Jocuri de cuvinte - moară

Jocuri de cuvinte – moară

Geografie lingvistică

       Moara

       Moto: „Orice om trage apa la moara sa.” (proverb românesc)

Scriind noi despre grâu, făină și pâine, aliment (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html), nu puteam ocoli moara, prezentă la noi peste tot, în natură, în folclor, în pictură, în literatură, în muzică și în alte cele. Aflăm noi din dicționare, ceea ce știam din viață, că moara e o instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor, dar și o clădire, construcție prevăzută cu asemenea instalații. Am scris și despre apă, râuri și vânt, ploaie.

Moară de apă

La noi provine din latinescul „mola”, „făină măcinată”, acesta din proto-italicul mola, din proto-indo-europeanul *melh₂-, „a mânca, a zdrobi”, cognat cu latinescul mollis, „moale, delicat”, grecescul antic múlē - μύλη, „moară de mână”. Vezi și englezescul maelstrom, „vârtej mare și violent”.

Mihai Vinereanu scrie despre moară: «moară (ar., mgl. moară) – 1. instalație pentru măcinatul cerealelor; 2. jocul de țintar. Lat. mola „moară” (Candrea-Densusianu, 1148; Tiktin; REW, 5641; Ciorănescu, 5371). Panromanic. PIE *mel-, (s)mel- „a zdrobi, a măcina”, mĜto- „zdrobire, strivire” (IEW, 716); cf. v.ir. melim (I, sg.) „a măcina”, cymr. malu, bret. malaf „a măcina”, got., v.g.s. malen, gr. aύλη „moară”, v.scand. Mjol „mălai”, arm. malem (I, sg.) „a zdrobi”, alb. mulli „moară”, bret. meil „moară”.

Lat. mola, precum și alte forme din diferite limbi IE pentru moară, provin de la acest radical; cf. n.g.s. Muhle, eng. mill (v. mălai, mămăligă, mei, meliță). Dată fiind larga răspândire în limbile indo-europene, este de presupus că o formă similară a existat și în traco-dacă. Der: morar, morărit, morăresc, morișcă etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

       În diferite limbi morii i se spune:

❁ ałacʿ – աղաց, ǰrałacʿ - ջրաղաց în armeană;

❁ arman - арман în ciuvașă;

❁ asiav. assav, ászav, ászáv, vasziáv, váiszáv în țigănească;

❁ aș - ئاش în kurdă, âs - آ -س în ‎persană, âsyâ – آسیا‎ în persană;

❁ bakaka în malgașă;

❁ bang-a - 방아 în coreeană;

❁ cakkayanta în pali, cakkī - चक्की în hindusă;

❁ c̣iskvili - წისქვილი în gruzină;

❁ cối xay în vietnameză;

❁ degirmen în tătară crimeană, değirmen în turcă (din vechiul turcic *tegir-, „a învârti, a întoarce”; compară cu tekerlek, „roată", dönmek, „a întoarce”, devirmek, „a răsturna"), degirmen în turcmenă, dəyirman în azeră, dïirmen - диірмен în cazahă, tegermän - тегермән în tătară, tegirmen - тегирмен în kârgâză, tegirmon, тегирмон în uzbecă, tirmän - тирмән în bașchiră;

❁ dzirnavas în letonă;

❁ errota în bască (din latinescul rota, „roată”, din proto-indo-europeanul *Hret-, „a învâr6i”);

❁ g`obo - гьобо în avară;

❁ g`аrаh`аlu - гьарахъалу în lakski;

gānuga - గానుగ în telugu;

❁ gilingan în tausug (din giling, „a se întoarce”, + an);

❁ glefasiko în kotava;

❁ gortsaran – գործարան în armeană (din vechiul armean gorcaran – գործարան, din gorc – գործ, „lucru”, + -aran - -արան, „instrument”);

❁ haraz în turcmenă;

❁ her - хьер în cecenă;

❁ jãtô - জাঁত în bengaleză;

❁ k°yroj - куырой în osetă;

❁ Kala - কল – în bengaleză;

❁ kara în sorabă de sus;

❁ kârxâne - کارخانه - în persană (din kâr – کار‎, „lucru, ocupație”, +‎ خان‎, „casă”), kisaran în indoneziană;

❁ kista în sorabă de sus;

❁ kvarn în suedeză, kvern în norvegiană (în final din vechiul norvegian kvern, din proto-germanicul *kwernō, din proto-indo-europeanul *gʷerewn-, „piatră de moară”);

❁ macinino în italiană (din macina, „măcinător, moară”, +‎ -ino, sufix diminutival);

❁ malējs în letonă;

❁ malom în maghiară (egy szláv *mulin szóból, vö. szlovák mlyn, din mulin, ditr-o limbă slavă, vezi slovacul mlyn);

❁ malūnas în lituaniană (din latinescul mulinum sau molinum, moderat apoi după verbul málti, „a măcina”);

❁ maṭḥana - مَطْحَنَة în arabă;

❁ mel'nitsa - мельница în rusă, melnica - мелница în bulgară și în macedoneană (din proto-slavicul *melьnica);

❁ melin în galeză;

❁ meul în afrikaans;

❁ Mëllech în luxemburgheză, Mihl în hunsrik, mihle în plodarisch, Milkh în germană, Möhl în germană de jos (niederdeutsch), Mühle în germană (din vechile germanice mulī, mulin);

❁ miălinsă - миэлиҥсэ în iakută;

❁ mil - מיל în idiș, mill în engleză și islandeză (din medievalele englezești mille, milne, din vechiul englezesc mylen, din proto-germanicul *mulīnō sau *mulīnaz, din latinescul târziu molinum sau molinus, din latinescul clasic mola);

❁ Mila - ਮਿਲ – în punjabi;

❁ mile în novială, milin, meilh în bretonă, millu, millo în sami de nord;

❁ miri în sranan;

❁ mitħna în malteză;

❁ mlin - млин în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, mlin în bosniacă, slovenă și croată, mlýn în cehă, młyn în poloneză, sorabă de jos și sorabă de sus, mlyn - млин în ucraineană, mlyn - млын în bielorusă, młin în cașubă (din proto-slavicul *mъlinъ, din vechiul german mulin, din latinescul molinum, din latinescul mola, „moară, piatră de moară”);

❁ moarã în aromână, moară în română;

❁ moenda, moinho în portugheză (din vechile porrtugheze moinno, moỹo, din latinescul târziu molīnum etc.);

❁ mòfāng - 磨坊, mójī - 磨機, 磨机, fěnsuìjī - 粉碎機, 粉碎机 în chineză;

❁ mòla în occitană, mola, molendinum în latină, mole, mûne în frizonă, molen în neerlandeză, molén în valonă, molí în catalană, molín în asturiană, molin în occitană (provensală), molin, mulin, mułin în valenciană, molina în papiamento, molino în interlingua și în spaniolă, molinu, mulinu în sardă, mölla în suedeză, mølle în daneză, neerlandeză și norvegiană, moulen în haitiană, moulin în engleză (în geologie), moulin în franceză, muelilo, muelejo în esperanto, muelilo, muelerio în ido, muileann în galica scoțiană și în irlandeză, muíño în galiciană, mül în volapük, múlē - μύλη în greeacă antică, mulìn în friuliană, mulin, mulegn în romanșă, mulino, mlino în italiană, mulinu în corsicană, mulinu, zintimulu, zintimul în sicíliană, mulli în albaneză, mûne în frizonă, mylly în finlandeză, mylna în norvegiană, mylna, mylla în feroeză, mylne în norvegiană nynorsk, mýlos – μύλος, alestikí michaní - αλεστική μηχανή în greacă;

❁ nine men's morris în engleză;

❁ osiyo - осиё, osiyob - осиёб în tadjică;

❁ penggilingan în indoneziană;

❁ pijankánikh, pijánlukh în tsolyáni;

❁ pisálo, pisalo în țigănească;

❁ rishög în suedeză;

❁ seifunjo - 製粉所 (せいふんじょ) în japoneză;

❁ sjav - сяв în țigănească (zona slavă);

❁ takhaná - טחנה în ebraică;

❁ ts’iskvilze - წისქვილზე - în gruzină;

❁ vakș - вакш în mari;

❁ ved`kev - ведькев în moksha și în erza;

❁ veski în estonă;

C uvântul „moară” în câteva limbi

❁ vetrenjača - ветрењача în sârbă și sârbo-croată;

❁ vuko - вуко în udmurtă;

❁ Wind- väderkvarn în suedeză;

❁ Wind- wětrnik în sorabă de sus;

❁ zãt - জাঁত în assameză.

       Moara în lume și în viață

    Moto: „Apa la moară vine de departe.” (proverb românesc)

Unii știu că o moară, inițial cu una sau mai multe pietre de moară, este o mașină de măcinat, în principal boabele de cereale recoltate, pentru a le transforma în făină mai mult sau mai puțin grosieră. Cuvântul mai desemnează, prin extensie sau prin analogie, orice instrument, mașină sau fenomen bazate pe principiul inițial al transformării energiei hidraulice (curs de apă, maree), animală sau eoliană în mișcare de rotație. Măcinarea s-a extins și la alte substanțe, de exemplu minerale.

Morile de apă din comuna Stâlpeni în 1950

Dacă moara inițială se baza la început pe energia omului și animalelor, apoi pe energia apei și a vântului, mai modern moara se bazează pe energia electrică, iar în viitor pe alte tipuri de energie. Nu facem o teorie a morii și morăritului.

În copilăria mea existau trei mori de apă, una în satul Livezeni, moara lui Rușcă, cel care locuia pe ulița mea, două în satul Stâlpeni, moara lui Vâlvoi și moara lui Mănescu, pe lângă care treceam zilnic spre școala gimnazială din Stâlpeni (1953-1955). Admiram toamna livada cu meri ionatani de lângă moara lui Mănescu.

Veneau la aceste mori, cu sacii cărați cu cârca, cu roaba, cu căruciorul sau cu căruța. Pentru măcinarea grâului sau porumbului se percepea un uium, în natură, ca făină sau mălai.

Dintre proprietari, doar Rușcă a fost trecut la categoria chiaburi prim 1950. Cum fiul lui Rușcă era colonel medic și șeful secției chirurgie a spitalului militar cerntral din București, bătrânul a fost „scos” de la chiaburi după ce fiul l-a operat pe Chivu Stoica.

Fiul medicului, Gicu, a fost un ratat, m-a invitat pe banii lui la mare în 1957, când eram în liceul militar, a fost exmatriculat din facultate, a fost scutit de stagiul militar, s-a retras la bunici la țară, doar pescuia și se distra, s-a luat de băutură și a sfârșit înecat într-o baltă de lângă Râul Târgului. Am mai scris despre el.

Cu timpul, datorită fluctuațiilor albiei râului, morile lui Rușcă și Vâlvoi au dispărut. Prin 1987 m-am dus cu mașina cu cumnatul Dan Ionescu cu un sac de porumb la moara lui Mănescu, care atunci devenise „moară electrică”. Mănescu dispăruse și el. Livada de lângă moară supraviețuia. Dar peste drum de moară apăruse în zăvoiul de arini o discotecă...

Cum noi ne rezumăm doar la lingvistică geografică, nu ne vom referi la istoricul morilor, apariția lor în diferite părți ale lumii, apariția și dezvoltarea aparatelor moderne colective și personale de măcinat. Găsiți destule informații în internet.

       Moara în expresii (pamflet)

       Moto: „Îi merge gura ca o moară hodorogită.” (proverb românesc)

Moara asta a pătruns și în destule expresii. „A-i merge (sau a-i umbla, a-i toca) (cuiva) gura ca o moară (hodorogită sau stricată, neferecată etc.)”, înseamnă a vorbi mult și inutil, precum în campaniile electorale de la alegeri că se indexează pensiile și cresc salariile.

Și când colo, apare ordonanța „trenulețul” cu lozinca „mai puneți-vă pofta-n cui”. Știți de unde vine cuvântul „trenuleț”? De la pontosul Ponta, criticat că dădea prea multe ordonanțe de urgență. Și a făcut un „tren” de ordonanțe, toate în una singură!

Ordonanța „trenulețul”

La orice moară se respecta strict ordinea sosirii și măcinării. „Ca la moară”, adică în ordinea sosirii, nu prea se respectă de politicieni. Legea salarizării nu s-a finalizat niciodată pentru salariați, ci doar prioritar pentru președinte, parlament, guvern, demnitari, prin ordonanța dată de pensatul Oprea, care, sanchi, a ținut trei zile locul cupriferului premier Ponta, controlat turcește la menisc.

La rând „ca la moară” au stat și Dragnea și Grindeanu la masa dată de Trump la inaugurarea trecutei președinții, plata fiind de 50.000 de dolari USA. Anul ăsta, la 20 ianuarie 2025, se mai stă „ca la moară”? Nu prea fură invitați. Dacă te autoinviți, stai afară la ecran contra 500 dolari USA sau mai aproape ca Ponta, Simion, Neamțu contra a 5.000 de dolari.

„A(-i) da (cuiva) apă la moară” înseamnă a-i crea cuiva o situație favorabilă, precum lui Kovesi la alegerea ca procuror-șef al UE, lui Jules Werner „pas cu pas” la prelungirea mandatului, generalului penelist Ciucă la gătirea unei saramure de pui la Dinescu la Cetate sau pentru publicarea cărții cu slujba necreștină.

„A-i veni (cuiva) apa la moară” înseamnă a se schimba împrejurările în favoarea cuiva, așa cum Ponta l-a sprijinit pe Grindeanu când i s-a oferit ca secretar general al guvernului format doar din prim-ministru sau lui Dragnea când i s-a permis tăierea de porci la SRI. „A-i lua (sau a-i tăia) (cuiva) apa de la moară” înseamnă, pe de o parte, a priva pe cineva de anumite avantaje de care s-a bucurat (de exemplu confiscarea prin justiție a două case din șase prin Sibiu), dar și a întrerupe pe cineva să facă ceva, de exemplu a nu-i permite lui Dragnea să mai taie porci la SRI. De interzicerea candidaturii lui Șoșoacă sau lui Călin încă nu mă pronunț. Poate de 1 aprilie.

„A mâna apa la moara sa” înseamnă a căuta să tragă singur toate foloasele (precum Traian la crearea „statului paralel”). „A-i umbla (cuiva) moara” înseamnă a-i merge bine, a-i merge toate din plin, precum lui Dinescu, plătit cu 15.000 de lei pe lună de TVR sau precum prietenia lui Klaus cu Dăncilă, Asta spre deosebire de „a-i sta (cuiva) moara”, care înseamnă a nu-i mai merge bine, a nu mai avea profituri, avantaje (prin luarea chiriilor pe două case confiscate).

„A ajunge de la moară la râșniță” înseamnă a ajunge rău, a decădea, a scăpăta (precum PNL-ul după unirea cu PD-L-ul și pierderea alegerilor prezidențiale). „A se bate (sau a se lupta) cu morile de vânt” înseamnă a întreprinde acțiuni inutile, ridicole, a se lupta cu dușmani ireali, că tot Nicușor a ieșit primar ș poate va ieși și președinte.

„Moară hodorogită sau stricată” sau „meliță” este organul ăla al vorbirii al persoanei care flecărește fără încetare, de exemplu gura candidaților de orice fel, poate și pentru critica bugetului ce tot întârzie, tergiversat și de cuplarea la el de către acarii Cio, Bolo și Hun a „trenulețului”. Aiștia joacă cu noi jocul ăla, țintar, numit și „moară”. Sau chiar „alba-neagra”.

Englezii au mill pentru moară, dar în zona britanică mai există moulin în engleză (în geologie), luat de la francezi, muileann în galica scoțiană și în irlandeză, nine men's morris (un joc de poker) în engleză etc.

Cu mill englezii numesc: moara de măcinat cereale; clădirea morii; storcătorul de fructe; o mașină pentru șlefuit și lustruit; o mașină de frezat pentru prelucrarea metalului solid, lemnului sau plasticului; striațiunile pe o suprafață pentru a freza ceva, cum ar fi o monedă sau un șurub; o fabrică de producție de hârtie, oțel, textile etc.; o clădire care adăpostește o astfel de fabrică; locul de desfășurare a activității care cuprinde astfel de clădiri și terenurile acestora.

Cofee-mils (râșnițe de cafea)

Stați, că nu s-a terminast. Mai înseamnă: (informal) un motor; (informal) un meci de box; o rolă din oțel întărit cu un design în relief, utilizată pentru imprimarea unei copii inversate a desenului într-un metal mai moale, cum ar fi cuprul; (în minerit) săpătură în rocă, transversală față de galerie, din care se obține material pentru umplere; (tot în minerit) pasaj subteran prin care se aruncă minereu; (istoric) o bandă de alergare a închisorii; (argou militar al celui de-al doilea război mondial) moară de trupuri umane; (argou CB radio) o mașină de scris folosită pentru a transcrie mesajele primite. Te doare capul!

Din mill au derivat: born in a mill (născut într-o moară, unul care vorbește tare); cat mill (unde se împerechează pisicile); coffee-mill sau coffee mill (râșniță de cafea); diploma mill (fabrică de diplome); very miller draws water to his own mill (fiecare morar duce apa la moara sa); flourmill sau flour mill (moară de făină); go through the mill (a trece prin moară, a avea experiență); miller (morar); mill dam (barajul morii); millstone sau mill-stone (piatră de moară); mill tail (coadă la moară); mill rate (uium); mill wheel sau millwheel (roata morii); no mill, no meal (fără moară canci haleală, nu muncești, nu mănânci); oil mill (fabrică de ulei); wind mill (moară de vânt); paper mill (fabrică de hârtie) etc.

Wind mills (mori de vânt)

Trecem Canalul Mânecii și intrăm în UE! Francezii au moulin pentru moară, dar în Hexagon mai există milin, meilh în bretonă, mòla, molin în occitană (provensală), mulinu în corsicană, molén la vecinii valoni etc.

Armoiries avec un moulin (stemă cu o moară)

Și moulin are vreo 12 semnificații, dar nu le mai amintim. Din moulin au derivat, de exemplu, cuvinte și expresii: apporter de l’eau à son moulin (a-și da apă la moară); être au four et au moulin (la rând ca la moară); faire farine à son moulin (a-și obține făina la moara sa; numai prin efort propriu); faire venir l’eau au moulin (a-și crea favoruri); moulin à blé (moară pentru grâu); moulin à café (râșniță de cafea); moulin à eau (moară de apă); moulin à farine (moară de făină); moulin à huile (fabrică de ulei); moulin à paroles (vorbăreţ); moulin à vent (moară de vânt); moulin à viande (mașină de tocat carne); moulin hydraulique (moară de apă); mouliner (a măcina); se battre contre les moulins à vent (a se bate cu morile de nt) etc.

Germanii au Mühle pentru moară, dar în lumea germanică mai există Mëllech în luxemburgheză, Mihl în hunsrik, mihle în plodarisch, Möhl în germană de jos (niederdeutsch) etc. Prin Mühle nemții denumesc: moara; clădirea morii; râșnița (unealta sau aparatul de măcinat); (jocuri de societate) nine men's morris; (derogatoriu) vehicul vechi, rablă.

Doritorii de inedit pot consulta prin clic: „Mühle” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Mühle” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig, 1854–1961; „Mühle” în Duden online; „Mühle” în Wikipedia în germană.

Cuvinte compuse cu Mühle sunt neroase, de exemplu: Getreidemühle (moară de cereale); Gewürzmühle (râșniță de mirodenii); Hammermühle (moară cu ciocănele); Handmühle (râșniță de mână); Kaffeemühle (râșniță de cafea); Papiermühle (fabrică de hârtie); Pfeffermühle (râșniță de piper); Sägemühle (gater); Salzmühle (râșniță de sare); Wassermühle (moară de apă); Windmühle (moară de vânt) etc.

Wassermühlen (mori de apă)

Am ajuns la cei ocupați cu operația de denazificare a Ucrainei. Rușii au mel'nița - мельница pentru moară, melnița – мелница existând și în macedoneană și bulgară.

Vodianaia mel'nița - водяная мельница (moară de apă)

Din familia de cuvinte a lui mel'nița – мельница fac parte formele diminutivale mel'nicika мельничка, melenka – меленка, substantivele mel'nik – мельник, „morar”, mel'niciha – мельничиха, „morăriță”, adjectivele mel'nikov – мельников, „de morărit, morăresc”, mel'nicii – мельничий, „de moară”, mel'nițkii – мельницкий „de moară” etc.

De la mel'nița - мельница au derivat cuvintele compuse și expresiile: барабанная мельница (moară cu tambur); борьба с ветряными мельницами (luptă cu morile de vânt); ветряная мельница (moară de vânt); водяная мельница (moară de apă); кофейная мельница (râșniță de cafea); молотковая мельница (moară cu ciocănele); паровая мельница (moară cu abur); ручная мельница (râșniță manuală); сражаться с ветряными мельницами (a se lupta cu morile de vânt); шаровая мельница (moară cu bile) etc.

       Moara în (c)arte

       Moto: „Moara, fără apă, nu macină boabe.” (proverb românesc)

Scriitorii rojmâni au pomenit de moară, precum Sadoveanu de moara de apă („Ajunse la moara de scânduri negre, așezată pe tărași voinici, zguduită de fierberea apelor”) sau Anghel-Iosif („Veneau din zori scârțâind carele încărcate și poposeau sub sălciile care împrejmuiau moara.”).

Știu toți că „rfoata morii se-nvârtește, țac, țac, țac!”, cântând (https://www.youtube.com/watch?v=826nqGpqJUw), în multe interpretări, că momărița are mereu de lucru (https://www.youtube.com/watch?v=AA7fV1euTsQ), are de măcinat, dar „inima se cam chinuiește rău (https://www.youtube.com/watch?v=jxk6tGGFUI8), cum ne asigură în mod repetat și Mirabela Dauer. Temișan o prezintă!

Reciclarea pietrelor de moară, de Gheorghe Văduva

Coșbuc ne explica faptul că toate cărările duc spre moară („Pe malul apei se-mpletesc/ Cărări ce duc la moară.”). Alecsandri pomenea de moara de vânt („Pe-un deal oarecare.../ făcea zgomot mare/ O moară de vânt.”), dar și că cuiva îi merge gura ca o moară stricată sau hodorogită, neferecată („Bre, bre, bre! Ce moară stricată!”).

Rebreanu, ardelean devenit muscelean, amintea de expresia „rând ca la moară”, unul după altul, fiecare la rândul său („Pe ușile deschise larg unii intrau și alții ieșeau ca la moară.”), pe când Creangă ne explica expresia „altă făină se macină acum la moară” („Vorba ceea: «Când se însoară, nu-i de moară».”). Copiii ne scot la liman (https://www.youtube.com/watch?v=tQIQZTFz418) invitându-ne „la moară la Dorohoi”!

Sadoveanu a scris romanul Venea o moară pe Siret. Cei ce au citit povestea își amintesc cuvintele „Venea o moară pe Siret si podarul podului o trage la mal. Cânta cocosu-ntr-însa si-o fată de departe venea cu moara". Era o întâmplare rară din vremea marilor revărsări ale Siretului umflat de ploi. Știți cumva că s-a rezolvat problema inundațiilor Siretului? Of, of!

După roman se realizează și un film TV, Pe firul apei, în regia Letiției Popa, scenariul Platon Pardău, cu Dana Dogaru, Victor Rcbengiuc ș.a.

Nu uităm de Slavici, care a scris Moara cu noroc (https://www.youtube.com/watch?v=RwT_5tHLtlk). Cu acces la un audiobook! Poate vreți să citiți online (https://ro.wikisource.org/wiki/Moara_cu_noroc). Acum suntem în era digitalizării.

Tema nuvelei Moara cu noroc (1880) o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le aduce asupra destinului omenesc. Autorul, arestat și în Ungaria ca naționalist român, iar în România ca spion austro-ungar, este convins că goana după bani aduce numai rele în viață și, în final, duce la pierzanie.

Așa că Moara cu noroc este o nuvelă psihologică la care acțiunea are loc în satul transilvănean din a doua parte a secolului al XIX-lea. S-a realizat și un bun film (https://www.dailymotion.com/video/x2k40w2) în 1957, La moara cu noroc, în regia lui Victor Iliu. Reveniți în zilele noastre tot prin Transilvania, la Făgădău (https://www.youtube.com/watch?v=5oVq5g-TkH4). Ne readuce pe pământ alde Mărginneanu la moară la Hârța-Pârța, în vizită pe la Dinescu (https://www.youtube.com/watch?v=0mC40bSGDdg), militând pentru politică cu delicatese. Că poetul a respectat strict sloganul „Mircea, fă-te vă lucrezi!”.

Despre morile de vânt și lupta cu ele mergeți la Don Quijote de la Mancha, de scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (1605, sub numele de El ingenioso hidalgo don Quijote de La Mancha). Don Quijote, cu iapa Rosinanta, însoțit de Sancho, cu faimosul măgar Dapple, furat și apoi găsit, cutreieră lumea. Vedeți filmul (https://www.dailymotion.com/video/x8w58sc). Este de desene animate, subtritat în română.

Don Quijote și Sancho Panza

Englezii au mill pentru moară. În 1843, Thomas Carlyle, în Trecut și prezent, scria: „[…] căci orășenii vor merge la moara ta și își vor măcina porumbul […] după bunul plac; nici nu îi pot împiedica, fiindcă sunt oameni liberi.” ([…] for the Townsfolk will go to thy mill, and grind their corn […] at their own good pleasure; nor can I hinder them, since they are free men. [1843 April, Thomas Carlyle, chapter XV, in Past and Present, American edition, Boston, Mass.: Charles C[offin] Little and James Brown, published 1843, OCLC, book II, The Ancient Monk, page112]).

Uite că Noel Harrison îți evocă morile de vânt din mintea ta (The Windmills of Your Mind). Poate vă place (la https://www.youtube.com/watch?v=RSaugshzywA) Sting, cu melodia cu acelaș titlu. Ca să faceți comparație serviți și Windmills of your mind cu Barbra Streisand (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=9hEmGcbQp4U).

Francezii au moulin pentru moară, dar în Hexagon mai există milin, meilh în bretonă, mòla, molin în occitană (provensală), mulinu în corsicană, molén la vecinii valoni etc. Îmi amintesc colecția de nuvele Scrisori din moara mea de vânt, de Alphonse Daudet (Lettres de mon moulin, recueil de nouvelles d'Alphonse Daudet).

Le Moulin, „Moara”, pictură în ulei a lui Rembrandt

Edmond Nivoit, în Noțiuni de bază despre industrie în departamentul Ardenne, scria în 1869: „Folosirea morilor pentru transformarea grâului în făină pare să fi fost introdusă în Europa de către romani după cucerirea Asiei; […].” (L'usage des moulins pour la transformation du blé en farine paraît avoir été introduit en Europe par les Romains après la conquête de l'Asie ; […]. [Edmond Nivoit, Notions élémentaires sur l’industrie dans le département des Ardennes, E. Jolly, Charleville, 1869, page 107]).

De la francezi vă mai recomandăm: Scrisori din moara mea de vânt, film de Marcel Pagnol (Les Lettres de mon moulin); Moulin Rouge – șase filme despre celebrul cabaret [Moulin rouge (homonymie)]; Comisarul Moulin - film serial francez de teleleviziune (Commissaire Moulin) etc. Intrați în temă cu misterele cabaretului (Mystère au Moulin-Rouge, 2011, téléfilm français de Stéphane Kappes, la https://www.youtube.com/watch?v=r2JBIPlGtMc).

Germanii au Mühle pentru moară, dar în lumea germanică mai există Mëllech în luxemburgheză, Mihl în hunsrik, mihle în germană plodarisch, Möhl în germană de jos (niederdeutsch) etc.

Christian Graf von Krockow, în Ora femeilor, scria întâi în 1988: „Moara este situată oarecum mai departe de alte case pe pârâul ei; este în funcțiune și aprovizionată mereu cu cereale.” (Die Mühle liegt etwas abseits von anderen Häusern an ihrem Mühlbach; auch sie ist ständig in Betrieb und wird mit Getreide versorgt. [Christian Graf von Krockow: Die Stunde der Frauen. Bericht Pommern 1944 bis 1947. Nach einer Erzählung von Libussa Fritz-Krockow. 11. Auflage. Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/München 2000, ISBN 3-421-06396-6, Seite 161. Erstauflage 1988]). Cunoscătirii limbii germane se pot desfăta cu un film aparte din est (DDR) „Die schwarze Mühle!” (https://www.youtube.com/watch?v=Jp4lF_HJ_Sk), cu „Moara neagră”. Nașpa titlu!

Rușii au mel'nitsa (melinița) - мельница pentru moară. Cum așa i se spune și râșniței de cafea, în traducerea romanului Castelul al lui Kafca se scria: „Frida! — strigă K., iar ea a părăsit brusc râșnița de cafea și au mers alături la petrecere.” («Фрида!» — позвал К., и она тотчас же оставила кофейную мельницу и села рядом с ним за парту. [Ф. Кафка, «Замок» / перевод Р. Райт-Ковалёвой]).

La Melinița (gruppa) - Мельница (группа) citiți în limba rusă sau în română despre un grup muzical folk-rock rusesc care ativează la Moscova. A fost fondată pe 15 octombrie 1999 de muzicienii trupei desființate Till Eulenspiegel. Vocalist, harpist și compozitor principal este Khelavisa (Natalia Andreevna O'Shea).

Au numeroase albume de studio (2003 — «Drumul somnului»; 2005 — «Trecătoarea»; 2006 ,— «Chemarea sângelui»; 2009 — «Ierburi sălbatice»; 2012 — «Angelofrenia»; 2015 — «Alchimie»; 2016 — «Chimera»; 2021 — «Manuscris»; 2023 — «Simbolul Soarelui»), albume live (2014 — «Angelophrenia Live»; 2024 — «LIVE 25»), mini-albume (004 — «Stăpânul morii»; 2013 — «Bucuria mea»), single (2011 — «Cântece de Crăciun»; 2017 — «Crede»; 2020 — «Manuscrise»; 2020 — «Shadowlands»; 2022 — «Kashchey», în 2023 inclus în albumul «Symbol of the Sun"); 2022 — «Heart of a Hawk», în 2023 inclus în albumul «Symbol of the Sun»).

Ветряные мельницы (mori de vânt)

       Moara în onomastică

       Moto: „Când fac promisiuni şi jurăminte,/ Mă ţin întotdeauna de cuvinte;/ Iar după ce le fac, e lucru sfânt/ Că nu mă ţin vreodată de cuvânt.” (Mă ţin de cuvinte, de Marius Robu din Aproape alb, 2013)

Moara și cuvintele derivate din moară nu puteau lipsi din onomastică, din numele oamenilor sau ale locurilor, toponime. Pentru nume de oameni s-a impus mai ales cuvântul derivat morar. Există nume de famile precum Moraru, Morărașu, Morărescu, Murărescu etc.

Dicționarul Onomastic (1963) prezintă definiția: „MORAR subst. 1. Morariu zis și Murar, ard., 1680 (Paș). 2. Murar, băn. (LB); -u (Braș); -iu, M. (Sd VII 264). 3. Murăraș act.; Murărușu, ard. (Paș). 4. Murarețul, C (Gorj 345; AO XVII 330).”

Nu decem lipsă nici de toponime. Moara este o comună în județul Suceava, situată în Podișul Sucevei, pe râul Șomuzu Mare cu reședința satul Moara Nica (https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Moara,_Suceava). Alt sat de acolo se numește Moara Carp.

Moara Vlăsiei este o comună în județul Ilfov, situată în Câmpia Vlăsiei, pe râul Cociovaliștea. Până la 17 febr. 1968 s-a numit Moara Săracă. Râu de Mori este o comună în județul Hunedoara, situată în sudul depresiunii Hațeg, pe cursul superior al râului Râu Mare.

Moraru vă salută!

Râul Telița se mai numește și Râul Morilor. Alte râurin sunt Râul Moara, Râul La Moara de Vânt, Râul Moara Dracului – Falcău, Râul Moara Dracului, Valea Caselor, Pârâu Morii în Gura Humorului, de la care și-a luat numele o pensiune de acolo etc.

Slobozia Moară este o comună în județul Dâmbovița, situată în Câmpia Titu, pe interfluviul Dâmbovița-Ilfov. Între 17 febr. 1968 și 23 ian. 1981 a făcut parte din județul Ilfov.

Pe multe hărți topografice la scara 1:25.000 am întâlnit microtoponime precum Dealu Morii, existent și la mine în satul Livezeni, Valea Morii, Pârâul Morii etc. Toți știți de Lacul Morii din București, unde vin iarna păsări din țările nordice. Că nu e rezolvată problema câinilor vagabonzi de pe acolo întrebați-l pe Nicușor înainte de a deveni președinte.

Zona Lacul Morii, în București (cu Google Earth Pro)

Englezii au mill pentru moară, dar în zona britanică mai există moulin în engleză (în geologie), luat de la francezi, muileann în galica scoțiană și în irlandeză, nine men's morris în engleză (un joc) etc. Din substantivul comun mill a apărut numele Mill. Un filosof utilitarian englez s-a numit John Stuart Mill (1806-1873).

La https://www.houseofnames.com/mill-family-crest este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea privind existența numelui de familie de familie Mill (origine, răspândire pe țări etc.).

Mill și Miller vă salută!

Millstone (piatră de moară) vă salută!

Mill a devenit și toponim, așa numindu-se un sat din North Brabant, Netherlands, dar și o comunitate neîncorporată în comitatul Ste. Genevieve, Missouri, SUA. Există în lume și multe toponime sau nume de locuri bazate pe Mill. Cu clic pe Langley Mill, Little Mill, Littlemill, Marsh Mills, Martin Mill, Mill Creek, Mill Hill, Mill End, Mills Hill, Milltown, Mississippi Mills, Newmill, New Mills, Nash Mills, Ridings Mill, Sea Mills, Slitting Mill (sat), Temple Mills, Union Mills, Woodhouse Mill, Barcombe Mills, Bardon Mill etc. veți afla destule informații.

Poate vreți toponime numai din Canada și SUA: Algoma Mills, Allan Mills, Anten Mills, Bells Mills. Cails Mills, Caledonia Mills, Halls Mills, Mill Road, Mill Settlement, Mill Village, Oxford Mills, Adams Mills, Austins Mill, Bay Mills, Belvidere Mills, Elk Mills, Eureka Mill, Forest Mills, Garretts Mill, Greenfield Mills, Hoover Mill, Inman Mills, Jones Mill, Kremlin Mill, Lake Mills, London Mills, McGees Mills, Moscow Mills, Walker Mill, Yeakle Mill etc. Site-urile unora nu sunt create încă. Căutați!

Francezii au moulin pentru moară, dar în Hexagon mai există milin, meilh în bretonă, mòla, molin în occitană (provensală), mulinu în corsicană, molén la vecinii valoni. Din moulin a apărut numele Moulin, întâi în Franța, apoi și în Anglia. A ajuns și în SUA!

După recensământul din 2010 (2010 United States Census), Moulin este al 38.389-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 577 persoane, din care 88,73% albi (vezi prin clic Hanks, Patrick, editor, 2003, „Moulin”, în Dictionary of American Family Names, volume 2, New York: Oxford University Press, ISBN, page 627).

La adresa https://www.ancestry.com/name-origin?surname=moulin este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Moulin (origine din Franța, răspândire pe țări etc.). Originea lui Moulin (https://www.geneanet.org/nom-de-famille/MOULIN) și popularitatea le puteți vedea la altă adresă. Vedeți numărul de persoane din Franța cu acest nume, pe localități (Paris 19.809, Lyon, Rhône, 9 .423 , Neuvy-Saint-Sépulchre, Indre 6 .945, Buzançais, Indre 5. 120, Tranzault, Indre 5. 070 etc.).

 

Moulin vă salută!

Cum internetul e o mare enciclopedie, vedeți cu un clic și: „Moulin” (homonymie), enciclopedia Wikipedia, repartizarea pe departemente (Franța, 1891–1990) a numelui de familie „Moulin”, date furnizate de Insee și prezentate de site-ul Filae; Répartition par communes (Belgique, 1998–2008) du nom de famille „Moulin” fournizate de Registrul populației Belgiei și prezentate de Ann Marynissen și Paul Bijnens cu susținerea numelor de familie valone; repartiția numelui de familie „Moulin” în Franța, Nomdefamille.eu.

Moulin a devenit și toponim, de exemplu pentru câte un cătun din localitățile: Antey-Saint-André (Italia), Bionaz (Italia). Champorcher (Italia), Gaby (Italia), La Thuile (Franța), Pollein (Italia), Roisan (Italia), Saint-Marcel (Franța), Valtournenche (Italia) și Verrayes (Italia) etc.

Moulin-Rouge

Mai există: Moulin, lângă comuna Éguelshardt în Moselle; Moulin, stație de metrou ușor în Charleroi, Belgia; Moulin, râu francez în departamentul Allier; Moulin-à-vent (AOC), zonă viticolă și un vin roșu franțuzesc; Moulin d'Andé, moară din secolele XV-XVIII, în departamenttul Eure, în Normandia; Moulin de la Galette, cabaret în arondismentul 18 al Parisului; Moulin Rouge (cabaret și alte nume); Redoute du Moulin de Saquet, lucrare complementară primei centuri de forturi din Paris în secolul al XIX-lea; Le Moulin à café (MAC), teatru și vechi hotel al orașului Saint-Omer etc.

La Moulin-Rouge, cabaret francez creat în 1889, din arondismentul 18 parizian, am fost invitat de prietenul Jean Boileau, colonel de geniu și proprietar de vii și crame pe Valea Loarei, fost coleg la cursul de cartografie asistată de calculator de la Hamburg, Darnstadt și Tubingen în 1978-1980. Era în mai-iunie 1996, când am fost profesor invitat la trei universități franceze, despre care am scris.

Cu Jean Boileau la Hamburg, 1978

Germanii au Mühle pentru moară, dar în lumea germană mai există Mëllech în luxemburgheză, Mihl în hunsrik, mihle în plodarisch, Möhl în germană de jos (niederdeutsch) etc. Am amintit de multe ori că frații Grimm, Jacob Grimm și Wilhelm Grimm, autori celebri, au fost și lingviști de prestigiu, au scris Deutsches Wörterbuch. Cartea de cuvinte germane, în 32 de volume, la Leipzig, în 1854–1961. Așa că un simplu clic pe „Mühle" vă oferă ceva deosebit.

Mühle a devenit și nume de familie. La adresa web

https://www.geneanet.org/nom-de-famille/MUHLE sunt infrormații asupra existenței acestui nume de familie în baza de date geografice demografice Geneanet. Există 1.995 de persoane care poartă acest nume de familie.

Mühle vă salută!

Mühle a devenit și toponim. Mühle von Quétivel (în franceză Moulin de Quétivel, în română Moara din Quétivel) este o moară de apă restaurată din parohia Sf. Petru (Gemeinde Saint Peter) de pe Insula Canalului Jersey (Kanalinsel Jersey). Este situată la est de satul Sf. Petru în valea cu același nume, la poalele Muntelui Fallu.

Die Mühle von Quétivel

Rușii au mel'nitsa (melinița) - мельница pentru moară. De la acest substantiv comun au apărut numele (имена собственные) Melnikov - Мельников, Melnik – Мельник. A devenit nume de familie chiar și Melinița – Мельница.

Мельник, Мельница și Мельников vă salută!

Cuvântul e prezent și în toponime. Toți știți de Melitopol - Мелитополь , oraș din regiunea Zaporijie din Ucraina/Rusia, oraș cu importanță regională și centru administrativ temporar al regiunii (conform Rusiei), centrul districtului Melitopol (conform Ucrainei).

Au și toponimul Melinicinâi Rucei - Мельничный Ручей (în finlandeză Myllyoja), „Pârâul Morii”, dar nu pentru un pârâu, ci pentru un microraion al orașului Vsevolojska – Всеволожска, aproaoe de Sankt Petersburg. O fi pe acolo și un pârâu de la care a luat numele!

Există și Melinicinaia Reka - Мельничная Река, Râul Morii [vezi, de exemplu: Мельничная, река, впадает в Белое море, râu ce se varsă în Marea Albă; Река Мельничная (приток Илексы), în regiunea Arhalghensk; Река Мельничная (приток Нюрсы), în regiunea Tomsk etc.]. Uf!

Iubitori sau nu de moară de orice fel, de produsele morii sau de nâncarea făcută din aceste produse, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde! Vă invit la o tocană cu mămăliguță din porumb proaspăt măcinat!

Eseul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - moară.pdf

       CN