Jocuri de cuvinte - gard

 Jocuri de cuvinte - gard

Geografie lingvistică

 

 

          Gardul

 

          Moto: „Pe drumul înspre cimitir,/ Îi spuse soaţa: Vladimir,/ E prima dată când, bastard',/ Tu nu mai mergi din gard în gard!...” (La moartea unui beţiv, de George Budoi, din Dicţionarul beţiei şi beţivilor, 2013)

 

       Născut eu pe ulița „gâștei”, în comuna Livezeni, județul Muscel, azi sat al comunei Stâlpeni, Argeș, am aflat de mic ce este gardul, o construcție de lemn care împrejmuia curtea și grădina. Ulterior m-am lămurit că acea construcție împrejmuitoare poate fi și de metal, de zidărie etc., că de, există vreo 36 de definiții în dicționarele românești... Plus că am umblat prin lume, pe multe continente...

Ulița „gâștei”

 

    Dar mai rețin că cu vecinii, nea Costică și olarul Mitoc, aveau ai mei portițe în gard de treceau unii la alții, fără teamă că s-ar șparli ceva din curtea sau grădina altuia, din casa cu camerele veșnic descuiate. Nu era ca acum prin unele sate. DEX '09 (2009) ne explică scurt etimologia „cf. alb. gardh, sl. gradŭ”.

    Aici problema se complică. Pare-se că în final cuvântul gard e moștenit din proto-indo-europeanul *gʰerdʰ-, „a închide, a încercui”; e posibil să fie un cuvând de substrat din cuvântul dacic *garda, achin, cognat sau rudă cu cuvântul albanez gardh (după unii chiar moștenit din el), poate chiar o moștenire anterioară din proto-slavicul *gȏrdъ, poate precedând metateza care apare în limbile slave (cu toate acestea, acest lucru este incert, deoarece alți termeni înrudiți, cum ar fi grădină, ogradă, îngrădi o suferiseră deja când au fost împrumutate din slavă). Altă posibiulitate sugerată ar fi derivarea din proto-germanicul *gardaz.

    Alte cuvinte indo-europenen „rude” ar fi latinescul hortus, englezeștile garden, yard, gird, sanscritul gṛha - गृह, „casă”, vechiul slavonic bisericesc gradŭ - градъ, goticul gards - 𐌲𐌰𐍂𐌳𐍃, germanicul Garten, danezul gård, suedezul gård și norvegienele gård, gard, garde, gjerde. Că de, între limbi nu existau „garduri”!

Garduri

 

    Mihai Vinereanu scrie despre gard: «gard (ar. gardu, mgl. gard) – construcție care împrejmuiește o curte, un teren, o grădină. V.sl. gradŭ „oraș” (Miklosich, Lexicon, 141; Cihac, II, 115; Ciorănescu, 3596). Metateza lichidei și sensul mult diferit sunt argumente suficiente ca această ipoteză, mult prea veche, să fie respinsă o dată pentru totdeauna. PIE *g’herd,, gherd, „a împrejmui, a închide cu gard, a îngrădi” (IEW, 444), ghordho,s „gard, fortăreață”; cf. hitt. gurtas „fortăreață, loc întărit”, skt. grha „casă, locuință”, frig. gordum „oraș, cetate”, gr. χόρτις „grădină”, lat. hortus „grădină”, got. Gaird „gard”, garts „casă”, v.g.s. gart „cerc”, v.eng. Geard, galfăd, eng. yard „curte”, alb. gardh „gard”, lituan. Gardas „gard”, v.ir.garda, v.ir lubgort „grădină” (luib „plantă”), n.ir. garradh „grădină, gard”, cymr. Garth, bret. garz, v.pr. sardis „gard”, let. zardi „gard”. Am dat câteva exemple din toate grupurile de limbi IE, deși lista poate fi continuată. Toponimele frigiene Gordium (capitala Frigiei), precum și Manegordum, Manezordum (orașul lui Mane(s)), indică prezența acestui radical în limba frigiană, limbă înrudită cu traco,illira. De remarcat că, frigiana, considerată în speță o limbă satem, prezintă mai degrabă caracteristici centum, fără să lipsească tendințele satem, fapt evident din exemplele de mai sus, unde PIE *gh a devenit g sau în unele cazuri z. Este posibil ca unele dialecte frigiene să fi avut tendințe satem (cf. Menzordum), pe când altele să fi fost predominant centum (cf. Gordium, Manegordium). Este știut încă de la Herodot că frigienii au emigrat din Balcani cu peste 3000 de ani în urmă, vreme la care se numeau bhrigi, unde PIE *bh înaintea unei lichide a devenit f, fenomen întâlnit atât în latină cât și în traco-dacă (v. frate, frige, frânge etc.). Prin urmare, acest radical este prezent practic în toate grupurile de limbi IE. Rom. gard păstrează forma fără metateză din PIE, ca în majoritatea limbilor IE. Dacă îl prelua din slavă, ar fi trebuit să păstreze metateza. Pe de altă parte, e cazul de arătat că, acest radical PIE prezintă în limbile slave și baltice atât forme cu velară, cât și cu siflantă; cf. lituan. gardas „loc închis pentru animale, loc de apărare”, precum și lituan. žardas „un fel de construcție din lemn”, let. zards, v.prus. sardis „gard, țarc de cai” sau v.sl. žrŭdŭ „coteț (culme) de păsări”, v.sl. gradŭ „oraș”. Astfel de perechi sânt multe în limbile slave și baltice, fiecare dintre ele referindu,se la anumite aspecte ale vieții materiale. Vasmer (I, 297) respinge teoria lui Zubatov (cf. Vasmer) cum că rus. gorod, precum și celelalte forme în velară ar proveni din got. garþs, fără să dea alte detalii. Unele teorii mai recente (cf. Golab,1972) consideră că grupul de cuvinte cu velară provine dintr,o limbă centum, fără să poată preciza această limbă. Golab optează pentru venetă sau illiră, dar nici veneții, nici illirii nu au avut contacte lingvistice cu strămoșii balticilor și ai slavilor. Doar geto,dacii au avut contacte cu aceștia din urmă, apropiați din punct de vedere lingvistic de illiri și veneți (v. face, frate). Qtim că traco-daca (ca și româna) este o limbă cu caracteristici prepoderent centum, dar, în același timp, are și anumite caracteristici satem. Caracteristicile satem constau în palatalizarea oclusivelor urmate de vocale frontale precum e și i care, în celelalte situații, rămân nepalatalizate. Prin urmare, putem spune că formele cu velară din limbile slave și baltice provin din traco,dacă, misterioasa limbă centum neidentificată de slaviști (v. gardină, grădină, ogradă, grădi+te). Origine traco,dacă. Der: gărduț, a îngrădi, îngrădire, îngrăditură etc. gardă – pază efectuată într-o unitate militară; 2. persoană sau grup de persoane care asigură paza; 3. apărătoare metalică între mânerul și lama săbiei, fr. garde din v.fr guarde, de origine germanică; cf. v.sax. weard, n.g.s. warten. Der: gardian, gardist „polițist”, precum și formele compuse de origine franceză garderobă, garderobier. gardă» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Asta fu pentru lingviști!

 

          În câteva limbi gardului îi corespund cuvintele:

 

֎ accorru în sardă;

֎ aed în estonă, aid în veps și în võro, äidd în sami-koltta, áidi în sami de nord, aidu în olonetsiană, aita în finlandeză, ingriană și votică (din proto-finicul *aita, posibil din proto-uralicul *ajta);

֎ æmbond – ӕмбонд în osetă (aparent din proto-iranianianul *hambandáh, din proto-indo-iranianul *sambʰandʰás, din proto-indo-europeanul *sombʰondʰós);

֎ afray în tarifit;

֎ aharódža – агароджа în bielorusă (rudă cu rusescul ográda – огра́да, vezi mai jos);

֎ ai în samoană;

֎ airbhe în irlandeză (literar, din vechiul irlandeză airbe, „gard, palier”, substantiv verbal al lui ar·fen, „a înălța un gard înainte”);

֎ *aita în proto-fenniciană;

֎ alad în higaonon și în maranao;

֎ arad în mansaka;

֎ at` – ать, ot` - оть,ošč – ощ în khanty;

֎ ʾatʼərə - አጥር în amharică;

֎ aýmança în turcmenă;

֎ bakod în tagalogă;

֎ banis în bislama și în tok pisină;

֎ bāṛ - ⁧باڑ⁩ în urdu, bāṛ - बाड़ în hindusă, bár, bar – бар în țigănească, beṛa – বেড়া în bengaleză, bera – বেৰা în assameză;

֎ barana în aragoneză;

֎ bàrd în galică scoțiană;

֎ barda în portugheză și în spaniolă (Mexic);

֎ barilo în esperanto, barralha în occitană, barrera în catalană, barriera în italiană;

֎ bēli - ಬೇಲಿ în kannada;

֎ byrgi în norvegiană veche;

֎ byru – быру în osetă;

֎ cal – цал (zid) în lezgină și în tabasaran;

֎ callaid în galică scoțiană;

֎ cany: - စည်း, a.ka - အကာ, hkramcany:rui: - ခြံစည်းရိုး în birmaneză;

֎ caojn în vilamoviană;

֎ cɑmnaa - ចំណារ, rɔɔ - រ în kmeră;

֎ çeper în kurdă și în turcă (din persanul čapar - ⁧چپر⁩, „cerc, inel, palisadă”);

֎ cerca în galiciană, portugheză și spaniolă, cercado în portugheză, cerrado în galiciană, cerramiento în spaniolă, cerrume în galiciană;

֎ çit în turcă (din proto-turcă);

֎ claí în irlandeză, cleigh în manx;

Une clôture

 

֎ clausura în occitană, cliôthuthe în normandă (Jersey). cllôture d'bouais în normandă (Guernsey), closira în romanșă sutselvisch, cloteure în valonă, clôture (din vechile franceze closture sau closure, din latinecul târziu clausūra, „lacăt, bară; închizătoare a unui colier; castel, fort; mănăstire”, participiu trecut al lui claudō + -sūra, din latinescul clausus, „închis”) în franceză;

֎ cleda în occitană;

֎ cʿankapat – ցանկապատ, čʿapʿar – չափար în armeană;

֎ dallaa, kellaa în oromo;

֎ devor - девор în tadjică, devor în uzbecă, divâr - ⁧دیوار⁩ în persană, duvar în turcă, dual - дуал în cazahă, dubal - дубал în kârgâză (din persanul divâr - ⁧دیوار⁩);

֎ empalizada în spaniolă, palisa în piemonteză, palissade în franceză (pin palis +‎ -ade, sau din vechea franceză, împrumutat din vechiul occitan palissada, în cele din urmă, dintr-un derivat al latinescului palus, „mlaștină”) și în olandeză (din franceză, gard din lemn, din uluci), palizzata în italiană;

Armoiries avec une palissade (stemă cu un gard, heraldică)

 

֎ esita în masai;

֎ fál în irlandeză;

֎ fartsamung - פֿאַרצאַמונג‎ în idiș;

Ffens

 

֎ feansa în galică scoțiană, fence (din medievalele engleze fence, fens, prescurtărti pentru defence, defens, „actul de apărare”, din vechile franceze defens, defense, „apărare”; sensul de enclosure, „împrejmuire", apare în secolul al XV-lea, ca to enclose with a fence, „a închide cu un gard”) în engleză, Fence în germană (Namibia), fenco în ido, Fenz în germană [America de Nord (Pennsylvania), Africa de Sud (KwaZulu-Natal)], ffens în galeză (din englezescul fence);

֎ fens - فنس‎ în persană;

֎ fráchtis – φράχτης în greacă (din grecescul antic phráktēs - φράκτης, din grecescul antic phrássō - φράσσω, „a îngrădi”);

֎ gadér – גדר‎ în ebraică;

֎ gard în megleno-română și în română, gardu în aromână;

֎ gardh în albaneză (din proto-albanezul *garẟ-, din proto-indo-europeanul *gʰórdʰos, din *gʰerdʰ-, „a închide, a înconjura, a încercui”, un potențial împrumut din goticul gards - 𐌲𐌰𐍂𐌳𐍃 e posibil);

֎ gærde în daneză (din vechiul norvegian gerði, derivat din garðr, „incintă, fortăreață, zid”, de unde derivă gård, „curte, fermă”), gärdesgård, gärdsgård în suedeză, gerði în islandeză, girðing în feroeză și în islandeză, gjerde în norvegiană (toate (din vechiul norvegian gerði, derivat din garðr, „incintă, fortăreață, zid”);

֎ gdrt - 𐎂𐎄𐎗𐎚 în ugaritică;

֎ ghobe - ღობე, galavani – გალავანი în gruzină;

֎ gota – го̄та în evenki;

֎ gurdá în aari;

֎ gӕrӕn – гӕрӕн în osetă;

֎ Haag în germană alemannică, Hag în germană (Elveția);

֎ ħabel în malteză (din arabicul ḥabl - ⁧,حَبْل⁩ „frânghie, cordon; sfoară; fir”, din proto-semiticul *ḥabl-);

֎ hàng rào în vietnameză;

֎ hasar în azeră;

֎ ḥasʼurə – ሓጹር în tigrină;

֎ haýat în turcmenă;

֎ håye di ronxhes în valonă;

֎ hedge în engleză („gard viu”, din medievalul englez hegge, din vehiul englez heċġ, din proto-vest-germanicul *haggju, din proto-germanicul *hagjō, din proto-indo-europeanul *kagʰyóm, „împrejmuire”);

֎ hègk în limburgheză;

֎ hegn în daneză și în norvegiană, heining în afrikaans;

֎ hek în afrikaans și în neerlandeză (din medievalul olandez hecke, din vechiul olandez *hekka, din proto-vest-germanicul *hakkju, „gard”), hekke în germană de jos (Olanda, din proto-vest-germanicul *hakkju, „gard”), hikke în frizonă;

֎ hèkchi în papiamento;

֎ hesar în kurdă, hesâr -⁧حصار⁩ în persană, hisor – ҳисор în tadjică;

֎ hesi în bască;

֎ hūa – ຮົ້ວ în laoțiană;

֎ huxxa în sidamo;

֎ indhegning în daneză;

֎ izgorodʹ – изгородь în rusă (din verbul izgoroditʹ – изгородить, „a îngrădi”, din iz- - из- + goroditʹ – городить, „a face gard”, din proto-slavicul *gordъ);

֎ îngrăditură în română (din îngrădi +‎ -tură, îngrădi din în- +‎ slavonul vechi bisericesc graditi - градити, din proto-slavicul *gorditi, „a apăra”);

֎ kaki - 垣 (かき), hei - 塀 (へい,), kakine - 垣根 (かきね), kakoi - 囲い (かこい) în japoneză;

֎ kañce – కంచె, daḍi – దడి în telugu;

֎ kart – карт în ingușetă, kert - керт în cecenă;

֎ kaşaa – кашаа în kârgâză, qasha - ⁧قاشا⁩ în uigură, qasiy-a - ᠬᠠᠰᠢᠶ᠎ᠠ în mongolă, qaşa – қаша în cazahă, qayisu - ᠬᠠᠶᠢᠰᠤ mongolă;

֎ ke, kloos în corni;

֎ kener – кенер în udmurtă;

Öntöttvas kerítés (gard de fier)

 

֎ kerítés în maghiară (din kerít, „a îngrădi, a înconjura”, +‎ -és, sufix care formează substantive);

֎ kudal în bikol central;

֎ kure – куре în evenki, kurue – күрүө în iakută;

֎ líba - 籬笆, 篱笆, zhàlan - 柵欄, 栅栏 în chineză, líba - 籬笆／篱笆 (din bambus), zhàlan - 柵欄／栅栏 (orice gard) în chineză mandarină;

֎ lutu în tetum;

֎ maceria în latină;

֎ malal în araucană;

֎ mántra – μάντρα în greacă (colocvial);

֎ mar' – мар' în nenets;

֎ ôfsluting în frizonă;

֎ ograda - ограда macedoneană, bulgară, rusă, sârbă și sârbo-croată, ograda în bosniacă și în croată, ograja în slovenă, ograždenije – ограждение în rusă, ogrodzenie în poloneză, ohoroža – огорожа în ucraineană, ohrada în cehă și în slovacă (din vechiul slavonic bisericesc ograda - ограда, din proto-slavicul *ogorda);

֎ omheining în afrikaans și în neerlandeză;

֎ oplocení în cehă, oplotenie în slovacă;

֎ pā în hawaiiană;

֎ pagar în indoneziană și în malai, pager în javaneză și în sundaneză;

֎ pahiko în maori;

֎ palacciunata în siciliană;

֎ parčin - ⁧ثرچين⁩ în persană;

Parkan – паркан

 

֎ parkan – паркан în bielorusă și în ucraineană (din polonezul parkan), parkan în poloneză (din medievalul germanic parkân, din vechiul francez parc, „zonă închisă cu gard”);

֎ parkn - פּאַרקן‎ (YIVO) în idiș;

֎ parmaklık în turcă;

֎ paru – пару în lezgină;

֎ peče – пече în mari;

֎ peŕafks – перяфкс în moksha, pirjavsk – пирявкс, pirjavt – пирявт în erza;

֎ perífraxi – περίφραξη în greacă;

֎ perjîn - ⁧پەرژین⁩ în kurdă centrală;

֎ peulgae în bretonă;

֎ pirqa în quechua;

֎ plais în occitană;

֎ plank în suedeză;

֎ plet – плет în bulgară și în macedoneană, plit – пліт în ucraineană, plot - плот în sârbă, sârbo-croată, bielorusă și macedoneană, plot în bosniacă, cehă, croată, poloneză și slovacă, płot în sorabă de jos și în sorabă de sus, plotŭ - плотъ în slavonică bisericească veche;

֎ ployt - פּלויט‎ în idiș;

֎ potšös - потшӧс în komi;

֎ qoyma – койма tătară și în bașchiră;

֎ recinto în italiană și în spaniolă („împrejmuire”, din latinescul re- + cīnctus, „înconjurat”);

֎ rúa - รั้ว în thai;

֎ sæpes în latină;

֎ saiv în retoromană, romanșă oberengadinisch și romanșă unterengadinisch, seiv în romanșă surmeirisch și în romanșă surselvisch;

֎ sam - צאַם‎, tsoym - צוים‎ în idiș;

֎ schutting în neerlandeză;

֎ scons în irlandeză;

֎ sēta în letonă;

֎ seto în spaniolă (din latinescul saeptum, participiu pasiv perfect al lui saepiō, „a închide”);

֎ shinge în hausa;

֎ siepe în italiană (din latinescul saepēs, „gard viu, gard”);

Ett vitt staket (un gard alb)

 

֎ staket în suedeză, stakit în daneză, stakitt în norvegiană;

֎ stängsel în suedeză (din stänga, „a închide”, +‎ -sel);

֎ steccato în italiană;

֎ stobor – стобор în bulgară (din proto-slavicul *stoborъ);

֎ sūr - سُور‎, siyāj - سِيَاج‎ în arabă;

֎ swoppuluot – соппулуот în iakută;

֎ șarbak – шарбақ în cazahă;

֎ tahta perde în turcă ;

֎ taiapa, taiepa în maori;

֎ tan în kurdă;

֎ tanca în catalană;

֎ tapia în spaniolă (de piatră);

֎ tara în estonă;

֎ terata în sesotho;

Stobor – стобор

 

֎ tit în ciucheză;

֎ toʻsiq în uzbecă;

֎ tūn în engleză veche, Tun în germană plautdietsch, Tuun în germană de jos (singular), Tüün (plural);

֎ tvora în lituaniană (din proto-balto-slavicul *twōrˀ-, din proto-indo-europeanul *twōrH-, rudă cu polonezul twarz, „față”);

֎ tyn - тын în bielorusă, tyn – тин în ucraineană („gard viu din viță de vie și ramuri”, din vechiul slavic de est tynŭ - тꙑнъ, din proto-slavicul *tynъ, rudă cu polonezul tyn, „gard viu”);

֎ ua, ugo, wigo în swahili;

֎ ultari - 울타리, dam - 담 în coreană;

֎ umbiyelo în xhosa;

֎ Umzäunung în germană („împrejmuire”);

֎ ungaloq în groenlandeză;

֎ uthango în isiZulu;

֎ valla în spaniolă, valo în galiciană (din latinescul valla, nominativ plural al lui vallum, „zid, meterez, întărire”, probabil din proto-italicul *walso, din proto-indo-europeanul *uh₂lso-, el însuși poate din proto-indo-europeanul *welH-, „a întoarce, vânt, rostogoli”);

֎ vati în pali;

֎ vazř - вазр̌ în nivkh;

֎ vēli - വേലി în malaialam, vēli – வேலி în tamilă;

֎ verja în spaniolă (din franțuzescul verge, „tijă”);

֎ wæṭa - වැට în singaleză;

֎ xajs - хайс în mongolă;

֎ xašaa - хашаа mongolă;

֎ zabor – забор în erza și în rusă (formarea înapoi din zabrátʹ - забра́ть, „a lua, a aduna; a îngrădi”);

֎ zaharadzʹ – загарадзь în bielorusă;

Cuvântul gard în câteva limbi

 

֎ Zaun în germană (din medievaslul germanic zūn, din vechiul germanic zūn, din proto-germanicul *tūną, din proto-celticul *dūnom; comparați cu olandezul tuin, germanicul de jos Tuun, englezescul town, „oraș”, danezul tun);

֎ zeüra – জেওৰা în assameză;

֎ zev în romanșă sutselvisch;

֎ žiogris în lituaniană, žogs în letonă;

֎ žygŭun – жугъун în lezgină;

֎ zzäcu în gallo-italică de Sicilia.

 

 

 

 

          Gardul în viață

 

          Moto: „Olteanul are un slogan:/ Cu prazul sus, cu sticla-n mână,/ Din zi în zi, din gard în gard/ Şi din cadână în cadână.” (Sloganul olteanului, de Rodica Nicoleta Ion)

 

    Vrem sau nu vrem, trebuie să scriem și despre gard la propriu. Istoria gardului e strâns legată de proprietatea particulară a porțiunilor de teren, numite în cadastru parcele. Așa că știți toți că un gard este o structură care înconjoară o parcelă de teren în intravilan (în localitate) sau în extravilan (pe câmp) și este de obicei construită din stâlpi care sunt conectați prin leațuri orizontale, cu scânduri sau uluci verticale, sârmă, șine sau plase.

    Pe vremuri alternativa la gardurile unora, de exemplu la castele și cetăți, era un șanț, greu de trecut, uneori umplut cu apă. Mulți nemți își nconjurau curtea și casa cu un zid, demonstrație ușoară în comunele locuite și la noi în Transilvania și Banat de sașii și șvabii care au cam plecat.

Gard de lemn doar din stâlpi și scânduri

 

    Așa că din punct de vedere constructiv, gardurile din localități se pot construi din lemn (cu stâlpi, leațuri orizontale între stâlpi și scânduri sau uluci verticale fixate pe leațuri), din metal (cu stâlpi metalici, leațuri metalice și fâșii de tablă), din beton și metal (cu stâlpi din beton), gard viu (pe bază de arbuști și plante agățătoare etc. Grădinile și anumite parcele pot fi înconjurate de garduri din sârmă, sârmă ghimpată, sârmă cu curent electric etc.

Curte cu gard metalic

 

    După funcție, există garduri agricole, pentru a ține animalele înăuntru și prădătorii în afară. Gardurile de confidențialitate, oferă confidențialitate și securitate celor din incinta înconjurată. La șantiere se realizează împrejmuiri temporare, pentru a oferi siguranță, securitate și pentru a direcționa mișcarea; oriunde este necesar controlul temporar al accesului, în special pe șantiere și construcții.

Gard de sârmă ghimpată

 

    Gardurile curților previn pătrunderea sau furtul și împiedică rătăcirea copiilor și animalelor de companie. Gardurile decorative îmfrumusețează aspectul unei proprietăți, unei grădini, unei piscine, unui parc sau al altor amenajări. Există și garduri de tip balustradă pentru a împiedica oamenii să cadă peste o margine, cel mai frecvent întâlnită de-a lungul acoperișurilor, podurilor, stâncilor, gropilor și corpurilor de apă. Dar noi lăsăm specialiștii să proiecteze și să construiască gardurile cum vrea clentul.

 

 

          Gardul în expresii (pamflet)

 

          Moto: „Auzind cocoşul că impozit mare/ Vom avea pe oul pentru maioneză,/ A sărit pe garduri, şi nebun îmi pare,/ Zice c-o să intre-n grevă japoneză.” (Reacţii, de Any Drăgoianu)

 

    Românii, ca și alte etnii, au găsit imediat locul gardului între vorbele de duh. Unor politicieni care i-au vizitat pe fermieri când își consumau motorina degeaba și o vor pe cea consumată pe câmp sponzorizată, tip Șoșoacă și a(i)uristul Simion, „li s-a părut gardul pârleaz”, adică s-au ușchit fugind mâncând pământul. Că de, „„n-are a face banul birului cu gardul țarinei”, adică n-are a face una cu alta, revolta fermierilor cu politica de cumetrie Șoșoacă-Lazarus. Avantaj bărbatu-său exclus din SOS!

    Unii cam „leagă cartea de gard” sau „leagă școala de gard”, doar cartea tipărită, că aia elecronică, la care renunță profesorii finlandezi, că ar prosti copiii, e ascunsă în „spam”. Chiar și Sadoveanu a folosit expresia într-un roman („Cu tata sunt prietin; școala o mai leg de gard.”).

    Avem exemple și azi. Klaus, după unul Lucovid Orban, cu „cine este generalul”, vorbind de cel care în armie a învățat pas cu pas doar să coasă nasturi și acum se vrea șef peste NATO sau măcar comisar pentru apărare la UE, l-a numit pe unul Ciucă, cel care a cam copiat la doctorat, pe ăsta schimbându-l cu unul care „a legat bacalaureatul de gard” până mai târziu, că avea treabă cu covrigii. Se vede din multiple apariții pe la TV că și Mizil cel tânăr și ferice, deși se laudă cu prietenia lui Nicu Ceaușescu, „a cam legat cartea de gard”.

Ăăăăăăă!

 

    Reîntorcându-ne la Ciucă, decoratul lor, nu al nostru, până și fostul angajat la MI și al UM 024 DIGI, Cristian Tudor Popescu, nu înțelege „cum a ajuns general și șef al armiei, cu un vocabular al unui corigent de gimnaziu, nefiind analfabet funcțional, e mai degrabă analfabet. Începe orice frază fără să știe unde vrea s-o ducă. Se împotmolește după câteva cuvinte în mâlul minții sale, emite un număr nesfârșit de ăăă-uri”.

    Continuă omul cu: „Când reușește să articuleze câteva propoziții succesive, pare că le-a învățat pe dinafară, repetându-le ore în șir în fața oglinzii. N-a comentat niciodată în termeni militari profesionali războaiele din Ucraina și Gaza. Nu i-am descoperit niciodată nici cel mai mic licăr de inteligență în vorbire. Încercările de a avea umor ale lui Ciucă pot împinge la sinucidere un bou adult.

    Impresia teribilă pe care mi-o dă constant acest om e că nu înțelege absolut nimic din ce spune și face. Singura justificare imaginabilă pentru funcțiile în care a fost proptit nătăntolul mi se pare nevoia de relaxare a lui Iohannis, între vacanțe: să se uite la unul mai prost decât el". Rău mai e omul cu generalul intrat în politică! Păi se poate?

Coaliție

 

    Dar PSD și PNL se descurcă. Văzură ei că „gardul rău învață vita vicleană”, cu referire la obstacolele puse în calea PSD și PNL din răutate de coaliția de cea, adică de dreapta a Lucovidului, de AUR, SOS Șoșoacă și alții, de i-a împins pe socialisto-libertini să devină șmecheri și să organizeze alegerile comasate, ba și să candideze pe liste comune, de râd și bideniștii democcrați și trumpiștii republicani de ei, că nu-și închipuie ca republicanii și democrații să fie pe aceleași liste în statele alea cât pe ce unite, care ne tot fraieresc, ce vor să ne primească cu vize, inclusiv pe urmașii mamei Omida care au ajuns deja acolo prin Mexic. nașpa.

Interese...

 

    Fac pariu că nu v-ați prins când am rămas „legați de gard” fără Schengen (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen), că înainte de a se împotrivi cancelarul austriac fu un american în vizită pe acolo, că doar știam to(n)ți că dacă eram primiți în Schengen nu mai era nevoie de vize pentru a vizita SUA. În februarie 2024 austriecii declară că își memțin poziția....

    O să vedeți că orice gogoși ne vor vinde politicienii în campaniile electorale, veți pune botul și-i veți alege, fără să țineți cont de zicala că „păsările fripte nu se găsesc în parii gardurilor”, adică avantajele, indiferent de natură, nu se găsesc peste tot și cu ușurință. Doar pentru lipitorii de afișe!

    Pe vremea tinereții mele era o rușine să existe un „copil de după gard” („de la umbra gardului” sau „făcut după gard”), adică un copil din flori. Vremurile s-au schimbat, nasc fetele de 13 sau 14 ani. Rămân mască de faptul că mulți tineri români devin „propteaua gardului”, adică persoane leneșe, trăiesc pe seama babacilor... Nepoții noștri, în Belgia, între 23 și 29 de ani, sunt angajați, toți în Gent, „cu casă închiriată”. Muncă!

    Ajungem la expresia „a sări (peste) garduri”, adică a umbla după femei, respectiv după bărbați (după transgenderi nu?), de care a amintit și Ion Creangă despre mama iezilor („Apoi doar eu nu-s de-acelea de cari crede el n-am sărit peste garduri niciodată de când sunt.”). Politicienii de azi își angajează concubinele pe funcții bune... Chiar consiliere! Își lasă nevestele! Se căsătoresc cu tinere.... Voluptoase, țâțoase! „Se leagă de gard”!

Tăcut („cu gard la gură”) la masa tăcerii

(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/k-iohannis-fotografiat-stand-pe-un-scaun-de-la-masa-tacerii-601750)

 

    Sosim ușurel la expresia „a-și pune gard la gură”, adică a-și impune tăcere, de care amintea până și Alecsandri („Florico, pune-ți gard la gură, că... te-oi lua frumos de spate și te-oi da afară.”). În cincinalul ăsta doritorul de funcție mare în lume „și-a cam pus gard la gură”.

    Chiar și dacă Șoșoacă și al mneai bărbat, nu-și pot „pune gard la gură”, asta nu prea e vina noastră, că nu știm al cui e gardul... Nici a(i)uristul Simion, la cină la Trump, nu prea știe... De Lazarus nu zic nimic deocamdată... Că fui și eu profesor la universitatea din București pe când bântuia pe acolo și conducea studenții...

    „A nimeri ca Ieremia cu oiștea-n gard” înseamnă a face o gafă, de care ne amintea și ilustrul Caragiale, adică a spune un lucru nepotrivit cu situația sau cu logica, a face o prostie, a face una boacănă („Dacă mergem tot așa, hâța-hâța, o vârîm cu oiștea-n gard”).

    Am reținut ușor expresia ardelenească „încă un măgar legat de gard”. Prin 1987 sau 1988 mergeam spre Arad. Fiul Călin-Daniel ne-a rugat să îl luăm și pe el și să trecem prin comuna lui Horațiu Sâmbotin, coleg la ATM și la facultatea de geodezie, ei urmând să facă o excursie în Munții Apiuseni. Am ajuns în comuna lui, duminica, iar pe acolo era o nuntă. Horațiu ne-a informat simplu: „încă un măgar legat de gard!”

    Ce a vrut să spună, ghiciți, că sunteți isteți! Chestia e că Horațiu, pișicher, s-a legat ulterior de două ori, succesiv, de câte un gard, ambele fiind garduri românești, iar Călin, urmându-i exemplul, s-a legat succesiv tot de două garduri, prima dată, de, începător, de unul românesc, iar a doua oară de un gard modern, belgian, construit de el, care îi înconjoară casa, curtea, grădina și piscina.

    Mergând bețivii „din gard în gard”, cu gardul nu terminăm ușor. Sunt destui români care „se țin de ceva ca orbul de gard”, adică perseverează într-o acțiune, precum Ciolacu cu alianța cu PNL, pe când unii peneliști critică pesediștii în multe localități din țară cu această alianță contra naturii. Vă dați seama cum se vor război prin orașe și comune la alegerile locale în aceeași zi și se vor pupa în bot concomitent pentru alegerile (n)europarlamentare, cu criticul Rareș Bogdan al treilea pe listă, după dunăreanul Tudose...

    Să nu cumva să se trezească votanții și să le „dea din gard” celor două partide, adică să nu le dea ceea ce le-au cerut, adică voturi. De expresia asta a scris și Creangă, sub forma „a da din gardul Oancei” („Fata Împăratului-Roș nu se capătă așa de lesne cum crezi tu. Din gardul Oancei ți-a da-o împăratul, dacă n-oi fi și eu pe-acolo.”).

    „Legat la gard” nu e doar mirele măgar, ci și ceva abandonat, părăsit, la care se renunță, după cum ne aminteau Galaction („Credeam că am legat de mult la gard telegarii închipuirii tinerești.”) și Alecsandri („Bărbate, leagă vornicia de gard, că eu nu mai am parte de tine.”).

    Încheiem cu „băgatul bățului prin gard”, acțiune demonstrată de multe ori în acești ani de capitalism nașpa. S-a procedat așa mai ales cu țările BRICS, în frunte cu China și Rusia. Ne închinăm unchiului SAM în toate. S-a votat până și în CSAT să nu cumva să mai cumpărăm componente chinezești, mai ales Huawei de la chinezi poentru rețeaua 5G, sanchi, din motive de siguranță națională. No, că și UE a decis să mărească taxa de două ori la electronicele chinezești, că „poluează”! Cele americane sunt curate foc, mai ales minireactoarele nucleare...

    De conflictul din poligonul Ucraina am tot scris în mod repetat (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina-rusia-partea-intai și în continuare). Am ajuns la un impas (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-impas) și continuăm să băgăm bățul prin gard prin cele spuse și decise de conducătorii noștri la adresa Rusiei.

    Am văzut în diferite limbi traducerea cuvântului gard. Englezii folosesc fence, hedge etc., iar irlandezii de la ei și de pe lângă ei airbh (literar), fál etc. Ne ocupăm de fence, „gard”. Nu e doar limita fizică a unei parcele, ci și: (informal) cineva care ascunde sau cumpără și vinde bunuri furate, un intermediar criminal pentru tranzacții cu bunuri furate (someone who hides or buys and sells stolen goods, a criminal middleman for transactions of stolen goods); prin extensie, locul de unde operează un astfel de intermediar (by extension, the place whence such a middleman operates); aptitudini în dezbaterea orală (skill in oral debate); învechit, arta sau practica scrimei (obsolete, the art or practice of fencing); la figurat, o barieră, de exemplu o barieră emoțională (figuratively, a barrier, for example an emotional barrier); în tehnica de calcul, în programare, o limitare de memorie (computing, programming, a memory barrier). Așa că, atenție, translatori!

    Au apărut imediat expresii, cuvinte, compuse, zicale, proverbe cu fence, precum: electric fence (gard electric); picket fence (gard de pichet, la frontieră); snow fence (parazăpoezi); Belgian fence (gard belgian, ramuri de arbuști sau viță de vie pe spalier); buck fence (gard de un dolar, gard ieftin din leațuri de lemn); Chesterton's fence (gardul lui Chesterton, în politica publică principiul conform căruia reformele nu trebuie făcute până când nu este înțeles raționamentul din spatele stării de lucruri existente; good fences make good neighbors (gardurile bune fac vecini buni, dintr-un poem al lui Robert Frost); homely as a hedge fence (de casă ca un gard viu, în principal în SUA, în cuplu sau idiomatic, „neavând caracteristici atractive din punct de vedere fizic, dar nu în mod flagrant urât; foarte simplu în aparenţă”); jackleg fence (gard cu picior de cric, adică un gard părăginit, care stă să cadă) etc.

Gard belgian (arbuști forțați să aibă ramurile pe spalier)

 

    Trecem Canalul Mânecii la francezi, cu ale lor cuvinte clôture, palissade etc. Și clôture are mai multe sensuri, în afară de cel de gard, împrejmuire, dar nu insistăm. Întâlnim derivate ca: avis de clôture („aviz de închidere”, chiar și piatră funerară); clôture électrique pour empêcher le franchissement d’une enceinte (gard electric pentru a preveni traversarea unei incinte); guerre de clôtures (războiul gardurilor, conflict între vecini pentru poziția gardului); mur de clôture (perete de inchidere) etc.

Palissade en schiste (gard din plăci de piatră)

 

    Palissade are sensuri precum: gard din plăci de piatră; militar, fortificație făcută dintr-o linie de grămezi de pietre (militaire, fortification faite d’une ligne de pieux); prin analogie, „perete” de verdeață format dintr-un rând de copaci sau arbuști tăiați (par analogie, mur de verdure formé par une rangée d’arbres ou d’arbustes taillés) etc. Din palissade derivă: palissade de verdure (gard viu); palissader (a înconjura cu un gard) etc.

Une allée bordée de palissades de verdure (o alee mărginită de gard viu)

 

    Trecem la „nemți”, denumire dată de slavi, domniile lor folosind Umzäunung și Zaun în germană, Haag în germană alemannică, Hag în germană (Elveția), Tun în germană plautdietsch, Tuun în germană de jos etc. Am explicat în prima parte etimologia unor cuvinte.

Zaun im alpinen Bereich (Gard în zona alpină)

 

    Zaun, de exemplu, construcția de închidere a unei parcele (din zid de cărămidă, din beton din lemn, din metal etc.), pe lângă cuvintele amintite mai sus, mai are și sinonimele Abzäunung, Einfriedigung, Einfriedung, Einzäunung, Umzäunung. Au apărut ca din pământ Betonzaun (gard de beton), Bienenzaun (gard de albine), Blendschutzzaun (gard anti-orbire), Bohlenzaun (gard din scânduri), Bretterzaun (gard de lemn) etc.

    Sărim la cei cu operațiunea specială împotriva foștilor lor „frați”, de toate etniile, că doar am explicat cum s-a format Ucraina (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-impas). Rușii folosesc pentru gard zabor – забор, izgorodʹ - изгородь, ograda - ограда etc.

Zabor – забор

 

    Oprindu-ne numai la zabor - забор, iată că au apărut: нашему забору двоюродный плетень (gardul nostru are un alt gard văr, glumind despre o relație foarte îndepărtată, despre o rudă îndepărtată); остаться в заборе (a se opri la gard, adică a rămâne acasă, ceea ce n-au făcut ei în Ucraina); от забора до обеда (de la gard până la prânz, argou militar, glumă, răspunsul nu este de fond referitor la timpul în care este necesar să se lucreze); перелезть через забор (a sări gardul, argou, a exporta materii prime în străinătate folosind documente false); под забором (jos lângă gard); расписаться на заборе (argou de pușcărie, evadare din instituția de corecție); через забор (peiorativ, a se îmbăta, a bea peste măsură); через тридцать три забора ногу задери! (ia-o la picior peste treizeci și trei de garduri!, când îți cer unii să pleci, să lași pe cineva în pace) etc. 

 

 

 

          Gardul în (c)arte

 

          Moto: „Cândva, să-şi vadă «frumuşica»/ Sărea trei garduri ca nebunul;/ Acum cu-o pensie de nimica,/ Mai sare uneori... «dejunul»” (Atletul, de Aura Georgescu)

 

    Scriitorii români, așa cum arătat și mai sus, la expresii, nu puteau să nu scrie despre garduri. Așa u procedat D. Botez („Stau la gard bătrânele în soare.”), Bujor („Toți stăteau, care răzămați de gard, care pe jos, așteptând să-i cheme.”) sau Coșbuc („Ba Peneș-Împărat, văzând/ Pe Barbă-Cot, piticul, stând/ Pe-un gard de-alături privitor,/ L-a pus la joc!”)

    Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a remarcat ușor gardurile pe care ciripeau păsările, atunci când au studiat cu simț de răspundre folclorul din Transilvania („Sărace dragostele,/ Ciripesc ca pasările/ Pe toate gardurile,/ Sub toate streșinile.”), pe când Rebreanu se referea la gardurile vii („În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii.”).

    Scriitorii britanici s-au referit la gardurile lor: fence, hedge în engleză,airbh (literar), fál, fálaigh [vezi Ó Dónaill, Niall (1977), “fálaigh”, in Foclóir Gaeilge–Béarla, Dublin: An Gúm, →ISBN] în irlandeză etc.

    În 2013, în articolul Noii stăpâni și comandanți, în revista The Economist‎, volumul 407, numărul 8839, la pagina 52, se scria: „De la sol, portul Colombo nu se vede prea mult. Cei care intră în el sunt întâmpinați de garduri de sârmă, ziduri datând din vremea colonială și posturi de securitate. Pentru marinarii care părăsesc portul după nopți singuratice pe marea liberă, deliciile cluburilor de noapte B52 și Stallion Pub se află la o mică distanță.” (From the ground, Colombo’s port does not look like much. Those entering it are greeted by wire fences, walls dating back to colonial times and security posts. For mariners leaving the port after lonely nights on the high seas, the delights of the B52 Night Club and Stallion Pub lie a stumble away. [2013 June 8, “The new masters and commanders”, in The Economist‎, volume 407, number 8839, page 52]).

    Scriitorii francezi s-au referit la gardurile lor, clôture și palissade. Octave Mirbeau, în Puștiul care a cules cioburi, în Vaca pătată, scria în 1918: „Accesul acolo e imposibil. Gardurile murdare o păzesc; montanți de fier, cu vârfuri ascuțite, legați printr-un complex întreg de mărăcini artificiali o apără mai bine decât un cordon de jandarmi.” (L'accès en est impossible. Des clôtures hargneuses le gardent; des montants de fer, aux pointes aiguës, reliés par tout un hérissement de ronces artificielles le défendent mieux qu'un cordon de gendarmes. Octave Mirbeau, Le gamin qui cueillait les ceps, dans La vache tachetée, 1918]).

Palissades (garduri)

 

    Fortuné du Boisgobey scria în 1889: „Taxiurile și omnibuzele treceau pe acolo pe o potecă lăsată liberă între parapet și o palisadă care se ridica la câțiva pași de clădirea incendiată. Această palisadă a blocat intrarea pe cele două benzi ale lui Zacharie și ale Chat-qui-Pèche, dar nu ne-a împiedicat să vedem cele trei clădiri principale, așezate în unghi drept” (Les fiacres et les omnibus y passaient sur une voie laissée libre entre le parapet et une palissade qu'on finissait de planter à quelques pas du bâtiment brûlé. Cette palissade barrait l'entrée des deux ruelles Zacharie et du Chat-qui-Pèche, mais elle n'empêchait pas de voir les trois corps de logis, placés en équerre. [Fortuné du Boisgobey, Double-Blanc, tome 2, Paris : chez Plon & Nourrit, 1889, p. 6]).

    Trecem la nemți, cu ale lor Umzäunung, Abzäunung, Einfriedigung/Einfriedung, Einzäunung, Umzäunung și Zaun în germană, Haag în germană alemannică, Hag în germană (Elveția), Tun în germană plautdietsch, Tuun în germană de jos etc.

    În traducerea din 1971 a romanului Război și pace al lui Lev Tolstoi, după originalul rusesc dfin 1867, se scria: „Și cazacii s-au uitat în jur, uimiți, la Denissov, când s-a întors repede cu câteva zgomote care sunau ca lătratul unui câine, s-au dus la gard și s-au rezemat de el.” (Und die Kosaken sahen sich erstaunt nach Denissow um, als er sich mit einigen nach Hundegebell klingenden Lauten rasch abwandte, an den Zaun ging und sich gegen ihn lehnte. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1971 (übersetzt von Werner Bergengruen), Seite 1372f. Russische Urfassung 1867]).

Nemții traduc literatura rusă (Război și pace, Lev Tolstoi)

 

    Cu imaginea de mai sus, trecem la scriitorii ruși, cu ale lor garduri (zabor – забор, izgorodʹ – изгородь, ograda – ограда etc.). Pușkin, în Dubrovski, scria în 1833: „Mestecenii care tocmai fuseseră plantați lângă gard în timpul lui crescuseră și acum deveneau copaci înalți, ramificați.” (Берёзки, которые при нём только что были посажены около забора, выросли и стали теперь высокими ветвистыми деревьями. [А. С. Пушкин, «Дубровский», 1833 г., НКРЯ]).

Loshadi k zaboru - лошади к забору (cai la gard)

 

    Lermontov, în Eroul timpului nostru, scria în 1839–1841: După ce și-a legat calul de gard, a intrat să mă vadă.” (Привязав лошадь у забора, он вошёл ко мне. [М. Ю. Лермонтов, «Герой нашего времени», 1839–1841 гг., НКРЯ]).

 

 

 

          Băgatul bățului prin gard

 

          Moto: „Pleacă-n U.E. hopa-tropa/ Şi pârliţi şi mai de soi,/ Garduri s-aibă Europa/ Câte oişti sunt la noi.” (Cu căruţa prin Europa, de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă)

 

    Nu am dezvoltat mai sus expresia, că altcineva a făcut-o mai bine decât mine și îmi permit să îl citez. Este profesorul  Adrian Stroea și puteți găsi postarea în rețeaua de socializare facebook (https://www.facebook.com/adrian.stroea.1/posts/pfbid0kFKZYqcfwqS2sY16AUmR4LCXGyUAZDAxTrqTk3yvfT2oNz96Q9yUfnPPLwmLdLpbl). Redau tot articolul postat la 20 februarie 2024, 23:39.

    «BĂGATUL BĂȚULUI PRIN GARD... ... pentru iritarea Rusiei este o constantă a politicienilor autohtoni, născută din obediență, din preocuparea de a face pe plac liderilor democrațiilor occidentale în general și ai celei mai consolidate în special. Cei în cauză apreciază că dă bine să te exprimi astfel, că înfierând cu mânie Rusia arăți explicit că ești pătruns de valorile occidentale.

    Pe această linie se înscrie și premierul care, nu ratează ocazia să arate că-i neinspirat... Așa-i place domniei sale să fie o trompetă obedientă... Ieri, în „calitate de român și de european”, a afirmat cu multă mânie „Nu vreau să fiu vasal al Rusiei! Nu vreau ca cetățenii noștri să moară în închisori sau otrăviți”.

    Să-i spună consilierii că adevăratul risc este să devină și mai penibil! Că realitatea îi impune să se ferească ca Necuratul de tămâie, de cuvântul vasal... Să-i mai spună că vesticii nu se sperie de tema cu Bau-Baul de la răsărit pe care el o aduce în atenția românilor. Că studiile serioase de securitate, fondate inclusiv pe sondaje de opinie riguroase îl contrazic.

    De pildă Raportul pe index de securitate elaborat de prestigioasa companie Kekst CNC, specializată în analize de securitate globală și comunicare, prezentat la recenta Conferință de securitate de la Munchen a relevat că nu Rusia este percepută ca principalul risc de securitate în Europa! Că Rusia, conform indicilor de securitate se găsește ca risc pe locul 6 în Franța, pe locul 7 în Germania, pe 12 în Italia... Principalele temeri ale cetățenilor din aceste țări sunt terorismul radical islamic, migrația (inclusiv din Ucraina), schimbările climatice, crima organizată, rasismul, creșterea inegalităților...» Excelent articol! Felicitări, domnule general și profesor!

    Iubitori sau nu de garduri estetice sau obișnuite, dar azi necesare, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu „legarea la gard”!

    Articolul este online și la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gard

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gard-2

    Articolul în format pdf la:

https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/12392000867?profile=original 

(salvați, păstrați, distribuiți)

    NC