)

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

Jocuri de cuvinte – Loc, localizare (locație?)

          

          (postarea precedentă)

          Loc

          Moto: „Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi.” (Nicolae Iorga)

          Și batem pasul pe loc... Adică „tot pe loc, pe loc, pe loc/ să răsară busuioc”. Apăru un nou cuvânt, „locație”, pe lângă cel existent deja în limba română. E o traducere de către informaticieni și nu numai a cuvântului englez „location”, dar care înseamnă și „localizare”, cum scriu dicționarele și cum acceptă multe nații.

          Dar să analizăm întâi cuvântul „loc”, cel derivat de la cuvântul latin „locus”. Are 41 de definiții în dicționarele româmești.

          Din sursa „MDA2, 2010), aflăm că „loc (sn) este un „punct sau porțiune determinată în spațiu”. Atunci putem zice corect „locul morii” și nu „locația morii”, „locul clubului” și nu „locația clubului”, „locul unde a avut loc accidentul” și nu „locația accidentului”? Dilema mea e mare! Cam batem pasul pe loc.

          Că până și francezii scriu că lieu – „loc” este „portion de l’espace, soit prise en elle-même, soit considérée par rapport à ce qui l’occupe”, adică „porțiune a spațiului, luată în sine sau considerată în raport cu ceea ce o ocupă”. Ce ziceți, mai țineți la „locație”? Că nici scriitoarea și traducătoarea Ileana Vulpescu nu e de acord cu acest cuvânt. Vedem noi mai jos.

          Dar întâi să vedem că și acest „loc” are corespondente în toate limbile, aici în doar în câteva:

          - adgili - ადგილი în gruzină (?);

          - áit în irlandeză, àite în galica scoțiană (din vechiul irlandez áitt, „loc”);

          - hely în maghiară (?);

          - jagah- जगह în hindi, Jāẏagā - জায়গা în bengali;

          - koht în estonă, kohta în finlandeză (din proto-finicul *kopta, din proto-uralicul *kopta);

          - kraj în slovenă (din proto-slavicul *krajь, „regiune”, din *krojiti. „a tăta”);

          - leku în bască, lieu în franceză, lle în galeză, lloc în catalană, loc în română (din latinul locus, „loc”);

          - lugar în galiciană, portugheză și spaniolă, luogo în italiană (derivat din logar, din latinul locāre, din latinul localis, și tot din din locus cu sufixul -alis);

          - mahall - محل în persană (din arabicul maḥall -‎ مَحَلّ);

          - maqām - مَقَام sau makan - مكان în arabă (de la verbul qāma - قَامَ‎, „a se ridica”, din rădăcina ق و م‎ - q-w-m; cognat cu ebraicul מָקוֹם‎ - māqōm);

          - maˈkom sau meˈkom - מקום în ebraică (cognat cu arabicul maqām - مَقَام‎);

          - mesto - место în macedoneană, rusă și sârbă, miejsce în poloneză, miesto în slovacă, místo în cehă, mistse - місце în ucraineamă, mjesto în bosniacă și croată, myasto - място în bulgară (din proto-slavicul *město, loc”, din latinul maestus, din maereo, pentru vechiul *maeseo);

          - ort - אָרט în idiș (vezi mai jos);

          - paikka în finlandeză (?);

          - plaats în neerlandeză,  plats în suedeză (aparent din germanul Platz, din englezul și francezul place, „loc”);

          - place în engleză (din latinul vulgar *plattĕa, alterare prin analogie cu plattus «plat»), din latinul clasic platĕa, «drum lat», din vechiul grec πλατεία -  plateia, «stradă lată»; această rădăconă gracă este aparentă cu indo-europeanul *plat etc.);

          - plak în frizonă;

          - Platz în germană, Plaz în luxemburgheză (tot din latinul platea, vezi place);

          - post în malteză, postu în corsicană (din latinul postis, «toc de ușă, ușă»; cu sensul inițal de «traversare»,e pentru *por-sti-s, «prin») șisto, «a sta în picioare»);

          - sæti în islandeză (?);

Cuvântul „loc” în diferite limbi

          - Sathāna nū - ਸਥਾਨ ਨੂੰ în punjabi;

          - sted în daneză și norvegiană (?);

          - tegh - տեղ în armeană (?);

          - thési - θέση în greacă;

          - vend în albaneză (din proto-albanezul *wen-ta, din vechiul *wena; o formă de gerunziu de la vë; ar trebui comparat cu toponimele Vendum și Avendius derivate de la iliri; comparați și cu Ούένδων - Oúéndōn);

          - vieta în letonă și lituaniană,

          - yer în azeră (în ultimă instanță din proto-turcicul *jẹr), turcă (din vechile turcice 𐰘𐰼‎ yer, 𐰘𐰃𐰼‎ - yir), tătară crimeană.

            Și cu asta încheiem spusele despre „loc”, trecând la „locație”!

           „Localizare” sau „locație” pentru „location”?

          Moto: „Există un loc în suflet, un loc precis, locul unde fluviul alb şi fluviul negru se întâlnesc şi se amestecă...” (Gabriele D'Annunzio)

          „Location” – în franceză e explicat simplu – „action par laquelle le propriétaire d’une chose la donne à quelqu’un, à titre de louage ou de bail”, adică „acțiune prin care proprietarul unui lucru îl dă unei persoane, ca un contract de închiriere sau de leasing”, ceea ce a dus la cuvântul român „locație”.

          Și „locație” în dicționarele românești are vreo 17 definiții acum. Prima definiție este „locație sf [în trecut locațiune / pl: locații / Etimologie - din fr location, lat locatio, -onis] 1-2 (Dare sau) luare în folosință temporară a unui bun mobil sau imobil în schimbul unei plăți Si: arendare (1-2), închiriere, (îvp) năimire. 3 (Îvr) Închiriere a unui loc (1). 4 Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. 5 (Îs) Taxă de ~ Taxă care se plătește drept sancțiune pentru depășirea termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată, a autovehiculelor sau a vapoarelor de marfă din porturi. 6 (Jur) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat, în schimbul unei sume de bani Si: concesiune (1). 7 (Pex) Bunuri care fac obiectul unei concesiuni. 8 (Mrn) Determinare a poziției unei nave în larg. 9 (Asr) Așezare într-un anumit loc sau într-o anumită ordine Si: aranjare (1), dispunere, (înv) orânduire (1). sursa: MDA2. 2010)”.

           Iar cuvântul francez „location” provine din latinul locatio, «loyer, louage, bail, adjudication», recte chirie, leasing, adjudecare – ca premiu; locatio – „mise en place, disposition, arrangement”, poziționare, dispunere, aranjament - provine din locatus cu sufixul –io, locatus este participiul trecut al lui loco, „placer, établir, poser, mettre, disposer”, adică a plasa, a stabili, a depune, a pune, a dispune – pur și simplu „a stabili pe locul...”).

          Fiind imparțiali, trecem la cuvântul englez „location”. Lingviștii englezi arată în wikționar că înseamnă: a) a particular point or place in physical space (un anumit punct sau loc în spațiul fizic); b) an act of locating (o acțiune de localizare); c) (law) a leasing on rent (juridic – taxă de închiriere); d) (law, Scotland) a contract for the use of a thing, or service of a person, for hire (juridic, în Scoția - un contract de folosire a unui lucru sau serviciu al unei persoane, închiriat).

          Dicționarul Oxford este foarte clar, definind „location astfel: a) An actual place (un loc real); b) The action of locating someone or something (acțiunea de a localiza pe cineva sau ceva). Așa că, fraților, lăsați-o naibii de „locație” (vezi AICI)! Hai să-i zicem „localizare” și cu asta basta!

          Și este explicată imediat și etimologia. Conform lingviștilor englezi, „location” în engleză „is borrowed from Latin locatio, locationis („a placing”), from locare („to place, put, set, let”), from locus („a place”)”, adică „este moștenit din latinul locatio, locationis („plasare”), din locare („a dispune, a pune, a seta, a lăsa”), din locus („un loc”)”. Și locus, în engleză „place”, în română „loc”, cum am arătat mai sus, provine din vechiul cuvânt latin stlocus, acesta din proto-indo-europeanul *stel- („a pune, a stabili un loc sau a plasa, a localiza”). Așadar, rămâne și acțiunea de „localizare”!

          Acum vine drăcia! Iată că în sursa „DEX '09, 2009” apare și „3. Un loc anume, precis determinat”, cu două observații: „a) de remarcat acceptarea sensului 3., „loc precis determinat”; b) de remarcat că echipa care a redactat DEX 09 a introdus un cuvânt nou, calchiat după engleză, printre sensurile unui cuvânt mai vechi, împrumutat din franceză și latină. Altfel spus, sensul 3 trebuie tratat ca un cuvânt separat.”. Așadar, zarurile au fost aruncate, fir-ar ea să fie de calchiere!

          Iată de ce noi nu am fost de acord cu „locație” ca însemnând „loc precis determinat”, ci mai degeabă cu „loc”, „poziție” sau acțiunea de „localizare”, ocolind deocamdată expresia tradusă de către unii ca „servicii bazate pe locație” a expresiei „location based services”.

          La scrierea unei cărți care descrie serviciile bazate pe poziție (mai corect pe poziționare), am optat pentru titlul „servicii bazate pe localizare/ poziționare” (Gl. prof. dr. ing. Nițu Constantin, Șef lucrări dr. ing. Slave Camelia, „Servicii bazate pe localizare”, Editura Total Publishing, București, 2019). Am încercat să subliniem că înaintea oricărui astfel de serviciu (vezi AICI), considerăm că mai întâi  are loc localizarea sau poziționarea, adică determinarea coordonatelor locului, respectiv ale unui punct care definește locul.

          Așadar, serviciile nu se bazează  pe loc, ci pe localizare, coordonatele locului fiind produsul final al localizării. Știu, ar zice unii „mult zgomot pentru nimic”. Dar primele patru clase le-am urmat în școala primară din satul Livezeni, comuna Stâlpeni, unde cu câteva decenii înainte urmase aceste clase Ion Barbu, matematician și literat!

          Și cuvântul „location” din engleză are corespondente în celelalte limbi:

          - asukoht în estonă (localizare);

          - Beliggenhed în daneză (?),

          - elhelyezkedés în maghiară (uzual acțiunea exprimată de verb; faptul de a fi localizat undeva, localizare);

          - emplacement în franceză (localizare, din vechiul francez emplacier; de la francezi am moștenit și noi amplasament, adică a) loc de așezare a unei instalații, a unui dispozitiv sau a unei construcții existente, desființate sau proiectate; b) `mil` Loc de așezare a unei arme; sursa: MDA2, 2010);

          - gtnvelu vayry - գտնվելու վայրը în armeană;

          - kokapena în bască (localizare);

          - làrach în galica scoțiană (?; și sit);

          - lleoliad în galeză (?);

          - localização în portugheză (localizare; din localizar +‎ -ção, localizar - localizez);

          - localización în spaniolă și galiciană (localizare);

          - localizare (nu locație), poziționare în română;

          - location în engleză (explicat mai sus);

          - locus în latină (origine pentru multe din cuvintele prezentate, din vechiul latin stlocus, acesta din proto-indo-europeanul *stel- - „a dispune, a plasa, a stabili locul”);

          - lokaasje în frizonă și neerlandeză;

          - lokacija - локација în macedoneană și sârbă;

          - lokacija în bosniacă;

          - lokacijo în slovenă;

          - Lokalizacja în poloneză;

          - maˈkom sau meˈkom - מקום în ebraică (cognat cu arabicul maqām - مَقَام‎);

          - maqām - مَقَام sau mawqieik - موقعك în arabă (nume de loc de la verbul قَامَ‎ - qāma, „a se ridica”, din rădăcina q-w-m - ق و م‎; cognat cu ebraicul מָקוֹם‎);

          - mdebareoba - მდებარეობა în gruzină;

          - mesto nakhozhdeniya - место нахождения în rusă (găsirea locului; место din proto-slavicul *město, loc”);

          - mestopolozhenie - местоположение în bulgară (poziționare, găsirea locului; -место din proto-slavicul *město, loc”);

          - mjesto în croată (din proto-slavicul *město, loc”);

          - plaats în neerlandeză și plats în suedeză (din olandezul evului mediu plāetse, succesiv din vechiul francez place, „loc”, din latinul platea, din vechiul grec πλατεῖα - plateîa, prescurtare a lui πλατεῖα ὁδός - plateîa hodós, „drum larg”, de unde se trage și „broad way”, adică bulervardul ăla yankeu Broadway!);

          - plassering în norvegiană (din plassere +‎ -ing, plassere, a„localiza”, din francezul placer, „a plasa”, 1a stabili locul”, acesta din place, „loc” +‎ -er);

          - Posizione în italiană (poziție; din latinul positiō, positionem, din stemul supin al lui pōnō, „pun, plasez” +‎ -tiō);

          - post în malteză (de studiat legătura cu post, loc de staționare și distribuție a scrisorilor și lucrurilor);

          - Roztashuvannya - Розташування în ucraineană (?);

          - Sathāna - ਸਥਾਨ în punjabi, sthaan - स्थान în hindi, Abasthāna - অবস্থান în bengali;

          - sijainti în finlandeză (sijaita +‎ -nti, sijaita, „a fi localizat la”, din sija +‎ -ita, sija, „loc, poziție”, din proto-finicul evului mediu *sija-, din proto-germanicul *stījā; cognate sunt englezul sty, în pigsty, „cocină de porci” și suedezul stia, în svinstia, tot „cocină de porci”; svin, „porc, suină”, din vechiul nordic svín, din proto-germanicul *swīną, dintr-o formă adjectivală a proto-indo-europeanului *sū-);

„Localizare” în diferite limbi

          - a situazione în corsicană;

          - staðsetning în islandeză;

          - Standort în germană (Stand, „determinare” +‎ Ort, „loc, poziție”), Standuert în luxemburgheză (Stand = uert, „loc”), ort - אָרט în idiș (din vechiul german ort, acesta din proto-germanicul *uzdaz, din vechiul englez ord, din vechiul nordic oddr);

          - suíomh în irlandeză (din vechiul irlandez suidem);

          - topothesía - τοποθεσία în greacă (poziționare);

          - ubicación în spaniolă, ubicació în catalană;

          - umístění în cehă, umiestnenia în slovacă (poziționare; din umístit, „a plasa într-un loc”, din proto-slavicul *město, loc”);

          - vend în albaneză (din proto-albanezul *wen-ta, din vechiul *wena; o formă de gerunziu de la vë; ar trebui comparat cu toponimele Vendum și Avendius derivate de la iliri; comparați și cu Ούένδων - Oúéndōn);

          - vieta în lituaniană (localizare), (atrašanās) vieta în letonă;

          - yer în turcă (din vechile turcice 𐰘𐰼‎ yer, 𐰘𐰃𐰼‎ - yir), în azeră (în ultimă instanță din proto-turcicul *jẹr), în tătară crimeană etc.;

          - محل în persană.

            Pamflet - Tot pe loc, pe loc, pe loc (și locație deloc)

          Moto: „Politica e arta de a sta la pândă.” (definiţie aforistică de Corneliu Vadim Tudor din Aforisme, 2002)

          Cred că nu voi mai apuca zilele când se va încetățeni „locația” asta în atâtea expresii, precum cuvântul „loc” moștenit de la latini sau, cine știe, poate latinii l-or fi luat de la daci... Ne spune el Napoleon Săvescu... Că fu acceptat cuvântul locație și de cei de la Google, care folosesc „locația mea” în loc de „locul meu” sau „localizarea mea” (vezi AICI, găsește-ți locul pe planetă).

          Cu loc apărură expresii ca: „de pe (sau din) loc”, adică de acolo de unde se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa (precum Traian la dezvăluirea că a cam colaborat cu securitatea cu numele Petrov); „a o lua (sau a o rupe, ori a porni) din loc”, adică a pleca de undeva (de exemplu de la summit-ul PPE de la Sibiu la mitingul de la Iași); „a(-i) sări inima din loc”, adică a simți brusc (o mare frică sau) o emoție intensă (precum lui Rareș pe post de umil la întâlnirea cu Merkel); „din loc în loc” (se organizează scurte întâlniri ale lui Oprea – UNPR, care are candidați la parlamentul european doi generali pârâți, Năstase zis Ilie și Iordănescu, de parcă ar concura pentru UEFA sau Federația Internațională de Tenis).

Tovarășul „Petrov”, actualul nea Traian (din facebook)

Umilințe vechi și noi la balul mascat UE-PPE

          Și mai există: „minte de se opresc apele (sau de stă soarele) în loc”, zicându-se despre cineva care spune minciuni foarte mari (precum Ponta despre foștii camarazi, cu ordin de la servicii); „a nu-l prinde vremea în loc”, adică a fi foarte ocupat (precum Bușoi, politician în cabinetul medical și medic în sediul PNL sau în PPE); „a sta în loc (de cineva)”, adică a fi împiedicat de la o acțiune (precum jandarmeria și poliția față de „#rezist”enți). Și precis „îți stă mintea în loc”, adică nu mai înțelegi nimic, când îl auzi pe turnătorul Petrov (de fapt Traian).

Ponta și ai lui

          „Bați pasul pe loc”, adică nu progresezi, dacă citești programul de guvernare al PNL sau al USR, de care noi nu prea auzirăm. „A sta pe loc ca turta-n foc” înseamnă a sta nemișcat, precum disciplinații tineri din „#rezist” pe 10 august 2019 și la toate mitingurile PSD. „A ține (ceva) pe loc” înseamnă a împiedica să se dezvolte, fiind ca răspunsurile „rapide” ale prezidentului la demiterea lui Kovesi sau Lazăr sau la numirea de noi miniștri propuși de Dăncilă.

Taraful Quatro coceni (greșit trei Coceni)

          „Pe loc repaus” e o comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a militarului și adoptarea unei poziții mai libere, fără a se deplasa din loc, comandă ce cred că a fost dată de cine știu eu serviciilor de inteligence de a nu acționa pe 10 august 2019 prin București. Cred că aceeași comandă a fost dată procurorilor la întocmirea dosarelor Microsoft sau EADS, la cererea „părții germane și a părții yankee”...

          „La locul lui” se poate spune despre medicii Bușoi și cel ce fu sinistru în guvernul Ponta când cu arșii, care sunt politicieni în cabinet și medici la recepții și pe la posturi TV. „A nu avea capul la loc”, adică a fi zăpăcit, se poate spune despre marinarul de cursă lungă Traian, care după ce ne-a fericit cu st(r)atul paralel, cu Nuți, Kovesi și Coldea, vrea să ne fericească și cu statutul de europarlamentar cu 20.000 de euro pe lună, ca să ne arate că tot fraieri vom fi... Și precis o va angaja pe Eba consilierul său pentru ierburi ușoare (că propusese ea să fie „liber” la ierburile alea)....

          „A-i veni inima (sau sufletul) la loc”, adică a-și reveni dintr-o sperietură, o emoție etc. se poate spune despre peneliștii Orban, Țurcanu și Rareș când au fost invitați la balul mascat PPE-UE de pe la Sibiu. „A-i veni mintea (sau mințile) la loc”, adică a se cuminți se poate spune despre Ponta când a fost înfrânt de KWJ, cu care acum colaborează, din ordin, anti Dragnea. S-a maturizat tipul, la solicitarea serviciilior.

          „A-i veni fața la loc”, adică a-și recăpăta expresia sau înfățișarea firească după o emoție puternică se poate spune despre prezident după succesul balului mascat PPE, botezat UE, de pe la Sibiu.

Participanți la balul mascat UE-PPE de la Sibiu

          „La loc comanda” este o comandă prin care se revine asupra unui ordin dat anterior, de exemplu serviciilor pe timpul campaniilor electorale sau după referendum și după ce CCR a liniștit apele cu invalidarea demiterii marinarului și cu condamnarea lui Dragnea că a scos oamenii la vot. Și ar mai fi ele multe expresii, dar oprim pamfletul aici și așteptăm să apară expresiile cu „locație”.

          Nici muzica nu putea ocoli cuvântul loc. Cei de la Direcția 5 te asigură, fată dragă, că „Ai un loc” în inima lor (vezi AICI).  Și cum vă știu meticuloși căutători, puteți alege dintre filmulețele de la Biblioteca Congresului (Library of Congress, LOC, vezi AICI), la care eu am acces prin intermediul unui prieten, amiral american, fost comandant de submarin nuclear, doctor la Yale, nu la vreo Academie a Securității Naționale americane, că nu există așa ceva la ei (ca la noi la nimenea).

          Și ca să vă distrați cu „locul” și ecologia românească, uite că un român ne prezintă un loc de la marginea Bucureștilor, nu o locație (vezi AICI, „Am rămas într-un loc horror și interzis! Junglă!”). Mădălina Pavăl are o vorbă de dezamăgire cu îndemnul „Cată-ți, dorule, alt loc!” (vezi AICI).

          Pinholes, într-un, zic ei, „Official Video” (vezi AICI), se laudă cu expresia „Avem un loc”, chiar dacă nu interesează pe cineva. Piteșteanul meu Nicu Paleru cântă și bate pasul „Tot pe loc” la o sârbă (vezi AICI), asta după o degustare de elixir podgorean argeșean (doar două pahare). Mă mir, că el era specializat pe țuică (vezi AICI, „Țuica face pe deștepta”). Sunt bune și medicamentele astea, deoarece viața e scurtă, vorba lui Gheorghe Roșoga (vezi AICI).

          La fel optează și Corul Național de Cameră Madrigal, pentru cei interesaţi, la o „Sârbă tot pe loc” (vezi AICI), dar fără oarece degustări înainte, doar pentru obrazul subțire ce cu cheltuială se ține... Până și copiii se distrează cu „comunismul”, nezicând încă „ciuma roșie, la Memorialul Ion D. Sirbu, cu „Tot pe loc, pe loc, pe loc” (vezi AICI). E bună gluma, nostimi puștii! Suntem invitați să râdem organizat!

          „Tot pe loc pe loc” bate pasul și ditamai generalissimul Gabriel Oprea când părăsește PSD-ul și pe Victor Ponta (vezi AICI), cel de prin ba din Albania, ba din Italia și nu din Salonta, cărora un ins, Mihai Barbu, le dedică o melodie. Eu aș zice doar „Întărâtă-i, drace, că nouă ne place”!

          Și fiindcă ne place folclorul, fiind eu fiu de țăran neaoș, nu țăran pârât, amintim și de Crăițele, cu „Tot pe loc, pe loc, pe loc, joacă hora mai cu foc!” (vezi AICI), de Benone Sinulescu și Mioara Velicu, cu „Tot pe loc, mai cu foc!” (vezi AICI) sau de Mioara Velicu singură tot cu același „Tot pe loc mai cu foc!”, de pe albumul „Anii s-or călători”, lansat în anul 2007 (vezi AICI), acompaniată de fanfara din „Zece Prăjini”. Sau puteți opta, tot în Moldova, pentru Laura Haidău, cu remarca „Tot pe loc și apăsat” (vezi AICI).

          Dar mai interesanți sunt românașii din clasa a II-a, Focuri, cu jocul și cântul lor „Să răsară busuioc” (vezi AICI) sau pentru unii chiar Paula Chirilă (vezi AICI) și opțional Carmen Tănase (vezi AICI),  care și-au găsit „locul” forțat, adică pe bani, pe la iUmor.

          Și să nu vă mirați dacă și alții se referă la loc, precum Coldplay cu „In My Place” (vezi AICI), Joe Bonamassa și John Hiatt, cu „Down Around My Place" de la Beacon Theatre - Live in New York (vezi AICI) sau Lego Ninjago, cu „Found My Place” (vezi AICI). Boris Lehman își caută locul de naștere („À la recherche de mon lieu de naissance”, vezi AICI), dar parcă mai interesant este Ansamblul Plăieșii, care cântă locurile lor minunate, de care unii zic că ar fi din alt popor sau din altă națiune (vezi AICI concertul „La casa cu oameni buni", Partea 1).

Păzea, că vin ăștia la conducere!

          Să fiți iubiți și să auzim numai de bine, aici și nu în alt „loc” (era să zic „în altă locație”)!

 

(continuare)

 

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

 

 

).