Toponimia Bucureștilor – nume de cartiere

Toponimia Bucureștilor – nume de cartiere

O vorbă spune: „limba noastră-i o comoară în adâncuri îngropată”. La fel se întâmplă și cu denumirile cartierelor în care locuim. Numele lor spun povești foarte interesante despre ele și, indiferent dacă le urâm sau le iubim, ar trebui să le știm, mai ales dacă locuim în ele. Colentina provine de la expresia „colea-n tinã”, unde „tinã” înseamnă „noroi”. Se spune că numele i-a fost dat de unul dintre spătarii lui Matei Basarab. Intrebat unde a învins oștile otomane, acesta a spus „colea-n tină”… și asa i-a rămas numele. Mlaștina de aici s-a transformat în timp în mahala, fiind încă de pe atunci o zonă în care comerțul era înfloritor. Cotroceniul, un cartier prin care ne place tare mult să ne plimbăm, că locuiesc boieri pe-acolo, pentru că de fiecare dată descoperim case frumoase, își trage numele de la regionalismul „a cotroci”, care inseamnă „a scormoni, a căuta, a iscodi”. Vă recomandăm să treceți prin Cotroceni și să „cotrociți” după case frumoase și ceainării (azi poate și pokemoni). În Crângași exista un crâng, o prelungire din Codrul Vlăsiei, iar în el trăiau oamenii numiți „crangașii”. De aici și numele. Se spune că Drumul Taberei, unde m-am stabilit, se numește așa pentru că Tudor Vladimirescu, în 1821, a intrat în București pe la vest și își așează aici tabăra de panduri. Și nu departe de Drumul Taberei se află și dealul Panduri, care-și trage numele tot de la pandurii lui Tudor. Nu plecăm încă din Drumul Taberei, pentru că aici se găsește și Ghencea. Pe vremea fanarioților, aici se afla șeful arnăuților (soldat mercenar, de origine albaneză, angajat în garda domnească din Țările Române, din tc.arnavud) din garda domnească, Ghenci-aga (agă - comandantul pedeștrilor însărcinați cu paza orașului de reședință, iar ulterior șeful agiei, din tc. ağa). Acesta a ridicat o biserică ce-i purta numele. Era biserica Ghencei. În Ghencea se află și un cimitir turcesc, care e posibil sa fie la fel de vechi ca și denumirea. Cartierul Băneasa se numește așa după nevasta banului (în Evul Mediu, în Țara Românească, titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei, În Moldova – dregător domnesc; persoană care deținea acest titlu; guvernator al unei regiuni de graniță în regatul Ungariei, cf. magh. ban, sb. ban) Dimitrie Ghica – om politic, prim-ministru al României, președinte al Senatului și al Adunării Deputaților. Un cartier care are numele dat tot de o femeie cu avere este și Dămăroaia, care a fost moșia boieroaicei Maria Damaris. Alții spun că Dămăroaia a fost numele unei vornicese, care între anii 1830 și 1833 a avut o întinsă „grădină”, „în târgul Bucureștilor, pe Podul de Pământ (azi Calea Plevnei), până la streaja (bariera), ulița pe lângă vornicul Samurcaș către Mitropolie”. Și cartierul Giulești era înainte tot o proprietate boierească, a familiei Juleștilor. La fel se întâmpla și cu Floreasca, cea care-și are denumirea de la boierii Florești. Berceni vine de la numele grofului Miklós Bercsényi, mare latifundar maghiar. Acesta se afla în fruntea unei cete de husari, care în drumul lor spre turci s-au oprit la sud de București. E posibil să fi rămas de tot aici, căci de atunci această zonă poartă numele Berceni. Ferentari, un cartier pe care mulți aleg să-l evite, Inclusiv franțuzoaia Clautilde Armand, este printre singurele care se poate mândri cu un nume din latină, Ferentarius fiind denumirea unui soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. Dar mai aflăm și că in secolul XIX, Ferentari erau numiți soldații olteni, iar în urma împroprietăririlor lui Al.I. Cuza, le-au fost alocate terenuri în zona respectivă. Așadar, „strămoșii” celor din Ferentari sunt olteni! Mai există și alte păreri care spun că denumirea de „ferentari” a venit pe filiera maghiară. Majoritatea istoricilor ardeleni consideră artera Ferentari, ca fiind drumul de acces către Dunăre prin București, al exilaților „curuți” (curúț, curúți, s. m. – rebel, insurgent, răsculat; din mag. kuruc, din germ. Kreuz(fahrer) „cruciat”, DAR; Gáldi, Dict., 123, nume dat țăranilor care au participat la rebeliunea din 1514, din Ungaria (Sursa: DER, 1958-1966), care erau trupe răsculate ce s-au opus stăpânirii austriece la începutul secolului al XVIII-lea. în 1711, conducătorul lor din exil a fost un anume Ferencs, de aici și Ferentari. Tot din categoria denumirilor care au legătură cu armata - Sălăjanul este un nume nou și comunist, pentru că se trage din numele generalului de armată și politicianului comunist Leon Szilaghi devenit românul neaoș Leontin Sălăjan. Rahova își trage numele de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independență - Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților. Militari - e destul de evident. Aici era o zonă de instrucție militară și unde s-a aflat Pirotehnia Armatei. De asemenea, multe dintre locurile din acest cartier au fost construite pentru militari, iar zone din acest cartier poartă nume precum Veteranilor și Păcii. Despre Lipscani se știe că-și datorează numele negustorilor veniți în București cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig Lipsca), cărora li se spunea lipscani. De asemena, se mai spune că Lipscani își trage numele din slavă – Lipsk, Lipsko, care însemnă „locul cu tei” și se referea tot la Leipzig. Probabil așa se explică și numele locului Hanul cu tei. Despre Dristor se spune că-și are numele de la breasla piuarilor care locuiau în această parte a orașului. Piuarii se mai numeau și „dârstari”, dârsta fiind piua din piatră folosită la spălarea și „bătucirea” postavului și a dimiei. Dar se mai spune că vine de la Silistra (oraș port din Bulgaria), căruia i se mai zicea și Dârstor sau Dristor. Iar drumul ce pleca de la sud de București și tinea până la Silistra se chema Drumul Dristorului. Cartierul Pantelimon își trage numele de la comuna Pantelimon, de la periferia Capitalei, iar acesta, la rândul său, își are numele după Mânăstirea Sfântul Pantelimon. în greacă „pan” și „éléïmon” înseamnă „întreg milostivul”. Așadar, locuitorii Pantelimonului ar trebui sa fie cei mai milostivi din București! Amin! Vitanul își trage numele de la câmpia Vitanului, loc unde orășenii veneau cu vitele la păscut. Așa că, putem spune că numele cartierului se trage de la cuvântul „vită”. Titan era o fabrică „de ciment, construită pe la începutul secolului XX. Despre Balta Albă se spune că vine de la groapa de var din această zonă, unde, în vremea lui Caragea, se „topeau” cadavrele ciumaților, iar atunci când ploua, locul devenea o baltă… albă.