ATELIER METODIC: Jocuri de cuvinte

11.09.2019

Jocuri de cuvinte – moldovean

Jocuri de cuvinte – moldovean

(postarea precedentă)

Moldovean

Moto: „Răsărit de noapte: ” (distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele, 10 aprilie 2011)

Există 28 de definiții în dicționarele românești, dintr-unul dintre ele (MDA2, 2010) reținând că „moldovean, (regional) moldovan, mulduvan, (învechit) muldovan sau moldav, rezultat din Moldova + -ean, este o persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova.” Și de aici au provenit și moldovenesc, Moldovenesc, (învechit) moldav etc.

Dacă numele provine din Moldova, numele principatului, să vedem ce zic specialiștii de proveniența acestui nume, care ar veni de la numele râului Moldova. Mulți lingviști cred că e de origine incertă, specificând doar că e format din mold + -ova, sufixul -ova fiind probabil de origine slavă. Pentru „mold” există mai multe teorii. Una spune că Moldavia ar proveni din germanul mulde, „scobitură", „carieră" sau „culoar de scurgere", acesta din goticul 𐌼𐌿𐌻𐌳𐌰 - mulda, „praf, noroi” (cognat cu englezul mould); comparați cu râul Mulde din Germania și Moldau, numele german al râului Vltava, care pot avea o origine înrudită.

O altă ipoteză e legată de cuvântul românesc molid, cu pierderea unui „i”, unii nefiind de acord, alții crezând că e de origine slavă, mold în slavă semnificând molid în română, dar molid al nostru provine din albanezul molikë. O etimologie populară, după Grigore Ureche (1590–1647), Miron Costin (1633–1691) și Dimitrie Cantemir (1673–1723), arată că numele râului Moldova ar veni de la prințul Dragoș din Maramureș (fondatorul principatului Moldavia) în 1359, după cățelușa sa Molda, care s-a înecat în râu în timp ce încerca să hărțuiască și să scoată la mal un bivol rănit. Capitala pentru scurt timp a principatului Moldavia a fost Baia, acum în județul Suceava, numită într-un document german din 1421 Stadt Molde.

O altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susține că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică (nescrisă până in prezent) molta (adică, „multum" din latină) și dava (cetate sau apă „acva-;ava-;dava"), de la care ar veni numele (neatestat) de Muldava (vezi „Moldova" veche și nouă de la Dunăre).

Dar cum românii din est și din sud își spun ei înșiși „moldoveni" sau munteni" (adică „de prin munți"), după unii lingviști Moldova poate deriva din limba traco-iliră, din *mol, „munte” + *dava, „cetate, oraș”. Mai studiem, că Mol e și un oraș în Banatul sârbesc...

Moldova s-a mai numit pentru scurt timp și Bogdania, după Bogdan I, alt fondator al principatului. În turceasca otomană statul se numea Kara-Bogdan, adică în română Cara-Bogdan și Bogdan-Eflak adică Valahia lui Bogdan. În timpul perioadei otomane s-a numit și Kara-Eflak în turcă, adică în română Valahia Neagră. Și acum turcii îi zic Moldovei Buğdan, iar moldoveanului Buğdanlı!

Dar să vedem cum i se zice onoratului moldovean în alte limbi:

almuldafia – المولدافية în arabă;

Buğdanlı în turcă (vedeți mai sus);

Maldābhiẏāna - মল্দাভিয়ান în bengali, moladaaviyan - मोलदावियन în hindi și Mōlaḍāvīna - ਮੋਲਡਾਵੀਨ în punjabi;

maldavanin - малдаванін în bielorusă;

Cuvântul „moldovean” în diferite limbi

moldaavia în estonă;

moldau în catalană;

moldauischen în germană (doar adjectiv);

Moldavac în croată;

moldavan în azeră ();

moldavanin - молдаванин în rusă, moldavanyn - молдаванин în ucraineamă;

moldavats’i - մոլդավացի în armeană;

moldavetis - მოლდავეთისîn gruzină;

Moldaviako în bască;

moldavian în franceză și albaneză, Moldavian în engleză, finlandeză, galeză și irlandeză;

Moldavianu în corsicană;

Moldavías - Μολδαβίας în greacă;

moldāviete în letonă;

Moldavisch în neerlandeză;

Moldaviska în suedeză;

moldavo în spaniolă, galiciană și italiană, Moldavo în portugheză;

moldavski - молдавски în bulgară și sârbă, Moldavski - Молдавски în macedoneană, moldavski în bosniacă și slovenă, Moldavský în cehă și slovacă, mołdawski în poloneză;

moldavų în lituaniană;

moldavyan - מאָלדאַוויאַן în idiș;

Moldavysk în frizonă;

Moldawesch în luxemburgheză;

Moldobhais în galica scoțiană;

moldovean în română, Moldovjan în malteză;

moldovisk în daneză, Moldovisk în norvegiană;

moldóvska în islandeză;

moldvai în maghiară;

מולדבית în ebraică;

مولداویایی în persană.

Moldova

Moto: „Ştefan cel Mare către moldoveni: - Zimbrii mei, vă spun aşa:/ Că Moldova nu-i a mea./ - Ştim, Mărite, asta-i bre,/ Nici a noastră nu mai e...” (Mircea Constanda din Pledoarie pentru epigramă, aprilie 2007)

Moldova (în engleză Moldavia, în germană Moldau, în franceză Moldavie, în rusă Молдавия, Молдова, în turcă Boğdan, în poloneză Mołdawia) a fost un principat la nord de Dunăre, împreună cu Țara Românească sau Muntenia străinii numindu-le Principatele Dunărene. Moldova este delimitată la vest de Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Regiunile istorice românești (Cadrilaterul aparține Bulgariei)

De unde provin oare moldovenii? În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci, care mai apoi au fost cuceriți de romani, dar nu și teritoriul viitoarei Moldove, ci doar regiunile de sud.
Romanizarea s-a realizat datorită legăturilor economice dintre dacii romanizați și dacii liberi. După retragerea romană contactul dintre noua populație romanizată cu dacii liberi s-a intensificat accelerând procesul de romanizare și fomarea poporului român. Teritoriul a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, gepizilor, avarilor, slavilor, tătarilor, ceea ce a marcat istoria Moldovei din secolele IV - XII. În secolul al XIV-lea este întemeiată Țara Moldovei care în secolul următor se află sub influența politică a Regatului Ungar, Regatului Polonez și Imperiului Otoman.

În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (ulterior Bucovina) Imperiului Habsburgic, iar în 1812, în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, teritoriul dintre Prut și Nistru, este anexat de Imperiul Rus, fomând o nouă gubernie cu denumirea de Basarabia. În 1859 Principatul Moldovei se unește cu Țara Românească într-un singur stat, numit ulterior România.

Basarabia se unește cu România în 1918, dar este cedată Uniunii Sovietice în 1940, cu voința lui Hitler și Stalin, prin rușinosul pact Ribentrop – molotov, care nu a fost anulat până azi, pentru a constitui, împreună cu RASSM, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Această republică își declară independența la 27 august 1991 cu numele Republica Moldova.

Anexa secretă a pactului, semnată de către ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin

Doi satrapi ai României – Molotov și Ribentrop

Planul germano-rus de reîmpărțire a Europei centrale și rezultatul reîmpărțirii

Pierderile României (rapt teritorial) până în vara anului 1940

Așadar, în rezumat, întărit și de un vremelnic președinte de asociație de locatari, care în armată a învățat „pas cu pas” să coasă doar nasturi la cămașă, zicând într-o zi cum că noi și cei de peste Prut suntem două popoare, iar în altă zi două națiuni, acum fostul principat este împărțit între România, Republica Moldova și Ucraina. Suprafața cumulată a acestor teritorii (în limitele administrative actuale) este de 86.783 km², dintre care 35.806 km² în România (cele 8 județe ale Moldovei Apusene cuprinzând Bucovina de Sud), 29.680 km² în Republica Moldova (partea dintre Prut și Nistru (cunoscută și ca Basarabia) și 21.297 km² în Ucraina (regiunea Cernăuți cuprinzând Bucovina de Nord, ținutul Herței și ținutul Hotinului, și cele 9 raioane din Bugeac).

Populația fostului principat este formată, majoritar, din etnici români, cei din Republica Moldova și din Ucraina fiind numiți „politic” moldoveni, având declarată cu interes și o „limbă moldovenească”, și fiind amestecați, în proporții variabile în nord, est și sud-est, în principal cu populații de origine slavă, aduse doar să conducă, din fosta Rusie țaristă, apoi din URSS, mulți români fiind deportați după război în Siberia.

Tot în rezumat, până la formarea statului român, termenul de „Moldova” s-a folosit pentru a desemna, succesiv: a) „căpitănia” Moldovei în prima parte a secolului al XIV-lea (structură militară dependentă de Regatul Ungariei, în actuala Bucovină și împrejur); b) Principatul Moldovei (din întinderea sa inițială și maximală în perioada 1359-1484, până la întinderea minimală din anii 1812-1859); c) o parte a Principatelor Unite, din 1859 și până la formarea statului România, până în 1918 și o parte a Rusiei, între 1812 și 1918; d) parte a României Mari între 1918 și 1940, când a fost luată prin rapt prin tratatul Ribentrop-Molotov de care am amintit și 1941-1944, a României socialiste până în 1989 și a actualei Românii până în prezent; e) zisa Moldova Sovietică, mai precis întâi Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească (1924–1940) constituită cu scop precis în cadrul Ucrainei sovietice, apoi Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (1940–1941, 1944–1991), în cadrul URSS; f) parte a Republicii Moldova și a Ucrainei, devenite independente după 1991, nemții și rușii „făcându-se că plouă” după destrămarea URSS, Merkel și Putin fiind acum în bune relații!