Jocuri de cuvinte - furtună

Jocuri de cuvinte - furtună

Geografie lingvistică

       Furtună

       Moto: „Dispăruse sfântul soare,/ Ne-am făcut bagajele,/ O furtună dinspre mare,/ Spală-acuma plajele.” (Furtuna, de Vasile Iuşan, din Estivale, 2009)

       Cum ați simțit-o de multe ori, stiți bine ce e o furtună. Este acel fenomen meteorologic caracterizat de un vânt puternic însoțit de averse de ploaie, de grindină și de descărcări electrice, adică o vijelie. Specialiștii ne familiarizează și cu furtuna solară, iar literații, la figurat, cu un zbucium, cu o tulburare sufletească. Scrisei de furtună (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-vant.html), când am scris despre vânt, de nor (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-1).

       Cuvânt scris în limba română întâi de Neculce într-un letopiseț, are etimologia, potrivit MDA2 (2010), „E ngr φουρτούνα, lat fortuna”, iar potrivit DEX '09 (2009) - „din ngr. furtúna”. Se pare că am moștenit cuvântul din cuvântul latin fortūna, „avere, noroc”, derivat din fors, „șansă, noroc”, în cele din urmă de la *bʰer-. Deși unii cred că e mai puțin probabil să fie moștenit din grecescul fourtoúna - φουρτούνα, „furtună, vijelie pe mare”, moștenit din grecescul bizantin phortoúna - φορτούνα, „împrumutat” prin venetul fortuna, din latinescul fortūna, eu mențin moștenirea greacă, mai ales dacă comparați și cu furtunë în albaneză și furtunã în aromână.

       Mihai Vinereanu scrie despre furtună: «furtună (ar., mgl. furtună) - vânt puternic însoțit de ploaie, vijelie. Lat. fortūna „noroc” (Pușcariu, 686; Candrea, Densușianu, 702; REW, 3458; Ciorănescu, 3541); cf. it. fortuna, fr. fortune, sp. fortuna. În spaniolă, pe lângă sensul de „noroc, Mansă”, are și pe acela de „furtună pe mare”, dar acest sens nu există în italiană și franceză. Din mgr. φουρτοΰνα > tc. furtuna, fortuna; cf. alb. furtunë „furtună”.

       Walde (I, 534) consideră că lat. fortuna provine de la fors „soartă, șansă” care vine, la rândul său, din PIE *bhķtis, bhķtus. Der: furtunos.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

       În câteva limbi cuvintele corespondente sunt:

❁ alaco în quenia;

❁ āndhī - آندھی în urdu, āndhī - आंधी în hindusă (din sauraseni prakrită [termen?], din sanscritul andhikā - अन्धिका);

❁ anfa în irlandeză;

❁ anorersuaq în groenlandeză;

❁ arashi - 嵐, bōfū - 暴風 (ぼうふう) în japoneză;

❁ aravai, yvytuatã în guarani;

❁ arkùn în casubă;

❁ ʿāṣfa - عَاصْفة‎ în arabă hijazi, ’iaʕʂār - عَاصِفَة în arabă;

❁ audra în lituaniană;

❁ auka în latgaliană;

❁ auratge în occitană (provensală);

❁ badai în indoneziană și în malai;

❁ bagyo în bikol central, cebuano, higaonon și tagalogă;

❁ bão în vietnameză;

❁ báridávár în țigănească;

❁ barr-amzer, taol-amzer în bretonă;

❁ beuye în valonă;

❁ boʻron în uzbecă, bora în turcă (posibil o derivație din proto-turcicul *bora-, „vânt de nord; a ninge puternic”), boraan - бораан în tuvenă, boran - боран în cazahă, boran - بوران în ‎uigură, boran în tătară crimeană, boroon - бороон în altaică de sud, boroon - бороон, boroon cașkyn - бороон чапкын în kârgâză, buran - буран în bașchiră, rusă și tătară, buron - бурон în tadjică;

❁ boloҺo - болоҺо în dolgană;

❁ borrasca în portugheză și în spaniolă, burrasca în italiană, burrasca, purrasca în sicíliană (din latinescul târziu borrās, „vânt de nord”, din grecescul antic Borrhâs - Βορρᾶς, de pe acolo vine „boreal”);

❁ bou⁶ fung¹ - 暴風 în chineză cantoneză;

❁ bouře, bouřka în cehă;

❁ bovadice, stravint, temporâl, tristimp, borascjade, burlaç, codebuje, straleche în friuliană;

❁ bui, onweer, onweersbui în neerlandeză;

❁ bura - бура în bielorusă, macedoneană, rusă, sârbă și sârbo-croată, burja - буря în bulgară, erza, rusă și ucraineană, búrka în slovacă, burza în poloneză (în final din persanul bure ČćŃĺ‎, „borax”);

❁ chich iik’ în maya yucatèque;

❁ cwthwm în velșă;

❁ davyl - давыл în nogaï, dawıl - давыл în tătară, dawıl - дауыл în cazahă și în bașchiră;

❁ dharuɓa, dharuba în shimaoré, dhoruba în swahili;

❁ dhumuha - ধুমুহা în assameză;

❁ doineann în galică scoțiană și în irlandeză;

❁ dorrin în manx;

❁ ekaitz în bască;

❁ eśem - 𐔴𐕝𐔴𐕌 în aghwan;

❁ fēngbào - 風暴, 风暴 în chineză;

❁ fırtına în azeră și în turcă (din turcicul otoman fırtuna - Řćäĺ‎, „furtună”, din venetul fortuna, din latinescul fortūna), fortunale în italiană, fourtoúna - φουρτούνα în greacă, furtunã în aromână și megleno-română, furtună în română, furtunë în albaneză;

❁ ganolvsgi agasgi - ᎦᏃᎸᏍᎩ ᎠᎦᏍᎩ în cherokee;

❁ groza - грозa în rusă;

❁ harasaat în turcmenă;

❁ higin - хигин în evenki, hugi - хуги în even;

❁ hurricane în engleză („uragan”, din spaniolul huracán, în final din *hurakā în taíno; din spaniolul huracán au derivat: furacão în portugheză, hȁriken în sârbo-croată, huragan - הורריקאַנעס‎ în idiș, huragan în poloneză, hurricane în engleză, hurrikán în maghiară, Hurrikan în germană, orkaan în afrikaans și în neerlandeză, Orkan în germană, orkán în maghiară, òrkān în sârbo-croată, orkan în daneză și în suedeză, orkan, orkaan în papiamentu, ouragan în franceză, uragán - урага́н în rusă, ȕragān în sârbo-croată, uragano în italiană, urahán - урага́н în ucraineană, zouragan în franceza creolă dominicană);

Hurricane Maria seen from space in 2017 (uraganul Maria văzut din spațiu în 2017)

❁ ʻino în hawaiiană;

❁ idjunɗu, idjundu în shingazidja;

❁ isiphepho, isivunguvungu în zulu;

❁ jakaṛ - جکړ ړ în paștună;

❁ jhôṛ - ঝড় în bengaleză, jhôṛô - ଝଡ଼ în orija (din sanscritul jhaṭikā - झटिका);

❁ k'eeljáa în tlingit;

❁ karišxari - ქარიშხარი în gruzină;

❁ kataigída - καταιγίδα în greacă, kataigís - καταιγίς în greacă antică;

❁ koṭuṅkāṟṟŭ - കൊടുംകാറ്റ് în malaialam;

❁ kulâk - کولاک în persană (pe mare);

❁ kunāṭuwa - කුනාටුව în singaleză;

❁ lemuntuing - လေမုန်တိုင်း, muntuing: - မုန်တိုင်း în birmaneză;

❁ maʿbäl - ማዕበል în amharică și în tigrinya;

❁ myrsky în finlandeză, ingriană și kareliană, mürskü în votică (probabil derivat din tulpina onomatopeică myristä; morfologia poate fi myr- +‎ -skä +‎ -y);

❁ nawałnica în poloneză („furtună pe mare”, din nawał, „naval, pe mare”, +‎ -nica);

❁ nȅpogoda - не̏погода în sârbo-croată;

❁ nevihta în slovenă;

❁ nevreme - невреме în macedoneană, nȅvrēme - не̏вре̄ме și nȅvrijēme - не̏врије̄ме în sârbo-croată;

❁ ódn în feroeză;

❁ oluja - олуја în sârbă și în sârbo-croată, oluja în croată și în bosniacă;

❁ oraedje în valonă, orage în franceză (din vechiul franțuzesc orage, din latinescul vulgar *aurāticum, derivat din latinescul aura, „vânt, briză”);

❁ ouragan în franceză (în cele din urmă, de la *hurakā, „uragan”, în taíno, printr-o formă din Caraibe cu /-ɡ-/), uragan în română, uraganas în lituaniană etc. (vezi huricanne);

Un ouragan vu de l'espace (uragan văzut din spațiu)

❁ oväder în suedeză (din vechile norvegiene úveðr, óveðr, din proto-germanicul *unwedrą, „vreme, furtună”; echivalent cu o- +‎ väder);

❁ oyfbroyz - אויפֿברויז n în idiș;

❁ paa-yú - พายุ în thai, phā nyu - ພາຍຸ în laoțiană;

❁ paroro, āwhā, pōkākā, tūpuhi în maori;

❁ pokpung -폭풍 (暴風) în coreană;

❁ prahara în javaneză;

❁ procela în portugheză, procella în latină;

❁ puk în zazaki;

❁ puyal - புயல், kaṭu - ௩், kōpam - கடு௩்கோபம் în tamilă;

❁ pyuh - ព្យុះ, pyuhpliəng - ព្យុះភ្លៀង în kmeră;

❁ pʿotʿorik - փոթորիկ, mrrik - մրրիկ, hołm - հողմ în armeană;

❁ quiyahuatl în nahuatl;

❁ ribut în malai;

❁ riđđu în sami de nord;

❁ rlung 'tshub - རླུང་འཚུབ, drag char - དྲག་ཆར în tibetană;

❁ ruyampe - ルヤㇺペ, apto - アㇷ゚ト în ainu;

❁ se'arà - סְעָרָה în ebraică;

❁ shturem - שטורעם m în idiș, sterrym în manx, stoarbma în sami de nord, stoarm în frizonă de vest, Stoarm în frizonă saterland, stoirm în galică scoțiană și în irlandeză, štorm - шторм în bielorusă, bulgară, rusă (pe mare) și ucraineană (pe mare), storm în afrikaans, daneză, engleză (din medievalul englezesc storm, din vechiul englezesc storm, „furtună; o furtună de săgeți; tulburare, neliniște; zarvă, tumult; năvălire, atac, atac violent”, din proto-vest-germanicul *sturm, din proto-germanicul *sturmaz, „furtună”, din proto-indo-europeanul *(s)twerH-, „a se roti, a se învârti, a deplasa”), neerlandeză, norvegiană, suedeză și velșă, ŝtormo în esperanto, stormur în feroeză și în islandeză, stormvejr în daneză, stormwind în neerlandeză, storom, ystorm în velșă, Stuerm în luxemburgheză, sturem în föhr, Sturm în germană (din medievalul germanic și germanicul sturm, „furtună”), sztorm în poloneză (pe mare), thunderstorm în engleză (din thunder, „tunet”, +‎ storm, „furtună”);

❁ sian în galică scoțiană;

❁ sillie - силлиэ în iakută;

❁ skual în papiamento;

❁ skūra - 𐍃𐌺𐌿𐍂𐌰 în gotică;

❁ squall în engleză;

❁ staam în creolă belizeană;

❁ stuhi în albaneză;

❁ sugi - суги în evenki;

❁ sunnaittuq în inuktitut;

❁ šuurga - шуурга în mongolă;

❁ taanpet în métchif, tanpèt în haïtiană creolă, tempaête în normandă (Normandia continentală), tempest în bretonă și în engleză, tempesta în italiană, interlingua și napolitană, tempèsta în occitană (provensală), tempesta și tempestat în catalană, tempestad în spaniolă, tempestade în galiciană și în portugheză, tempestas în latină, tempesto în ido, tempête în franceză (din vechiul franțuzesc tempeste, din latinescul tempesta < tempestās), tempête în normandă (Jersey), tenpesta în istriotă, timpesse în valonă, timpesta în corsicană și în sicíliană;

❁ taifū - 台風 (たいふう) în japoneză, taifun - тайфун în cazahă, Taifun în germană, taifun în albaneză, română (uragan în Pacific, din germanicul Taifun, din englezescul typhoon), taifun, topan în indoneziană, taifun, tyfon în daneză și în norvegiană, taifūnas în lituaniană, taifuni în swahili, taifūns în letonă, taifuun în estonă, taifuuni în finlandeză, ṭaiphun - টাইফুন în bengaleză, ṭaipuni - ტაიფუნი în gruzină, tajfún - тайфу́н în bielorusă, bulgară, rusă și ucraineană, tajfun - тајфун în macedoneană și în sârbo-croată, tájfun în maghiară, tajfun în cehă, poloneză, slovacă și slovenă, tajfuno în esperanto, taufan în malai, tayfun - тайфун în kârgâză, tayfun - טײַפֿ în idiș, tayfūn - طُوفَان m în arabă, tayfun în azeră, turcă, turcmenă și uzbecă, ṭayifūn - ටයිෆූන් în singaleză, teiffŵn în velșă, tʻayfun - թայֆուն în armeană, tifón în spaniolă, tifone în italiană, tifoon în afrikaans, tifun - טיפון în ebraică, tíofún în irlandeză, ṭūfān - طُوفَان în arabă, tūfān - طوفان în urdu, tūfān - طوفان în uigură, tūfān - तूफ़ान în hindusă, tufão în portugheză, tufân - طوفان în persană, tufân - طوفان în talish, tüfon - тӯфон în tadjică, tuinghpwan: - တိုင်ဖွန်း în birmaneză, tūphān - ਤੂਫਾਨ în punjabi, tūphān - तूफान în hindusă, tuphānu - తుఫాను în telugu, tyfon în suedeză, tyfónas - τυφώνας în greacă, tyfoon, taifoen în neerlandeză, typhon în franceză („vârtej”, este atestat încă din 1504), typhoon în engleză (textele în limba engleză menționează typhon, tipon ca cuvânt grecesc pentru „vârtej” cel puțin din anii 1550, referindu-se la grecescul antic tuphôn - τυφῶν, tuphṓs - τυφώς, „vârtej”, acesta din urmă atestat de la Eschil, Tuphôn - Τυφῶν, „Typhon, părintele vântului”);

Cuvântul furtună în câteva limbi

❁ tasafayt în chaoui;

❁ tašeta în yámana;

❁ taufa în tongan;

❁ tăvăl - тӑвӑл în ciuvașă;

❁ temporal în catalană, galiciană și spaniolă, temporale în italiană;

❁ thúella - θύελλα în greacă antică, thýella - θύελλα în greacă;

Tempête de la mer sur une digue (furtuna mării asupra unui dig)

❁ torm în estonă, tormenta în aragoneză, asturiană, galiciană, occitană (provensală), portugheză și spaniolă, tourmente în franceză;

❁ tornadă în română (din franceză), tornade în franceză (din spaniolă), tornado în engleză (din englezescul anterior ternada, atestat din anii 1550 ca termen nautic pentru o furtună cu vânt, din spaniolul tronada, „furtună”, de la tronar, „a tuna”, din latinescul tonō, „a tuna”, din proto-indo-europeanul *(s)tenh₂-, „a tuna”; o și r au fost inversate în engleză, metateză, sub influența spaniolului tornar, „a răsuci, a întoarce”, din latinescul tornō, „a întoarce”) și în spaniolă (din englezescul tornado);

❁ tōvaz în livoniană;

❁ trebón, treboada în galiciană;

❁ tuisku în finlandeză;

❁ vendaval în portugheză și în spaniolă;

❁ vētra în letonă, vėtra în lituaniană;

❁ viesulis în letonă;

❁ vifor în română („furtună de zăpadă”), vihar în maghiară și în slovenă, vihor - вихор în sârbo-croată (toate din vechiul slavonic bisericesc vixŭrŭ - вихъръ, furtună de vânt”, din proto-slavicul *vixъrъ);

❁ vijelie în română (posibil din a vâjâi).

       Furtuna în viață și în lume

       Moto: „Când plouă rău şi e furtună,/ Vecina noastră cea nebună,/ De ai «noroc» şi-i ieşi în cale,/ Îţi iei umbrele... pe spinare.” (Pe vreme de furtună, de Rodica Nicoleta Ion)

       Am scris multe și mărunte despre vânt, cu gândul la (v. https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-vant.html) colegii meteorologi și climatologi de la Facultatea de Geografie a Universității din București.

Atmosfera și straturile sale

       Știm toți că Pământul are atmosferă, cuvânt pe care l-am moștenit din cuvântul francez atmosphère, moștenit din neo-latinescul atmosphaera, împrumutat „gratis” din greceștile antice atmós - ἀτμός, „abur”, + sphaîra - σφαῖρα, „sferă”, adică atmo- +‎ -sferă. Din franceză au apărut și atmosphere în engleză, Atmosphäre în germană, atmosfera - атмосфера în rusă etc.

       Atmosfera este învelișul de aer și alte gaze ale Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, dar și din urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.

       Atmosfera actuală a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N₂) în proporție de aproape 4/5 sau 78,2 %, oxigen molecular diatomic (O₂), 20,5 %, argon (Ar), 0,92 %, dioxid de carbon (CO₂), 0,03 % , ozon sau oxigen triatomic (O₃), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli (+flatulația vacilor?) etc.

       Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte caracteristici precum densitate, grosime, transparență etc. Detalii asupra compoziției și straturilor atmosferei (vezi la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m%C3%A2ntului) găsiți ușor în internet. Revenim la vânt și furtună, fenomene care ne dau de gândit.

       Reamintim că vântul este mișcarea naturală a aerului sau a altor gaze în raport cu suprafața unei planete. Furtuna este un fenomen meteorologic care constă în ploaie și descărcări electrice (fulgere și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scara Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s). Pe oceane se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă. O furtună de gradul 12 pe scara Beaufort, cu vânt de 117,7 km/h, este clasificată ca fiind un uragan, iar valurile pot ajunge la 16 m înălțime.

       Clasificarea furtunilor se face în următoarele trei categorii: furtună monocelulară, alcătuită dintr-o singură celulă convectivă; furtună multicelulară, alcătuita din mai multe celule convective; furtună supercelulară, o celulă convectivă foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu conține o structură centrală rotativă, denumită mezociclon. În aceste definiții, termenul celulă se referă la un sistem simplu de convecție (transportul vertical al maselor de aer cald și umed), care este alcătuit din curenți de aer ascendenți și curenți compensatori descendenți. În natură, formele tipice ale celulei sunt norii cumulus și cumulonimbus.

       Taifunul este un fenomen meteorologic din nord-vestul Pacificului, echivalent cu un uragan, care are ca rezultat viteze ale vântului de 118 km/h sau mai mult. Este echivalent cu un ciclon tropical din Oceanul Indian și Indonezia, Australia ș.a. Lăsăm climatologii să dezvolte tema, noi rezumându-ne la lingvistică. De tornadă nu mai amintesc, că la prima tare prin România militarii munceau și localnicii beau în cârciumă... Poate nu uităm logica UE!

Logica UE

       Furtuna în expresii (pamflet)

       Moto: „Poezia lui Pillat,/ Dacă vrei să-ţi pară bună,/ Trebuie neapărat/ S-o citeşti pe-a lui Furtună!” (Lui Ion Pillat şi Horia Furtună - poeţi şi prieteni inseparabili, de Ion I. Pavelescu, din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)

       Furtuna poate fi furtună la propriu sau metaforă. Furtuna la propriu este perturbarea atmosferică violentă, care generează vânturi puternice și precipitații, adesea în rafale, însoțite de descărcări electrice, numită și vijelie, iar iarna și vifor sau viforniță.

Furtuna

       La figurat e metaforă pentru o revoltă, o răscoală, o nenorocire, chiar și o tulburare sufletească sau un zbucium. Expresia o furtună de .... ar însemna o mulțime (mare) de..., de exemplu de ordonanțe de urgență ale guvernului, de legi ale parlamentului, printre care și o nouă lege a pensiilor militare propusă de Ciucă, dar de care nu mai pomenește nimeni, că Ciucă și Ciolacu nu-și mai vorbesc.

       Așa că Ciucă, vorovit cu Ciolacu au declanșat o „furtună-ntr-un pahar cu apă”. E vorba de Ciucă Ăăăăăă, cel care ca șef al Statului Major General al Armatei, ministru al apărării, prim-ministru sau șef al senatului n-a mișcat un deget pentru pensiile militarilor, ci doar pentru pensia nevesti-sii, pe care a scos-o la pensie ca subofițer, peste 3 zile a angajat-o ca locotenent colonel la informații militare, apoi a scos-o la pensie cu noul grad, cu pensie mai mare ca a mea de general de brigadă.

       Noi răspundem tot cu o „furtună” candidaților PNL și PSD la președinție, lui Ciucă Ăăăă și Lui Ciolacu, cel care „a declanșat furtuna” făcându-ne nesimțiți, apoi a negat înconjurat de Grindeanu și Tudose și dând vina pe Ceaușescu că a creat pensiile militare necontributive. „Ciolacule, ia citește mata ilustrația și dă vina pe Cuza”. Că „cine seamănă vânt culege furtună”!

Pentru Ciolacu, care dă vina pe Ceaușescu

       Englezii folosesc cuvintele storm, „furtună”, (vezi Thesaurus: storm) squall, „vijelie”, thunderstorm, „furtună”, tempest, „furtună”, hurricane, „uragan” etc. În Marea Britanie se mai folosesc stoirm, „furtună”, în galică scoțiană și în irlandeză, anfa, „furtună; stres”, în irlandeză, doineann, „furtună, vreme rea”, în galică scoțiană și în irlandeză, dorrin, „furtună”, în manx, sian, „frurtună; vreme”, în galică scoțiană, sterrym „furtună”, în manx, ystorm, „furtună” în velșă.

Noroc cu ăștia! Oxford, ce zici?

       Rămânând la storm, „furtună”, au derivat: blamestorm (din vina unei nereușite umane); boot storm (furtuna de cizme, în informatică, situația în care mulți utilizatori încearcă să-și pornească computerele în același timp, provocând o cerere excesivă în rețea); brainstorm (furtuna creierelor); duststorm (furtună de praf); earthquake storm (furtună de cutremure, multe în timp scurt); email storm (furtună de mesaje email, mesaje foarte multe); hail storm (furtună cu grindină); ice storm (furtună cu gheață); sandstorm (furtună de nisip); seastorm (furtună pe mare); snowstorm (vifor) etc.

Seastorm (furtună pe mare)

       Francezii folosesc cuvintele tempête, „furtună”, orage, „furtună”, ouragan, „uragan”. Prin Franța se mai folosesc tempest, „furtună”, în bretonă, tempête, „furtună”, în normandă (Jersey), tempaête, „furtună”, în normandă continentală, barr-amzer și taol-amzer în bretonă (vezi „tempête”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012).

Oiseau de tempête (pasărea furtunii, albatros)

       Din tempête, „furtună”, au apărut cuvinte compuse și expresii, precum: le calme avant la tempête (calmul dinaintea furtunii); qui sème le vent récolte la tempête (cine seamănă vânt culege furtună); tempête dans un verre d’eau (furtună-ntr-un pahar cu apă); tempête de neige (furtună de zăpadă, vifor, viforniță); tempête de sable (furtună de nisip); tempétueux (furtunos); le calme après la tempête (calmul de după furtună); oiseau de tempête (pasărea furtunii, albatros) etc.

       Germanii au cuvintele Sturm, „furtună”, Hurrikan și Orkan, „uragan” etc. Cu Sturm au apărut destule cuvinte compuse și expresii: Donnersturm (furtună cu tunete); Eissturm (furtună cu gheață); Frühlingssturm (furtună de primăvară); Hagelsturm (furtună cu grindină); Herbststurm (furtună de toamnă); Meeressturm (furtună pe mare); Sandsturm (furtună de nisip); Schneesturm (viscol); Sturm im Wasserglas (furtună-ntr-un pahar cu apă); Sturmböe (vijelie); Sturmflut (val de furtună); Sturmfront (front de furtună); Sturmgewehr (pușcă de asalt); Sturmwarnung (avertizare de furtună); Sturmwetter (vreme de furtună; Sturmwolke (nor de furtună); Tropensturm (furtună tropicală); Wintersturm (furtună de iarnă, vifor, viforniță); Wirbelsturm (uragan) etc.

Sturmgewehr (pușcă de asalt)

       Rușii folosesc cuvintele bura - бура și burja (buria) - буря, „furtună”, groza - грозa, „furtună”, štorm - шторм, „furtună (pe mare)”, uragán - урага́н, „uragan” etc.

Oprindu-ne la burja (buria) - буря, „furtună”, din familia de cuvinte fac parte: substantive ca бурливость și бурность (turbulenţă), бурлан (burlan) etc.; adjecive ca побу́рне́й (mai turbulent), бурноватый (furtunos) etc; verbe ca бурлить și бурнеть (a fierbe), бурнашить (a face tam-tam) etc.; adverbe ca бурливо (clocotitor), бурненько (foarte furtunos), бурно (furtunos) etc.

Burlan - бурлан (burlan)

       Au apărut expresii (фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: бурей тебя поднимай! (ridică-te ca o furtună!, răscoală-te!); буря в стакане воды (furtună într-un pahar cu apă); буря в лоханке (furtună în burtă); магнитная буря (furtună magnetică); несёт тебя буря! (te paște furtuna!); песчаная буря (furtună de nisip); снежная буря (vifor, viforniță); пылевая буря (furtună de praf) etc.

       Furtuna în (c)arte

       Moto: „Mircea însuşi mână-n luptă vijelia ‘ngrozitoare,/ Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare!” (Mihai Eminescu, din Scrisoarea a III-a)

       Despre acest vânt puternic, de obicei însoțit de ploaie, grindină și descărcări electrice, au scris destui scriitori români, precum Camilar („Departe, pe munți, tuna, o furtună neagră se învârteja la înălțimile Ceahlăului.”), Sadoveanu („De la munte veni iar furtună, cu mai mare repeziciune, țesând fulgi mari și moi.”) sau Eminescu („O luă pe brațe și începu să fugă cu ea prin furtună.”).

       Coșnuc scria metaforic despre furtună ca tulburare sufletească („Al ei suflet e furtună, noaptea e gândirea ei.”), imitat de Sadoveanu („În sufletul lui Tudor Șoimaru bântuia într-adevăr o furtună grozavă.”) și de Gherea („O întreagă furtună se ridică în sufletul lui.”). Poetul Dan Deșliu scria tot metraforic despre furtuna la figurat ca revoltă sau răscoală („Sirenele buciumă cu noi împreună.../ Cântecul lor de chemare./ De împăcare ori de furtună.”).

       Despre uragan au scris la propriu Sadoveanu („Apoi fugarii, scăpați la mal, începură să alerge mânați de uragan spre pânza neagră de pădure, care se zărea la o fugă de cal și părea totuna cu nourii.”) și Gherea („Prin armonie imitativă poetul ne face să auzim chiar urletul sinistru al uraganului.”), iar la figurat, metaforic, tot Sadoveanu („O liniște nesfârșită plutea pe fânațuri. Parcă niciodată nu sunase în preajmă sălbaticul uragan al războiului.”), Eminescu („Împărați și regi s-adună/ Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.”) și Alecsandri („Strâmbă-Lemne, uragan de vijelie,/ Intră-n lunci, păduri și codri, ducând viscol, ducând larmă.”).

       Englezii folosesc cuvintele storm, „furtună”, squall, „vijelie”, thunderstorm, „furtună”, tempest, „furtună”, hurricane, „uragan” etc. În martie 2013, Frank Fish și George Lauder, în American Scientist‎, volumul 101, numărul 2, scriau: „O versiune extremă a vorticității este un vortex. Vârtejul este o masă de fluid, ciclonică, care se învârte, care poate fi observată în rotația apei care coboară într-un canal de scurgere, precum și în inelele de fum, tornade și uragane. Dar atenție, că uragan e și un cocktail (cocktail-uri), o „băutură alcoolică dulce preparată cu rom, suc de lămâie și fie sirop de fructul pasiunii, fie fassionola.” (An extreme version of vorticity is a vortex. The vortex is a spinning, cyclonic mass of fluid, which can be observed in the rotation of water going down a drain, as well as in smoke rings, tornados and hurricanes. [2013 March, Frank Fish, George Lauder, „Not Just Going with the Flow”, in American Scientist‎[1], volume101, number 2, archived from the original on 1 May 2013, page 114]).

       Francezii folosesc cuvintele tempête, „furtună”, tourmente, orage, „furtună”, ouragan, „uragan”. Jules Verne, în Țara blănurilor, scria în 1873: „„În acea zi, după-amiaza, ceața s-a îngroșat și a căpătat o nuanță gălbuie cu aspect sinistru. Locotenentul era destul de îngrijorat, […], a vorbit cu sergentul Long, care nu a fost nepăsător de aceste simptome de furtună.” (Pendant cette journée, dans l’après-midi, les brumes s’épaissirent et prirent une teinte jaunâtre d’un sinistre aspect. Le lieutenant était assez inquiet, […], il s’entretenait avec le sergent Long, que ces symptômes d’une tempête ne laissaient pas de préoccuper. [Jules Verne, Le Pays des fourrures, J. Hetzel et Cie, Paris, 1873]).

       În celaș roman se scria: „[…] iar furtunile Ursei Mari sunt adesea îngrozitoare. Uraganul se dezlănțuie acolo parcă în mijlocul Atlanticului. ([…] et les tempêtes du Grand-Ours sont souvent terribles. L’ouragan s’y déchaîne comme en plein Atlantique. [Jules Verne, Le Pays des fourrures, J. Hetzel et Cie, Paris, 1873]).

       Germanii au cuvintele Sturm, „furtună”, Hurrikan, Orkan, „uragan” etc. Jürgen Goldstein, în Albastru, un cabinet de minuni ale semnificațiilor sale, scria în 2017: „Furtuna i-a cerut toată atenția și nu i-a păsat de ea.” (Der Sturm forderte seine ganze Aufmerksamkeit und scherte sich nicht um ihn.“ [Jürgen Goldstein: Blau. Eine Wunderkammer seiner Bedeutungen. Matthes & Seitz, Berlin 2017, ISBN 978-3-95757-383-4, Seite 87]).

       În traducerea romanului Război și pace al lui Lev Tolstoi, se scria: „Cu o seară înainte, la căderea nopții, a izbucnit o furtună violentă cu ploaie și grindină.” (Am Abend zuvor, als es schon auf die Nacht ging, war eingewaltiger Sturm mit Regengüssen und Hagelschlag ausgebrochen. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1953 (übersetzt von Werner Bergengruen), Seite 844. Russische Urfassung 1867]).

       Rușii folosesc cuvintele bura - бура și burja - буря, „furtună”, groza - грозa, „furtună”, štorm - шторм, „furtună (pe mare)”, uragán - урага́н, „uragan” etc. V. V. Rozanov, în Frunze căzute, scria în 1913: „A vrut să pescuiască din barcă (la malul mării). Deodată s-a iscat o furtună și a fost dus la 10 verste depărtare. Mama aleargă de-a lungul țărmului și strigă: «Du-te, salvează-l pe tati! Salvează-ți tatăl!»” (Он охоч был рыбу ловить (на взморье). Раз случилась буря, а он за 10 вёрст уехал. Матушка бегает по берегу и кричит: «Поезжайте батьку спасать! Спасите отца!» [В. В. Розанов, «Опавшие листья», 1913 г.]).

       Pe tema revoltei, Lesnov Spiridon, în Foamea aurului în raionul Iksha, în Trud-7, din 5 octombrie 2006, scria: „Dar implementarea acestui plan a fost împiedicată de izbucnirea primului război mondial și de furtunile sociale care l-au urmat.” (Но осуществлению этого замысла помешала начавшаяся 1-я мировая война и последовавшие вслед за ней социальные бури. [Леснов Спиридон, «Золотая лихорадка в районе Икши» // «Труд-7», 05 октября 2006 г., НКРЯ]).

       Referitor la furtuna de pe mare, V. N. Komarov, în Secretele spațiului și timpului, scria în 1995-2000: „Iahtul a fost prins de o furtună puternică și s-a scufundat, iar patru marinari s-au trezit într-o barcă de salvare fără hrană sau apă de băut.” (Яхта попала в сильнейший шторм и затонула, а четверо моряков оказались в спасательной шлюпке без еды и пресной воды. .[В. Н. Комаров, «Тайны пространства и времени», 1995-2000 гг., НКРЯ]).

       Referitor la uragan, A. I. Kuprin, în Fulgerul negru, scria în 1912: „Acum nu mai era vântul, ci un uragan feroce care năvăli cu o forță teribilă pe străzi, împingând în fața lor nori de granule de zăpadă, biciuindu-le dureros fața și orbindu-i.” (Теперь уже не ветер, а свирепый ураган носился со страшной силой по улицам, гоня перед собой тучи снежной крупы, больно хлеставшей в лицо и слепившей глаза. [А. И. Куприн, «Чёрная молния», 1912 г., НКРЯ]).

       Furtuna în onomastică

       Moto: „După cum am constatat/ Sunt ca liniştea-n furtună:/ Mieluşele separat,/ Şi leoaice împreună.” (Soţie şi amantă, de Constantin Tone, din Epigrame cu şi despre femei, 1999)

       Cuvântul furtună a intrat și în onomastică. Dicționarul Onomastic (1963) ne prezintă definiția: „FURTUNĂ subst. 1. Furtun, fiul Agilei (11-13 C I 147); -escu; -ești s. 2. Furtună, fam., frecv.; - m. comis (Sd XI 100) zis și Hurtunâ (17 B IV 243) și Fortuna, m. comis, 1622 (RI XI 315) - dar diacul scrie și alte cuvinte cu o pt. u; Furtună, Anița, 1670 (Gane). Este posibilă și o contaminare cu Furtunian (Syn) < Furtinian, sau cu Fortunat (v. Partea I).”

       Viorica a avut o colegă cu numele de familie Furtună, al cărei soț, Furtună, era tot ofițer. Prin 1988, câteva colege de serviciu s-au înscris la o excursie de o zi la Ruse. Eu eram pentru două săptămâni în Berlinul de vest, cu cehul Moraveç Dalibor și cu rusul Alexandrov Serghei (ăsta se lăuda că într-o seară s-a întâlnit cu lt.-col. Putin). Doamnele s-au adunat la locul de întâlnire, inclusiv cele două „soții de ofițeri”.

       Autobuzul trebuia să plece la 7.30. A plecat doar la 9.00, când a venit aprobarea și pentru „cele două”! La coborîrea la Ruse Viorica și-a luxat piciorul și adio plimbare. A stat toată ziua în holul unui hotel. Colonelul Furtună a devenit atașat militar în Turcia după revoluție! Vremuri!

       Numele e prezent și în toponimie. Există oiconimul Furtunești, pentru un sat din comuna Gura Teghii, din județul Buzău, Muntenia, că e pe gustul lui Ciolacu, nu e în Moldova. Se află în partea nord-vestică, muntoasă, a județului, în zona Masivului Penteleu.

Satul Furtunești, comuna Gura Teghii, județul Buzău

       Și Vijelie a devenit nume de familie. Dicționarul Onomastic (1963) pomenește de „Vijălie, Gh., munt., 1775”. Vali Vijelie e o poreclă pentru Rusu Valentin, care nu-mi place când o dă pe manele, altfel talentat (cu Lobonț, https://www.youtube.com/watch?v=2lNDrlMW6Lw, ăștia beau ca nu au două vieți). Amestec de folclor cu ritm de manea...

Vijulie și Vijelie vă salută.

       Englezii folosesc cuvintele storm, „furtună”, squall, „vijelie”, thunderstorm, „furtună”, tempest, „furtună”, hurricane, „uragan”. Repet că în Marea Britanie se mai folosesc stoirm, „furtună”, în galică scoțiană și în irlandeză, anfa, „furtună; stres”, în irlandeză, doineann, „furtună, vreme rea”, în galică scoțiană și în irlandeză, dorrin, „furtună”, în manx, sian, „frurtună; vreme”, în galică scoțiană, sterrym „furtună”, în manx, ystorm, „furtună” în velșă.

       Storm a devenit prenume, pentru femei și bărbați, de la o poreclă pentru unul aprig, furtunos, chiar și nume de familie, în Marea Britanie, Danemarca, Germania (derivat din Sturm), Norvegia, Canada, SUA ș.a.

La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=storm este un raport după interogarea unei baze de date geografice demografice, unde găsiți informații referitoare la numele de familie Storm (Furtună), prezent prin 450.000 de înregistrări.

Storm (Furtună) vă salută!

       De la tempest, „furtună”, a apărut porecla Tempest, pentru unul cu un comportament vijelios, furtunos. Apoi a devenit chiar nume de familie, ajuns inclusiv în SUA. După recensământul populației din 2010 (2010 United States Census), Tempest este al 37.229-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 599 de persoane, din care 94,66% albi (vezi Hanks, Patrick, editor, 2003, „Tempest”, în Dictionary of American Family Names, volume 3, New York: Oxford University Press, ISBN).

       Din hurricane, „uragan”, a apărut Hurricane, oiconim pentru: o localitate din Shire of Mareeba, Queensland, Australia; o comunitate neîncorporată din Baldwin County, Alabama; o comunitate neîncorporată din Perry County, Kentucky; o comunitate neîncorporată din Crooked Creek, Bollinger County, Missouri; o comunitate neîncorporată din Washington County, Missouri; o comunitate neîncorporată din Madison County, North Carolina; un municipiu în Washington County, Utah; un municipiu în Putnam County, West Virginia; o comunitate neîncorporată din Beetown, Grant County, Wisconsin, toate în SUA.

       Hurricane, cum știm din istorie, a fost și numele unui avion de vânătoare britanic din al doilea război mondial (World War II), remarcat în special în bătălia de apărare a insulei britanice (Battle of Britain).

Hawker Hurricane

       Francezii folosesc cuvintele tempête, „furtună”, orage, „furtună”, tourmente, „furtună cu durată scurtă”, ouragan, „uragan”. Prin Franța se mai folosesc tempest, „furtună”, în bretonă, tempête, „furtună”, în normandă (Jersey), tempaête, „furtună”, în normandă continentală, barr-amzer și taol-amzer în bretonă. Mai căutăm pentru nume derivate de la aceste cuvinte.

Tempête (Furtună) vă salută!

       Germanii au cuvintele Sturm, „furtună”, Hurrikan și Orkan, „uragan”. Iată că Sturm a devenit întâi poreclă, apoi prenume și în final nume de familie, întâi la nemți, exportat apoi în alte țări, inclusiv în SUA.

       După recensământul populației din SUA din 2010 (2010 United States Census), Sturm este al 3.832-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 9.242 persoane, din care 95,3% sunt albi (vezi Hanks, Patrick, editor (2003), „Sturm”, in Dictionary of American Family Names, volume 3, New York: Oxford University Press,  ISBN).

       La adresa web https://www.ancestry.com/name-origin?surname=sturm este un raport al unei baze de date geografice demografice la interogarea pentru numele de famili Sturm, prezent în peste 400.000 înregistrări.

Sturm (Furtună) vă salută!

       Din germanicul Orkan, „uragan”, dublet al lui Hurrikan, moștenit din olandezul orkaan, acesta din spaniolul huracán, la rându-i din *hurakā în taíno, limbă araucană dispărută, au derivat destule cuvinte, e.g. orkán în cehă și orkan - оркан în macedoneană și în sârbo-croată. La https://www.ancestry.com/name-origin?surname=orkan este un raport după interogarea unei baze de date geografice demografice, cu informații despre numele de famile Orkan, prezent în doar 209 înregistrări.

Orkan (Uragan) vă salută!

       Rușii folosesc cuvintele bura - бура și burja - буря, „furtună”, groza - грозa, „furtună”, štorm - шторм, „furtună (pe mare)”, uragán - урага́н, „uragan” etc. Au prenume precum Burnaș - Бурнаш sau Burneiko - Бурнейко, nume de familie precum Burnaș - Бурнаш, Burnașev -Бурнашев, Burnașov - Бурнашов, Burneiko - Бурнейко, Buria - Буря ș.a.

Буря (Furtună) vă salută!

       De la burja (buria) - буря au apărut și toponime, adică nume de locuri. Burnaș - Бурнаш este vechea denumire a satului Uvarovka - Уваровка din raionul Nijnegorosc (в Нижнегорском районе), în Crimeea (Крым). A fost și un sat, acum dispărut, în raionul Simferopol (в Симферопольском районе), tot în Crimeea (Крым).

Crimeea (Крым), imagine din satelit (фотоснимок со спутника)

       Iubitori sau neiubitori de furtună, de vifor, viforniță, uragan, tornadă, taifun sau ciclon, vânători sau nu de furtuni, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde!

    Eseul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - furtună.pdf

       CN