Jocuri de cuvinte - învățător

 

        Jocuri de cuvinte – învățător

 n       Geografie lingvistică

        Învățător

Toți avurăm un învățător sau învățătoare, adică acea persoană care ne-a predat cunoștințe și ne-a făcur educația civică în primele clase de școală. Fără educație sexuală! Cu manuale din care am învățat și cuvintele mamă și tată, și nu părinte 1 și părinte 2! Se numea în vechime și institutor. Așa se mai numește și o persoană care învață sau instruiește pe cineva, un inițiator, un autor sau propagator al unei doctrine, un îndrumător, sfătuitor, povățuitor.

Profesorului și învățătorului îi mai zicem și dascăl. Dascăl i se zicea în general unei persoane cultivate care activa și crea într-un anumit domeniu al cunoașterii, al culturii. Românii ortodocși îi zic dascăl, diac sau cantor și unui |cântăreț de strană în biserică. Cuvântul provine din cuvntul grec dascalon – δασχαλοῃ.

Ca etimologie, învățător e format din verbul a învăța + -ător, sufix. A învăța este moștenit din cuvântul latin vulgar *invitio, din *vitio, „mă obișnuiesc, mă familiarizez”, din cuvântul latin vitium, „viciu”. Îl puteți compara cu cuvintele aromâne anvets, nvets, anvitsari, istro-român ănmeţå, italian avvezzare, invezzare, spaniole avezar, vezar, portughez vezar, occitan envezar, francez vechi envoisier, albanez mësoj etc.

Și învățătorului i se mai spune în alte limbi:

 ācārya - ආචාර්ය în singaleză;

 achixanax în aleută;

 addhyāpakan‍ - അദ്ധ്യാപകന്‍ în malayalam. adhyāpak - अध्यापक în hindi, adhyāpak – ادھیاپاک, în urdu (din sanscritul adhyāpaka – अध्यापक);

 anvets, nvets, anvitsari în aromână;

 ănmeţå în istro-română;

 ʾästämari- አስተማሪ în amhară;

 athro, athrawes (din medievalele velșe athro, athrawon, „profesor”, din protocelticul *altrawū, „unchi-adoptiv”, din *aleti, „a hrăni”; rudă cu bretonul aotrou, „domn, lord, gentleman”), dysgwr (din dysgu, „a învăța”, +‎ -wr) în velșă;

âmuzgâr - آموزگار‎ în persană (din medievalul persan hmwckʾl (hammōzgār), echivalent cu آموز‎ +‎ گر‎);

bagš - багш în mongolă, bagş - багш, surhaç - сурһач în calmucă;

 báʼóltaʼí în navajo;

 ceptaŕ, wucabnik în sorbă;

 cikgu în malai;

 dascăl în română, dáskalos – δάσκαλος în greacă, didáskalos – διδάσκαλος în greacă veche;

 dge rgan - དགེ་རྒན în tibetană:

 enseignant în franceză, ensenyant în catalană, insegnante în italiană, inseniator în interlingva;

 fear-teagaisg, neach-teagaisg, muinear, tìdsear în galică scoțiană;

 gekinoo'amaaged în odzsibva;

 għalliem în malteză;

 giáo viên (教員) în vietnameză;

 guro în swahili, âguru - ഗുരു în malayalam, guru – गुरु în hindi, guru – गुरु în maratrhi, guru – गुरु în sanscrită, guru în indoneziană și în malai, gurutumā – ගුරුතුමා, guruvarayā - ගුරුවරයා în singaleză (din sanscritul guru- गुरु, din protoindoeuropeanul *gʷréh₂us);

 hca.ra, hca.rama. În burmai;

 ḥeχarχo - хьехархо în cecenă;

 instructor în interlingva, instruisto în eszperanto, instruktisto în ido;

 irakaslea în bască;

 învățător în română;

 jiàoshī - 教師, 教师, lǎoshī - 老師, 老师 în chineză;

 kaiwhakaako în maori;

 kelenner în bretonă, kennari în islandeză;

 khruu - ครู, aajaan – อาจารย์ în thai;

 khuu - ຄູ (, nāi khū - ນາຍຄ, ’ā chān - ອາຈານ în laoțiană;

 koncsikávélész în țigănească;

 kruupngriən - គ្រូបង្រៀន, kruu - គ្រូ în kmeră;

 kumu în hawaiiană;

 lærer în daneză și în norvegiană, lærari în feroeză, learaar în frizonă, lärare în suedeză, leerkracht în olandeză (din leren, „ta învăța”, +‎ krach,t „forță, angajat”), Lehrer în germană, leraar în olandeză;

 maestro în interlingva și în ladino, maestru în asturiană, master, schoolmaster în engleză,schoolmeester în olandeză, magister în interlingva și în latină [toate în final din latinul magister. „șef, profesor, lider”, din vechiul latin magester, din protoindoeuropeanul *méǵh₂s, ca în magnus, „mare”, + -ester/-ister (comparați cu minister, „servitor”)];

 māhita kura în maori;

 mamosta - مامۆستا‎ în kurdă;

 melûm în kurdă, mo'allem - آموزاننده‎,‎ معلم în persană, mu'allim – معلم, în urdu, muallim - муаллим în tadjică muallim în turcă și în tătară crimeană, muealam – معلم în arabă, müəllim în azeră, mugalim - мугалим în chirghiză, muğalim - мұғалім în cazahă, mugallym în turcmenă (toate din arabicul‎ muʿallim – مُعَلِّم, „învățător”, din participiul activ al verbului ‎ ʿallama - عَلَّمَ, „a învăța”, din rădăcina‎ ʿ-l-m - ع ل م);

 mësues ‎în albaneză (din mësoj, „a învăța”, +‎ -es; mësoj din vechile albaneze mpson, ëmpson, din protoalbanezul *imbitjɔnit, moștenit din latinul vulgar *invitiō, *invitiāre, din *vitiō, din latinul vitium, „viciu”; comparați cu formarea cuvântului român „a învăța”!);

 mokytojas, dėstytojas în lituaniană;

 moré-מוה în ebraică;

 múinteoir în irlandeză;

 muskar în zazaki

 mwalimu, maalim în sorbă;

 mwarimo în kikuiu;

 nastáŭnik - настаўнік în bielorusă, nastavnik - наставник în sârbocroată, macedoneană și în rusă, nastavnik în croată (din nastav- - настав- + -nik - -ник);

 nauczyciel în poloneză (din protoslavicul *naučiteľь, echivalent cu nauczyć, „a învăța”, +‎ -ciel; nauczyć din na- +‎ uczyć, „a învăța”, din protoslavicul *učiti, „a învăța”);

 o'qituvchi în uzbecă, oqıtwşı - оқытушы în cazahă, uqıtuçı – укытучы în tătară, uqïtïwsï – уҡытыусы în bașchiră (din oqıtw – оқыту, „a învăța”, +‎ -şı - -шы; cognate cu turcicul okutucu, „învățare, instruire” etc.);

 öğretmen în turcă (din öğretmek, „a învăța”);

onderwijzer în olandeză (din medievalul olandez onderwiser, echivalent cu onderwijzen +‎ -er), onderwyser în afrikaans (din olandeză);

 õpetaja în estonă (din õpetama, „a învăța”, +‎ -ja), opettaja în finlandeză (din opettaa, „a învăța”, +‎ -ja);

 p’ropesori - პროფესორი în gruzină, prófesor – професор în macedoneană, profesor în asturiană, croată, română și spaniolă, professeur în franceză și în valonă, professor în interlingva, ladino și portugheză, prufessore în corsicană (toate, pe diferite căi, din latinescul professor, „învățător, profesor”, din professus, „profesat, declarat, oromis”, paericipiu pasiv al lui profiteor, „profesez, practic, ...”);

 pengajar în indoneziană;

 prédavač – предавач în macedoneană, prepodavatel - преподавател în bulgară, prepodavatelʹ - преподаватель în rusă (din prepodavátʹ – преподава́ть, „a învăța, a preda”, + -telʹ - -тель);

 sensei - 先生 (せんせい), kyōshi - 教師 (きょうし,) în japoneză,

 seonsaeng - 선생 (先生), seonsaengnim - 선생님 în coreană;

 shikkhôk – শিক্ষক în bengali, śikṣak – शिक्षक în hindi, śikṣak - शिक्षक în nepaleză, śikṣaka - शिक्षक în marathi (din sanscritul śikṣaka – शिक्षक, „învățător, guru”);

 skolotājs în letonă (din skolot, „a instrui”, +‎ -ājs);

 tanár în maghiară (din aceeași rădăcină ca tanít, „a învăța”, +‎ -ár);

 teacher (din medievalul englez techere, echivalent cu teach, „a învăța”, +‎ -er), schoolteacher în engleză;

 ṭīcar - ٹیچر în urdu, ṭīcara - टीचर în marathi, titjhere în soto, țīcar – टीचर în hindi;

 učitel – учител în bulgară și în macedoneană, učitel în cehă, učiteľ în slovacă, učitelʹ – учитель în rusă, učitelj – учитељ în sârbo-croată, učitelj în croată și în slovenă, učiteljice în bosniacă, učýtelʹ - учитель, včýtelʹ - вчитель în ucraineană (din učítʹ - учи́ть, „a învăța”, +‎ -telʹ - -тель, „-or”);

 upādhyāyuḍu – ఉపాధ్యాయుడు în telugu;

uqïtïwsï - уҡытыусы în bașchiră, uqıtuçı - укытучы în tătară (vezi mai sus o'qituvchi);

 urgedici - ӱргедигчи în sor;

 usucʿičʿ - ուսուցիչ, dasatu - դասատու în armeană;

 vaspitac - васпитач în sârbocroată, vospítuvač – воспитувач în macedoneană;

 vykladáč - викладач în ucraineană (din vykladáty - виклада́ти, „a se întinde, a preda”, +‎ -ač - -ач);

 vyxavalʹnik - выхавальнік, vyxavácjelʹ - выхава́цель în bielorusă;

 xikhok - শিক্ষক în assameză;

 yachachiq în keciua;

 ynseyder în manx (din ynsee, „a învăța, a instrui, a educa”, +‎ -eyder).

        Învățătorul în carte și în viață

La noi era destul de clar ce este învățătorul, dar a trebuit să ne aliniem standardelor internaționale. La nivel internațional a fost adoptată Clasificarea Internațională Standard a Ocupațiilor – ISCO 08, la care a aderat și România, în baza Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepția generală a informatizării în România, materializate prin Ordinul Comun nr. 1.832/856/2011 din 6 iulie 2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România. Conform acestei clasificări, ocupația de învățător avea codul 234102, fiind încadrată în grupa 2341 Profesori în învățământul primar.

„Drumul pe care sunt chemați să meargă învățătorii – și, în general, intelectualii devotați poporului – este drumul participării active la făurirea acestei vieți fericite pe care ne-o aduce construirea socialismului în patria noastră.” (GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV.).

„Învățătorii și profesorii au sarcina nobilă de a face să crească în fiecare elev setea de cunoștințe, pasiunea pentru învățătură.” (SCÎNTEIA, 1953, nr. 2658).

Sadoveanu, dat cu conducerea comunistă a țării, a scris romanul Mitrea Cocor, în care a pomenit și de învățător („Mă simt nefericit, mărturisea într-o seară Mitrea Cocor fierarului... căci am rămas fără învățător, cu tăblița și abecedarul ca niște frați muți, de la care nu pot afla nimic.”).

S-a recunoscut mereu, în toate orânduirile o persoană care dă învățătură, care învață sau instruiește copiii țării, acest maestru, preceptor, dascăl de care amintea și Negruzzi („Învățătorul este pentru un tânăr aceea ce este și grădinarul pentru pom.”).

Despre ÎNVĂŢĂTORUL NOSTRU DE ALTĂDATĂ a scris Teodor Epure la 9 iun. 2020.

ÎNVĂŢĂTORUL NOSTRU DE ALTĂDATĂ

Învăţătorul nostru de altădată

cu faţa luminată,

cu trupul frumos,

cu chipul luminos,

privire blajină şi pură,

prin vremuri grele ale vieţii a trecut

în plasa de lumină a soarelui s-a pierdut.

Din ochi ne dirija,

niciodată nu obosea

şi de toate ne învăţa:

scrisul, cititul, socotitul, cântul, istoria,

lucru manual.purtarea bună.

Scrisul,trebuia să fie clar,

rotund, caligrafic, ordonat,

şi uşor într-o parte aplecat,

ca firele de grâu îndoite într-un lan

izvorâte din sudoarea frunţii de ţăran.

Cititul, mai ales cel cu voce tare,

era o datorie de onoare

dar şi acela în gând

cerea limpezime,

urcuşuri şi coborâşuri line,

poticniri la punct voite,

sforţări dătătoare de nuanţe la virgule.

Fiecare pagină nouă de citire

era o adevărată desţelinire

în pământul bun şi curat,

generos şi bogat în frumuseţi şi tezaure nepieritoare

ale limbii române.

Socotitul,avea nevoie de forţă

de claritatea minţii , de gândire şi strălucire.

Cântul,cerea o participare a întregii fiinţe.

Istoria,nu era altceva

decât dorinţa de a păstra glia strămoşească.

La lucru manual ne învăţa

cum să împletim din paie lucioase,

pălării uşoare şi răcoroase

care ne apăra,

de soarele ce se rostogolea,

în copilăria noastră ca o roată de foc.

La îndeletniciri agricole ne învăţa:

altoitul, săditul pomilor, grădinăritul.

Pentru o înmulţire greşită,

o adunare pripită,

domnul nostru nu ne mustra,

de la capăt ne lua

şi ne arăta

cu înţelegere şi răbdare

cum şi unde am greşit.

Dacă nu am dat bună ziua

oamenilor din sat

grozav ne mustra.

Dacă am minţit,ori am furat

un creion colorat

era foarte supărat

iar buna purtare era pentru fiecare

cea mai importantă materie din şcoală.

Acesta a fost nu numai învăţătorul nostru

ci şi învăţătorul lui Creangă,

Sadoveanu şi Tudor Vianu

numai numele diferă în rest totul e la fel:

bunătate, modestie, pricepere, cinste, sacrificiu.

Citiți și Domnul Vucea, o nuvelă scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. A apărut în volumul de nuvele Paraziții din 1892-1893. În 1867, Delavrancea a studiat în clasa a V-a la Școala Domnească de la Maidanul Dulapului unde l-a cunoscut pe Ion Creangă - acesta va fi prototipul domnului învățător Creangă din viitoarea sa scriere literară.

Dedic cele de mai sus învățătorilor mei, soții Oprea Popescu, care îndruma copiii din clasele întâi și a doua într-o singură încăpere în acelaș timp, dând de scris pe tăbliță unei clase în timp ce discuta cu cealaltă, și Oprea Elisabeta, care ne îndruma în clasele a treia și a patra. Se întâmpla la școala prmară din comuna Livezeni, județul Mușcel, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș. Odihnească-se în pace cei doi, utili întregului sat!