Jocuri de cuvinte - prepeliță

Jocuri de cuvinte - prepeliță

Geografie lingvistică

 

 

          Prepeliță

 

          Moto: „Cu-aceste Păsări – autorul/ A exersat, în maniera sa,/ Suprema artă de-a-nţelege zborul/ Şi mai puţin pe-aceea de-a zbura!” (Succesul romanului „Păsările” al lui Al. Ivasiuc a fost viu controversat, de Valeriu Bucuroiu, din Floreta de Argint, 1973)

 

          Fiu de țăran, din satul Livezeni (comună până în 1950), comuna Stâlpeni, județul Argeș, am scris despre prigonitul porumbel prin București și acceptat în minunata Veneție (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-porumbel.html), despre minunata ciocârtlie, cu zbor vertical spre cele înălțimi (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie), chiar și despre pasărea care a dat numele uliței (fix la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), gâscă, noi locuind pe „ulița gâștei”, fiecare gospodărie având vara 10-15 gâște, care toamna, târziu, se împuținau, fiind puse „în untură în garniță”.

„ Ulița gâștii”, locul copilăriei, azi strada Primăriei 

          Cu tata pădurar, vânător și primar, am cunoscut bine animalele (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1) și păsările sălbatice, inclusiv prepelița. Cu vreo 24 de definiții, în dicționarele românești, aflăm ușor că prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galinaceelor, de culoare brună, cu dungi pe spate, care se vânează pentru carnea ei gustoasă. I se mai spune și pitpalac, regional titirlic (Coturnix coturnix).

          Dicționarele precizează etimologia: „din bg., sb. prepelica”. Așadar, cuvântul prepeliță a fost împrumutat din cuvântul sârbo-croat prepelica - препелица sau din cel bulgar identic prepelica – препелица (azi nemafiind folosit), ambele cuvinte fiind moștenite din cuvântul proto-slav(ic) *perpelъ, „prepeliță”.

          Cuvântul proto-slavic a fost comparat de lingviști cu lituanienele рíераlа, pùtpelė „prepeliță”, letonul paipala, „prepeliță”, vechiul prusac penpalo, „prepeliță”, latinescul pāpiliō, „fluture, molie”, vechiul englez fīfealde, „fluture” și vechiul germanic fîfaltra, „fluture”.

          Mihai Vinereanu scrie despre prepeliță: «prepeliță (ar. prepeliță) - pitpalac (Coturnix communis). V.sl. prepeli „potârniche” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 289; Ciorănescu, 6791); cf. scr. prepelica „prepeliță”. Etimonul vechi slav nu este atestat (cf. Djačenko). Forma nu are răspândire în limbile slave, astfel scr. prepelica pare a fi de origine română. Totuși, forme similare există în lituaniană și albaneză, forme de origine onomatopeică; cf. lituan. pĕpala, putpela, alb. potpoloshke, forme apropiate de rom. pitpalac. Rom. prepeliță este, de asemenea, de natură onomatopeică ca și rom. pitpalac. Derivat prepelicar „câine de vânătoare”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

Prepeliță (Coturnix coturnix)

 

 

          În diferite limbi prepeliței îi corespund cuvintele:

 

֎ am1 ceon1 - 鵪鶉／鹌鹑 în chineză cantoneză, ānchún - 鵪鶉 în chineză, ānchún sau ānchun - 鵪鶉／鹌鹑 în chineză mandarină;

֎ baṭer - बटेर în hindusă, baṭerā - ਬਟੇਰਾ în punjabi, bota - বটা în assameză, boṭera - বটেরা bengaleză;

֎ bedana în uzbecă, bödene - бөдене în cazahă, bödn - бөдн în calmucă, bödnö - бөднө în mongolă, bodune - بودۇنە în uigură, boьdene - боьдене în nogaï, büdänä - бүдәнә în tătară, bùz̦a̋na̋ - бүҙәнә în bașchiră;

֎ beech' în maya yucatecă;

֎ belderčin - بلدرچین‎ în persană, bildirçin în azeră, bıldırcın - بلدرجین în turcă otomană, bıldırcın în turcă, bıtbıldıq - бытбылдыҡ în bașchiră și în tătară;

֎ bukfuruk în vilamoviană;

֎ caia în ladino, caille (din vechiul francez quaille, din latinescul târziu quaccola, „prepeliță”), caille des blés în franceză, calha în occitană, câille în angevin, cuaie în friuliană, cuaja în venetă, cualla în sardă, cwaye în valonă, koailh în bretonă;

֎ catla în provensală;

֎ chim cút în vietnameză;

֎ chinzirí în chichewa;

֎ codorna, codorniz în portugheză, codorniz în spaniolă, cogorniz în asturiană, coturnice în interlingua, Coturnix (wikispecii), Excalfactoria (wikispecii), Anurophasis (wikispecii) în convenții internaționale, coturnix în latină;

֎ č̣q̇ori - ჭყორი mingreliană;

֎ díłdánii în navajo;

֎ doresolsimi, d'oresolsimi în solrésol;

֎ drenjë în albaneză (inițial „doe”, din proto-albanezul *dranjā, femininul lui *drani, „cerb”, de unde modernul dre);

֎ dropya în țigănească;

֎ fürj în maghiară (incertă, poate o onomatopee care imită sunetul păsării);

֎ galeper în bască;

֎ gearg în irlandeză, gearradh gort în galică scoțiană;

֎ goaktil în sami de nord;

֎ grà-taa, krà-taa - นกกระทา în thai;

֎ guàgliulu în sardă;

֎ guatlla, guàtlera în catalană;

֎ guque - ᎫᏇ în cherokee;

Fürj

 

֎ hashbidí în apașă de vest;

֎ hewêrde în kurdă;

֎ hȕolóna în taos;

֎ jor - ёр în erzya;

֎ kakaicu în o'odham;

֎ karek în zazaki;

֎ kāṭa - കാട în malaialam, kāṭai - காடை în tamilă;

֎ katurnis în kabuverdianu;

֎ kauju piṭṭa - కౌజు పిట్ట în telugu;

֎ kēlū în hawaiiană;

֎ koreke, tāreke, koitāreke, whēwhī în maori;

֎ kornhæna în islandeză;

֎ kotur în volapük, koturno în esperanto;

֎ kōẇel - কোয়েল în bengaleză;

֎ křepelka în cehă;

֎ kwakke în flamandă occidentală, kwartel în afrikaans și în frízonă, kwartel, kwakkel în neerlandeză, kwattel în limburgheză;

֎ leqʼ - лекъ în cecenă;

֎ lor - լոր în armeană;

֎ mc̣q̇eri - მწყერი în gruzină;

֎ mechuragi - 메추라기 în coreană;

֎ ngum: - ငုံး în birmaneză;

֎ nitca în kotava;

֎ noog în hmong blanc;

֎ ortigometra în latină, ortigometre în franceză veche;

֎ ortuki - ορτύκι în greacă, órtux - ὄρτυξ în greacă antică, ortýkin - ορτύκιν în greacă pontică, oťriǩe - ოტრიკე (din grecescul pontic ortýkin - ορτύκιν) în laz (limbă kartveliană din Turcia și Gruzia caucazienă, înrudită cu gruzina, mingreliana și svan);

֎ paipala în letonă;

֎ parpayar, parpagayera în asturiană, paspallás în galiciană, paśpula în sorabă de jos, paśpulka în sorabă de jos, pocpula în sorabă de jos și în sorabă de sus;

֎ pâdpâdâk - пъдпъдък în bulgară, podpodík, podpodíca în slovenă, pitpalac în română (de origine imitativă, după sunetul păsării);

Pâdpâdâk - пъдпъдък (prepeliță)

 

֎ perapelka - перапелка în bielorusă, perepel - перепел, perepjolka - перепёлка în rusă, perepel - перепел, perepilka - перепілка în ucraineană (din proto-slavicul *perpelъ, „prepeliță”);

֎ pippus în feroeză;

֎ potpološka - потполошка în macedoneană;

֎ prepelica - препелица în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, prepelica în bosniacă, croată, slovacă și slovenă, prepeliță în română și în aromână, přepjerka în sorabă de sus, przepiórka în poloneză;

֎ pugo în waray-waray, pugo, kutipaw (pui), tiktiko (mascul) în tagalogă, pugu în kapampangan;

֎ put̬ene - путене în ciuvașă;

֎ putpelė în lituaniană;

֎ puyuh în indoneziană și în malai;

֎ qitbarûd în kurdă;

֎ quacra în romanșă;

֎ quagghia în siciliană, quaglia în italiană și în corsicană, quaiglia în romanșă, quail (din medievalele engleze quayle, quaile, quaille, din anglo-normandul quaille, din latinescul târziu quaccola, „prepeliță”, de fapt „prostituată”, numită așa deoarece prepelița era o pasăre foarte iubăreață) în engleză, quaja în lombardă, qualia în interlingua, qualio în ido (toate din latinescul târziu quaccola);

֎ rhinc în galeză;

C uvântul prepeliță în câteva limbi

 

֎ sá̄kani în ohlone de nord;

֎ salwā - سَلْوَى în arabă, salwa în ngazidja comoriană;

֎ sɑɑt kruəc - សត្វក្រួច în kmeră;

֎ semman - سمان în arabă egipteană, súmman - سمان în arabă sud-levantină, summiena (din arabă) în malteză;

֎ shkurtë, shkurtëz în albaneză;

֎ slav - שליו în ebraică;

֎ sofliar, soflieir în galeză;

֎ šq̇äžû - შყა̈ჟუ̂, šq̇ežû - შყეჟუ̂ în svan;

֎ tameryust în chaoui;

֎ tazaršrešt în tarifit;

֎ titirlic (regional) în română;

֎ tombo în swahili;

֎ ubë în waigali;

֎ uřë́ în kamkata-viri;

֎ vagtel în daneză, vaktel în norvegiană și în suedeză, vaktil în feroeză, Wachtel (din medievalele germanice wachtel, wahtel, din vechile germanice wahtala, wahtila, din proto-vest-germanicul *hwahtlā, „prepeliță”) în germană, wahtala în germană veche, Wuechtel în luxemburgheză;

֎ vak - ꨥꩀ în cham de est;

֎ vartak - वर्तक în hindusă, vartij - ورتیج în persană, vartikā - वर्तिका, vartīra - वर्तीर în sanscrită;

֎ vãštaka în lituaniană;

֎ viiriäinen în finlandeză (din viiru, „dâră, zgârietură”, +‎ -iäinen, sufix);

֎ vošm - وشم în persană;

֎ vutt, poldvutt în estonă;

֎ wærcc - уӕрцц în osetă;

֎ xrìcchibi, trepotès, cricchibì în sardă;

֎ yoaroppauzura - ヨアロッパウズラ în japoneză;

֎ zolin în nahuatl clasic;

֎ کویل în paștună;

֎ 鶉, うどぅる în yonaguni.

 

 

 

          Prepelița în viață și în lume

 

          Moto: „Unii spun cu precădere:/ C-ar fi bărbătuşul berzei,/ Însă altu-i de părere:/ - «Păsărica stewardezei»!” (Ce pasăre zboară mai sus?, de Dimitrie Radu, din Trei decenii de epigramă, 1999)

 

          Puteți afla destule informații din două vechi encilopedii cu un simplu clic pe „Quail", în Encyclopædia Britannica (ediția a XI-a), din 1911, dar și pe „Quail", în New International Encyclopedia, 1905. Puteți să optați pentru (https://en.wikipedia.org/wiki/Quail) wikipedia în limba engleză sau pentru (https://fr.wikipedia.org/wiki/Caille) „caille” în limba franceză.

          Veți descoperi că prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galinaceelor, subfamilia Perdicinae, de circa 15-18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate. Este un vânat apreciat pentru carnea gustoasă. Prepelițele se hrănesc cu semințele plantelor, insecte și uneori cu animale mici.

          O varietate domestică (prepelița japoneză, în engleză Japanese quail, Coturnix japonica) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică (vezi la final)

Prepeliță (Coturnix coturnix)

 

          Creșterea prepelițelor la domiciliu este considerată o afacere necomplicată și profitabilă, cu propriile caracteristici, care trebuie luate în considerare înainte de a începe activitatea. Cunoscătorii numesc creșterea prepelițelor coturnicultură, termen derivat din genul Coturnix (în franceză coturniculture). Nu este scopul nostru de a dezvolta în amănunt creșterea prepelițelor, noi fiind doar cu lingvistica și degustarea.

          Cuvântul prepeliță descrie multe specii de păsări sălbatice sau domestice. Tipuri ale acestor păsări, de pe toate continentele, le găsiți la două adrese www (https://en.wikipedia.org/wiki/Quail în engleză și https://fr.wikipedia.org/wiki/Caille în franceză. Găsiți destule informații.

 

 

 

 

          Prepelița în expresii

 

          Moto: „Din zborul ce l-a intuit/ Brâncuşi, cu dalta şi cu dorul,/ Doar Nadia l-a împlinit,/ Având drept aripi... Tricolorul.” (Madrigal Nadiei Comăneci, «Pasărea măiastră» a gimnasticii româneşti, de Gheorghe Popescu-Ger, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

          Românii au creat expresii cu prepelița. Familiar, se spune de exemplu „a se înțelege ca gâsca cu prepelița” despre două entități care nu se înțeleg deloc, de exemplu organizațiile PNL și PSD în multe localități și asta se va demonstra la alegerile locale din iunie și în campania electorală ce va urma.

          „A căuta coada prepeliței” înseamnă a căuta un lucru inexistent, a căuta în zadar. Aici ne gândim la cel ce caută disperat funcția de secretar-general la NATO. Este vorba de golfistul excursionist care se vrea „șef” peste toate armatele NATO, deși în armată zicea că a învățat „pas cu pas” doar să coasă nasturii la veston.

„Șef” la NATO, pas cu pas?

          Datorită și lui în România nu se mai fabrică nici pulberi pentru muniție, din care face parte și renumitul „praf de pușcă”. Importăm din Serbia. Construim o fabrică cu nemții, că veni cancelarul socialist... TVR critică pe Ceaușescu că vindea armamant. Dar aveam o industrie de apărare, pe care o desființarăm la ordin. Știm al cui! Un coleg i-a pus președintelui câteva întrebări, administrația a înregistrat scrisoarea ca petiție și i-a răspuns în scris, dar în dodii (vezi la https://in-cuiul-catarii.info/2024/03/26/raspunsul-domnului-presedinte-iohannis-20591), dar mai bine citiți pe blogul „În cuiul cătării” al col. (r.) Neacșu Marin, să vedeți dacă merită să fie șef peste NATO...

          Coada prepeliței așteaptă! „A prins prepelița de coadă” se spune despre un om beat. Regional, „a căuta coada prepeliței” înseamnă a căuta un lucru inexistent, precum caută unii candidați locuri prin UE de (n)europarlamentari, precum cei cei lansați de popa Gâdea de la CNN, adică de Voiculescu (Ciuvică?).

          În română mai întâlnim „vânătoare de prepelițe”, la câteva din ele participând și eu cu gonacii, vânători fiind tata, șeful lui de la ocolul silvic și vecinul nostru de peste drum, inginerul Mazilu, plus profesorul meu de rusă din gimnaziu, Nehârneac, că profesor de română fiind, a învățat repede rusa în cinci ani de prizonierat, că a refuzat înscrierea în cele două divizii de voluntari români. Așa că fu pus la tăiat păduri prin Siberia! Cel mai bun tot tata era! Vânatul se împărțea în mod egal.

          La vănătoare aveam grija și a „prepelicarului” Apostol al ingimerului Mazilu, nu prea știu de ce a dat acest nume câinelui de vânătoare de talie mare, cu urechile lăsate în jos, folosit mai ales pentru pentru vânatul mic. I se mai spune și brac (despre câini la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-caine). Fiind vecini, când stăpânul nu-l lua cu el, câinele era cu mine pe coclauri.

          Englezii, cu al lor quail, au creat cuvinte compouse, precum buttonquail sau button-quail ( „prepeliţă buton”, genul Turnix), California quail („prepeliță de California”), common quail („prepeliță comună”), dying quail („prepeliță pe moarte”, în SUA, la baseball, idiomatic, o minge lovită slab care cade în fața jucătorilor”), Gambel's quail (prepeliță din America de Nord, Callipepla gambelii), mountain quail („prepeliță de munte”, în America de Nord), quailer („vânător de prepelițe”), Quailgate (SUA, informal, controversa din 2006 privind împușcarea accidentală a lui Harry Whittington, avocat în vârstă de 78 de ani din Texas, de către vicepreședintele SUA Dick Cheney, în timp ce participa la o vânătoare de prepelițe într-o fermă din Riviera, Texas).

Șoim „prepelicar” (quail hawk, Noua Zeelandă)

 

 

          Mai există quail hawk („șoim prepelicar”, șoimul din Noua Zeelandă, Falco novaeseelandiae), quail-pipe sau quail pipe („pipă de prepeliță”, argou, „limba unei femei”), stubble quail („prepeliță de miriște”. În Australia, Coturnix pectoralis), valley quail („prepelita de luncă”, prepeliță de Calfornia), wood quail („prepeliță de pădure”) și multe alte zeci.

Wood quail („prepelița de pădure”)

 

          Francezii folosesc cuvântul caille din secolul al XII-lea (vezi „caille”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012). Veți întâlni în Franța expresia peiorativă Caille coiffée (învechită), pentru femeie ușoară, prostituată. A fost folosită chiar de Alphonse Daudet: „Vorbește-mi despre prinții muntenegreni care ridică cu agilitate curvele.” Parlez-moi des princes monténégrins pour lever lestement la caille (A. Daudet, Tartarin de Tarascon,1872, p. 89).

          Mai folosesc caille des blés („prepeliță de porumb”), dar atenție caiile are și alte semnificații: alint, pentru sexul frumos, „prepelița mea mică” (ma petite caille), în Elveția chiar pentru excremente, „pe pervaz e găinaț de vrăbii” (il y a des cailles de moineau sur le rebord de la fenêtre) sau ca argou pentru bani - „au înțeles că banii nu înseamnă nimic fără timp” (argot, ils ont compris qu'la caille, c'était rien sans l'time). Doar jocuri de cuvinte!

Une caille des blés („prepeliță de porumb”)

 

          Nemții folosesc Wachtel, existând și dialectalele Wuechtel în luxemburgheză, Böckteröck în Kölsch (în Bavaria și Austria), Badriesli, Badderriesel, Badderies și Badderieselche în germană de Pensilvania (Pennsylvaniadeutsch).

Pentru o bună documentare în germană urmăriți cu un simplu clic: „Wachtel“ în Wikipedia; Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch. 16 Bände in 32 Teilbänden. Leipzig 1854–1961 „Wachtel“; Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache „Wachtel“ sau Uni Leipzig: Wortschatz-Portal „Wachtel”. Succes!

          Rușii au perepjolka – перепёлка, pentru mascul folosind pereppjolek - перепeлeк. Îi lăsăm în pace, că ei contribuie și la dispariția vânatului prin estul Ucrainei.

 

 

 

 

          Prepelița în (c)arte

 

          Moto: „Chiar de scrii câte-o prostie,/ Nu te crede nătărău;/ Este o dovadă vie/ Că gândești cu capul tău.” (Unui autor, de Ion Diviza)

 

 

          Despre prepelițe s-a scris din cele mai vechi timpuri. În Biblie (Vechiul Testament), în Exodul 16:13 scrie: „Seara, au venit prepelițe și au acoperit tabăra; iar dimineața era un strat de rouă în jurul taberei”. Ca să fie egalitate, și în Coran scrie: „O, copiii lui Israel, cu siguranță v-am eliberat de vrăjmașul vostru și v-am dat o întâlnire pe partea dreaptă a Muntelui (Sinai). Și am trimis la voi mană și prepelițe.” (Coran sura 20, versetul 80).

Sau „Și v-am umbrit cu umbra unui nor și am coborât la voi mană și prepelițe: «– Mâncați din desfătările pe care vi le-am oferit!» „Și ei nu Ne-au nedreptățit, ci ei (fiii lui Israel) s-au nedreptățit pe ei înșiși”. (Coran sura 2, versetul 57).

          Românii au scris despre prepelițe. Galaction amintește expresia descrisă și de noi („Jupân Traicule, ne înțelegem ca gâsca cu prepelița.”). Negruzzi scria despre unul din eroii săi că e „vânător de iepuri și de prepelițe”.

Scriitorii englezi au scris despre prepelița lor (quail). Despre mica pasăre, în 1954, în Wildlife Review, numerele 75-83, se scria: „Prepelițele au nevoie de puțină apă, așa că nu are rost să puneți un vas cu apă dacă există apă permanentă în raza de deplasare.” (Quail require little water, so there is no point to putting in a guzzler if there is any permanent water within travel range. [1954, Wildlife Review, numbers 75-83, page 44]).

          Cum și englezii numeau prostituatele prepelițe, pe la circa 1602, William Shakespeare, în Istoria faimoasă a lui Troylus și Cressida, publicată în 1609, în actul V, scena 1, scria: „Agamemnon al ei, e un tip cinstit și destul de îndrăgit și care iubește prepelițele (prostituatele), dar el nare atât de multă minte cât ceara din urechi, […].” (Her's Agamemnon, an honeſt fellow inough and one that loues quailes, but hee has not ſo much braine as eare-wax, […] [c. 1602, William Shakespeare, The Famous Historie of Troylus and Cresseid. Excellently Expressing the Beginning of their Loues, with the Conceited Wooing of Pandarus, Prince of Licia‎[2], London: Imprinted by G[eorge] Eld for R[ichard] Bonian and H[enry] Walley, and are to be sold at the spred Eagle in Paules Church-yeard, ouer against the great North doore, published 1609, →OCLC, act V, scene 1]).

          Scriitorii francezi scriu de prepelița lor (caille). Théophile Gautier, în Călătorie în Spania, scria în 1859: „Avem și ciudata pasiune pentru prepelițe pe care le ținem în coșuri de răchită cu șipci și care ciripesc plăcut cu cip-pipp-pip, nesfârșitul lor strigăt ca cel al greierilor. După cum spune Bilboquet, cei cărora le place această notă «la» repetată trebuie să fie fericiți.” (L’on a aussi la bizarre passion des cailles que l’on garde dans des paniers d’osier à claire-voie, et qui varient agréablement par leur sempiternel piou-piou-piou le cri-cri des grillons. Comme dit Bilboquet, ceux qui aiment cette note-là doivent être contents. [Théophile Gautier, Voyage en Espagne, Charpentier, 1859]).

Обыкновенная перепёлка (prepeliță comună)

 

          Scriitorii ruși au scris despre prepeliță (perepel – перепел m, perepjolka – перепёлка f). A. K. Tolstoi, în Sadko, în poezia «Se așează cu regele apei Sadko...», scria: „Nu mă plictisi cu averea ta;// Toate aceste luxuri și fericirea// Le-aș da pentru strigătul prepeliței în secară,// Pentru scârțâitul unei căruțe din Novgorod!” (Богатством своим ты меня не держи; // Все роскоши эти и неги // Я б отдал за крик перепелки во ржи, // За скрып новгородской телеги! [А. К. Толстой, «Садко („Сидит у царя водяного Садко…“)», 1871.11-1872.03 гг]).

          Kataev scria în romanul Rodion Jukov în (1925: „Prepelițele țâșnesc prin miriște, aerul curge leneș în jurul orizontului, iar în curentul său fierbinte plutesc, legănându-se ca niște sfere sticloase, smocuri de iarbă, cosită de pe morminte, căpițe de fân și pelin crescând pe margini.” (Перепёлки шныряют по жнивью, воздух лениво обтекает горизонт, и в его горячем течении плывут, колеблясь стеклянной зыбью, стебли трав, обкошенные могилы, копны и полынь, растущая на межах. [В. П. Катаев, «Родион Жуков», 1925]). Mulțumesc, Igor!

 

 

 

 

          Prepelița în onomastică

 

          Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)

 

          Numele de Prepeliță trebuia atribuit unor locuri (toponime) sau chiar unor oameni, poate întâi ca poreclă, apoi ca nume de familie. Așa, de exemplu, la englezi a apărut Quail, dintr-o formă în manx a lui McPhail, dar și un nume englezesc de la pasărea prepeliță (From a Manx form of McPhail, also an English nickname from the quail bird). Este și nume de familie din galica scoțiană (a surname from Scottish Gaelic).

Jane, Louise, Danielle și Beth Prepeliță vă salută!

 

Comuna Caille, în Alpes-Maritimes

 

          Prepelița franceză (caille), a devenit și nume de loc (toponim), dar și nume de familie. Așa există Caille, în Alpes-Maritimes, o comună în sud-estul Franței, Caille Island, o mică insulă între Grenada și Carriacou în Grenadines, Allonzier-la-Caille, o comună în departmentul Haute-Savoie în sud-estul Franței, Boissy-aux-Cailles, o comună în departmentul Seine-et-Marne în regiunea Île-de-France, Butte-aux-Cailles, în sud-estul Parisului, în al XIII-lea arondisment, dar chiar și La Caille, numele unui crater lunar.

          Francezii au și multe personalități cu nume de familie Prepeliță [Honoré Caille du Fourny (1630-1713), genealogist francez, Juan Cailles (1871-1951), commandant francez în Filipine, Niall Caille (mort în 1846), rege al Irlandei, Nicolas-Louis de Lacaille (1713-1762), astronom francez ș.a.].

Stephanie, Charlotte și Morgane Prepeliță vă salută!

 

          Și Wachtel, prepelița germană, a devenit nume de familie chiar și la englezi, fiind „exportat” și în America. După recensământul din 2010 din SUA (United States Census), Wachtel este cel de al 14.636-lea cel mai cunoscut nume din SUA, atribuit la 2033 de persoane, în majotritate albilor (95.33%) [vezi Hanks, Patrick, editor (2003), „Wachtel”, ]n Dictionary of American Family Names, volume 3, New York City: Oxford University Press, →ISBN]. Thanks, Amiral Bill!

Până și evreii așkenazi au împrumutat nume din germanicul Wachtel sau din vakhtl, „ciocănitoare” în idiș, și el împrumutat din germană. Și în rețelele de socializare numele de familie Waghtel este prezent.

Anamaria, Andrea, Denise și Ronny Prepeliță vă salută!

 

          Ca să nu se supere prietenii mei bulgari de la sud, să încercăm și cu prepelița lor (pâdpâdâk - пъдпъдък), un termen derivat dintr-o onomatopee, strigătul prepeliței, cam ca al nostru pitpalac.

Bulgarii Lăki, Danko, Vase și Gheorghi vă salută!

 

          Așa putem proceda pentru Prepeliță și Pitpalac la români și vom găsi asemenea nume de familie. Avem succes! Poate îl depistați și pe fotbalistul Andrei Prepeliță (n. 1985), care a evoluat la clubul FC Steaua București, care poate-poate câștiga campionatul în acest an, dacă Gigi se abține a face comentarii care să ducă la depunctare...

Alde Prepeliță și Pitpalac vă salută!

 

          Există și un toponim (nume de loc, ocoliți nefericitul cuvânt „locație”), mai precis oiconim (nume de localitate) românesc, satul Prepelița, reședința comunei cu același nume, din raionul Sîngerei, Republica Moldova. La recensământul din 2004 comuna avea 3.927 locuitori, la recensământul din 2014 avea 3.372 locuitori. Pleacă și de la ei, ori la noi, ori în vest... 

 

 

 

Prepelița în gastronomie

 

Moto: „În literatură,/ Când vorbim de burtă,/ Eu sunt prăjitură,/ Păstorel e turtă.” (Gastronomică, de George Topîrceanu)

 

          În mod obișnuit, mulți oameni ar consuma carne și ouă de prepeliță, dar de unde să le iei, că „se bagă” rar... Pe cele sălbatice le vânează pe la noi italienii. În socialismul ăla hulit era în București un magazin cu trofee vânătorești pe lângă Piața Amzei, dar acum, canci!Deși are un corp mic, unii oameni sunt foarte interesați de carnea de prepeliță și, de fapt, există multe beneficii pentru sănătate ce vin cu consumul de carne de prepeliță.

          Carnea de prepeliță este o sursă naturală bogată de nutrienți, vitamine și minerale. Specialiștii scriu și ce nutrienți conține o cantitate de 100 g de carne crudă de prepeliță, dar care se modifică în procesul de gătit (proteine 21,8 g, grăsimi 4,5 g, acizi grasi Omega-3 50 mg, acizi grași Omega-6 930 mg, vitamina A 57 IU, vitamina C 7,2 mg, tiamina 0,3 mg, riboflavina 0,3 mg, niacina 8,2 mg, vitamina B6 0,5 mg, folat 7 mcg, plus minerale). Dar astea-s amănunte pentru nutriționiști (100 g dau 134 kcal).

          Consumul de carne de prepeliță ar avea beneficii, precum: protejează și ajută la menținerea sănătoasă a pielii; vitamina E din carnea de prepeliță poate preveni îmbătrânirea timpurie, fiind utilă și pentru regenerarea pielii; fosforul și calciul din carne ajută la fortifierea sistemului osos, prevenind osteoporoza; ajută în problemele sistemului respirator etc. Dar de unde să procuri prepelițe? „Bagă” rareori la Liedl...

          Bucătarii, fiecare fiind acum șef („chef”), ne dau indicații cum să gătim preprelițele, noi găsind: „Prepelițe pe pat de legume, la cuptor” (Poftă bună cu Gina Bradea); „Prepelițe la cuptor cu unt aromat” (Lucians); „Prepelițe la cuptor cu cartofi si sos de usturoi copt” (Micu Emilia) etc. Cineva se laudă cu „Cea mai fină și suculentă prepeliță la cuptor” (Gătim Cu Suflet).

6 minute și 33 de secunde

Prepelițe la cuptor cu cartofi și sos de usturoi

 

          Puteți consuma și ouă de prepeliță, acestea fiind bogate în colesterol bun, adică HDL. Se spune că prin acest consum de ouă se îmbunătățește vederea, se asigură necesarul de vitamină A al organismului, se previn și se ameliorează alergiile etc.

Ouă de prepeliță

          În ciuda dimensiunilor reduse în comparație cu oul de găină, cel de prepeliță are câteva avantaje în plus. Un ou de prepeliță are un aport de 13% de proteine, în timp ce oul de găină are numai 11%. Cantitatea de vitamină B care se regăsește în micul ou de prepeliță este de 23% din doza zilnică recomandată, iar cea din oul de găină este de 14%.

          Oul de prepeliță conține fier și potasiu de 5 ori mai mult decât cel de găină. Oul de prepeliță conține numai colesterol HDL, adică acel colesterol bun. Spre deosebire de oul de găină care trebuie neapărat preparat termic pentru a evita riscul de infecție cu salmonella, oul de prepeliță poate fi consumat și crud, întrucât temperatura corporală a prepeliței împiedică apariția acestei bacterii.           În plus, lizozimul care se regăsește în acest ou ucide bacteriile. Corect, dar nu mereu se găsesc ouă de prepeliță domestică!

          Iubitori sau nu de prepelițe sau de ouă de prepeliță, să fiți iubiți, cuiva, cumva, undeva, cândva!

          Articolul online este și la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prepelita-1

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prepelita-2

          Articolul în format pdf (salvați, citiți, distribuiți):

https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/12425254873?profile=original

NC