Jocuri de cuvinte - somn
Geografie lingvistică
Somn
Motto: „Somnul rațiunii naște monștrii!”
Am scris despre ardelean, oltean, vlah1, bănățean etc., toți fiind români. Știu că toți cultivă pruni și fac țuică, palincă, horincă și ce mai știți. Își cultivă grădinile cu legume, loturile de pământ, cresc oi, vaci, capre, păsări, găini, cocoși, curci, rațe, mănâncă gulaș, tocană, ciorbă, mănâncă alimente, mămăligă, brânză, folosesc tuciul sau tigaia. Apoi se distrează, cântă sau ascultă cântece, acasă, la nunți, botezuri sau alte distracții... Dar au timp și de somn, dorm noaptea sau când vor ei!
Somnul nu e altceva decât o stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise. Este starea celui care doarme.
Cuvânt apărut în română în evul mediu, este moștenit din cuvântul medieval latin somnus, acesta din proto-italicul swepnos, la rându-i din proto-indo-europeanul *swépnos, din rădăcina *swep-, „a dormi” (compară cu lituanianul sãpnas, sanscritul स्वप्न (svapna).
În alte câteva limbi somnului i se spune: engleză: sleep; afrikaans: slaap; albaneză: gjumë; aromână: somnu; asturiană: sueñu; belarusă: сон (son); bulgară: сън (săn): catalană: son; cehă: spánek; daneză: søvn; olandeză: slaap; estonă: uni; finlandeză: uni; franceză: sommeil; germană: Schlaf; ebraică: שינה (sheiná); maghiară: alvás; italiană: sonno; latină: somnus, sopor (somn adânc); letonă: miegs; lituaniană: miegas; napolitană: suonno; norvegiană: søvn; germană plautdietsch: Schlop; poloneză: sen; portugheză: sono; română: somn; rusă: сон (son); sardă: sonnu; sârbo-croată: san, сан; siciliană: sonnu; slovacă: spáno; slovenă: spanec; spaniolă: sueño, dormición (desuet); suedeză: sömn; turcă: uyku; ucraineană: сон (son); venetă: sono; valonă: soumey, doirmaedje, essoctaedje; idiș: שלאָף (shlof) etc.
Englezescul sleep e moștenit din medievalul englez slepen, din vechiul englez anglican slēpan (saxonul de vest slǣpan), din proto-vest-germanicul *slāpan, din proto-germanicul *slēpaną. Franțuzescul sommeil este moștenit din vechiul franțuzesc sumeil, din vulgarul latin *somniclum < *somniculum, din latinescul somnus („somn”) + -culus etc.
Germanicul Schlaf este moștenit din precedentul Slaf, din medievalul germanic slāf, din vechiul germanic slāf, din proto-vest-germanicul *slāp. Schlaf este rudă cu âhunsrik Schlof, luxemburghezul Schlof, germanicul vulgar Slaap, olandezul slaap și englezescul sleep. Și rusescul сон (son), existent și în avară, rusină carpatină, erzya, mokșa, belarusă, ucraineană etc., este moștenit din proto-slavicul *sъ̀nъ, „somn”, din proto-indo-europeanul *supnós, „somn”.
Au apărut și expresii. „Somnul de veci (sau cel lung, veșnic)” înseamnă moartea. „A dormi somnul iepurelui” înseamnă a dormi ușor, iepurește, ca s-o întinzi repede în caz de pericol. „A trage un (pui de) somn” înseamnă a dormi (bine), cum dormeau unii deputați sau senatori în sala de șerdințe. „A-l fura (pe cineva) somnul” înseamnă a ațipi. „Somn ușor” este o formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. „A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul” sau „a pica (sau a nu mai putea) de somn” înseamnă a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. Somn înseamnă la figurat și acea stare de inerție, o toropeală, o amorțire, necesitatea de a dormi, senzația provocată de această necesitate. Acum faceți o pauză și ascultați „căciula”, că pe vremuri „tatăl meu în primărie avea voie ca să intre cu căciula-n cap” (Căciula - Cu căciulile pe frunte - Andrei Păunescu • Cenaclul Flacăra).
Somn numim și un pește teleosteean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi (Silurus glanis). Foarte gustos, e originar din bazinul Dunării și al Volgăi. În vechit era som. Sinonim este salmon. Acest cuvânt l-am moștenit din din slavonul (somŭ) сомъ, ucrainenii, sârbo-croații și bulgarii numindu-l (som) сом.
Scriitorii au scris despre acest pește, de exemplu Dumitriu („Sub stratul de struguri era o rogojnă și dedesubt, reci și lipicioși, pescuiți în amurg, crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cu piele aspră.”) și Sadoveanu („Să ai la... vergi, niște sfori potrivite și extrem de tari, încât, încurcând un somn de cinci și chiar de zece kilograme, să ai mulțămirea a-l putea scoate la mal.”). Eu am cris multe și despre pește (https://webdidacticanova.blogspot.com/2025/05/jocuri-de-cuvinte-peste.html).
Despre somn ca stare fiziologică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor și caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței au scris Anghel („Somnul singur îl mai mângâia.”), Hogaș („Era târziu și somnul începuse a-mi atârna greu pleoapele peste ochi.”), Eminescu („Somn, a gândului odihnă,/ O, acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie.”), Sadoveanu („Somnul de plumb mă prăbuși ca într-un întuneric.”), Delvrancea personificat („Vino, soamne, de-l adoarme și tu, pește, de îl crește.”)
Sadoveanu scrie la figurat („După somnul adânc al pământului și al codrilor, iată că se arată iar colț de verdeață.”), ca și Vlahuță („Un șuier lung, speriat... trezește somnul codrilor.”). Au mai scris Camilar în expresii care marchează începutul, durata, intensitatea acțiunii; uneori la dativ („Se întinse din nou somnului.”), Galaction („Ochii i se închideau, somnul îl dobora.”); Bujor („Moș Ion o așeză încetișor pe pat și o acoperi. Un somn adânc o cuprinse.”) Macedonski („Ciobanul, lângă turmă, culcat cu ochii-n sus,/ În somn, spre-o altă lume purtat a fi se lasă.”) și mulți alții.
Nu putem uita poezia Somnoroase păsărele a lui Mihai Eminescu, unde e întâlnit repetat cuvântul somn (Somnoroase păsărele - versuri Mihai Eminescu) și alte cuvinte din temă („Somnoroase păsărele/ Pe la cuiburi se adună,/ Se ascund în rămurele -/ Noapte bună!//.../Trece lebăda pe ape/ Între trestii să se culce -/ Fie-ţi îngerii aproape,/ Somnul dulce!....”).
Fiindcă omul dă uneori cu căciula de pământ când nu doarme, e bună o distracție, unde e și cântec! Și ca să vedem că Prutul nu desparte două popoare, cuvânt prezent în ordinul dat de mareșalul Ion Antonescu pe 21 ciunie 1941 („Vă ordon, treceți Prutul!”), să văd dacă românii înțeleg ce cântă orchestra Lăutarii lui Botgros (Hora de la nord), muzica oltenească (Petrica Mitu Stoian. Enceanu, Steliana Sima) sau taraful sudist de Caliu (Balada Conducătorului și Cântecul ciobanului).
Oltean, Tudor Gheorghe, fără a se gândi la coniacul lui Macron și al lui Nicușor, se referă doar la Bărăgan, câmpie din Muntenia, șes întins cu caracter de stepă, de etimologie necunoscută, cu îndemnul său de a nu se mai fura: „Doamne, dă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Și-n această țară cu de toate/ Și vom face Rai din Bărăgan!” Despre Ardeal îl lasă pe profesorul oan Bocșa să povestească. Ca și despre Ana! Că zorile se varsă!
Ascultați ce ascultam eu pe timp de carantină: https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/04/muzica-buna-pe-timp-de-carantina.html. E muzica tinereții noastre, chiar dacă eram „socialiști”! Citii că cei din consiliul de administrație al noii fabrici de pulberi, despre care am scris, și-au mărit salariile de 12 ori! Săracă țară! Nici cușme nu mai purtăm! Avem ierni blânde... Ba s-a promis că vom da și gratis altora pulberile nefabricate încă! Vă invit la o mămăligă! O puteți mânca cu orice! Poftă fie!
https://webdidacticanova.blogspot.com/2020/01/jocuri-de-cuvinte-mamaliga-geografie.html
Amatori sau nu de somn de orice fel, să fiți iubiți! Dacă nu puteți dormi, luați melatonină!
CN, un vesperal
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu